Contract assignment dispute: withdrawal of appeal for cancellation following prior acceptance of appellate judgment
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court took act of the appellant's withdrawal of the appeal, rendering the decision final, thereby leaving intact the lower court's dismissal of the counter-claim and the underlying judgment awarding the claimant over 600,000 RON in outstanding payments and penalties under a contract assignment. The dispute originated in a civil action where a claimant sought enforcement of quarterly indemnities under an assignment contract, while the defendant sought rescission of the contract for disappearance of cause and restitution of payments; the procedural history included a partial annulment of the first-instance judgment on appeal, a failed appeal for cancellation, and a subsequent acceptance of the appellate judgment by the defendant, which precipitated the current withdrawal of the final appeal against the rejection of the cancellation. The decisive legal basis was the procedural code's provision allowing a party to withdraw from extraordinary appeal procedures (Art. 406 C. proc. civ.), an act of disposition binding on the court, which results in the taking act of the withdrawal and leaves the res judicata status of the prior judgments unaltered.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 453 C. proc. civ, art. 204 C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 494 alin. (4) C. proc. civ; Contract assignment dispute: withdrawal of appeal for cancellation following prior acceptance of appellate judgment: În cadrul criticilor întemeiate pe art. 508 pct. 4 recurenta contestă respingerea cererii de suspendare a judecăţii contestaţiei în anulare până la soluţionarea recursului exercitat împotriva deciziei nr. 159/27.01.2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă şi care formează obiectul dosarului nr. x/2013 Recurenta nu a indicat şi critici cu privire la soluţia de respingere ca neîntemeiată a contestaţiei în anulare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 18.07.2013, sub nr. x/2013, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. (fostă S.C. C. S.R.L., respectiv fostă S.C. D. S.R.L.) a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
1. obligarea pârâtei la plata sumei de 332.022,50 RON, echivalentul a 75.000 Euro (1 euro = 4,4403 Ron conform cursului B.N.R. valabil la data formulării prezentei 08.07.2013) reprezentând tranşa a patra aferentă anului 2012, din suma de 300.000 Euro datorată anual în baza Contractului de cesiune autentificat sub nr. x/25.04.2007 de Biroul Notarului Public E. şi a Actului adiţional nr. x la acesta.
2. obligarea pârâtei la plata sumei de 332.022,50 RON, echivalentul a 75.000 Euro (1 euro = 4,4403 Ron conform cursului B.N.R. valabil la data formulării prezentei 08.07.2013) reprezentând prima tranşă aferentă anului 2013 din suma de 300.000 Euro datorată anual de către pârâtă.
3. obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere pentru neplata la termen a sumelor mai sus menţionate în cuantum de 45.357,66 RON, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta B. S.R.L. a depus la data de 23.10.2013 cerere reconvenţională, solicitând obligarea cedentului la restituirea către pârâtă a tuturor sumelor de bani primite în temeiul Contractului începând cu trimestrul IV aferent anului 2010 până în prezent cu titlu de plată nedatorată în cuantum de 3.566.952,46 RON şi a dobânzii legale corespunzătoare în cuantum de 343.266,90 RON, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art. 453 C. proc. civ.
La termenul din 30.01.2014 reclamantul şi pârâta au depus cereri modificatoare, în condiţiile prevăzute de art. 204 C. proc. civ.
Reclamantul a solicitat prin cererea modificatoare obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: 332.022,5 RON (echivalentul a 75.000 euro), reprezentând indemnizaţia aferentă ultimului trimestru al anului 2012; 332.022,5 RON (echivalentul a 75.000 euro), reprezentând indemnizaţia aferentă primului trimestru al anului 2013; penalităţi de întârziere în cuantum de 45.357,66 RON calculate până la data de 08.07.2013 şi penalităţi de întârziere aferente debitului principal neachitat calculate în continuare, de la data de 09.07.2013 până la achitarea debitului, conform contractului de cesiune autentificat sub nr. x/25.04.2007, cheltuieli de judecată.
Prin cererea modificatoare pârâta a solicitat desfiinţarea contractului de cesiune dintre părţi pentru dispariţia cauzei şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv obligarea reclamantului să restituie pârâtei sumele de bani plătite sau executate silit după data formulării cererii completatoare, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta a depus la termenul din 27.02.2014 precizări cu privire la valoarea obiectului cererii reconvenţionale, temeiul juridic al cererii de desfiinţare a contractului de cesiune (art. 966 rap. la art. 1020-1021 C. civ.), respectiv obiectul cererii reconvenţionale în raport de cererea modificatoare depusă (capătul 2 de cerere nu se suprapune cu solicitările formulate prin cererea reconvenţională iniţială).
Reclamantul a depus la termenul din 27.03.2014 precizare cu privire la cererea modificatoare, respectiv în ceea ce priveşte temeiul de drept al cererii.
Prin sentinţa civilă nr. 3627 pronunţată în şedinţa publică din 17.07.2014, Tribunalul Bucureşti a admis cererea principală astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. (fostă S.C. C. S.R.L., respectiv fostă S.C. D. S.R.L.) şi a respins cererea reconvenţională formulată de pârâta B. S.R.L. în contradictoriu cu reclamantul A., astfel cum a fost modificată ca neîntemeiată. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului: -332.022,5 RON (echivalentul a 75.000 euro), reprezentând indemnizaţia aferentă ultimului trimestru al anului 2012; -332.022,5 RON (echivalentul a 75.000 euro), reprezentând indemnizaţia aferentă primului trimestru al anului 2013; -penalităţi de întârziere în cuantum de 45.357,66 RON calculate până la data de 08.07.2013 şi penalităţi de întârziere aferente debitului principal neachitat calculate în continuare, de la data de 09.07.2013 până la achitarea debitului, conform contractului de cesiune autentificat sub nr. x/25.04.2007 si 42705,72 RON cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a formulat apel pârâta F. S.R.L..
Prin decizia nr. 159/2016 din 27 ianuarie 2016 pronunţată de CURTEA DE APEL BUCUREŞTI, secţia A V-A CIVILĂ s-a luat act de renunţarea parţială la judecată. A fost anulată în parte sentinţa civilă nr. 3627/17.07.2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2013, în ceea ce priveşte obligaţia de plată a sumelor de 332.022,5 RON reprezentând indemnizaţie aferentă anului 2012 şi de 31.570,53 RON - penalităţi de întârziere. A fost respins apelul formulat de apelanta pârâtă F. S.R.L., înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr. x/2008, C.U.I. x, cu sediul ales la G. în Bucureşti, Strada x, nr. 201, H.,împotriva sentinţei civile nr. 3627/17.07.2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2013, în contradictoriu cu intimatul reclamant A., cu domiciliul ales la I. din Bucureşti, ca nefondat. A fost obligată apelanta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 40.720,71 RON.
Prin cererea înregistrată la data de 12.07.2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2016, contestatoarea F. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul A. a solicitat instanţei, pe calea contestaţiei în anulare, anularea deciziei nr. 159/27.01.2016 din dosarul x/2013 şi rejudecarea apelului formulat de contestatoarea, admiterea apelului şi respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Prin decizia nr. 1330 din 16 septembrie 2016, pronunţată de CURTEA DE APEL BUCUREŞTI, secţia A V-A CIVILĂ a fost respinsă ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea- apelantă F. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul A., pârât împotriva deciziei civile nr. 159/27.01.2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă în dosarul nr. x/2013.
Concomitent cu contestaţia în anulare, apelanta pârâtă F. a formulat şi recurs împotriva deciziei nr. 159/27.01.2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă în dosarul nr. x/2013, iar prin decizia nr. 687 din 11.04.2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2013 s-a luat act de achiesarea recurentei pârâte F. la decizia nr. 159 din 27.01.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă.
Împotriva deciziei nr. 1330 din 16 septembrie 2016, pronunţate de CURTEA DE APEL BUCUREŞTI, secţia A V-A CIVILĂ a formulat recurs F., cerere ce a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În cadrul criticilor întemeiate pe art. 508 pct. 4 recurenta contestă respingerea cererii de suspendare a judecăţii contestaţiei în anulare până la soluţionarea recursului exercitat împotriva deciziei nr. 159/27.01.2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă şi care formează obiectul dosarului nr. x/2013 Recurenta nu a indicat şi critici cu privire la soluţia de respingere ca neîntemeiată a contestaţiei în anulare.
Examinându-se cererea de recurs, în cadrul procedurii de regularizare a cererii, în baza art. XVII alin. (3) raportat la art. XV alin. (2) din Legea nr. 2/2013 şi art. 486 C. proc. civ. s-a constatat că cererea de recurs îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 486.
În raport de dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., s-a constatat că recurenta a achitat taxa judiciară de timbru de 100 RON.
Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 21 iunie 2017 potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
La termenul din data de 8 noiembrie 2017, Înalta Curte, în complet de filtru a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., cu prioritate cererea de renunţare la judecata recursului şi a reţinut următoarele:
Recurentul a formulat recurs împotriva unei decizii date în soluţionarea unei contestaţii în anulare îndreptată împotriva deciziei nr. 159/27.01.2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă în soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei civile nr. 3627/17.07.2014, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Conform art. 508 alin. (4) C. proc. civ. hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.
În cauză însă, astfel cum s-a arătat mai sus, prin decizia nr. 687 din 11.04.2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2013 s-a luat act de achiesarea recurentei pârâte F. la decizia nr. 159 din 27.01.2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă.
Potrivit art. 463 alin. (1) C. proc. civ. achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.
Prin cererea depusă la dosar după formularea cererii de recurs, recurenta a renunţat la judecata recursului.
Conform art. 406 alin. (5) C. proc. civ. când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.
Potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, renunţarea la judecată se constată prin hotârâre supusă recursului, care va fi judecat de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţare. Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă.
Întrucât recurenta contestatoare a formulat cerere de renunţare la judecata recursului, act de dispoziţie al părţii, obligatoriu pentru instanţa de judecată, Înalta Curte, în temeiul art. 406 C. proc. civ. va lua act de cererea de renunţare la recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea recurentei - pârâte F. S.R.L. la recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 1330 din 16 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2017.