Appeal null for failure to state legal grounds; request to correct material error dismissed

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Pe rolul Curţii de apel Piteşti a fost înregistrată sub nr. x/2004/a1 o cerere intitulată "plângere", formulată de petentul A., în care s-a făcut referire la dosarul nr. x/2004 al Curţii de Apel Piteşti şi s-a solicitat îndreptarea erorii materiale, fără a se arăta în ce constă această eroare.

Prin decizia civilă nr. 160/2017 din 26 ianuarie 2017, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a anulat cererea formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimaţii B., C., D., E., F. şi G..

În motivarea acestei decizii, Curtea de Apel Piteşti a reţinut că petentul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, în sensul de a preciza în fapt şi în drept cererea cu care a învestit instanţa de judecată, respectiv de a preciza în ce anume constă îndreptarea erorii materiale din decizia civilă nr. 791/2004 pronunţată în dosarul nr. x/2004.

Sub acest aspect, s-a reţinut că petentul a depus la data de 20 ianuarie 2017 un înscris prin care a arătat că îşi precizează cererea, însă din cuprinsul acestuia s-a constatat că nu rezultă obiectul cererii formulate.

În consecinţă, Curtea de Apel Piteşti, conform art. 133 alin. (1) C. proc. civ., a anulat această cerere având în vedere că petentul nu a precizat obiectul.

Împotriva acestei decizii, recurentul A. a formulat recurs, fără a indica temeiul de drept pe care înţelege să-şi întemeieze calea de atac.

Din memoriul de recurs nu au putut fi extrase critici de nelegalitate care să permită încadrarea în dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., argumentele prezentate de recurent neavând legătură cu soluţia pronunţată în decizia recurată, împrejurare care excede cadrului procesual fixat de lege.

La data de 21 aprilie 2017, intimaţii D., B. şi E. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea ca nefondat a recursului şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind legală şi temeinică.

Faţă de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia nulităţii cererii de recurs, invocată din oficiu, şi în raport cu dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, textul impunând, aşadar, ca o condiţie de formă a recursului, menţionarea motivelor de nelegalitate.

Conform dispoziţiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. per a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres şi limitativ de art. 304 C. proc. civ., sancţiunea care intervine este nulitatea recursului.

Rezultă, din aceste prevederi legale, conjugate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., privitoare la sfera motivelor de recurs, că, pentru a fi validă juridic, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele pe care se sprijină, adică acele argumente de natură juridică pentru care recurentul înţelege să critice hotărârea atacată.

În speţă, recurentul A. nu s-a conformat exigenţelor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., având în vedere că nu a formulat critici susceptibile de a fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. şi care să conducă la modificarea sau casarea unei hotărâri.

Din observarea criticilor formulate, se constată că acestea nu se subscriu niciunuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., în realitate, toate criticile formulate vizând aspecte de apreciere ori de stabilire a unei situaţiei de fapt care nu are legătură cu litigiul pendinte.

Aşadar, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecăţii nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa deciziei atacate, care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurent a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluţia pronunţată în hotărârea recurată şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia.

Sub acest aspect, recurentul trebuia să indice care au fost motivele pentru care nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei în sensul de a preciza în fapt şi în drept cererea pe care a înţeles să o introducă pe rolul Curţii de Apel Piteşti.

Modalitatea de motivare a recursului adoptată de recurent constă, practic, în redarea unei situaţii de fapt străină de acest litigiu, fără a arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. şi pe cale de consecinţă, va constata nulitatea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 160/2017 din 26 ianuarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2017.