Competence jurisdictional conflict over consumer contract execution venue in energy utility billing dispute

Asupra conflictului negativ de competenţă, a constatat următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la data de 28.03.2016 sub nr. x/2016 şi precizată la data de 15.04.2016, reclamanta A., a chemat în judecată pe pârâta Enel Energie Muntenia S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 18.341 RON, reprezentând sumă plătită în plus de ea din înregistrările eronate realizate de vechiul contor, rezultată la recalcularea nr. de KW înregistraţi ilegal la locul de consum situat în judeţul Giurgiu, conform certificatului de metrologie legală şi a expertizei.

2. Prin sentinţa civilă nr. 698 din 10 mai 2017, Judecătoria Găeşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă; a declinat în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., şi pe pârâta Enel Energie Muntenia S.A..

Prin prezenta acţiune, astfel cum a fost precizată ulterior sesizării instanţei, reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 18.341 RON, reprezentând suma pe care ea a achitat-o pârâtei în plus faţă de consumul real de energie electrică.

Prin urmare, temeiul de drept al acţiunii îl reprezintă plata nedatorată (art. 1341 alin. (1) C. civ. - Cel care plăteşte fără a datora are dreptul la restituire.), iar nu răspunderea contractuală, astfel că nu se poate considera că cererea are ca obiect executarea contractului de furnizare energie electrică încheiat de reclamantă cu pârâta având calitatea de profesionist. De altfel, nici în cererea de chemare în judecată, nici în cererea precizatoare, nici în întâmpinare şi nici în răspunsul la întâmpinare, nu este identificat contractul de furnizare energie electrică încheiat între părţi şi nici clauzele contractuale nerespectate de părţi, care să atragă răspunderea contractuală.

Cum pretenţiile reclamantei se întemeiază pe plata nedatorată pe care consideră că a făcut-o pârâtei, iar nu pe clauze contractuale cuprinse într-o convenţie a părţilor, nu se poate aprecia că prezenta cerere de chemare în judecată are ca obiect executarea contractului încheiat cu un profesionist, astfel că nu atrage incidenţa dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Ţinând seama de obiectul acţiunii, competenţa teritorială este reglementată în cauză de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., iar părţile nu au ales competenţa potrivit art. 126 C. proc. civ.

Faţă de acestea şi având în vedere că sediul pârâtei se află în Sector 1, Bucureşti, în temeiul art. 132 alin. (1) C. proc. civ., instanţa va admite excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.

3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a Civilă, sub nr. x/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 6348/2017 din 08 septembrie 2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a Civilă a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti. Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, judecata cauzei a fost suspendată, iar dosarul înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

În argumentarea acestei soluţii, instanţa a reţinut în principal că, în cauză, în speţă, în prezentul dosar instanţa are în vedere că reclamanta a făcut o alegere de competenţă a unei instanţe (Judecătoria Găeşti) dintre trei instanţe deopotrivă competente a soluţiona cererea, respectiv Judecătoria Găeşti, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Judecătoria Giurgiu.

Instanţa stabileşte faptul că între părţi din litigiu, după cum ambele părţi susţin necondiţionat există un contract având ca obiect furnizare energie electrică pentru o locuinţă de reşedinţă a reclamantei din oraşul Giurgiu în baza căruia pârâta a emis facturi, care sunt contestate de către reclamantă pe motiv că nu a funcţionat legal contorul care înregistra consumul, contrar celor reţinute prin sentinţa civilă prin care s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale de către Judecătoria Găeşti. Mai mult reclamantei i s-a atribuit şi un cod client x.

Instanţa consideră că Judecătoria Giurgiu ar fi competentă în soluţionarea cererii în baza art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., fiind instanţa în raza căreia se execută contractul, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti ar fi competentă în baza regulii generale prevăzute la art. 107 C. proc. civ., în raza acesteia aflându-se sediul pârâtei, iar Judecătoria Găeşti ar fi competentă în baza art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. dat fiind faptul că se solicită pretenţii în legătură cu executarea unui contract, respectiv repararea pagubelor produse consumatorului pentru montarea unui contor presupus a nu funcţiona corespunzător.

Concluzionând, instanţa reţine că iniţial atât Judecătoria Găeşti, cât şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti ar fi fost competente în soluţionarea cauzei, însă alegerea de competenţă s-a făcut deja de către reclamantă la data de 28.03.2016 când a învestit Judecătoria Găeşti, moment din care Judecătoria Găeşti devine competentă teritorial în defavoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Instanţa nu poate trece peste voinţa reclamantei care a învestit o instanţă competentă.

În litigiile în care figurează un profesionist şi un consumator legiuitorul a optat în a proteja consumatorul, acesta având facultatea de a se adresa la instanţa domiciliului său, pentru nu a-l descuraja obligându-l să se deplaseze în localitatea unde se află sediul profesionistului, în cazul de faţă la aproximativ 70 de km, astfel încât să se descurajeze în promovarea şi susţinerea efectivă a unui proces civil.

Pentru aceste motive, având în vedere că Judecătoria Găeşti este competentă teritorial să soluţioneze cererea de chemare în judecată înregistrată în dosarul nr. x/2017, conform art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în termenul prevăzut de art. 132 alin. (3) din C. proc. civ., instanţa a apreciat întemeiată excepţia, urmând să o admită şi să decline competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti.

4. Cauza a fost înregistrată pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a Ii-a civilă, sub nr. x/2017.

Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti, în temeiul art. 135 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte constată că cele două instanţe, Judecătoria Găeşti şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, s-au declarat deopotrivă şi reciproc necompetente teritorial, prin hotărâri fără nicio cale de atac. Competenţa în soluţionarea conflictului aparţine Înaltei Curţi conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la data de 28.03.2016 sub nr. x/2016 şi precizată la data de 15.04.2016, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Enel Energie Muntenia S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 18.341 RON, reprezentând sumă plătită în plus de ea din înregistrările eronate realizate de vechiul contor, rezultată la recalcularea nr. de KW înregistraţi ilegal la locul de consum situat în Giurgiu str. x bl. BO 3, judeţul Giurgiu, conform certificatului de metrologie legală şi a expertizei.

Raporturile dintre părţi sunt guvernate de un contract având ca obiect furnizare energie electrică pentru o locuinţă de reşedinţă a reclamantei din oraşul Giurgiu în baza căruia pârâta a emis facturi, acestea fiind contestate de către reclamantă pe motiv că nu a funcţionat legal contorul care înregistra consumul.

Chiar dacă scopul final al acţiunii reclamantei este restituirea unor sume achitate în opinia sa suplimentar faţă de consumul real, litigiul de faţă are ca obiect tot modalitatea de executare a contractului dintre părţi, imputându-i-se pârâtei facturarea unui consum înregistrat necorespunzător.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că devin incidente considerentele celei de a doua instanţe sesizate, potrivit căreia, în cauză, ar fi competente alternativ mai multe instanţe, respectiv Judecătoria Giurgiu, în baza art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., ca instanţă în raza căreia se execută contractul, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în baza regulii generale prevăzute la art. 107 C. proc. civ., pe raza acesteia aflându-se sediul pârâtei, sau Judecătoria Găeşti, în baza art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. dat fiind faptul că se solicită pretenţii în legătură cu executarea unui contract, respectiv repararea pagubelor produse consumatorului pentru montarea unui contor presupus a nu funcţiona corespunzător.

Faţă de alegerea realizată de reclamantă cu prilejul înregistrării acţiunii la Judecătoria Găieşti, în temeiul art. 116 raportat la art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

Văzând şi dispoziţiile art. 135 Noul C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2017.