Jurisdiction assigned to Bistrița Court as consumer’s domicile under Article 113(1)(8), overruling declination to seller’s seat.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning territorial jurisdiction to the Bistrița Court, ruling in favor of that court. The underlying dispute was a contract-based claim by a consumer against a professional seller for €2,179 under Articles 1321–1322 Civil Code; the claimant had sued at the Bistrița Court, which declined jurisdiction to Bucharest Sector 1 Court (the defendant’s seat), while the latter declined back, invoking consumer-protection rules. The decisive legal basis was Article 113(1)(8) Code of Civil Procedure, which grants alternative jurisdiction at the consumer’s domicile for consumer-damage claims, and Article 2(2) of Government Ordinance no. 21/1992 defining a consumer as a natural person acting outside commercial or professional activity; the claimant qualified as a consumer regardless of not expressly citing consumer law, so the Bistrița Court, where the consumer resides, is territorially competent, and the ruling is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ; Jurisdiction assigned to Bistrița Court as consumer’s domicile under Article 113(1)(8), overruling declination to seller’s seat: The underlying dispute was a contract-based claim by a consumer against a professional seller for €2,179 under Articles 1321–1322 Civil Code; the claimant had sued at the Bistrița Court, which declined jurisdiction to Bucharest Sector 1 Court (the defendant’s seat), while the latter declined back, invoking consumer-protection rules. The decisive legal basis was Article 113(1)(8) Code of Civil Procedure, which grants alternative jurisdiction at the consumer’s domicile for consumer-damage claims, and Article 2(2) of Government Ordinance no. 21/1992 defining a consumer as a natural person acting outside commercial or professional activity; the claimant qualified as a consumer regardless of not expressly citing consumer law, so the Bistrița Court, where the consumer resides, is territorially competent, and the ruling is final.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the High Court to settle the negative conflict of jurisdiction and determine the competent court.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa la data de 19.08.2016, precizată la data de 08.12.2016, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. la plata sumei de 2.179 euro sau contravaloarea în RON a acestei sume, la data plăţii; cu cheltuieli de judecată.
Instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bistriţa invocată de pârâtă prin întâmpinare şi a admis-o pentru următoarele considerente:
Acţiunea are ca obiect pretenţii în temeiul art. 1321, 1322 C. civ. care reglementează răspunderea civilă contractuală. Din motivarea în fapt a acţiunii nu rezultă că reclamantul a avut în vedere, la formularea cererii de chemare în judecată, legislaţia privind consumatorul prin urmare, în ceea ce priveşte competenţa teritorială, nu sunt incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., domiciliul consumatorului, ci dispoziţiile de drept comun în materie, respectiv art. 107 alin. (1) C. proc. civ., domiciliul/sediul pârâtei.
Raportat la dispoziţiile art. 7 pct. 5 din Regulamentul UE nr. 1215/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială şi la dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., constatând că excepţia necompetenţei teritoriale a fost invocată de pârâtă prin întâmpinare, cu respectarea dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ. şi că sediul pârâtei se află în Bucureşti sector 1, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bistriţa şi, în consecinţă, în temeiul art. 129-132 C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale şi a admis-o pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse unui consumator este competentă instanţa de la domiciliul consumatorului deoarece în speţă raportul juridic creat intră sub incidenţa legislaţiei privind protecţia consumatorilor. Întrucât reclamantul-consumator are domiciliul în judeţul Bistriţa Năsăud, a reţinut instanţa, acesta era îndreptăţit să formuleze cererea la Judecătoria Bistriţa.
Pentru aceste motive, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa şi, constatând ivit conflictul de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Bistriţa competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2.179 euro invocând art. 1321 şi 1322 C. civ.
Potrivit art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992, consumator este orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.
Astfel, având în vedere natura raportului juridic invocat de către reclamant, rezultă că acesta are calitatea de consumator, iar reclamanta pe aceea de profesionist, chiar dacă acesta nu a indicat în drept legislaţia privind protecţia consumatorilor.
Regula în materie de competenţă teritorială este prevăzută de art. 107 C. proc. civ. potrivit cu care cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reglementează competenţa teritorială alternativă în sensul că, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 C. proc. civ. în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse unui consumator este competentă instanţa de la domiciliul consumatorului.
Aşa cum rezultă din cererea formulată la Judecătoria Bistriţa, pârâtul are domiciliul în jud. Bistriţa, pe raza teritorială a Judecătoriei Bistriţa, aceasta fiind instanţa competentă teritorial aleasă de reclamant potrivit art. 116 C. proc. civ.
Aşa fiind, în raport de considerentele expuse văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamantă, în favoarea Judecătoriei Bistriţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 septembrie 2017.