Negative jurisdictional conflict settled: Ploiești Court competent over debtor's enforcement challenge based on legal domicile.

Asupra conflictului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti la data de 15 mai 2019, A. a formulat, în contradictoriu cu B., contestaţie la executare, prin care a solicitat anularea şi încetarea executării însăşi, în baza art. 704 C. proc. civ. anularea actelor emise în Dosarul execuţional nr. x/2018 aflat pe rolul BEJ C.; anularea Încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 112 din 8 ianuarie 2019 pronunţată de Judecătoria Ploieşti în Dosarul nr. x/2018; suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare, în temeiul art. 719 alin. (1) C. proc. civ. şi suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite, în temeiul art. 719 alin. (7) C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă:

2.1. Prin Sentinţa nr. 3609 din 23 mai 2019, Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti.

S-a constatat, în esenţă, prin prisma art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., că pentru stabilirea competenţei, în cauză prezintă relevanţă domiciliul debitoarei, iar nu reşedinţa acesteia.

Instanţa a avut în vedere că la data introducerii cererii la organul de executare silită, debitoarea A. avea domiciliul în satul Poienarii Burchii, la fel ca în prezent, astfel încât instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare este Judecătoria Ploieşti.

2.2. Prin Încheierea civilă nr. 1459 din 11 iulie 2019, Judecătoria Ploieşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de contestatoare. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţie la executare - suspendare executare silită, în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă. A suspendat judecarea cererii până la soluţionarea conflictului. A înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Având în vedere că executarea se efectuează în temeiul unei hotărâri emise de o instanţă membru al Uniunii Europene, în speţă Franţa, precum şi obiectul hotărârii străine, s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile Regulamentului nr. 2201/2003 în materie matrimonială şi a răspunderii părinteşti.

Faţă de dispoziţia cuprinsă la art. 47 din menţionatul Regulament, instanţa a constatat că nu sunt reglementări speciale în privinţa executării propriu-zise, făcându-se trimitere la procedura de executare reglementată de prevederile legislaţiei statului în care se pune în executare hotărârea.

S-a reţinut, în consecinţă, incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., prin prisma cărora s-a observat că debitoarea are domiciliul legal, potrivit cărţii de identitate, în comuna Poienarii Burchii, sat Poienarii Burchii nr. 369, judeţul Prahova, însă are reşedinţa declarată în Bucureşti, pentru perioada 1 august 2018 - 31 iulie 2019.

Ca atare, raportat la domiciliul de fapt al debitoarei, s-a apreciat că aparţine Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti competenţa soluţionării contestaţiei la executare.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie o contestaţie la executare formulată în temeiul art. 712 şi următ. C. proc. civ. coroborate cu dispoziţiile Regulamentului nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti al Consiliului Europei.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia se introduce la instanţa de executare, care este reglementată prin dispoziţiile art. 651 din cod.

Se observă că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situaţia particulară a speţei, respectiv în funcţie de domiciliul legal sau în fapt al debitoarei.

Este de remarcat că art. 651 C. proc. civ., la alin. (1), stipulează în sensul că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Ca atare, împrejurarea potrivit căreia debitorul locuieşte în fapt, în prezent, în Bucureşti, nu poate aduce schimbări în stabilirea instanţei competente teritorial a soluţiona cauza, în raport de prevederile articolului menţionat, care fac referire la domiciliul debitorului.

Relevante în cauză, în sprijinul necesităţii asigurării unei stabilităţi şi previzibilităţi a instanţei de executare, sunt şi dispoziţiile cuprinse în alin. (2) al art. 651 C. proc. civ., potrivit cărora schimbarea domiciliului debitorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare.

Or, în speţă, conform copiei cărţii de identitate aflate la dosarului Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, domiciliul debitoarei A. este judeţul Prahova, sat Poienarii Burchii (comuna Poienarii Burchii) nr. 369.

Dacă în litigiile de drept comun, determinarea competenţei teritoriale nu se face în mod obligatoriu în funcţie de domiciliul legal al părţii (cel din evidenţa informatizată a persoanelor), primând interesul găsirii persoanei şi informării acesteia asupra existenţei procesului ori asupra actelor de procedură ce i se opun, în litigiile de executare silită, instituirea regulilor de competenţă are în vedere necesitatea asigurării unei stabilităţi a instanţei de executare, ca fiind cea de la domiciliul legal al debitorului, iar nu de la locuinţele secundare ale acestuia.

În condiţiile în care, instanţa de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluţionează toate contestaţiile şi incidentele privitoare la executare, se accentuează necesitatea stabilităţii şi predictibilităţii determinării acestei instanţe, care nu poate fi în mod aleatoriu schimbată în funcţie de domiciliile de fapt ale debitorului.

Faţă de toate cele de mai sus şi cum, în cauză, debitoarea are domiciliul în judeţul Ploieşti, în circumscripţia Judecătoriei Ploieşti, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2019.

GGC - NN