Jurisdictional conflict over cessation of creators’ union pensioner allowance: specialized labor vs. administrative jurisdiction under Law 8/2006

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea iniţial înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 7 martie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne Bucureşti, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună: anularea deciziei nr. 154336/05.01.2016 şi a hotărârii nr. 13677/17.02.2016 prin care s-a dispus încetarea plăţii indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006, şi repararea pagubei cauzate prin repunerea în drepturile avute anterior emiterii deciziei mai sus- menţionate; cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 5414 din data de 04 octombrie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti şi a dispus declinarea competenţei cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale Bucureşti, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, în esenţă reţinându-se că, în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, litigiile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale sunt de competenţa secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.

În cauză, a reţinut instanţa, autoritatea publică emitentă este de rang central, iar nu local, conform art. 85 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, iar, potrivit art. 5 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 8/2006, deciziile casei de pensii competente pot fi contestate în condiţiile Legii nr. 554/2004.

În viziunea Tribunalului, s-a considerat că trimiterea explicită la Legea contenciosului administrativ, semnifică aplicarea regulilor de competenţă speciale prevăzute de acest act normativ şi, astfel, competenţa materială în primă instanţă revine Curţii de Apel Bucureşti, întrucât emitenta actului administrativ contestat este o autoritate publică centrală.

În drept, instanţa a reţinut şi incidenţa dispoziţiilor conţinute de art. 131 C. proc. civ., art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., art. 130 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 08 decembrie 2016, sub nr. x/2016.

Prin sentinţa civilă nr. 16, pronunţată la data de 10 ianuarie 2017, în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

În motivarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele aspecte:

Decizia atacată de reclamant, emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a fost dată în baza prevederilor cuprinse în Legea nr. 8/2006 din 11 ianuarie 2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, coroborate cu dispoziţiile art. 71 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, ce constituie actul normativ în baza căruia a fost dată decizia contestată şi care conţine, la capitolul VI "Jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat", următoarele prevederi relevante: art. 100; art. 101; art. 102; art. 103; art. 104 şi art. 105.

Rezultă cu evidenţă, a considerat instanţa, din aceste prevederi, că revine Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a specializată în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale competenţa soluţionării cauzei, în baza art. 101 din Legea nr. 223/2015, acesta fiind actul normativ care a stat la baza deciziei atacate de reclamant, motiv pentru care a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi declinată competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Mai mult, s-a reţinut că soluţia era aceeaşi şi sub imperiul Legii nr. 8/2006, potrivit art. 9 din acest act normativ "prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică şi jurisdicţia din domeniul pensiilor din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător şi indemnizaţiei stabilite în condiţiile prezentei legi".

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 14 februarie 2017, sub nr. x/2017.

Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 2265, pronunţată la data de 29 martie 2017, în dosarul nr. x/2017, a admis excepţia de necompetenţă materială; a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne Bucureşti, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele motive:

În motivarea deciziei nr. 154336 din 05.01.2016 privind încetarea plăţii drepturilor prevăzute din legile cu caracter special emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, se menţionează că Legea nr. 8/2006 reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, se menţionează că începând cu data de 01.01.2016, sistemul pensiilor militare de stat nu va fi parte integrantă din sistemul public de pensii.

Prin urmare, în determinarea competenţei materiale de soluţionare a litigiului, Tribunalul a considerat că prezintă relevanţă natura juridică a actului contestat.

Or, în speţă, s-a reţinut, decizia contestată este, în fapt, o decizie ce revocă beneficiul dreptului stabilit în baza Legii nr. 8/2006, câtă vreme în motivarea acesteia se invocă aspecte care ţin de condiţiile în care dreptul poate fi acordat, şi care, este analizat de instituţia cu atribuţii în domeniu printr-un act administrativ supus controlului contenciosului administrativ, conform dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 în forma în vigoare la data sesizării instanţei, art. 5 alin. (3) din Legea nr. 8/2006 şi dispoziţiilor art. 5 alin. (4) din aceeaşi Lege, potrivit cu care, decizia prevăzută la alin. (3) poate fi contestată de solicitant, în condiţiile Legii nr. 554/2004.

Prin urmare, instanţa a considerat că, dacă decizia de punere în plată poate fi contestată în condiţiile Legii nr. 554/2004, înseamnă că, la rândul ei, decizia de încetare a plăţii (care, în speţă, are natura juridică a unei decizii de revocare) comportă acelaşi regim juridic, mai ales că împrejurările avute în vedere reprezintă condiţii de fond referitoare la acordarea dreptului.

Raportat la dispoziţiile art. 96 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, şi cum, în speţă, decizia contestată a fost emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, iar conform art. 132 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti, prin urmare, fiind vorba de o structură în subordinea unei autorităţi centrale şi neavând statut de autoritate locală sau judeţeană, Tribunalul a apreciat că instanţa competentă material să soluţioneze cererea este Curtea de Apel Bucureşti.

Analizând actele şi lucrările dosarului, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) Noul C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 alin. (2) Noul C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe- Curtea de Apel Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti- s-au declarat, deopotrivă, necompetente, prin hotărâri fără nicio cale de atac, că declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi că, cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Înalta Curte, legal învestită în temeiul art. 135 Noul C. proc. civ., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă stabileşte că Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale este instanţa competentă material în soluţionarea cauzei, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin demersul judiciar iniţiat reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 154336 din 5 ianuarie 2016 prin care s-a dispus încetarea plăţii indemnizaţiei acordate în baza Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii din sistemul public de pensii, membrii ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Potrivit art. 3 alin. (1), conducerea uniunilor de creatori va atesta calitatea de membru, la cererea persoanelor interesate, iar dovada eliberată în acest sens "poate fi contestată potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004", aşa cum prevede art. 3 alin. (2).

Art. 4 prevede că stabilirea şi plata indemnizaţiei lunare se efectuează de către casa teritorială de pensii în a cărei rază solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa, iar potrivit art. 5 alin. (3), punerea în plată se face în baza deciziei casei teritoriale de pensii competente.

Art. 5 alin. (4) prevede că "decizia prevăzută la alin. (3)", aşadar decizia de punere în plată, "poate fi contestată de solicitant, în condiţiile Legii nr. 554/2004".

Potrivit art. 9 din Legea nr. 8/2006, prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică şi jurisdicţia din domeniul pensiilor din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător şi indemnizaţiei acordate în baza Legii nr. 8/2006, stabilite în condiţiile prezentei legi, articolul 3 al aceleiaşi legi stabilind competenţa exclusivă a instanţelor de contencios administrativ doar cu privire la litigiile ce poartă asupra eliberării calităţii de membru al acestor tipuri de uniuni de creatori.

Calitatea reclamantului de membru al uniunii de creatori nu este obiect de dispută, în cauză fiind puse în discuţie calitatea reclamantului de pensionar al sistemului public de pensii, cuantumul indemnizaţiei calculată în funcţie de pensia cuvenită, plata efectivă acesteia - aspecte ce intră în domeniul de analiză a dispoziţiilor cuprinse în art. 9 din Legea nr. 8/2016 ce situează speţa în sfera de jurisdicţie a asigurărilor sociale.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte stabileşte că Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale este instanţa competentă material în soluţionarea cauzei.

Văzând şi dispoziţiile art. 135 Noul C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2017.