Extraordinary appeal annulled for failure to substantiate cassation grounds by challenging factual findings and evidence interpretation

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1117/12.07.2017 pronunţată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Timiş a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta S.C. A. S.A. prin Sucursala Timişoara, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L.; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 578.237,21 RON + TVA reprezentând contravaloare argilă şi punere în operă; s-a respins în rest acţiunea; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 38.877,77 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.

Împotriva acestei sentinţe civile, a declarat apel, reclamanta S.C. A. S.A. prin Sucursala Timişoara, prin care a solicitat admiterea apelului aşa cum a fost formulat, schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul admiterii în întregime a acţiunii formulate şi respectiv, obligarea intimatei şi la plata sumei de 360.000 RON reprezentând penalităţi contractuale calculate conform art. 13.2 din Contractul de lucrări nr. x/30.09.2013;cu cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei civile nr. 1117/12.07.2017 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul cu nr. x/2015 a declarat apel şi pârâta Soc. Com. B. S.R.L. prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei atacate şi respingerea în totalitate a acţiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 831/A din 18 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, au fost respinse apelurile.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.A.

În dezvoltarea recursului, recurenta susţine în esenţă că instanţa de apel nu a judecat situaţia dedusă judecăţii prin raportare la contractul încheiat de părţile în litigiu, ignorând prevederile art. 1266-1269 C. civ. pe care le-a redat în totalitate considerând că aceste prevederi din dreptul material aplicabil cauzei au fost nesocotite de instanţa de apel.

Recurenta mai arată că instanţa de apel nu a interpretat conduita pârâtei prin raportare la textele contractului semnat de părţi sau prin prisma prevederilor contractuale cu privire la aspectele indicate de recurentă în cererea de recurs, susţinere prin care se critică faptul că instanţa de apel nu a lămurit pe deplin situaţia de fapt, context în care se constată că dezvoltarea acestui motiv de recurs nu conţine critici de nelegalitate care să permită incidenţa art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În continuare, recurenta a redat conţinutul mai multor puncte din contractul încheiat între părţi, apreciind că instanţa de apel le-a ignorat complet fără a prezenta critici de nelegalitate pe acest aspect. De asemenea, recurenta-reclamantă face trimitere la proba cu înscrisuri administrată în cauză şi, totodată, prezintă aspecte de fapt care ţin de derularea relaţiilor dintre părţi, care nu pot fi examinate din perspectiva vreunui caz de casare prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., pentru exercitarea controlului judiciar şi care să poată constitui obiect de analiză în recurs.

Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost efectuat şi comunicat părţilor, care au fost invitate să depună puncte de vedere. Recurenta a depus punct de vedere la suplimentul la raportul asupra admisibilităţii în principiu prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii recursului.

Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., având în vedere şi dispoziţiile art. 499 din acelaşi cod, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

Înalta Curte constată că, deşi recurenta, în susţinerea motivului de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocă interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 1266-1269 C. civ., în expunerea argumentelor face trimitere la situaţia de fapt, la probele administrate în cauză, precum şi la modul în care acestea au fost interpretate de către instanţa de apel.

Se tinde, aşadar, la o cenzurare a aprecierii date de instanţă mijloacelor de probă şi la o devoluare a fondului, ceea ce este incompatibil cu calea de atac extraordinară a recursului, în cadrul căreia se verifică exclusiv legalitatea hotărârii, respectiv corecta aplicare a legii la situaţia de fapt stabilită de instanţele de fond, neputându-se realiza o verificare a temeiniciei şi a elementelor de fapt ale cauzei.

Recurenta încearcă în fapt să obţină o nouă verificare a susţinerilor sale, cu toate că legea recunoaşte doar dublul grad de jurisdicţie şi căile extraordinare de atac, iar nu şi al treilea grad devolutiv.

În speţă, se constată că recursul, deşi formal încadrat în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textul legal menţionat.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced şi având în vedere că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. prin Sucursala Timişoara împotriva deciziei civile nr. 831/A din 18 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. prin Sucursala Timişoara împotriva deciziei civile nr. 831/A din 18 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 ianuarie 2020.