One-month deadline for revision based on contradictory definitive judgments calculated from the date of pronouncement, leading to forfeiture of the extraordinary remedy.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the revision request as late, upholding the lower courts' judgments that dismissed the defendant's cross-claim for guaranty and partially awarded litigation costs to the plaintiff. The dispute concerned a revision action against a civil appeal decision and the underlying trial judgment, where the defendant company argued that the subsequent appellate decision contradicted an earlier definitive ruling that had admitted its cross-claim for guaranty in principle. The Court determined that the revision was inadmissible because it was filed on February 17, 2017, exceeding the mandatory one-month statutory deadline which began running from December 12, 2016, the date the "last" definitive ruling was pronounced, regardless of when the party became aware of the contradictory decision. Relying on Article 509(1)(8) and Article 511(1)(8) of the Civil Procedure Code, which establish the specific grounds and one-month term for revision based on contradictory definitive judgments, and Article 185(1) regarding the sanction of forfeiture for missing procedural deadlines, the Court ordered the defendant to pay 2,500 RON in litigation costs to the opposing party.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 453 alin. (1) C. proc. civ; One-month deadline for revision based on contradictory definitive judgments calculated from the date of pronouncement, leading to forfeiture of the extraordinary remedy: Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a pronunţat decizia civilă nr. 475/Ap din 16 martie 2017, în dosarul nr. x/2017, prin a fost declinată în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1863/Ap din 12 decembrie 2016 a Curţii de apel Braşov şi sentinţei civile nr. 241/CA din 6 aprilie 2016 a Tribunalului Braşov.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, sub nr. x/2014, la 20 noiembrie 2014, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L., să se dispună obligarea pârâtelor la plata sumei de 514.235,26 RON, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de reclamantă în cadrul dosarului nr. x/2012, al Tribunalului Braşov, pentru toate cele trei faze procesuale (fond, apel şi recurs).
Pârâta B. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a achiesat la pretenţiile reclamantei şi, totodată, a formulat cerere de chemare în garanţie a numitului D., prin care a solicitat obligarea chematului în garanţie la plata sumei de 309.080,87 RON, reprezentând daunele la plata cărora ar putea fi obligată în cazul în care ar pierde procesul, cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea din 6 mai 2015, Tribunalul Braşov a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta B. S.R.L., în contradictoriu cu D..
În dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a pronunţat decizia civilă nr. 707/Ap din 27 mai 2015, prin care a fost admis apelul declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva încheierii din 6 mai 2015, pe care a schimbat-o, în tot, în sensul că a fost admisă, în principiu, cererea de chemare în garanţie.
Prin sentinţa civilă nr. 241/CA din 6 aprilie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014, a fost admisă, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii S.C. C. S.R.L. şi B. S.R.L. şi, în consecinţă: au fost obligaţi pârâţii, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 35.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, efectuate de reclamantă în dosarul nr. x/2012, al Tribunalului Braşov; au fost respinse celelalte pretenţii ale reclamantei, precum şi cererea acesteia de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu; a fost respinsă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de chematul în garanţie D.; a fost respinsă cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta B. S.R.L., în contradictoriu cu D..
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, reclamanta A. şi pârâta B. S.R.L.
Apelanta A. a solicitat admiterea apelului şi schimbarea, în tot, a sentinţei atacate, în sensul admiterii acţiunii.
Apelanta B. S.R.L. a solicitat admiterea apelului şi schimbarea, în parte, a sentinţei atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în garanţie, cu cheltuieli de judecată în primă instanţă şi în apel.
Prin decizia civilă nr. 1863/Ap din 12 decembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2014, a fost admis, în parte, apelul declarat de apelanta A. împotriva sentinţei civile nr. 241/CA din 6 aprilie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014; a fost schimbată, în parte, sentinţa atacată, în sensul că: a fost obligată pârâta S.C. C. S.R.L. să plătească reclamantei A. suma de 2655 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale efectuate în primă instanţă, constând în taxa judiciară de timbru şi onorariu avocaţial; a fost respins apelul declarat de apelanta B. S.R.L. împotriva aceleiaşi sentinţe; a obligat intimata S.C. C. S.R.L. să plătească apelantei A. suma de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale efectuate în apel, constând în onorariu avocaţial.
Prin cererea de revizuire, înregistrată sub nr. x/2017, formulată la 17 februarie 2017, revizuenta B. S.R.L. a solicitat retractarea sentinţei civile nr. 241/CA din 6 aprilie 2016, pronunţate de Tribunalul Braşov, şi a deciziei civile nr. 1863/Ap din 12 decembrie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. x/2014, pe motiv că sunt contrare deciziei civile nr. 707/Ap din 27 mai 2015, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. x/2014, respectiv pentru faptul că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut.
Prin încheierea din 15 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă s-a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aceasta fiind înregistrată sub nr. x/2017.
Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a pronunţat decizia civilă nr. 475/Ap din 16 martie 2017, în dosarul nr. x/2017, prin a fost declinată în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1863/Ap din 12 decembrie 2016 a Curţii de apel Braşov şi sentinţei civile nr. 241/CA din 6 aprilie 2016 a Tribunalului Braşov.
Examinând, cu prioritate, excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că excepţia invocată din oficiu este fondată pentru următoarele considerente:
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme procesuale de ordine publică, în considerarea faptului că acestea se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări care ar putea conduce, în mod nejustificat, la tergiversarea judecăţii unei cauze.
Astfel, se constată că nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercitarea căilor de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.
În prezenta cauză, se constată că prin cererea de revizuire formulată şi întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-a solicitat anularea deciziei civile nr. 1863/Ap din 12 decembrie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2014, invocându-se contrarietatea acesteia în raport cu decizia nr. 707/Ap din 27 mai 2015, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2014, conform precizării făcute de apărătorul revizuentei la termenul din 7 iunie 2017.
În raport de motivul de revizuire invocat de revizuentă, vor fi avute în vedere dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit cărora, "termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărârii".
În temeiul acestui text de lege, se constată că atunci când se invocă faptul că există hotărâri definitive potrivnice, pronunţate în dosare diferite, ultima hotărâre încălcând autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, termenul de revizuire este de o lună şi curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Termenul imperativ de o lună în care se poate formula cererea de revizuire împotriva unei hotărâri judecătoreşti, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se calculează de la momentul pronunţării respectivei hotărâri, indiferent dacă partea a fost sau nu prezentă la dezbaterile în fond sau la pronunţare, de la această dată hotărârea devenind definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care prevede că sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs.
Astfel, pentru stabilirea momentului de la care curge termenul de revizuire de o lună nu este relevantă data la care partea interesată a luat cunoştinţă de considerentele hotărârii atacate, având în vedere că în baza acestui motiv de revizuire se analizează comparativ numai soluţiile din cuprinsul hotărârilor pretins contradictorii, care pot fi cunoscute încă de la momentul pronunţării.
În prezenta cauză, termenul de o lună prevăzut la art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ. a început să curgă la 12 decembrie 2016 - data pronunţării ultimei hotărâri, pretins potrivnice, iar cererea de revizuire a fost formulată la 17 februarie 2017 - data înscrisă pe viza de înregistrare a cererii de revizuire la Curtea de Apel Braşov.
Fiind vorba de un termen stabilit pe luni, vor fi avute în vedere dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 3 teza I C. proc. civ. care prevăd că termenele socotite pe luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună.
În condiţiile în care termenul de revizuire de o lună a început să curgă la 12 decembrie 2016, rezultă că ultima zi în care putea fi formulată cererea de revizuire era la 12 ianuarie 2017.
Având în vedere că cererea de revizuire a fost formulată cu depăşirea termenului de o lună prevăzut de dispoziţiile legale anterior evocate, devin incidente prevederile art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ. potrivit cărora, "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel".
Astfel, ca urmare a exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii cu nerespectarea termenului imperativ stabilit de lege, devine incidentă sancţiunea decăderii din dreptul de a exercita această cale de atac, cu consecinţa pierderii de către revizuentă a dreptului de a-i fi examinat pe fond motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Având în vedere că sancţiunea decăderii din dreptul de a exercita revizuirea a fost invocată pe calea excepţiei tardivităţii, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la cele ale art. 185 alin. (1) teza I şi art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită această excepţie, cu consecinţa respingerii cererii de revizuire formulate de revizuenta B. S.R.L., ca tardiv declarată.
În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va obliga revizuenta B. S.R.L., ca parte căzută în pretenţii prin respingerea cererii sale de revizuire, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2500 RON către intimatul D., conform chitanţei aflate la dosarul de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1863/Ap din 12 decembrie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2014.
Obligă revizuenta B. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2500 RON către intimatul D..
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 Judecători.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 iunie 2017.