State assets authority fails in revision bid; annulment action ruling stands, costs awarded

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la data de 03 iulie 2016 pe rolul Tribunalului Specializat Argeş, sub nr. de dosar x/2011, reclamanta A. în calitate de administrator judiciar al debitorului B. S.A. a formulat, în temeiul art. 79 şi urm. din Legea nr. 85/2006, în contradictoriu cu pârâtul debitor şi pârâtul C. S.R.L., cerere de anulare a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.12.2008, încheiat între cei doi pârâţi.

În motivarea cererii, administratorul judiciar a arătat că la data de 28 iulie 2006 s-a hotărât în adunarea generală a acţionarilor societăţii B. S.A. vânzarea imobilului proprietatea debitoarei, situat în Bucureşti, str. x, sector 1 către societatea D. S.R.L..

Prin sentinţa nr. 843 din 16 septembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Specializat Argeş a fost respinsă excepţia ridicată de către pârâta C. S.R.L.; a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta Pop şi Asociaţii; au fost admise cererile de intervenţie ale creditorilor Autoritatea Pentru Administrarea Activelor Statului Bucureşti şi s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.12.2008, cu privire la imobilul situat în Bucureşti, str. x, ca act fraudulos în dauna creditorilor. S-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară şi obligarea pârâtei la aducerea bunului imobil în patrimoniul debitoarei B. S.A..

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâtele C. S.R.L. şi S.C. B. S.A. prin administrator special E., fiind soluţionate prin decizia nr. 338/R-com din 20 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în sensul admiterii recursurilor, cu consecinţa modificării sentinţei. Totodată a fost admisă excepţia inadmisibilităţii şi a fost respinsă acţiunea precizată şi completată, ca inadmisibilă.

În motivarea acestei decizii, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a reţinut că, în cauză, nu a fost făcută dovada abuzului de drepturi procesuale ale debitoarei, care ar fi întârziat momentul deschiderii procedurii insolvenţei.

În plus, s-a apreciat că judecătorul-sindic în mod neîntemeiat a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, având în vedere că între data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x la data de 22.12.2008 şi data la care s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă împotriva debitoarei S.C. B. S.A., prin sentinţa nr. 1839/F/20.12.2013 pronunţată de Tribunalul Specializat Argeş, în dosarul nr. x/2011, există un interval de timp de aproximativ 5 ani, mai mare decât cel prevăzut de art. 79 din Legea nr. 85/2006, iar solicitarea de aplicare în cauză a dispoziţiilor prevăzut de art. 85 alin. (4) nu este întemeiată, nefiind dovedit abuzul de drepturi procesuale imputabil direct debitoarei.

2. În cadrul dosarului nr. x/2011, la data de 22 iulie 2015 creditorii F., G. şi H. au formulat contestaţie prin care au solicitat anularea Hotărârii AGA a debitoarei B. S.A. din data de 29 iunie 2015.

În motivarea contestaţiei s-a arătat că prin hotărârea atacată s-au încălcat dispoziţiile art. 3 pct. 26 din Legea nr. 85/2006, în sensul că adunarea generală a acţionarilor nu s-a convocat în termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii insolvenţei.

La aceeaşi dată, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului Bucureşti (AAAS) a formulat contestaţie împotriva depunerii notificării nr. x din data de 01 iulie 2015, publicată în BPI nr. 12658/14.07.2015, solicitând constatarea nulităţii acestei notificări şi în subsidiar modificarea Hotărârii AGA cu privire la atribuţiile administratorului special.

În motivarea contestaţiei, care a format obiectul dosarului asociat nr. x/2011, creditoarea AAAS a arătat că desemnarea administratorului special a fost tardivă în raport cu prevederile art. 3 pct. 26 din Legea nr. 85/2006 şi, de asemenea, hotărârea AGA este nelegală întrucât au fost stabilite mai multe atribuţii administratorului special decât cele conferite de lege.

Contestaţia Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului a fost completată la termenul de judecată din data de 22 septembrie 2015, în sensul că s-a solicitat constatarea nulităţii notificării privind desemnarea în calitate de administrator special al domnului I. şi constatarea decăderii acţionarilor debitorului din drepturile exercitate prin administratorul special.

Prin sentinţa nr. 128 din 15 iulie 2016, Tribunalul Specializat Argeş a admis contestaţiile, aşa cum au fost precizate de creditorii F. şi G. şi completată de creditoarea J., a desfiinţat măsura notificării efectuată de fostul administrator judiciar K., notificare publicată în BPI nr. 12658/14.07.2015 şi a respins excepţia tardivităţii promovării contestaţiilor şi excepţia necompetenţei funcţionale a judecătorului-sindic.

În motivarea acestei soluţii, Tribunalul Specializat Argeş a reţinut că prin sentinţa nr. 1839/20.12.2013, de deschidere a procedurii insolovenţei a debitoarei B. S.A., s-a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitorului.

În consecinţă, s-a constatat că menţiunea din notificare referitoare la reprezentarea de către administratorul special a intereselor societăţii şi a participării la procedura insolvenţei, pe seama debitoarei, este nelegală, motiv pentru care măsura notificării a fost desfiinţată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs creditoarea L. şi intervenienta Societatea M..

Prin decizia nr. 1645/R-COM din 28 noiembrie 2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a anulat ca nesemnat recursul intervenientei şi a respins ca tardiv recurs depus de intervenientă la termenul din 28 noiembrie 2016. Prin aceeaşi decizie, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentei L. şi a fost respins ca nefondat recursul formulat de această parte.

3. Pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. de dosar x/2017, a fost înregistrată cererea de revizuire formulată de revizuenta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, care a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.. În cadrul acestei cereri, revizuenta a precizat că decizia nr. 338/R-com din 20 martie 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal este potrivnică deciziei nr. 128/CC din 15 iulie 2016 pronunţată de Tribunalul Specializat Argeş, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1645/R-COM din 28 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În dezvoltarea motivelor de revizuire, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a arătat că Tribunalul Specializat Argeş, în cadrul dosarului nr. x/2011, a stabilit cu puterea autorităţii de lucru judecat printr-o hotărâre judecătorească că E. nu deţine calitatea de administrator special al B., hotărâre rămasă irevocabilă prin respingerea recursurilor.

În schimb, în cadrul dosarului nr. x/2011, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de recurs formulată de B. prin administrator special E. (în lipsa calităţii de administrator special). Prin urmare, revizuenta a precizat că instanţa de control judiciar a pronunţat o hotărâre potrivnică sentinţei pronunţate de Tribunalul Specializat Argeş, motiv pentru care, în opinia sa, se impune reformarea celei de-a doua hotărâri.

Revizuenta a mai arătat că ambele hotărâri a căror contrarietate se invocă au fost pronunţate în cadrul unor dosare asociate dosarului de insolvenţă x/2011 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeş şi în cadrul căruia se judecă insolvenţă B..

În plus, s-a susţinut că, în speţă, condiţia referitoare la identitatea părţilor este îndeplinită, întrucât toţi creditorii deţin calitatea de parte în cadrul dosarului de insolvenţă şi în cadrul dosarelor asociate B. în vederea maximizării gradului de valorificare a activelor şi de recuperare a creanţelor.

Totodată, revizuenta a precizat că în cadrul dosarului în care s-a pronunţat soluţia a cărei revizuire se solicită nu a fost invocată de către niciuna dintre părţi autoritatea de lucru judecat a sentinţei tribunalului.

La data de 23 mai 2017, intimata B. S.A. prin lichidator judiciar N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, cu consecinţa anulării deciziei nr. 338 din 20 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2011 cu încălcarea autorităţi de lucru judecat.

Totodată, a formulat întâmpinare şi intimata C. S.R.L. prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, în principal ca inadmisibilă, faţă de neîndeplinirea condiţiilor de exercitare ale acestei căi extraordinare de atac, iar în subsidiar ca neîntemeiată. Sub aspectul inadmisibilităţii cererii de revizuire, intimata a precizat că: decizia nr. 338 A Curţii de Apel Piteşti nu evocă fondul; între cele două dosare nu există identitate de părţi, obiect şi cauză; revizuenta nu a invocat hotărârea nr. 128 în cadrul dosarului nr. x/2011, deşi avea cunoştinţă de aceasta; revizuenta a avut calitatea de intervenient accesoriu, iar partea în favoarea căreia a intervenit nu a exercitat această cale de atac.

Intimata O. a formulat la rândul său întâmpinare, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, precizând că cele două hotărâri invocate de revizuentă sunt contradictorii sub aspectul lipsei calităţii de administrator special a lui E., motiv pentru care a subliniat că se impune anularea deciziei nr. 338/20.03.2017 a Curţii de Apel Piteşti.

Prin decizia nr. 672/R-CONT din 31 mai 2017, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuenta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva deciziei nr. 338/R-com din 20 martie 2017 a Curţii de Apel Piteşti, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând cererea de revizuire, în raport cu temeiul de drept invocat, Înalta Curte o va respinge pentru considerentele care succed:

Cererea de revizuire a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., fiind invocată contradictorialitatea dintre decizia nr. 338/R-com din 20 martie 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi sentinţa nr. 128/CC din 15 iulie 2016 a Tribunalului Specializat Argeş, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1645/R-COM din 28 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi părţi, având aceleaşi calităţi procesuale.

Din textul menţionat rezultă că legiuitorul a impus o condiţie generală de admisibilitate a unei cereri de revizuire şi anume aceea ca hotărârile potrivnice să fie definitive sau să fie pronunţată în recurs cu evocarea fondului.

Raţiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. derivă din necesitatea de a se înlătura nesocotirea principiului autorităţii de lucru judecat, atunci când instanţele au pronunţat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă numai dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiţii, una din acestea fiind aceea ca hotărârea potrivnică, a cărei anulare se solicită, să fi nesocotit puterea lucrului judecat dată de o altă hotărâre, ceea ce presupune o triplă identitate, respectiv hotărârile să aibă aceleaşi părţi, acelaşi obiect şi aceeaşi cauză.

Cu alte cuvinte, raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi. Legiuitorul a avut în vedere hotărâri ale căror dispozitive sunt ireconciliabile, fapt ce ar face imposibilă coexistenţa şi executarea simultană a acestora, contrar principiului securităţii juridice şi prin care se soluţionează, în esenţă, aceeaşi acţiune.

Condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite în speţă, întrucât hotărârile pretins a fi contradictorii, care au fost pronunţate în procedura insolvenţei, poartă asupra unor pricini ce au obiecte diferite, cauză diferită şi părţi diferite, lipsind tripla identitate prevăzută de lege, astfel că nu se poate reţine existenţa autorităţii de lucru judecat.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că obiectul celor două dosare este diferit, în sensul că, în dosarul nr. x/2011 în care a fost pronunţată decizia nr. 338/R-com din 20 martie 2017 a Curţii de Apel Piteşti, obiectul este reprezentant de anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.12.2008, iar în dosarul nr. x/2011 în care s-a pronunţat sentinţa nr. 128/CC din 15 iulie 2016 a Tribunalului Specializat Argeş, obiectul îl reprezintă contestaţia formulată împotriva notificării nr. x din 11 iulie 2015 efectuată de administratorul judiciar K..

De asemenea, şi cauza celor două dosare este diferită, în sensul că în cadrul dosarului nr. x/2011, temeiul indicat de reclamantă a fost art. 79 şi urm. din Legea nr. 85/2006 şi art. 117 şi urm. din Legea nr. 31/1990, iar în cadrul dosarului nr. x/2011 cauza contestaţiei a fost reprezentantă de art. 18 din Legea nr. 85/2006.

În plus, Înalta Curte constată că între cele două dosare nu există nici identitate de părţi, având în vedere că, în cadrul dosarului nr. x/2011, părţile au fost lichidatorul judiciar al B. S.A., N., în calitate de reclamantă, S.C. C. S.A., în calitate de pârâtă, B. S.A. prin administrator special şi intervenientele în interesul reclamantei Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi O..

În schimb, în cadrul dosarului nr. x/2011, părţile au fost lichidatorul judiciar al B. S.A., N. şi toţi creditorii debitoarei.

Prin urmare, se constată că, deşi ambele dosare sunt asociate dosarului de insolvenţă, nu există identitate de părţi, întrucât nu toţi creditorii sunt părţi în cadrul dosarelor asociate.

În concluzie, Înalta Curte reţine că în speţă, nu sunt incidente prevederile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., întrucât decizia nr. 338/R-com din 20 martie 2017 a Curţii de Apel Piteşti nu încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei nr. 128/CC din 15 iulie 2016 a Tribunalului Specializat Argeş, întrucât cele două instanţe au analizat excepţia lipsei calităţii de administrator special a lui E. în cadrul societăţii B. S.A., din perspectiva obiectului cererii cu care au fost învestite, respectiv într-un caz acţiune în anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. x/22.12.2008, iar în celălalt contestaţie împotriva notificării nr. x din 11 iulie 2015 efectuată de administratorul judiciar K..

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că hotărârile asupra cărora poartă cererea de revizuire nu se înscriu în ipoteza legală reglementată de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., astfel încât va respinge cererea de revizuire.

În temeiul dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a obliga revizuenta la plata către intimata C. S.R.L. a sumei de 21.798,75 RON reprezentând cheltuieli de judecată, dovedite cu înscrisurile aflate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva deciziei nr. 338/R-com din 20 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2011.

Obligă revizuenta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului să achite intimatei C. S.R.L. suma de 21.798,75 RON cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2017.