Inadmissibility of cassation appeal under the value threshold limit for monetary claims

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia a II a civilă, sub nr. x/2014 din 17.04.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 680.270,75 RON reprezentând despăgubiri datorate clauzei penale înserate în înscrisul numit Proces-verbal de predare primire din data de 29.05.2013, aferent contractului de distribuţie nr. x/15.03.2013 la care să se aplice dobânda legală începând cu data de 23.12.2013 - când pârâta a încasat nelegal suma de 680.270,75 RON - şi până la data plăţii efective a sumei menţionate, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Cauza a fost scoasă de pe rolul acestei instanţe, ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulată de reclamantă prin sentinţa civilă nr. 28 C. civ. din 04.06.2014 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014, dispunând trimiterea cauzei la Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa nr. 361 din 17.04..2015 Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantă şi a fost obligată aceasta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 20.026,41 RON, reprezentând onorariu de avocat.

Cum dosarul a fost strămutat prin încheierea nr. 2586 din 18.11.2015 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Curtea de Apel Braşov, dosarul a fost înaintat la Curtea de Apel Braşov, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 01.02.2016.

Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă prin decizia nr. 1692/Ap din 23.11.2016 a admis apelul reclamantei împotriva sentinţei tribunalului, pe care a schimbat-o în parte în sensul că a fost admisă, în parte, acţiunea reclamantei şi a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 213.954,61 RON, încasată necuvenit prin utilizarea biletului la ordin Seria x nr. x plus dobânda legală calculată de la data de 23.12.2013 până la data plăţii; s-au constatat compensate cheltuielile de judecată prilejuite în primă instanţă şi în apel.

Împotriva deciziei civile nr. 1692/Ap. din 23.11.2016 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia a II - a civilă, precum şi împotriva încheierii din 09.11.2016 pronunţată de aceeaşi instanţă în acelaşi dosar, reclamanta a declarat recurs.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata-pârâtă S.C. B. S.A., a invocat, în principal, excepţia inadmisibilităţii şi a tardivităţii recursului sau anularea recursului reclamantei pentru neîncadrarea motivelor de recurs în art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată în recurs.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin răspunsul la întâmpinare a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi respingerea ca neîntemeiate a apărărilor intimatei-pârâte.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 21 septembrie 2017, în unanimitate, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, părţilor.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 25 septembrie 2017.

Analizând recursul formulat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Precizare prealabilă: Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 582 partea I, din data de 20 iulie 2017.

Faţă de data pronunţării deciziei recurate, respectiv 23 noiembrie 2016, prezentul recurs nu intră sub incidenţa efectelor generate de decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, potrivit căreia "Curtea constată că, efect al constatării neconstituţionalităţii sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condiţiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

În cauză, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.A. la plata sumei de 680.270,75 RON reprezentând despăgubiri la care să se aplice dobânda legală începând cu data de 23.12.2013 şi până la data plăţii efective a sumei menţionate.

Potrivit art. 98 alin. (1) C. proc. civ. competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, pentru stabilirea valorii nu se vor avea în vedere accesoriile pretenţiei principale precum dobânzile, penalităţile, fructele etc.

În speţă, se constată că reclamanta prin cererea de chemare în judecată a solicitat, în principal, obligarea pârâtei la plata sumei de 680.270,75 RON reprezentând despăgubiri.

Potrivit art. 483 alin. (2), penultima teză, C. proc. civ., în forma în vigoare la data introducerii acţiunii, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv.

Raportând datele speţei la dispoziţiile legale evocate se constată că recursul este inadmisibil, întrucât valoarea pretenţiilor solicitate în prezentul litigiu, respectiv suma de 680.270,75 RON se află sub plafonul prevăzut de lege, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii, pentru exercitarea căii de atac a recursului, hotărârea recurată având, în raport de art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., caracter definitiv de la pronunţare.

Aşadar, decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu calea de atac exercitată, decizia împotriva căreia s-a declarat recurs neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Conform art. 457 C. proc. civ. care reglementează legalitatea căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul ca inadmisibil.

Constatând culpa procesuală a recurentei-reclamante în declanşarea litigiului de faţă, în raport de cererea formulată de intimata-pârâtă, urmează a se aplica dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ. şi a obliga recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. la plata către intimata-pârâtă S.C. B. S.A.a sumei de 13.535,95 RON reprezentând cheltuieli de judecată, conform înscrisurilor doveditoare aflate la dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 09 noiembrie 2016 şi a deciziei civile nr. 1692/Ap din 23 noiembrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

Obligă recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. la plata sumei de 13.535,95 RON cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă S.C. B. S.A.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2017.