Appeal against annulment ruling held inadmissible as prohibited second appeal; prior peremption of late challenge stands.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible, upholding the lower court's ruling that had already rejected his appeal as time-barred. The underlying dispute involved a motion to annul (contestație în anulare) that had been declared perempted (lapsed) by the Tribunal, after which the appellant filed a late appeal against that peremption decision. The Court of Appeal had found the appeal untimely because it was filed on 15 May 2017, more than the 5-day deadline from the 25 April 2017 pronouncement, under Article 253(2) of the Civil Procedure Code, leading to forfeiture under Article 103(1). The High Court held that the present appeal was inadmissible because it constituted a "recurs la recurs" (appeal against an appeal), violating the principle of the uniqueness of appeals as established by Article 129 of the Constitution and Article 377(2)(4) of the old Civil Procedure Code, which makes decisions rendered in appeals irrevocable. The final operative outcome is that the appeal is rejected as inadmissible and the prior decisions remain in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 253 alin. (2) C. proc. civ, art. 103 alin. (1) C. proc. civ, art. 129 alin. (1) din C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Appeal against annulment ruling held inadmissible as prohibited second appeal; prior peremption of late challenge stands: The underlying dispute involved a motion to annul (contestație în anulare) that had been declared perempted (lapsed) by the Tribunal, after which the appellant filed a late appeal against that peremption decision. The Court of Appeal had found the appeal untimely because it was filed on 15 May 2017, more than the 5-day deadline from the 25 April 2017 pronouncement, under Article 253(2) of the Civil Procedure Code, leading to forfeiture under Article 103(1). The High Court held that the present appeal was inadmissible because it constituted a "recurs la recurs" (appeal against an appeal), violating the principle of the uniqueness of appeals as established by Article 129 of the Constitution and Article 377(2)(4) of the old Civil Procedure Code, which makes decisions rendered in appeals irrevocable. The final operative outcome is that the appeal is rejected as inadmissible and the prior decisions remain in force.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for rejecting the appeal as inadmissible.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 592/A/2017 din 25 aprilie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 352/A din 14 aprilie 2015 pronunţate de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2014 în contradictoriu cu intimata B..
Prin decizia civilă nr. 109 din 15 iunie 2017, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins ca tardiv recursul formulat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei civile nr. 592/A/2017 din 25 aprilie 2017.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că cererea de recurs a fost înregistrată la registratura Tribunalului Timiş la data de 15 mai 2017.
Potrivit dispoziţiilor art. 253 alin. (2) C. proc. civ.." Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare".
Nerespectarea termenului imperativ pentru declararea recursului determină decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, în condiţiile prevăzute de art. 103 alin. (1) C. proc. civ., cu excepţia situaţiilor menţionate de art. 103 alin. (2) din acelaşi cod, a căror incidenţă însă nu a fost probată în speţă.
Decizia civilă recurată a fost pronunţată la 25 aprilie 2017, iar calea de atac a recursului a fost declanşată în data de 15 mai 2017, fiind încălcat astfel termenul legal de 5 zile de la pronunţarea hotărârii de perimare.
Împotriva deciziei civile nr. 109 din 15 iunie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a declarat recurs recurentul A., în esenţă, pentru următoarele motive:
Prin decizia civilă nr. 592/A/2017 din 25 aprilie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a constatat în mod greşit că a intervenit perimarea contestaţiei în anulare formulate de contestatorul A..
La termenul de judecată din data de 15 iunie 2017, recurentul a solicitat repunerea pe rol a dosarului nr. x/2015 şi admiterea recursului, motivat de lipsa de comunicare a hotărârii, întrucât acesta locuieşte la casa părintească şi nu a avut cunoştinţă despre obligaţia de a formula recurs în termen de 5 zile de la pronunţarea deciziei civile nr. 592/A/2017 din 25 aprilie 2017.
În prealabil analizei motivelor de recurs, prin raportare la dispoziţiile art. 137 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este admisibil, urmând a fi respins ca atare în considerarea argumentelor ce succed:
Prin dispoziţiile art. 129 alin. (1) din C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.
Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac, exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Una dintre regulile comune referitoare la instituirea şi exercitarea căilor de atac este unicitatea dreptului de a uza de o atare cale. Aceasta înseamnă că nimănui nu-i este îngăduit de a uza de două ori de una şi aceeaşi cale de atac.
Exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalităţii - consacrat de dispoziţiile art. 129 din Constituţie - potrivit căruia căile de atac sunt instituite prin lege, astfel că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege, în afara acestora neputând fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Totodată, normele procesuale privind sesizarea instanţei judecătoreşti şi soluţionarea cererilor, în limita competenţelor atribuite prin lege, sunt de ordine publică, corespunzător principiului statuat prin art. 126 din Constituţie.
Înalta Curte reţine că recurentul a exercitat calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 592/A/2017 din 25 aprilie 2017 pronunţate în dosarul nr. x/2015 de Tribunalul Timiş, secţia I civilă.
Cum dreptul de a folosi o cale de atac este unic, epuizându-se prin chiar exerciţiul lui, recurentul nu poate promova recurs la recurs.
De asemenea, Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 377 alin. (2) pct. 4 din vechiul C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile date în recurs sunt irevocabile, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
Având în vedere cele reţinute mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. urmează să respingă recursul declarat de recurentul - contestator A. împotriva deciziei civile nr. 109 din 15 iunie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul - contestator A. împotriva deciziei civile nr. 109 din 15 iunie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2017.