Revision against annulment dismissal inadmissible; prior decisions stand.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Civil Section II) dismissed as inadmissible the revision application (cerere de revizuire) filed against its prior decision of 13 June 2017, which had already rejected as inadmissible an appeal for annulment (contestație în anulare) against an earlier decision of 10 November 2016; the revision application is thus rejected, and the prior decisions remain in force. The applicant, a purported good-faith purchaser of land, invoked constitutional and ECHR provisions, but the decisive legal basis was procedural: under Article 509(1) of the Civil Procedure Code, revision may only target judgments deciding the merits or evoking the merits, and a judgment rejecting an annulment appeal does not evoke the merits and is therefore not subject to revision; the court also emphasized the principle of legality of remedies and public-order procedural rules.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 509 alin. (1) C. proc. civ; Revision against annulment dismissal inadmissible; prior decisions stand: Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., pot forma obiect al revizuirii hotărârile pronunţate asupra fondului, precum şi cele care evocă fondul, această condiţie a evocării fondului privind toate hotărârile care fac obiectul revizuirii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) al aceluiaşi articol.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1072 din 13 iunie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2016 a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1909 din 10 noiembrie 2016, pronunţate de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2014.
Împotriva acestei decizii, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire, invocând drept temei de drept art. 21, art. 52 alin. (1) din Constituţie, art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 6 CEDO, decizii CCR.
În motivarea cererii, revizuentul a arătat că este cumpărător de bună-credinţă a imobilului teren intravilan promis spre vânzare de intimatul B..
Revizuentul critică soluţiile pronunţate în cauză în stadiile procesuale anterioare, făcând un istoric al operaţiunii juridice încheiate cu intimatul B..
Examinând cererea de revizuire în raport de excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în respectarea dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a admite excepţia, pentru următoarele considerente:
Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare şi nesuspensivă de executare, ea putându-se exercita în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., pot forma obiect al revizuirii hotărârile pronunţate asupra fondului, precum şi cele care evocă fondul, această condiţie a evocării fondului privind toate hotărârile care fac obiectul revizuirii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) al aceluiaşi articol.
Spre deosebire de reglementarea anterioară, art. 513 alin. (1) din noul C. proc. civ. statuează că soluţionarea cererii de revizuire se face potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.
Nu este susceptibilă de revizuire, întrucât nu este hotărâre asupra fondului sau nu evocă fondul, hotărârea prin care s-a respins o contestaţie în anulare.
Înalta Curte constată că prin decizia nr. 1072 din 13 iunie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016 a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1909 din 10 noiembrie 2016, pronunţate în dosarul nr. x/2014.
Reiese aşadar că împotriva deciziei atacate nu se putea exercita calea de atac a revizuirii.
Prin art. 129 din Constituţia României, cu referire la art. 126 din legea fundamentală, a fost statuat principiul potrivit căruia părţile interesate pot apela la protecţia judiciară a drepturilor subiective încălcate, oferită imparţial de către instanţele competente, legiuitorul impunând în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procedurale în condiţiile legii.
Totodată, aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.
Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1072 din 13 iunie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1072 din 13 iunie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2017.