Negative jurisdictional conflict in tort liability: validity of plaintiff's choice of alternative territorial competence

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 5.09.2016 pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâtul B., solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care pârâtul să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 31.288,71 RON, suportate de reclamantă în procesul purtat cu pârâtul şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată generate de prezenta cauză.

Judecătoria Caracal prin sentinţa civilă nr. 382 din 07 martie 2017, în temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ., cu referire la art. 107 C. proc. civ., a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Caracal şi a declinat soluţionarea cauzei, în favoarea Judecătoriei Sector 2 Bucureşti, reţinând, în esenţă, că pârâtul B. are domiciliul în Bucureşti.

Judecătoria Sector 2 Bucureşti prin sentinţa civilă nr. 5205 din 04 mai 2017 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionarea a cauzei, în favoarea Judecătoriei Caracal şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

În argumentarea acestei sentinţe s-a reţinut, în esenţă, că acţiunea dedusă judecăţii este o acţiune personală, guvernată de norme cu caracter de ordine privată ce reglementează materia competenţei teritoriale alternative, în baza cărora reclamanta are opţiunea alegerii între mai multe instanţe deopotrivă competente, dreptul de a contesta alegerea revenind exclusiv pârâtului în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 130 alin. (3) din C. proc. civ.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Caracal competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

În materia competenţei teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

Se constată faptul că, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv acţiune în răspundere delictuală, acesteia nu îi sunt incidente numai dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., care reglementează regula generală de competenţă teritorială, ci şi prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Astfel, prin art. 113 C. proc. civ. este stabilită o competenţă teritorială alternativă, în alin. (1) pct. 9 stipulându-se că, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Se observă însă că, în speţă, pentru soluţionarea cererii cu care a fost învestită instanţa de judecată - acţiune în răspundere delictuală - nu a fost instituită o competenţă teritorială exclusivă, ci în temeiul dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., o competenţă alternativă.

În cauză sunt incidente şi prevederile cuprinse în art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Prin urmare, potrivit dispoziţiilor C. proc. civ. menţionate anterior, în materia răspunderii civile delictuale sunt competente, din punct de vedere teritorial, mai multe instanţe, alegerea între acestea revenind reclamantului.

Aşadar, în toate cazurile de competenţă teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, iar prin opţiunea justificată legal de dispoziţiile art. 116 C. proc. civ. stabileşte pe deplin competenţa teritorială a instanţei.

Prin depunerea, cererii de chemare în judecată la Judecătoria Caracal, reclamanta A. S.R.L. a învestit în mod legal această instanţă, fixând în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia, iar opţiunea acesteia nu poate fi contestată nici de către pârât, nici de către instanţă.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei Caracal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2017.