Inadmissibility of extraordinary appeal for lack of summons in filtering procedure decisions.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the extraordinary appeal filed by a private individual against its own prior decision of April 12, 2017. The dispute concerned procedural admissibility, specifically whether a party could invoke the failure to be legally summoned as grounds for an extraordinary appeal against a decision rendered without a hearing. The court held that the extraordinary appeal was inadmissible because Article 493(5) of the Civil Procedure Code expressly mandates that decisions issued in the filtering procedure are pronounced without summoning parties and are final, thereby negating the legal obligation of notification required to trigger the remedy under Article 503(1). Consequently, the previous lower court decisions rejecting the appeals as inadmissible remain in force, and the contested decision stands without any further avenue for judicial review.
Legislator headnote
AI generatedart. 503 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) coroborat cu art. 503 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of extraordinary appeal for lack of summons in filtering procedure decisions: The dispute concerned procedural admissibility, specifically whether a party could invoke the failure to be legally summoned as grounds for an extraordinary appeal against a decision rendered without a hearing. The court held that the extraordinary appeal was inadmissible because Article 493(5) of the Civil Procedure Code expressly mandates that decisions issued in the filtering procedure are pronounced without summoning parties and are final, thereby negating the legal obligation of notification required to trigger the remedy under Article 503(1). Consequently, the previous lower court decisions rejecting the appeals as inadmissible remain in force, and the contested decision stands without any further avenue for judicial review.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis explicitly cited in the dispositive for dismissing the extraordinary appeal as inadmissible because the decision was rendered without summoning parties pursuant to the filtering procedure rules.
Full text
Asupra cererii de faţă,
Din actele şi lucrările dosarului, reţine că:
Prin decizia nr. 719 din 12 aprilie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 85/R/31 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
În motivarea deciziei s-a reţinut că decizia civilă nr. 85/R/31 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, prin care a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 189 din 13.07.2015 pronunţată de Tribunalul Timiş nu este o hotărâre susceptibilă de recurs, aceasta având caracter definitiv de la pronunţare conform art. 483 şi 634 C. proc. civ.
Împotriva deciziei nr. 719 din 12 aprilie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015 A. a formulat contestaţie în anulare întemeiată pe art. 503 alin. (1) C. proc. civ. contestând faptul că decizia s-a dat fără nicio cale de atac.
Înalta Curte, analizând contestaţia în anulare formulată în cauză, reţine că aceasta este inadmsibilă pentru considerentele ce succed.
Conform art. 503 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
Potrivit prevederilor 493 alin. (5) C. proc. civ. decizia dată în procedura de filtrare a recursurilor se pronunţă fără citarea părţilor şi este fără cale de atac.
Înalta Curte, reţine că temeiul juridic invocat de contestator, art. 503 alin. (1) C. proc. civ. se referă la acele situaţii în care, deşi există obligaţia legală a citării părţilor, acest lucru nu s-a îndeplinit iar partea nu a fost prezentă la termenul la care trebuia citată. Aşadar, calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare oferă posibilitatea părţilor de a se plânge împotriva nerespectării obligaţiei de citare or, în cauză, decizia atacată s-a pronunţat, conform legii, fără citarea părţilor, potrivit art. 493 alin. (5) C. proc. civ. astfel încît contestatorul nu poate invoca o încălcare a legii.
Având în vedere prevederile exprese ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ. rezultă că necitarea părţilor este dispusă de lege, prin urmarea partea se poate folosi de prevederea legală care reglementează contestaţia în anulare doar în cazul în care citarea este obligatorie, ceea ce nu este cazul în speţă.
Pentru aceste motive, având în vedere că împotriva deciziei atacate legea nu permite exercitarea niciunei căi de atac, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) coroborat cu art. 503 alin. (1) C. proc. civ. va respinge contestaţia în anulare ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 719 din 12 aprilie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2017.