Inadmissibility of cassation against final insolvency appellate order on provisional suspension of execution

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă la data de 02.12.2015, sub nr. x/2015, reclamantul Comitetul Creditorilor A. S.R.L. compus din: B. S.R.L.- preşedinte, C. S.A - membru, D. S.A. - membru, Societatea Română de Radio şi Televiziune - membru, E. S.R.L. - membru, a solicitat în temeiul art. 117, art. 118 alin. (2) şi art. 51 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, art. 194 C. proc. civ. şi în conformitate cu hotărârea adoptată în şedinţa comitetului creditorilor din data de 06.11.2015, astfel cum a fost consemnat în procesul-verbal al şedinţei, anularea acordului de compensare încheiat în data de 31.03.2013 şi obligarea pârâtei F. S.A. la plata sumei de 5.090.820,73 RON, reprezentând debit restant conform anexei nr. 2, din acord.

Prin sentinţa civilă nr. 7182 din 15.11.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2015 s-a admis cererea formulată de reclamantul Comitetul Creditorilor A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul F. S.A. şi debitorul S.C. A. S.R.L. - prin lichidator judiciar CII G. şi s-a dispus anularea acordului de compensare din data de 31.03.2013 încheiat între debitorul A. S.R.L. şi pârâţii F. S.A. şi H. S.R.L., fiind dispusă repunerea părţilor în situaţia anterioară şi obligarea pârâtei F. S.A. la plata sumei de 5.090.820,73 RON către debitorul A. S.R.L.

Împotriva acestei sentinţe şi a încheierii din 5 aprilie 2016 a declarat apel pârâta F. S.A., la data de 23 februarie 2017.

La data de 24 februarie 2017, pârâta F. S.A. a formulat cerere de ordonanţă preşedinţială privind suspendarea provizorie a executării sentinţei civile nr. 7182 din 15.11.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2015, până la soluţionarea cererii de suspendare a executării formulate în cadrul apelului declarat de aceeaşi parte.

Prin decizia nr. 475/2017 din 10 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de petentul F. S.A, privind suspendarea provizorie a executării sentinţei civile nr. 7182 din 15.11.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

Prin încheierea din 24 martie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare, iar prin decizia nr. 931/2017 din 19 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a fost admis apelul declarat de pârâta F. S.A. fiind schimbată în parte încheierea din 5 aprilie 2016 şi în tot sentinţa apelată, în sensul că admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, fiind respinsă cererea ca prescrisă. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale încheierii apelate, fiind obligat intimatul la plata sumei de 16.300,61 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei nr. 475/2017 din 10 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a declarat recurs pârâta F. S.A.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este inadmisibil.

Prin încheierea din 20 setembrie 2017 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului către părţi, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosar raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, faţă de care niciuna din părţi nu a depus punct de vedere.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea prezentei căi extraordinare de atac, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Recursul are ca obiect decizia nr. 475/2017 din 10 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de petentul F. S.A, privind suspendarea provizorie a executării sentinţei civile nr. 7182 din 15.11.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

Astfel, hotărârea recurată a fost pronunţată în apel în cadrul soluţionării cererii de suspendare provizorie a executării sentinţei civile nr. 7182 din 15.11.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, al cărei obiect dedus judecăţii se află sub incidenţa Legii insolvenţei nr. 85/2014, aspect ce relevă faptul că hotărârea este supusă numai căii de atac a apelului, potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (4) din Legea 85/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (4) din Legea 85/2014, "Hotărârile preşedintelui tribunalului sau ale judecătorului sindic pot fi atacate de părţi numai cu apel", iar art. 9 prevede "Curtea de apel este instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de preşedintele tribunalului sau de judecătorul sindic, după caz. Hotărârile curţii de apel sunt definitive".

Conform art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive, orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs".

Totodată, potrivit art. 450 alin. (1) C. proc. civ., "suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecăţii de apel", iar potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, "până la soluţionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată provizoriu, prin ordonanţă preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinţei prevăzute la alin. (4)."

Se reţine că, prin decizia nr. 8/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 450 alin. (5), raportat la art. 997 şi următoarele şi la art. 719 alin. (7) C. proc. civ., cererea de suspendare provizorie se judecă de un complet format din doi judecători, iar instanţa se pronunţă asupra acesteia prin încheiere, care nu este supusă niciunei căi de atac.

În acest context, urmează a se avea în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 8/2015, pronunţată în recurs în interesul legii, dându-se astfel eficienţă forţei general obligatorii a acesteia, conferită de art. 517 alin. (4) C. proc. civ.

În speţă, este de amintit că apelul în cadrul căruia s-a formulat cererea de suspendare a executării provizorii s-a finalizat prin decizia nr. 931/2017 din 19 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, conform menţiunilor din programul de evidenţă informatizată al instanţelor.

Reţinând că cererea de suspendare a executării provizorii a fost formulată în cadrul apelului, faţă de cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 8/2015, pronunţată în recurs în interesul legii, se constată că încheierea prin care s-a soluţionat cererea incidentală de suspendare, nu este supusă niciunei căi de atac, nefiind susceptibilă de fi atacată cu recurs.

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive: hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului", iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol "hotărârile prevăzute de alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării".

Conform principiului legalităţii căilor de atac consacrat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei ".

Aşadar, încheierea atacată nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de dispoziţiile legale evocate.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Prin urmare, încheierea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, întrucât aceasta nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta F. S.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta F. S.A. împotriva deciziei nr. 475/2017 din 10 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2017.