Vehicle accident tort claim: Recourse perempted for procedural inactivity, leaving appellate dismissal of claim for lack of standing intact

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 2 iunie 2010 sub nr. x/2010, reclamanta P.F.A. A., în contradictoriu cu pârâtele B. şi C., a solicitat obligarea, în solidar, a pârâţilor la plata sumei de 150.142,86 RON, echivalentul sumei de 35.791,72 euro, reprezentând contravaloarea lucrărilor de reparaţii efectuate de reclamantă asupra autovehiculului aflat în proprietatea sa, avariat ca urmare a accidentului de circulaţie produs la data de 19.05.2007 de către pârâtul D., salariat al S.C. E. S.R.L. la acea dată; obligarea în solidar a pârâţilor la plata dobânzii legale, calculată la nivelul dobânzii de referinţă a BNR, de la data introducerii prezentei cereri şi până la data plaţii efective a cuantumului menţionat mai sus;obligarea în solidar a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 6580/06.04.2011, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă cauza a fost înregistrată la data de 21.06.2011, sub nr. x/2011.

Prin sentinţa civilă nr. 3108/17.06.2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2011 s-a admis cererea formulată de reclamanta P.F.A. A. şi au fost obligate pârâtele B. şi C. la plata către reclamantă a sumei de 150.142,86 RON reprezentând contravaloare lucrări reparaţii şi la plata dobânzii legale de la data 02.06.2010 şi până la plata efectivă, precum şi la plata sumei de 4613,86 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâtele B. şi C. au formulat apel, iar prin decizia civilă nr. 1046/A din 7 noiembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă s-a admis apelul declarat de apelantele-pârâte B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 3108/17.06.2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI- a civilă şi, în consecinţă, s-a anulat sentinţa apelată şi încheierea din 15.12.2010 şi în rejudecare:

A fost respinsă cererea de introducere în cauză a moştenitorilor pârâtului D..

A fost admisă excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului D. şi a fost respinsă cererea reclamantei P.F.A. A. ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, luându-se act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta P.F.A. A..

La termenul din 14 noiembrie 2017, Înalta Curte în temeiul art. 252 alin. (1) raportat la art. 248 alin. (1) C. proc. civ. în vigoare la data începerii procesului a invocat din oficiu excepţia perimării recursului asupra căreia reţine următoarele:

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu".

Prin încheierea de şedinţă din 17 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a suspendat judecata cererii de recurs, în temeiul art. 1551 C. proc. civ., iar prin referatul din 25 mai 2017 cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea constatării perimării cererii de recurs.

Instanţa supremă constată că de la data de 17 mai 2016, când s-a pronunţat încheierea de suspendare şi până la data de 25 mai 2017, când s-a efectuat primul act de procedură după suspendarea cauzei, a trecut mai mult de 1 an, interval de timp în care cererea a rămas în nelucrare din vina recurentei, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. pentru a aplica sancţiunea perimării recursului.

În acest context, potrivit art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se constată din oficiu pe cale de excepţie întrucât normele care reglementează această sancţiune procedurală sunt de ordine publică.

Prin urmare, faţă de cele ce preced urmează să se constate perimată cererea de recurs, cu consecinţa prevăzută de art. 254 alin. (1) C. proc. civ., text ce declară ineficiente toate actele de procedură îndeplinite în faţa instanţei care a aplicat această sancţiune procedurală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de recurenta-reclamantă P.F.A. A. împotriva deciziei civile nr. 1046/A din 07 noiembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2017.