Inadmissibility of extraordinary appeal due to monetary threshold below 1,000,000 RON

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea depusă în data de 08.12.2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România în contradictoriu cu S.C. A. S.A., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 365.658,83 RON, reprezentând debit principal, la care a solicitat potrivit art. 37 din Ordinul nr. 14/2011, penalitati de intarziere în cuantum de 0,2%/zi/întarziere, calculate de la data producerii evenimentului rutier, respectiv 09.12.2011 şi până la data plătii efective şi integrale a debitului, precum şi cheltuieli de judecata.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 148, 194, 451 C. proc. civ., Ordinul CSA nr. 14/2011, capitolul IV, art. 51, O.U.G. nr. 84/2003, art. 1357 C. civ., art. 1381 C. civ., O.U.G. nr. 195/2002, O.G. nr. 43/1997, Legea nr. 136/1995.

Prin sentinţa civilă nr. 1891/29.06.2015 pronunţată de Tribunalul Ilfov, în dosarul nr. x/2014 s-a admis cererea reclamantei şi a fost obligată pârâta la plata sumei de 365.658,83 RON, reprezentând debit principal, precum şi penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere, calculate la debitul principal, de la data scadentei, 09.12.2011, pana la data achitării efective a debitului.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta S.C. A. S.A., apreciind că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile art. 43 şi art. 49 din Legea nr. 139/1995 precum şi dispoziţiile art. 1349 C. civ. în sensul că a apreciat că sunt întrunite condiţiile de aplicare a acestor dispoziţii chiar şi în lipsa administrării probatoriului solicitat de către apelanta.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă, prin decizia civilă nr. 1370 din 21 septembrie 2016 a respins apelul formulat de apelanta pârâtă S.C. A. S.A., ca nefondat.

Împotriva deciziei civile nr. 1370 din 21.09.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă, a declarat recurs pârâta S.C. A. S.A., dezvoltarea motivelor de casare fiind efectuată prin memoriul înregistrat la 16.11.2016 la Curtea de Apel Bucureşti.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În temeiul acestor dispoziţii legale, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, schimbarea în parte a hotărârii atacate şi în situaţia în care va fi desfiinţat titlul executoriu, întoarcerea executării silite privind restabilirea sitiaţiei anterioare.

La 06.02.2017 intimata-reclamantă Compania Naţională de Administrare a Structurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat, în principal respingerea recursului ca inadmisibil, având în vedere că acţiunea de faţă nu este supusă căii de atac a recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La 24.02.2017 recurenta-pârâtă a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Prin încheierea din data de 13 aprilie 2017 a fost încuviinţat, în unanimitate, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia părţilor potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosar, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.

La 10 iulie 2017, recurenta a depus punct de vedere la raport.

La 12 iulie 2017 intimata a depus punct de vedere la raport.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată ca este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanţa de apel a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta S.C. A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 1891 din 29 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Ilfov.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri prevăzute de lege.

În cauză se constată că, cererea reclamantei Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România este evaluabilă în bani, având un capăt de cerere principal prin care s-a solicitat obligarea pârâtei S.C. A. S.A. la plata sumei de 365.658,83 RON reprezentând debit principal şi un capăt de cerere accesoriu privind plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2%zi de întârziere.

Potrivit art. 98 C. proc. civ. "(1)Competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere. (2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretenţiei principale, precum dobânzile, penalităţile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenţei, şi nici prestaţiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii".

Având în vedere că valoarea pretenţiilor solicitate prin capătul principal de cerere este inferioară pragului de 1.000.000 RON, menţionat de art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., se constată că decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti nu este supusă controlului de legalitate prevăzut în calea extraordinară a recursului.

Potrivit art. VIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2016 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv ".

Termenul prevăzut de textul legal sus menţionat a fost prorogat prin O.U.G. nr. 95/2016 până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.

În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac - care dobândesc caracter definitiv la momentul expirării termenului de exercitare a căii de atac - şi cele pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.

Aşa fiind, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.A. împotriva deciziei nr. 1370 din 21 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.A. împotriva deciziei nr. 1370 din 21 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în contradictoriu cu intimata-reclamantă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A.-PRIN DIRECŢIA REGIONALĂ DE DRUMURI ŞI PODURI BUCUREŞTI.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2017.