Motion to annul rejected as inadmissible: prior ruling stands, stamp-duty failure not excused by ill health

Asupra contestaţiei în anulare de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1138 din 20 iunie 2017 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a Civilă a anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 86R/2017 din 13 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a Civilă.

Împotriva acestei decizii, a formulat contestaţie în anulare A. la data de 18 iulie 2017, nemotivată în drept.

Contestatorul a susţinut că neplata taxei judiciare de timbru aferentă recursului s-a datorat stării sale precare de sănătate care a impus imposibilitatea sa de deplasare.

Asupra contestaţiei în anulare de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

Contestaţia în anulare specială este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce se poate exercita în cazurile anume prevăzute de dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Prima teză prevăzută de art. 318 C. proc. civ. pentru formularea contestaţiei în anulare are în vedere erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecăţii recursului. Textul legal vizează greşeli de fapt, involuntare, iar nu greşeli de judecată, respectiv de interpretare a unor dispoziţii legale, de apreciere a probelor sau de rezolvare a unui incident procedural.

Greşelile materiale în înţelesul dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ. vizează greşelile săvârşite în legătură cu dezlegarea dată recursului, ele trebuie să fie evidente şi săvârşite de instanţă, ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante din dosarul cauzei. Contestaţia în anulare specială nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greşeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziţii legale de drept substanţial sau procedural.

Se constată că argumentele invocate, în raport de textul de lege evocat, nu pot fi reţinute, întrucât nu evidenţiază o greşeală materială care să fie în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, astfel că o pretinsă eroare de apreciere a probelor, datorită căreia starea de fapt reţinută de instanţă ar fi neconformă realităţii, nu poate fi valorificată pe calea contestaţiei în anulare. Pe de altă parte, legea nu a urmărit să deschidă părţilor calea recursului la recurs, care să fie soluţionat de aceeaşi instanţă, sub motivul că s-a stabilit eronat starea de fapt.

Aşadar, dezlegarea dată recursului, prin decizia atacată, nu este rezultatul unei greşeli materiale.

În ce priveşte motivul de contestaţie prevăzut de art. 318 teza a II-a C. proc. civ., invocat de contestator, Înalta Curte constată că potrivit acestor prevederi legale "hotărârile instanţei de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când instanţa respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis fin greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".

Contestatorul îşi manifestă nemulţumirea cu privire la soluţia pronunţată de către instanţa de recurs, aspect ce nu poate fi examinat pe calea contestaţiei în anulare.

Contestatorul prin susţinerea pe care o face referitoare la aplicarea greşită de către instanţa de recurs a dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 urmăreşte rejudecarea în fond a litigiului, care nu pot fi examinate pe calea contestaţiei în anulare.

Motivele invocate de contestator nu se încadrează în dispoziţiile art. 317 C. proc. civ., pentru care poate fi admisă o atare cale de atac.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, atunci când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii, numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea apelului sau a recursului, dispoziţii legale care nu sunt incidente.

Pentru aceste considerente, nefiind îndeplinite cerinţele art. 318 teza I şi II C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 320 C. proc. civ., va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1138 din 20 iunie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016 ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2017.