Challenge to enforcement title nullified for failure to articulate specific illegality grounds required for cassation.

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania S.A. a formulat contestaţie la titlu privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 550/2013 din 19 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

În drept, au fost invocate prevederile art. 711 şi urm., art. 713 alin. (2) C. proc. civ.

2. Prin decizia nr. 901 din 28 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a fost anulată ca netimbrată contestaţia a titlu privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 550/2013 din 19 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

3. Recursul promovat de contestatoarea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. împotriva deciziei nr. 901 din 28 mai 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a fost admis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, prin decizia nr. 27 din 20 ianuarie 2016, fiind casată decizia recurată şi trimisă cauza spre rejudecare.

4. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, sub nr. x/2015*.

Prin decizia nr. 675/2016 din 14 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă s-a respins contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 550/2013 din 19 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca neîntemeiată.

5. Împotriva deciziei nr. 675/2016 din 14 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, contestatoarea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (fostă CNADNR SA) a exercitat calea de atac a apelului, în temeiul dispoziţiilor art. 717 alin. (1) coroborat cu art. 466 C. proc. civ., ce urmează a fi analizată ca recurs, faţă de prevederile art. 97 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, s-a arătat că instanţa anterioară s-a pronunţat în cauză fără a avea în vedere aspectele esenţiale prezentate în acţiunea formulată, soluţia putând fi diferită.

Instanţa de fond, apreciind greşit probele administrate şi înlăturând în tot argumentele contestatoarei, a făcut o interpretare eronată a raportului juridic dedus judecăţii, pronunţând o hotărâre cu aplicarea greşită a legii. Prin urmare, se solicită instanţei, în conformitate cu prevederile art. 477 C. proc. civ., să exercite un control complet asupra temeiniciei şi legalităţii hotărârii atacate.

Totodată, reţinerile instanţei anterioare sunt eronate, fiind de natură să schimbe natura sau înţelesul vădit neîndoielnic al actelor din dosarul cauzei.

S-a mai arătat că instanţa trebuia să lămurească, respectiv să stabilească data de la care trebuie calculată dobânda legală pentru suma de 273.061,40 RON, întrucât această dată nu este precizată în dispozitiv.

Pe fondul cauzei, contestatoarea consideră că dobânda legală trebuie calculată de la data înregistrării facturilor emise de A. S.R.L. în 2007 şi nu raportat la facturile emise în anul 2006, facturi care au fost returnate pentru că tarifele nu erau acceptate.

Contractul de cesiune de creanţă pentru suma de 273.061,40 RON, încheiat cu B. nu a mai fost semnat, iar potrivit precizărilor făcute de intimata A. S.R.L. în dosarul nr. x/2008, perioada pentru care se calculează dobânda legală este cuprinsă între 21.04.2008-30.11.2012.

De altfel, această sumă se regăseşte şi în Raportul de expertiză contabilă întocmit în dosarul nr. x/2011, unde din nou s-a menţionat data de 21 aprilie 2008.

Având în vedere argumentele prezentate, precum şi cele menţionate în decizia nr. 550/2013 a Curţii de Apel Bucureşti, contestatoarea consideră că data scadenţei corectă de la care trebuie calculată dobânda pentru suma de 273.061,40 RON este 21 aprilie 2008 şi nu data de 31 iulie 2006.

6. La dosarul cauzei, nu au fost depuse întâmpinări.

7. Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu din 4 aprilie 2017 a fost analizat raportul întocmit în cauză şi s-a dispus comunicarea acestuia potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Părţile nu au formulat puncte de vedere la raport.

8. Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ., reţinând următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din acelaşi Cod, "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. prevăd că, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., anulează sau respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea deciziei pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenta aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aceasta, întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel că autorul acestuia trebuie să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege.

În speţă, se constată că motivele invocate de către recurenta-contestatoare Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. în susţinerea recursului nu se subscriu niciunuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 488 pct. 1- 8 C. proc. civ.. În realitate, prin criticile invocate în susţinerea recursului se tinde fie la o nouă evaluare a situaţiei de fapt, fie la interpretarea probatoriului, care să conducă la reţinerea unei alte date scadente de la care trebuie calculată dobânda pentru suma de 273.061,40 RON, aspecte inadmisibile ce nu mai pot fi puse în discuţie în această etapă procesuală.

Astfel, deşi recurenta - pârâtă Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. a exercitat calea de atac a recursului, în cadrul controlului de legalitate a hotărârii atacate, aceasta îşi exprimă nemulţumirea faţă de soluţia pronunţată, respectiv cea de respingere a contestaţiei la titlu, fără a se formula critici cu privire la nelegalitatea deciziei recurate, chiar dacă, în mod formal, s-a evocat aplicarea greşită a legii.

Prin urmare, în raport de generalitatea criticilor formulate de recurenta- contestatoarea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., prin care se invocă aspecte de netemeinicie, fără a se formula critici cu privire la nelegalitatea deciziei recurate, Înalta Curte urmează să aplice sancţiunea nulităţii recursului, prevăzută de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de contestatoarea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. împotriva deciziei civile nr. 675/2016 din 14 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2017.