Real estate sale registration action: inadmissibility of cassation appeal due to subject matter value below statutory threshold.

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, sub nr. x/2014, reclamantul A. a solicitat pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare act de intabulare, având ca obiect imobilului situat în Timişoara, imobil înscris în C.F. nr. x Timişoara (CF vechi x) cu nr. cadastral/nr. topografic x, aşa cum acesta este descris în cartea funciară având ca părţi pe reclamant, în calitate de cumpărător, iar pârâta S.C. B. S.R.L., în calitate de vânzătoare. Totodată, s-a mai solicitat de către reclamant să se dispună ca OCPI - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timişoara să înscrie în cartea funciară a imobilului cuvenitele modificări.

2. Prin sentinţa civilă nr. 2258 din 29 iulie 2015, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului OCPI Timiş şi, pe cale de consecinţă, a dispus respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul OCPI Timiş ca fiind formulată faţă de o persoană fără calitate procesuală pasivă. A fost respinsă acţiunea formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L..

3. Apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 2285 din 29 iulie 2015 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia I civilă a fost respins de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, prin decizia nr. 161 din 24 mai 2016.

4. Împotriva deciziei nr. 161 din 24 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitându-se admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei instanţei de apel spre o nouă judecată.

În motivarea recursului, după prezentarea situaţiei de fapt recurentul-reclamant a susţinut că hotărârea atacată este nelegală, întrucât a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 896 şi 1669 C. civ.

S-a mai arătat că motivarea soluţiei de respingere a apelului a avut la bază prevederile art. 1279 alin. (3) C. civ., dispoziţii care în opinia recurentului nu sunt aplicabile în speţă, fiind vorba de un drept real, respectiv de transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil.

De asemenea, hotărârea atacată ignoră dispoziţiile art. 1669 C. civ., dispoziţii speciale cu privire la promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, diferenţa dintre cele două texte legale fiind fundamentală în speţă raportat la distincţia dintre condiţia îndeplinirii obligaţiilor asumate de părţile contractante şi exigenţa îndeplinirii condiţiilor de validitate a promisiunii de vânzare-cumpărare.

Prin urmare, în mod eronat s-a constatat că în contextul neîndeplinirii obligaţiei plăţii restului de preţ acţiunea în prestaţie tabulară nu ar putea fi admisă raportat la dispoziţiile art. 1279 alin. (3) C. civ.

Or, în speţă, au fost aplicate în mod greşit aceste dispoziţii legale şi cu ignorarea dispoziţiilor art. 1669 C. civ., normă ce prevede analizarea condiţiilor de validitate ale promisiunii de vânzare-cumpărare - art. 1179 C. civ. - în vederea pronunţării unei hotărâri care să ţină loc de contract, respectiv a unei hotărâri în prestaţie tabulară, cu atât mai mult cu cât în acest sens s-a consolidat şi jurisprudenţa.

De altfel, împrejurarea conform căreia nu a fost achitat restul de preţ peste avansul achitat şi convenit de părţi nu ţine de condiţiile de validitate ale contractului şi astfel nu poate justifica respingerea unei acţiuni în prestaţie tabulară, constituind un element ce ţine de executarea contractului şi nu de încheierea lui.

5. Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu din 28 februarie 2017, a fost analizat raportul întocmit în cauză şi s-a dispus comunicarea acestuia potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză, s-a constatat că nu au fost formulate puncte de vedere la raport.

6. Înalta Curte a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ., reţinând următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, dar şi în art. 457 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai în apelului.

În cauză, în raport cu prevederile art. 98 şi 101 alin. (1) din Noul C. proc. civ. şi actele de la dosar, se observă că valoarea imobilului ce face obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiată la data de 27 noiembrie 2013 este în cuantum de 87.500 Euro cu TVA inclus, valoare ce se situează sub plafonul prevăzut de lege pentru ca hotărârea atacată să fie supusă recursului.

Această valoare a obiectului litigiu a fost stabilită, în aplicarea dispoziţiilor procedurale arătate, a fost stabilită pe baza antecontractului dintre părţi şi a actelor sale adiţionale care certifică preţul ferm al vânzării la suma arătată.

Prin urmare, decizia împotriva căreia a fost exercitată prezenta cale de atac fiind definitivă, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, şi faţă de cele mai sus expuse, în baza prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 161 din 24 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 iunie 2017.