Inadmissibility of motion for annulment against non-appealable judgment rendered under Article 493(5) of the Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the extraordinary appeal as inadmissible, leaving in force the prior appellate decision that had already rejected the original appeal as inadmissible. The dispute involved a trade union organization challenging a judicial decision through a motion for annulment (contestație în anulare). The decisive legal basis was the principle that a motion for annulment is strictly limited to specific categories of final judgments under Article 503 of the Code of Civil Procedure, which does not include decisions issued under Article 493(5) of the same Code that are explicitly rendered unappealable by law; consequently, because the underlying judgment was not susceptible to any form of judicial review, the extraordinary appeal violated the principle of legality and was dismissed without reaching the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 503 C. proc. civ; Inadmissibility of motion for annulment against non-appealable judgment rendered under Article 493(5) of the Code of Civil Procedure: Prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Prin Decizia nr. 4127 din 22 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de Organizaţia A. a personalului SNCFR disponibilizat cu Ordonanţa nr. 69/1998, în numele membrului de sindicat B. împotriva Deciziei nr. 1003 din 28 iunie 2017 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare Organizaţia A. a personalului SNCFR disponibilizat cu Ordonanţa Guvernului nr. 69/1998, în numele membrului de sindicat B.
3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi
Prin rezoluţia din 9 septembrie 2019, s-a fixat termen de judecată la 16 octombrie 2019, în şedinţă publică, cu citare părţi, în vederea discutării admisibilităţii contestaţiei în anulare.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Analizând contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că aceasta nu este admisibilă, în considerarea argumentelor ce succed:
Prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.
Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.
Se reţine că hotărârea instanţei de recurs este una pronunţată în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., normă care prevede că nu este supusă niciunei căi de atac decizia ce se pronunţă în respectiva procedură.
Sintagma folosită de legiuitor cuprinde atât căile de atac ordinare, cât şi pe cele extraordinare, din modul în care este redactat textul rezultând că legea nu face nicio distincţie între acestea.
Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face vreo distincţie (ubi lex non distinguet, nec nos distinguere debemus).
Totodată, din formularea art. 503 C. proc. civ., text care reglementează calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, reiese că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi atacate este limitativă, nepermiţând exercitarea respectivei căi extraordinare de atac şi împotriva altor hotărâri.
Întrucât recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, contestaţia în anulare urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de Organizaţia A. a personalului SNCFR disponibilizat cu Ordonanţa Guvernului nr. 69/1998, în numele membrului de sindicat B. împotriva Deciziei nr. 4127 din 22 noiembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 octombrie 2019.
GGC - NN