Recus against irrevocable cancellation ruling and appeal against recusal orders dismissed as inadmissible under accessory nature doctrine

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 28 octombrie 2016, recurenţii A. şi B. au formulat contestaţie în anulare împotriva sentinţei civile nr. 1289 din 14 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de apel Bacău, în dosarul nr. x/2010, şi împotriva încheierii din data de 12 octombrie 2016 prin care s-a judecat cererea de recuzare şi cerere de suspendare a hotărârii, până la soluţionarea contestaţiei în anulare.

Prin încheierile din 27 ianuarie 2017, 15 februarie 2017, 22 februarie 2017 şi 6 martie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au fost respinse cererile de recuzare formulate de petenţii A. şi B.. Prin ultimele două încheieri, s-a dispus totodată şi amendarea petenţilor cu câte 150 RON, respectiv 500 RON fiecare.

Prin decizia nr. 328/2017 din 10 martie 2017, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatorii A. şi B..

În motivarea acestei decizii, Curtea de Apel Bacău a reţinut, în esenţă, că motivele invocate de către contestatori cu privire la nerespectarea principiului continuităţii completului de judecată în recurs, la respingerea cererii de suspendare, precum şi cele referitoare la procedura de judecată în faţa instanţei de fond, nu pot fi analizate în calea procedurală aleasă, întrucât contestaţia în anulare este admisibilă pentru motive strict şi limitativ prevăzute de lege. În consecinţă, în raport cu dispoziţiile art. 320 C. proc. civ. coroborate cu art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a respins contestaţia în anulare ca nefondată.

Împotriva acestei decizii şi a încheierilor de recuzare din 27 ianuarie 2017, 15 februarie 2017, 22 februarie 2017 şi 6 martie 2017, B. şi A. au formulat recurs, întemeiat în drept pe art. 320 alin. (3) C. proc. civ., prin care au solicitat admiterea acestuia şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bacău.

În motivarea recursului, recurenţii au susţinut, în esenţă, că instanţa care a soluţionat contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1289 din 14 octombrie 2016, în dosarul nr. x/2010 al Curţii de Apel Bacău, le-a încălcat drepturile procesuale, prin manifestarea unei conduite de rea-credinţă pe tot parcursul judecării procesului. Sub acest aspect, recurenţii au mai învederat că judecătorii învestiţi cu soluţionarea dosarului au manifestat imparţialitate cu privire la cererea dedusă judecăţii, motiv pentru care au solicitat repartizarea aleatorie a cauzei unui alt complet de judecată.

În plus, s-a mai susţinut că, în speţă, cu ocazia soluţionării contestaţiei în anulare de către Curtea de Apel Bacău, a fost viciată procedura de citare în mod voit de către instanţa de judecată, pentru ca recurenţii să nu poată formula concluzii orale.

La data de 15 iunie 2017, intimata S.C. C. S.R.L. prin lichidator judiciar D. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului. Totodată, a solicitat şi amendarea recurenţilor B. şi A., potrivit art. 1081 C. proc. civ., pentru introducerea a nenumărate cereri vădit neîntemeiate.

Examinând recursul formulat, prin prisma excepţiei inadmisibilităţii invocată de intimata S.C. C. S.R.L. prin lichidator judiciar D. prin întâmpinare, Înalta Curte reţine că acesta este inadmisibil, conform art. 137 coroborat cu art. 320 alin. (3) C. proc. civ., urmând a fi respins ca atare, potrivit următoarelor considerente:

Obiectul litigiului îl reprezintă o hotărâre irevocabilă, pronunţată asupra unei contestaţii în anulare.

Potrivit dispoziţiilor art. 129 din Constituţia României, părţile interesate pot exercita căile de atac, în condiţiile legii procesuale.

Corespunzător acestor prevederi, legea procesual civilă stabileşte hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judecătoresc, căile de atac şi titularii acestora, precum şi cazurile de reformare sau retractare.

Prin urmare, admisibilitatea unei căi de atac este examinată în raport cu îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de legea procesuală.

Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.

În speţă, va fi dată eficienţă juridică reglementărilor cuprinse în art. 320 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată. Deoarece contestaţia în anulare are, sub aspect procedural, un caracter accesoriu în raport cu judecata propriu-zisă în fond sau în recurs, conţinutul art. 320 alin. (3) din C. proc. civ. devine o expresie a principiului de drept conform căruia accesoriul urmează soarta principalului.

Astfel fiind, dacă s-a atacat cu contestaţie în anulare o hotărâre a unei instanţe de fond, hotărârea asupra contestaţiei va fi şi ea, în condiţiile legii, supusă apelului sau recursului, iar dacă contestaţia în anulare s-a îndreptat împotriva unei decizii date de instanţa de recurs, hotărârea dată asupra contestaţiei este şi ea irevocabilă.

În speţă, decizia nr. 328/2017 din 10 martie 2017 a fost pronunţată de Curtea de Apel Bacău în soluţionarea contestaţiei în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1289 din 14 octombrie 2016 şi a încheierii din 12 octombrie 2016, pronunţate de aceeaşi instanţă în soluţionarea recursului promovat de recurenţii B. şi A..

Hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter irevocabil de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac.

Prin recursul formulat, recurenţii au atacat şi încheierile din 27 ianuarie 2017, 15 februarie 2017, 22 februarie 2017 şi 6 martie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin care au fost respinse cererile de recuzare.

În acest sens, art. 34 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul.

În speţă, constatând că litigiul în cadrul căruia s-au ivit aceste incidente procedurale nu are prevăzută calea de atac a recursului, fiind vorba de o contestaţie în anulare soluţionată în mod irevocabil, rezultă că nici recursul îndreptat împotriva acestor încheieri de respingere a cererilor de recuzare, nu are prevăzute calea de atac a recursului, fiind astfel inadmisibil.

Faţă de cele ce preced, în raport cu dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii B. şi A..

În ceea ce priveşte cererea formulată de intimata S.C. C. S.R.L. prin lichidator judiciar D. privind amendarea recurenţilor B. şi A., pentru introducerea a nenumărate cereri vădit netemeinice, întemeiată pe art. 1081 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să o respingă ca neîntemeiată, apreciind că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile legale evocate, întrucât recurenţii nu au formulat pe rolul Înaltei Curţi mai multe cereri vădit netemeinice în legătură cu acest dosar. Mai mult decât atât, recurenţii au fost amendaţi de către Curtea de Apel Bacău, prin încheierile din 22 februarie 2017 şi 6 martie 2017, pentru formularea succesivă a cererilor de recuzare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii B. şi A. împotriva deciziei nr. 328/2017 din 10 martie 2017 şi a încheierilor de recuzare din 27 ianuarie 2017, 15 februarie 2017, 22 februarie 2017 şi 6 martie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Respinge cererea formulată de intimata S.C. C. S.R.L. prin lichidator judiciar D., privind amendarea recurenţilor.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2017.