Nullity of cassation appeal for failure to substantiate grounds under Article 302¹ CPC

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

1. Prin încheierea de la 04 noiembrie 2013, Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei funcţionale în cauza privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin administrator judiciar CII B. în contradictoriu cu pârâta Direcţia pentru Tineret şi Sport a Municipiului Bucureşti. A fost scoasă cauza de pe rol şi a trimis-o spre competentă soluţionare uneia dintre secţiile civile din cadrul Tribunalului Bucureşti.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub nr. x/2012*.

Prin sentinţa civilă nr. 1479 din 30 martie 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a anulat cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. - prin administrator judiciar CII B., ca netimbrată.

3. Apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă B. împotriva acestei sentinţe a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin decizia civilă nr. 1004 din 12 iunie 2015, fiind anulată sentinţa civilă nr. 1479 din 30 martie 2015 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

4. Cauza a fost din reînregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub nr. x/2012*.

Prin sentinţa civilă nr. 6862 din 7 decembrie 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins excepţia de necompetenţă funcţională ca neîntemeiată şi a anulat cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. - prin administrator judiciar CII B., ca netimbrată.

În argumentarea acestei soluţii, prima instanţă a reţinut în esenţă că, acţiunea a fost demarată la o dată anterioară deschiderii procedurii insolvenţei, nefiind incidente dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, astfel că excepţia necompetenţei funcţionale a fost respinsă.

Referitor la taxa judiciară de timbru, s-a reţinut că nu sunt incidente dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, iar faţă de lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru, instanţa a admis excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată.

5. Apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolvenţă B. împotriva sus-menţionatei sentinţe a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin decizia civilă nr. 1091 din 21 iunie 2016.

În argumentarea acestei soluţii, instanţa de apel a reţinut în esenţă că în calea de atac a apelului nu mai pot fi invocate critici privitoare la modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, faţă de caracterul irevocabil al încheierii prin care s-a soluţionat cererea de reexaminare, reglementat de art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.

Totodată, s-a reţinut că prima instanţă în mod corect a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, anulând ca netimbrată cererea de chemare în judecată.

Referitor la criticile vizând necompetenţa funcţională, instanţa de apel a reţinut că acestea nu sunt relevante, faţă de faptul că aspectul timbrajului are prioritate faţă de chestiunea competenţei funcţionale.

6. Împotriva acestei decizii, reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolvenţă B. a declarat recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia şi modificarea deciziei atacate.

În argumentarea recursului, s-a arătat că pretenţiile reclamantei izvorăsc din contractul de închiriere încheiat între o entitate componentă a administraţiei publice şi o societate comercială, iar sentinţa este criticabilă sub aspectele lipsei competenţei funcţionale a instanţei şi aplicarea greşită a taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

Recurenta-reclamantă a mai susţinut că, a adus la cunoştinţa instanţei de apel faptul că între părţile litigante au existat mai multe litigii cu acelaşi obiect şi care au fost soluţionate de către secţia de contencios-administrativ şi fiscal.

Astfel, recurenta a concluzionat că la nivelul Tribunalului Bucureşti şi Curţii de Apel Bucureşti, judecarea cauzelor civile raportat la competenţa funcţională se face aleatoriu, inconsecvent, aspect inadmisibil în administrarea justiţiei.

Având în vedere motivele prezentate referitoare la necompetenţa funcţională a instanţelor de fond şi apel, precum şi aplicarea greşită a dispoziţiilor privind scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru, recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului şi modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

7. Înalta Curte examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., excepţia nulităţii cererii de recurs urmează să o admită pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. per a contrario, dacă dezvoltarea memoriului de recurs nu face posibilă identificarea unor critici şi încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres şi limitativ de art. 304 C. proc. civ., sancţiunea care intervine este nulitatea recursului.

Recursul este calea de atac de reformare, nedevolutivă, care se exercită numai pentru motivele strict prevăzute de lege - art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., prin care se realizează un control judiciar al deciziei atacate sub aspectul legalităţii acesteia din perspectiva motivelor de nelegalitate mai sus arătate.

În speţă, se constată că recurenta - reclamantă S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolvenţă B., deşi a indicat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu a formulat critici ce ar putea face o posibilă încadrare a acestora într-unul din motivele de recurs evocate. De altfel, se constată că nu se poate da eficienţă dispoziţiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ. pentru ca instanţa să încadreze criticile formulate în celelalte motive de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Astfel, în susţinerea prezentei căi de atac, recurenta şi-a motivat recursul invocând critici cu privire la competenţa funcţională, criticată şi în apel, în argumentarea cărora a arătat că până la această cauză toate celelalte litigii au fost soluţionate de secţia de contencios administrativ şi fiscal, însă fără a aduce vreo critică cu privire la timbraj având în vedere că în cauză a fost făcută aplicarea sancţiunii anulării cererii de chemare în judecată în baza art. 20 din Legea nr. 146/1997.

Or, simpla indicare a textului de lege prin care se reglementează motivele de recurs în baza cărora poate fi modificată sau casată o hotărâre şi nemulţumirea părţii faţă de soluţia pronunţată, fără a se dezvolta şi arăta, în concret, în ce constau greşelile săvârşite de instanţă şi legea încălcată, pentru a se putea verifica încadrarea acestora în cazurile limitativ prevăzute de art. 304 pct. l-9 C. proc. civ., nu este suficientă pentru a analiza din perspectiva nelegalităţii decizia recurată, lipsa acestora fiind sancţionată de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cu nulitatea cererii.

Aşa fiind, constatând că recurenta - reclamantă nu s-a conformat obligaţiei prevăzută de dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., Înalta Curte, urmează să aplice cererii de recurs sancţiunea nulităţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolvenţa B. împotriva deciziei civile nr. 1091 din 21 iunie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2017.