Negative jurisdictional conflict resolved: Sector 5 Court holds competence for challenge to enforcement

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti la data de 08.08.2016, sub număr de dosar x/2016, contestatoarea A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimatul B., ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună suspendarea executării ce formează obiectul dosarului de executare nr. 24/2016 aflat pe rolul BEJ C., anularea executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. 24/2016 aflat pe rolul BEJ C., anularea somaţiei emise de executorul judecătoresc C. în data de 04.03.2016 în cadrul dosarului de executare nr. 24/2016, a încheierii privind stabilirea cheltuielilor de executare din data de 04.03.2016, precum şi a tuturor actelor şi formelor de executare efectuate de către executorul judecătoresc C. în cadrul dosarului de executare nr. 24/2016, întoarcerea executării silite prin repunerea părţilor în situaţia anterioară începerii executării silite ce formează obiectul dosarului de executare silită nr. x/2016, cu privire la executarea cheltuielilor de executare, obligarea creditorului la achitarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

Prin sentinţa civilă nr. 584 din 26.01.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Găeşti.

În motivarea hotărârii, s-a reţinut că potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ.:

"Contestaţia se introduce la instanţa de executare", iar conform art. 651 C. proc. civ.:

"Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

S-a constatat că, în speţă, debitoarea avea reşedinţa stabilită în judeţul Dâmboviţa de la data de 05.03.2015, deci anterior datei sesizării organului de executare şi, ca atare, Judecătoria Găeşti este competentă din punct de vedere teritorial să judece prezenta cauză, având ca obiect contestaţie la executare, iar nu Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a reţinut, în esenţă, că, în raport cu dispoziţiile art. 714 C. proc. civ. şi cele ale art. 651 din acelaşi act normativ, având în vedere că domiciliul debitoarei la momentul începerii executării silite - 09.02.2016, era situat în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, instanţa de executare şi instanţa competentă să soluţioneze prezenta contestaţie la executare este Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, aceasta fiind şi instanţa care a soluţionat şi cererea de încuviinţare a executării silite.

Aşa fiind, prin sentinţa civilă nr. 371 din 23 martie 2017 pronunţată de Judecătoria Găeşti, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti. Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, contestatoarea A. a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună suspendarea executării ce formează obiectul dosarului de executare nr. 24/2016 aflat pe rolul BEJ C., anularea executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. 24/2016 aflat pe rolul BEJ C., anularea somaţiei emise de executorul judecătoresc C. în data de 04.03.2016 în cadrul dosarului de executare nr. 24/2016, a încheierii privind stabilirea cheltuielilor de executare din data de 04.03.2016, precum şi a tuturor actelor şi formelor de executare efectuate de către executorul judecătoresc C. în cadrul dosarului de executare nr. 24/2016, întoarcerea executării silite prin repunerea părţilor în situaţia anterioară începerii executării silite ce formează obiectul dosarului de executare silită nr. x/2016.

Prin cererea x/09.02.2016, adresată BEJ C., creditorul B. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitoarei A., în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă 9531/14.11.2013, pronunţată de Judecătoria Sector 5 Bucureşti.

Prin încheierea din 16.02.2016, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în dosarul x/2016, s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu.

Conform art. 622 alin. (2) C. proc. civ.:

"în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel".

În speţă sunt incidente dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora:

"instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi text de lege:

"instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."

Se reţine, de asemenea, aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 714 alin. (1) din noul C. proc. civ., conform cărora, contestaţia se introduce la instanţa de executare.

Fiind vorba de o pricină referitoare la o contestaţie la executare, normele de competenţă teritoriale sunt norme juridice de ordine publică, de la care nu se poate deroga.

Din interpretarea dispoziţiilor legale enunţate, rezultă că în materia contestaţiei la executare determinant este sediul debitorului, iar în cauză calitatea de debitor o are A., care, la momentul începerii executării silite - respectiv 09.02.2016, avea domiciliul (conform extrasului din baza de date, aflat la dosarul x/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti) în Bucureşti, în raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, aceasta fiind, faţă de prevederile art. 651 şi ale art. 714 C. proc. civ., instanţa de executare, respectiv instanţa care a soluţionat cererea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu şi, prin urmare, instanţa competentă cu soluţionarea prezentei contestaţii la executare.

În consecinţă, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2017.