Denial of revision for contradictory judgments due to lack of triple identity of parties, object, and cause

Deliberând asupra cererii de revizuire de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire formulată în cauză, revizuentul A. a solicitat în temeiul art. 423 alin. (2) C. proc. pen. revizuirea sentinţei penale pronunţate de Judecătoria Sector 4 în dosar nr. x/2006, rămasă definitivă potrivit decizie penale nr. 741/R/2011 a C.A.B. prin care a fost instituită răspunderea civilă solidară a acestuia în calitate de complice pentru plata sumelor de 8.058.561,1 RON valoare credite B. şi 10.746.123,4 RON valoarea creanţelor B.. cesionate, precum şi la dobânzile legale calculate de la acordarea fiecărui credit până la data plătii efective.

Arată revizuentul că în baza deciziei penale nr. 741/2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, (respectiv a sentinţei nr. 1240/2010 a Judecătoriei Sectorului 4) se reţine un prejudiciu civil creat prin intermediul persoanei juridice HOLDING S.C. C. S.A. asociatul absorbant al tuturor persoanelor juridice controlate şi administrate legal de aceasta.

În contradictoriu cu decizia penală nr. 741/2011, invocă sentinţa civilă nr. 6684/24.09.2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia Comercială care cuprinde Tabloul definitiv consolidat irevocabil al creditorilor B.. pentru a face dovada, cu autoritate de lucru judecat, că, din punct de vedere civil şi comercial, la un an după contractarea creditelor şi cesiunii creanţelor, B.. reprezentat de acelaşi lichidator D. datora (Holding) C. S.A. Craiova suma de 12.061.615,707 RON (ROL) urmare închiderii unui ciclu de compensări potrivit Tranzacţiilor nr. 22-23/2001.

Ca atare, dacă S.C. C. S.A. Craiova - absorbantul prin fuziune, potrivit încheierii 1903/11.12.2000 a judecătorului delegat ORC Dolj nu datora B.. credite sau contravaloarea creanţelor cesionate, arată revizuentul că nici el persoană fizică prezumată a controla S.C. C. S.A. Craiova nu avea cum să datoreze B.. decât aceleaşi sume de bani pe care persoanele juridice controlate le-ar fi datorat băncii.

Înalta Curte, analizând cererea de revizuire din perspectiva motivelor invocate, o va respinge pentru următoarele considerente:

Revizuentul a invocat dispoziţiile art. 453 alin. (2) C. proc. pen. invocând contradictorialitatea deciziei penale nr. 741/2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2006 faţă de sentinţa nr. 6684/2001 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2000.

Conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una sau aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.

Motivul de revizuire prevăzut în art. 322 pct. 7 C. proc. civ. permite revizuirea în cazul în care se ajunge la situaţia ca acelaşi proces să fie soluţionat de două ori, pronunţându-se hotărâri contradictorii.

Pentru a se putea invoca motivul, trebuie ca hotărârile definitive să fie contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei şi să fie vorba despre hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect, cauză, iar hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate, nu în acelaşi dosar (proces), ci în procese (dosare) diferite.

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 322 cpt. 7 C. proc. civ. se găseşte în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având aceleaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi. În asemenea situaţii, executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieşirea din situaţia anormală, creată de existenta hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea si anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat. Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat şi conduce în final la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.

Prin sintagma "una şi aceiaşi pricină" din cuprinsul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se înţelege întrunirea condiţiilor triplei identităţi, de obiect, de cauză şi de părţi cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluţionarea celei de a doua să aducă atingere puterii de lucru judecat a celei dintâi, consecinţa în caz fiind, potrivit art. 327 alin. (1) C. proc. civ., anularea celei de a doua hotărâri.

Elementele lucrului judecat sunt acelea care îl structurează şi care-i determină efectele, respectiv părţi (eadem conditio personarum), cauza (eadem causa) şi obiect (eadem res).

Prin cererea de revizuire nu sunt prezentate condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire sub aspectul existenţei triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, revizuentul rezumându-se la a interpreta aspecte din hotărârile invocate presupus a avea incidenţă asupra situaţiei sale personale.

Verificând hotărârile între care se invocă caracterul potrivnic, instanţa constată că acestea nu sunt pronunţate între aceleaşi părţi.

Nefiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale motivului de revizuire invocat, Înalta Curte va respinge conform art. 326 C. proc. civ., prezenta cerere de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., devenind inutilă analiza caracterului potrivnic al dispozitivelor hotărârilor invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 741/R din 4 aprilie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2006.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 iunie 2017.