Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1697/2017 AI generated

Territorial jurisdiction for individual labor disputes brought by multiple employees against an employer despite union representation

Case Number Decizia nr. 1697/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice assigned jurisdiction to the Prahova Tribunal, resolving a negative conflict of competence between the Prahova and Galati Tribunals. Eleven employees sued their employer, a local administrative unit, for damages equivalent to the value of unprovided vacation vouchers from 2014 onwards, an action represented by a union lawyer but not brought by the union in its own name. Both tribunals initially declined territorial jurisdiction, the Prahova Tribunal citing the union's registered office location under the Labor Code, while the Galati Tribunal cited the individual plaintiffs' domicile under the Social Dialogue Law. The High Court determined that because the union did not sue in its own name, the specialized rules for individual labor disputes under Article 210 of Law no. 62/2011 applied, establishing competence based on the plaintiffs' domicile or workplace, which located jurisdiction in Prahova.

Legislator headnote

AI generated

art. 210 din Legea nr. 62/2011, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction for individual labor disputes brought by multiple employees against an employer despite union representation: Eleven employees sued their employer, a local administrative unit, for damages equivalent to the value of unprovided vacation vouchers from 2014 onwards, an action represented by a union lawyer but not brought by the union in its own name. Both tribunals initially declined territorial jurisdiction, the Prahova Tribunal citing the union's registered office location under the Labor Code, while the Galati Tribunal cited the individual plaintiffs' domicile under the Social Dialogue Law. The High Court determined that because the union did not sue in its own name, the specialized rules for individual labor disputes under Article 210 of Law no. 62/2011 applied, establishing competence based on the plaintiffs' domicile or workplace, which located jurisdiction in Prahova.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction labor disputes negative conflict of jurisdiction administrative units special jurisdiction for employment contracts actions for damages

Cited Legislation

AI generated
art. 210 din Legea nr. 62/2011
878 din 12 septembrie 2017 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Prahova, reţinând că în speţă sunt aplicabile prevederile art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.
art. 133 pct. 2 C. proc. civ
Înalta Curte, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct.
art. 135 alin. (4) C. proc. civ
Procedural rule explicitly cited in the dispositive to authorize the High Court to establish the competence for resolving the negative conflict between the tribunals.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Procedural rule explicitly cited in the dispositive to authorize the High Court to establish the competence for resolving the negative conflict between the tribunals.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 15.12.2016 sub nr. x/2016, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., reprezentaţi de L., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Ceraşu, prin Primar, au solicitat obligarea acesteia la plata despăgubirilor echivalente cu contravaloarea tichetelor de vacanţă neacordate, începând cu anul 2014, în sumă de 6 salarii de bază minime brute pe ţară.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 192 -194 C. proc. civ.. O.U.G. nr. 8/2009; Legea nr. 94/2014; H.G.R. nr. 614/2015; art. 8, alin. (2); art. 39, alin. (1), lit. c); art. 40, alin. (2), lit. c); art. 166 alin. (4) Codul muncii; art. 1397, art. 1430, art. 1518, art. 1523 şi art. 1530 Noul C. civ.

Tribunalul Prahova, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 1287 din 31.03.2017 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Galaţi.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, atât timp cât organizaţiei sindicale i se recunoaşte legitimarea procesuală activă, în determinarea competentei teritoriale, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, se va ţine seamă de sediul sindicatului.

În acest context, s-a apreciat că soluţia este aplicabilă şi în situaţia în care organizaţia sindicală acţionează pentru valorificarea drepturilor subiective ale mai multor membri de sindicat, având domiciliile în circumscripţiile unor tribunale diferite, în acelaşi temei al legitimării procesuale active extraordinare a organizaţiei sindicale.

Prin urmare, raportat la acţiunile reglementate expres de lege, instanţa a considerat că organizaţiile sindicale au legitimare procesuală activă, iar în determinarea competenţei teritoriale, potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările si completările ulterioare, fost art. 284 alin. (2), s-a avut în vedere sediul sindicatului-reclamant.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, la data de 20 iunie 2017.

Tribunalul Galaţi, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 878 din 12 septembrie 2017 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Prahova, reţinând că în speţă sunt aplicabile prevederile art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Prahova şi Tribunalul Galaţi s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, pentru următoarele considerente:

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, potrivit cărora "cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul", având în vedere că reclamanţii sunt domiciliaţi în judeţul Prahova, fiind salariaţii pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială Ceraşu, iar acţiunea nu a fost formulată de către sindicat în nume propriu.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., reprezentaţi de L., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Ceraşu, prin Primar,în favoarea Tribunalului Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2017.