Vehicle registration transcription: Ex officio invocation of private-order territorial incompetence inadmissible without party objection

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Carei la data de 07.03.2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii B., C., Instituţia Prefectului Judeţului Cluj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor şi Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor, solicitând obligarea pârâtului B. la efectuarea formalităţilor de transcriere de pe numele reclamantului pe numele său a autoturismului marca x, înmatriculat sub nr. x, având nr. de identificare x, obligarea pârâtului C. să efectueze formalităţile de transcriere a aceluiaşi autoturism, de pe numele pârâtului B. pe numele celui din urmă, obligarea pârâtei Instituţia Prefectului Judeţului Cluj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor să efectueze formalităţile de transcriere, în cazul în care pârâtul B. nu îşi execută obligaţia în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii şi obligarea pârâtei Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor să efectueze formalităţile de transcriere, în ipoteza în care pârâtul C. nu îşi execută obligaţia în termen de 30 de zile de la data transcrierii pe numele pârâtului B..

Prin sentinţa civilă nr. 854/20.06.2017, Judecătoria Carei a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâţii B. şi Instituţia Prefectului Judeţului Cluj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca; a dispus disjungerea cauzei în ceea ce îi priveşte pe pârâţii C. şi Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi formarea unui nou dosar, cu termen la data de 26.09.2017.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Carei a reţinut că, potrivit art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar, în speţă, pârâtul B. are domiciliul în judeţul Cluj.

Dosarul vizând pe pârâţii B. şi Instituţia Prefectului Judeţului Cluj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 28.06.2017.

Prin sentinţa civilă nr. 5462/13.07.2017, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Carei.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că, dincolo de faptul că aplicarea regulii generale înscrise la art. 107 C. proc. civ. ar fi atras competenţa teritorială a Judecătoriei Turda, invocând din oficiu excepţia necompetenţei sale teritoriale, Judecătoria Carei a nesocotit dispoziţiile art. 130 alin. (3), rap. la art. 129 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.

Subliniind că, în speţă, competenţa teritorială este una de ordine privată, a conchis că, în măsura în care reclamantul a sesizat o altă instanţă decât instanţele competente, doar pârâtul putea invoca excepţia necompetenţei, nu şi instanţa din oficiu; or, pârâţii nu au înţeles să invoce excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei sesizate de reclamant.

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte reţine următoarele:

În principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor în care au fost instituite norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.

În speţă, Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată nu atrage incidenţa unor norme de competenţă teritorială exclusivă, ci a unora de ordine privată.

Potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., "necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe."

Prin urmare, chiar dacă reclamantul a învestit cu soluţionarea unei cereri o instanţă necompetentă teritorial, atât timp cât în speţă nu sunt incidente norme de competenţă exclusivă, de ordine publică, necompetenţa teritorială relativă putea fi invocată numai de pârâţi, nu şi de instanţă din oficiu.

Cum, în speţă, reclamantul a înţeles să introducă cererea de chemare în judecată la Judecătoria Carei, iar pârâţii nu au invocat excepţia necompetenţei teritoriale în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanţa sesizată iniţial a fost legal învestită cu soluţionarea cauzei şi a devenit singura competentă.

Faţă de considerentele anterior expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei urmează a fi stabilită în favoarea Judecătoriei Carei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Carei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 septembrie 2017.