Cassation inadmissible against final re-examination order for non-pursuit
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, leaving in force the Court of Appeal’s decision that had rejected the lower court’s chamber ruling as inadmissible. The dispute concerned a procedural challenge to a court order dismissing a request for re-examination of an order for non-pursuit in a labor and social security matter. The decisive legal basis was Article 483(1) of the New Code of Civil Procedure, which restricts cassation appeals to specific types of judgments, combined with Articles 634(1)(6) and 200(7) of the same Code, which establish that decisions on requests for re-examination of non-pursuit orders are final and not subject to further appeal, rendering the cassation appeal inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 483 alin. (1) Noul C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 6 Noul C. proc. civ, art. 200 alin. (5) Noul C. proc. civ, art. 200 alin. (7) Noul C. proc. civ; Cassation inadmissible against final re-examination order for non-pursuit: The dispute concerned a procedural challenge to a court order dismissing a request for re-examination of an order for non-pursuit in a labor and social security matter. The decisive legal basis was Article 483(1) of the New Code of Civil Procedure, which restricts cassation appeals to specific types of judgments, combined with Articles 634(1)(6) and 200(7) of the same Code, which establish that decisions on requests for re-examination of non-pursuit orders are final and not subject to further appeal, rendering the cassation appeal inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict, justifying the rejection of the cassation appeal as inadmissible because the appealed decision was not subject to this extraordinary remedy.
Procedural rule establishing that decisions rendered in appeal against certain final orders are final and not susceptible to cassation, supporting the inadmissibility.
Procedural rule defining the specific subject matter (re-examination of non-prosecution orders) that renders the underlying decision final.
Procedural rule confirming that the re-examination order is final and given in chamber, forming the basis for the finality of the prior instance decision.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 13 iulie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins cererea de reexaminare formulată de reclamanta A. împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată din data de 27.01.2016, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri a formulat apel reclamanta A., la data de 21 iulie 2016.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin decizia civilă nr. 1312, pronunţată la data de 02 martie 2017, în dosarul nr. x/2015, a respins ca inadmisibil apelul declarat de apelanta- reclamantă A. împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 13 iulie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimata- pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Reclamanta A., în continuare, a uzat de calea de atac a recursului, declarând recurs împotriva acestei decizii, în drept, recursul fiind întemeiat pe Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Învestită fiind cu judecata recursului declarat în cauză, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia de inadmisibilitate a recursului, în conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) şi alin. (2) Noul C. proc. civ., coroborat cu art. 634 alin. (1) pct. 6 Noul C. proc. civ., prin raportare la art. 200 alin. (5) din acelaşi Cod, excepţie în privinţa căreia, fiind luată în examinare cu prioritate faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) Noul C. proc. civ., reţine următoarele:
Prin dispoziţiile din C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege, legalitatea căilor de atac fiind un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.
Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege, susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.
În accepţiunea conferită de legiuitor, potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) Noul C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei, iar, potrivit art. 483 alin. (1) Noul C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 200 alin. (7) Noul C. proc. civ., "(7) Cererea- de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, s.n.- se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, ...", hotărârea dată în cererea de reexaminare nemaifiind susceptibilă de altă cale de atac, ea fiind definitivă.
În speţă, recurenta- reclamantă A. a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în apelul formulat împotriva încheierii prin fusese respinsă, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare formulată de aceeaşi parte la încheierea de anulare a cererii sale de chemare în judecată, în condiţiile art. 200 alin. (5) Noul C. proc. civ., hotărâre care este definitivă, conform dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 Noul C. proc. civ., coroborat cu art. 200 alin. (7) Noul C. proc. civ., prin respectiva decizie fiind respins, ca inadmisibil, apelul împotriva acelei încheieri, decizie care are caracter definitiv de la pronunţarea sa, prin raportare la art. 634 alin. (1) pct. 6 Noul C. proc. civ.
În atari condiţii, în speţă, decizia dată în apel nu întruneşte condiţia cerută de art. 483 alin. (1) Noul C. proc. civ., situaţie în care nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în această ipoteză, exercitarea căii extraordinare de atac fiind inadmisibilă.
Această concluzie derivă din regula unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac şi, cum un asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin exerciţiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeaşi cale de atac, iar recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.
Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv, a Curţii Constituţionale, prin instituirea de către legiuitor a unor prevederi cu privire la caracterul definitiv al hotărârilor judecătoreşti nu se încalcă dreptul la acces liber la justiţie, aşa cum acesta este prevăzut de dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi nici nu se creează vreo discriminare în sensul celor reţinute de art. 16 din Constituţia României.
Faţă de cele de mai sus, nefiind întrunite condiţiile art. 483 alin. (1) Noul C. proc. civ., având în vedere că inadmisibilităţile se situează în categoria excepţiilor peremptorii, de fond, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu, cu consecinţa respingerii prezentului recurs dedus judecăţii, ca inadmisibil.
Aşa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 1312 din 02 martie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2017.