Retirement benefits claim: revision request dismissed as tardy for missing statutory deadline

Asupra cererii de revizuire de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia I civilă la 27 iunie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului la plata ajutoarelor cuvenite la ieşirea la pensie, stabilite în raport cu salariul funcţiei de bază avut în luna schimbării poziţiei de activitate, respectiv luna decembrie 2016, iar, faţă de prevederile Deciziilor nr. 16/2015 şi nr. 11/2017 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicită ca sumele să fie indexate şi actualizate conform indicelui de inflaţie de la data scadenţei, respectiv 30.03.2016 şi până la data plăţii efective, precum şi dobânda aferentă de la data respectivă până la data plăţii efective, neimpozitate şi nesupuse impozitului pe venit.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Anexa VII a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Prin sentinţa civilă nr. 1303 din 21 noiembrie 2017, Tribunalul Botoşani, secţia I civilă a respins excepţia prematurităţii acţiunii şi a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani şi a obligat pârâtul să plătească reclamantei ajutorul stabilit conform dispoziţiilor ar. 20 alin. (1) din Anexa VII - Secţiunea 3 din Legea nr. 284/2010, sumele urmând a fi actualizate în funcţie de indicele de inflaţie, precum şi dobânda legală de la data scadenţei până la data plăţii efective.

Împotriva acestei sentinţe, pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani a declarat apel, criticând sentinţa pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului formulat, iar, în rejudecare, respingerea acţiunii.

Prin decizia nr. 567 din 21 iunie 2018, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a admis apelul declarat de pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani, a schimbat în tot sentinţa civilă nr. 1303 din 21 noiembrie 2017 a Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, în sensul că a admis excepţia prematurităţii acţiunii şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. ca fiind prematur formulată.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. a formulat cerere de revizuire, prin care a solicitat modificarea deciziei, în sensul respingerii apelului formulat de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani cu obligarea pârâtului la plata ajutoarelor salariale.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 508-509 şi următoarele C. proc. civ., respectiv pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 6, cât şi pe cele ale art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Faţă de temeiurile de drept invocate de revizuentă, prin încheierea din 20 iunie 2019, Curtea de Apel Suceva, secţia I civilă a pus în vedere petentei să indice până la următorul termen care sunt hotărârile contradictorii la care se referă în susţinerea cazului de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 810 din 26 septembrie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a dispus disjungerea cererii de reviziuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în vederea formării unui nou dosar.

Dosarul format în urma disjungerii a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă la 27 septembrie 2019, sub nr. x/2019.

Prin decizia nr. 1021 din 14 noiembrie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei ce formează obiectul cererii de revizuire a deciziei civile nr. 567 din 21 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2017, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motivat de faptul că revizuenta a solicitat revizuirea unei decizii pronunţate de Curtea de Apel Suceava pentru contrarietate cu Decizia nr. 5/2018 pronunţată la data de 05 martie 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 16 decembrie 2019, sub nr. x/2019.

În temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a luat în examinare excepţia tardivităţii cererii revizuire, invocată prin întâmpinare, reţinând următoarele:

Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. reglementează principiul legalităţii căii de atac, conform căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Termenele prevăzute de lege pentru exercitarea căilor de atac sunt reglementate prin norme procesuale de ordine publică, astfel încât părţile trebuie să le respecte atât în privinţa duratei, cât şi în privinţa momentului de la care acestea se calculează.

Prin raportare la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că, prin cererea de revizuire formulată de revizuenta A., întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a solicitat modificarea deciziei nr. 567 din 21 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

În raport de motivul de revizuire invocat de către revizuentă, Înalta Curte apreciază că devin incidente dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit cărora, "termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".

Potrivit acestui text de lege, atunci când se invocă existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, pronunţate în dosare diferite, ultima hotărâre încălcând autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, termenul de revizuire este de o lună şi se calculează de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Termenul imperativ de o lună în care poate fi formulată cererea de revizuire împotriva unei hotărâri judecătoreşti, întemeiată pe motivul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se calculează de la data pronunţării respectivei hotărâri, indiferent dacă partea a fost sau nu prezentă la dezbaterile în fond sau la pronunţare, de la această dată hotărârea devenind definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ.

Astfel, pentru stabilirea momentului de la care curge termenul de revizuire de o lună nu este relevantă data la care partea interesată a luat cunoştinţă de considerentele hotărârii atacate, având în vedere că, în cazul acestui motiv de revizuire, se analizează numai soluţiile din cuprinsul hotărârilor pretins contradictorii, care pot fi cunoscute de părţi încă de la momentul pronunţării, nu şi considerentele acestor hotărâri.

În prezenta cauză, termenul imperativ de o lună prevăzut la art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ. a început să curgă la 21 iunie 2018 - data pronunţării ultimei hotărâri pretins potrivnice, iar cererea de revizuire a fost formulată la 07 mai 2019 - data înscrisă pe plicul prin care a fost expediată cererea de revizuire la Curtea de Apel Suceava.

Fiind un termen stabilit pe luni, devin aplicabile dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 3 teza I C. proc. civ., care prevăd că termenele socotite pe luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună.

Totodată, se vor avea în vedere şi dispoziţiile art. 181 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora "când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucătoare care urmează".

În condiţiile în care termenul de revizuire de o lună a început să curgă la 21 iunie 2018, rezultă că ultima zi în care putea fi formulată cererea de revizuire a fost luni, 23 iulie 2018.

Având în vedere că cererea de revizuire a fost formulată cu depăşirea termenului imperativ de o lună prevăzut la art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ., devin incidente prevederile art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ. potrivit cărora, "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel".

Ca urmare a exercitării revizuirii cu nerespectarea termenului imperativ stabilit de legea procesual civilă, instanţa supremă constată că a intervenit decăderea din dreptul de a exercita această cale de atac, cu consecinţa pierderii de către revizuentă a dreptului de a-i fi examinat pe fond motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la cele ale art. 185 alin. (1) teza I şi art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii şi va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 567 din 21 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii la Completul de 5 Judecători.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2020.