Territorial competence for approval of forced real estate execution: applying debtor's domicile rule (Art. 651 CPC) over bailiff seizure jurisdiction rule (Art. 819 CPC)

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la 23 septembrie 2019 sub nr. x/2019, petentul Birou Executor Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite imobiliare, respectiv a executării silite indirecte asupra bunurilor imobile reprezentate de teren în suprafaţă de 1481 mp situat în intravilanul localităţii Târnăveni, judeţul Mureş, proprietatea lui B., în temeiul titlului executoriu - contract de ipotecă imobiliară autentificat prin încheierea nr. 2216/05.10.2016 de către N.P. C..

Prin sentinţa civilă nr. 1799 din 25 septembrie 2019, Judecătoria Motru a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect încuviinţarea executării silite imobiliare formulată de petentul Biroul Executor Judecătoresc A., în favoarea Judecătoriei Târnăveni, judeţul Mureş.

În pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că, potrivit art. 819 C. proc. civ., urmărirea silită imobiliară este de competenţa executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află imobilul aparţinând debitorului sau unei terţe persoane, dacă se urmăreşte un imobil ipotecat ajuns în mâinile acesteia, text aflat în cadrul Capitolului II - Urmărirea imobiliară, Secţiunea a 2-a - Încuviinţarea urmăririi imobiliare.

Având în vedere că încuviinţarea executării silite imobiliare nu este în competenţa executorului judecătoresc, ci a instanţei de judecată, dar şi faptul că raţiunile care au impus soluţionarea cererilor privitoare la imobile de către instanţa de la locul situării imobilului, Judecătoria Motru a apreciat că nu este competentă teritorial să soluţioneze încuviinţarea executării silite imobiliare privind imobilul teren situat în localitatea Târnăveni, sens în care a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Târnăveni.

În urma declinării de competenţă, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Târnăveni în data de 13 noiembrie 2019.

Prin sentinţa civilă nr. 1366/c/2019 din 18 noiembrie 2019, Judecătoria Târnăveni a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect încuviinţarea executării silite formulate de Biroul Executorului Judecătoresc A., în favoarea Judecătoriei Motru.

În pronunţarea acestei soluţii, instanţa a făcut aplicarea art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi a reţinut că dispoziţiile art. 819 C. proc. civ. privesc competenţa executorului judecătoresc cu privire la urmărirea silită imobiliară, nefiind o derogare de la regula generală stabilită de art. 651 C. proc. civ. cu privire la competenţa instanţei de executare.

În raport de textele legale mai sus redate, instanţa de conflict a constatat faptul că Judecătoria Târnăveni nu este competentă raportat la domiciliul debitorului, situat în Motru, acesta nefiind în raza de competenţă a Judecătoriei Târnăveni, motiv pentru care a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus, totodată, suspendarea judecării cauzei şi trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestor texte de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţe sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Motru, pentru următoarele argumente:

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie încuviinţarea executării silite imobiliare asupra terenului în suprafaţă de 1481 mp situat în intravilanul localităţii Târnăveni, judeţul Mureş, proprietatea debitorului B..

Se constată că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., în ce priveşte domiciliul/sediul debitorului.

Potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Potrivit dispoziţiilor art. 819 alin. (1) C. proc. civ., "Urmărirea silită imobiliară este de competenţa executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află imobilul aparţinând debitorului sau unei terţe persoane, dacă se urmăreşte un imobil ipotecat ajuns în mâinile acesteia".

Textul legal reglementează competenţa executorului judecătoresc, iar nu competenţa instanţei de executare.

Potrivit art. 820 C. proc. civ., "Executorul judecătoresc va comunica o copie de pe încheierea de încuviinţare a executării silite prevăzute de art. 666 atât debitorului, cât şi terţului dobânditor, însoţită, în ambele cazuri, de titlul executoriu în copie certificată de executor pentru conformitate cu originalul şi de somaţie, punându-li-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare".

Instanţa de executare la care face referire art. 666 C. proc. civ. este cea care se determină conform art. 651 C. proc. civ., adică luându-se în considerare domiciliul/sediul debitorului.

Întrucât domiciliul debitorului B. se află în Motru, Judeţul Gorj, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe, în temeiul art. 135 alin. (2) şi (4) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Motru.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2020.