Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1777/2019 AI generated

Inadmissibility of revision for contradictory judgments where the challenged decision only resolved procedural admissibility without deciding the merits

Case Number Decizia nr. 1777/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the Court of Appeal’s decision that rejected the revision petition as inadmissible, thereby leaving the prior decision rejecting the extraordinary appeal intact. The dispute concerned a request for revision of a decision that had dismissed a claim for annulment of a prior appellate decision, with the petitioner arguing that the two decisions were contradictory as they addressed the same tort liability claim for destroyed crops. The court held that revision for contradictory decisions is unavailable where the rulings are not issued in distinct lawsuits but rather in different procedural stages of the same cause of action, and that the challenged decision was inadmissible because it resolved only a procedural exception regarding the admissibility of the claim for annulment, failing to resolve the merits of the underlying civil claim. The decisive legal basis includes Article 322, paragraph 1, point 7 of the Civil Procedure Code, which limits revision to judgments that resolved the substance of the claim and requires distinct proceedings, and Article 509, paragraph 1, point 8 of the Civil Procedure Code.

Legislator headnote

AI generated

art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 3 din Legea nr. 76/2012, art. 322 pct. 7 din C. proc. civ, art. 327 alin. (1) C. proc. civ, art. 322 C. proc. civ, art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ; Inadmissibility of revision for contradictory judgments where the challenged decision only resolved procedural admissibility without deciding the merits: Prin Decizia civilă nr. 281/4.04.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins ca inadmisibilă cererea astfel formulată, reţinând, cu prioritate, că, în raport de data sesizării Judecătoriei Slobozia cu acţiunea introductivă - 22.05.2012, prezenta revizuire este supusă normelor înscrise în C. proc. civ. de la 1865, conform dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Keywords

AI generated
revision of a judgment annulment proceedings procedural issues article of civil procedure extraordinary revision objection of unconstitutionality

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, la data de 15.02.2019, sub nr. x/2019, S.C. A. S.R.L. a solicitat ca, în contradictoriu cu intimatul B., să se dispună anularea în tot a Deciziei civile nr. 33/R/11.10.2018 a Tribunalului Ialomiţa pronunţată în Dosarul nr. x/2018, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia sa în anulare îndreptată împotriva Deciziei civile nr. 6R/30.01.2018 a aceleiaşi instanţe, sub motivul că aceasta este contrară Deciziei civile nr. 6R/30.01.2018 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, în Dosarul nr. x/2012.

În esenţă, revizuenta a susţinut că cele două hotărâri pronunţate asupra aceluiaşi litigiu conţin dispoziţii potrivnice şi că, întrucât instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere, a probelor aflate la dosar, precum şi asupra concluziilor expertizei dispuse în cauză, a iniţiat calea extraordinară de atac în retractare, ambele acţiuni purtându-se între aceleaşi parţi, având aceeaşi cauză şi obiect.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin Decizia civilă nr. 281/4.04.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins ca inadmisibilă cererea astfel formulată, reţinând, cu prioritate, că, în raport de data sesizării Judecătoriei Slobozia cu acţiunea introductivă - 22.05.2012, prezenta revizuire este supusă normelor înscrise în C. proc. civ. de la 1865, conform dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Astfel fiind, analiza cererii a avut loc prin raportare la prevederile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., având în vedere susţinerea revizuentului în sensul că decizia a cărei anulare se cere se află în contradicţie cu o altă decizie, vizând o cerere de chemare în judecată având aceleaşi părţi, obiect şi cauză.

S-a precizat astfel că obiect al revizuirii îl poate constitui numai o hotărâre prin care instanţa a rezolvat fondul pretenţiei deduse judecăţii, urmare a examinării raportului juridic litigios prin prisma probelor administrate în cauză, raţiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. regăsindu-se în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

Posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri mai este condiţionată de împrejurarea ca, în cadrul celui de al doilea proces, să nu se fi invocat prima hotărâre sau, chiar dacă aceasta a fost invocată, instanţa să fi omis soluţionarea excepţiei puterii lucrului judecat.

Prin sintagma "una şi aceeaşi pricină" se înţelege întrunirea condiţiilor triplei identităţi, de părţi, de obiect şi de cauză cu privire la cele două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluţionarea celei de a doua să aducă atingere puterii de lucru judecat a celei dintâi.

Pornind de la aceste coordonate, s-a apreciat că cererea de revizuire de faţă nu este admisibilă, câtă vreme cele două decizii pretins contrare au fost pronunţate în aceeaşi cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia la data de 22.05.2012, nefiind pronunţate în dosare diferite.

Astfel, prin prima Decizie nr. 6R/din 30.01.2018 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, s-a admis ca fondat recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva Sentinţei civile nr. 2454 din 7 noiembrie 2016 pronunţată de Judecătoria Slobozia, care a fost modificată în tot şi în consecinţă, s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul B., în sensul că a fost obligat pârâtul către reclamantă la plata sumei de 27.727 RON reprezentând despăgubiri constând în contravaloare înfiinţare culturi.

Prin cea de-a doua decizie, a cărei anulare s-a solicitat, respectiv Decizia civilă nr. 33/R/11.10.2018,Tribunalul Ialomiţa a admis excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. şi, în baza art. 321 din vechiul C. proc. civ., a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei civile nr. 6R/30.01.2018 a Tribunalului Ialomiţa, ca inadmisibilă.

Cu alte cuvinte, cea de-a doua decizie a cărei anulare se solicită nu reprezintă decât soluţia dată în contestaţia în anulare cu care a fost atacată prima decizie la care se raportează revizuentul şi în raport de care acesta a susţinut contrarietatea, fiind pronunţată în aceeaşi cerere de chemare în judecată în urma exercitării unei căi extraordinare de atac împotriva primei hotărâri.

În plus, cum obiect al revizuirii îl poate constitui numai o hotărâre prin care instanţa a rezolvat fondul pretenţiei deduse judecăţii, urmare a examinării raportului juridic litigios prin prisma probelor administrate în cauză, s-a arătat şi că cea de-a doua hotărâre nu cuprinde nicio analiză a fondului raportului juridic litigios prin care să se fi rezolvat fondul pretenţiei deduse judecăţii, cererea de contestaţie în anulare fiind respinsă ca inadmisibilă în urma analizării unei excepţii procesuale de admisibilitate.

În baza acestor observaţii, apreciind că nici nu se mai impune analizarea condiţiei ca în cel de-al doilea proces instanţa să fi omis soluţionarea excepţiei puterii lucrului judecat, Curtea a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs revizuenta S.C. A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate în considerarea următoarelor motive:

- În mod eronat reţine curtea de apel că cererea de revizuire este inadmisibilă întrucât cele două hotărâri pretins contrare nu ar fi fost pronunţate în dosare diferite. Recurenta afirmă că, dimpotrivă, cele două decizii potrivnice au fost pronunţate în dosare diferite - nr. x/2018 şi y/2012

- În mod eronat şi-a motivat Curtea de Apel Bucureşti respingerea ca inadmisibila a cererii de revizuire şi pe aspectul ca instanţa de recurs nu a evocat fondul pricinii, însă prin Decizia civilă nr. 6R pronunţată în Dosarul nr. x/2012, definitivă la data de 28.03.2018, Tribunalului Ialomiţa a dispus admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, privind aceleaşi părţi, obiect şi cauză, schimbându-se în tot hotărârea recurată, deci fondul cauzei a fost antamat şi soluţionat diferit.

Chiar instanţa învestită cu soluţionarea revizuirii precizează că:

"prin Decizia nr. 6R/30.01.2018 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, s-a admis ca fondat recursul declarant de recurenta-reclamanta S.C. A. S.R.L. (...)"

Pentru aceste motive, recurenta a solicitat admiterea recursului şi, pe cale de consecinţă, admiterea cererii de revizuire în conformitate cu dispoziţiile art. 327 alin. (1) C. proc. civ., anulând cea din urmă hotărâre.

Recurenta a solicitat şi judecarea cauzei în lipsă.

Intimatul nu a formulat întâmpinare, iar în recurs nu au fost administrate probe suplimentare.

Analizând criticile deduse judecăţii prin cererea de recurs, Înalta Curte apreciază asupra caracterului nefondat al căii de atac exercitate în cauză.

Este corect argumentul instanţei de fond ce a soluţionat cererea de revizuire a recurentei, în sensul inadmisibilităţii acesteia, dată fiind împrejurarea că ambele hotărâri pretins contrare au fost pronunţate în una şi aceeaşi pricină, pe parcursul soluţionării acesteia, în diferite etape procesuale.

Astfel, Decizia nr. 6R/30.01.2018 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa a soluţionat recursul declarat de actuala recurentă împotriva Sentinţei civile nr. 2454 din 7 noiembrie 2016 a Judecătoriei Slobozia, ce respinsese ca neîntemeiată cererea acesteia de obligare a intimatului-pârât, pe temeiul răspunderii civile delictuale, la plata prejudiciilor cauzate prin fapta ilicită a acestuia constând în distrugerea parţială a culturii de grâu însămânţate (în toamna anului 2011) şi a unei culturi de floarea soarelui (în primăvara anului 2012), în timp ce Decizia nr. 33R/11.10.2018 a aceleiaşi instanţe (Tribunalul Ialomiţa) a soluţionat, prin respingerea sa ca inadmisibilă, contestaţia în anulare introdusă de aceeaşi recurentă (reclamanta) chiar împotriva Deciziei de recurs nr. 6R/30.01.2018.

Astfel, chiar dacă au fost pronunţate în dosare având numere diferite, se constată că cele două hotărâri judecătoreşti pretins contrare, au fost date în soluţionarea uneia şi aceleiaşi pricini privitoare la antrenarea răspunderii civile delictuale a intimatului-pârât, prima dintre ele în etapa judecării recursului, iar cea de-a doua, a cărei anulare s-a şi cerut pe calea revizuirii, în etapa soluţionării căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare declarate împotriva primeia, respectiv chiar a Deciziei de recurs nr. 6R/30.01.2018.

Astfel, ceea ce face inadmisibilă prezenta revizuire şi ceea ce a indicat instanţa de fond că se opune admisibilităţii acesteia, este identitatea cererii de chemare în judecată, a situaţiei litigioase, care a fost una şi aceeaşi soluţionată în ambele hotărâri pretins contrare, în diferitele căi de atac declarate chiar de recurenta-revizuentă, iar nu identitatea numărului de dosar în care s-a dat fiecare din hotărârile supuse analizei.

Acesta este, în realitate, sensul noţiunii de "dosare diferite" utilizată de curtea de apel, anume de cauze, litigii diferite, iar nu de numere diferite ale dosarelor sub care s-a înregistrat şi judecat aceeaşi pricină, în soluţionarea unor căi de atac diferite.

Este, de asemenea, corect şi cel de-al doilea argument de inadmisibilitate a cererii de revizuire reţinut de curtea de apel, anume că hotărârea pretins contrară Deciziei nr. 6R/30.01.2018 a Tribunalului Ialomiţa, anume Decizia nr. 33R/11.10.2018 a aceleiaşi instanţe, nu constituie o hotărâre prin care să se fi evocat fondul raportului juridic litigios, de vreme ce, prin aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă calea de atac a contestaţiei în anulare. Or, obiect al revizuirii pentru contrarietate de hotărâri îl poate constitui numai o hotărâre prin care instanţa a rezolvat fondul pretenţiei deduse judecăţii, prin aplicarea legii la situaţia de fapt stabilită pe baza probelor administrate.

Or, fără să conteste această condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire menţionată expres de norma art. 322 C. proc. civ. şi dedusă din raţiunea instituţiei autorităţii de lucru judecat cu care este înzestrată hotărârea judecătorească şi a cărei protejare se urmăreşte prin cazul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., recurenta critică argumentul de inadmisibilitate reţinut de curtea de apel, susţinând că acesta este greşit în condiţiile în care Decizia de recurs nr. 6R/30.01.2018 este chiar una prin care se evocă fondul, dat fiind că, subsecvent admiterii recursului său, soluţia primei instanţe a fost schimbată, iar cererea sa de chemare în judecată a fost admisă în parte.

Înalta Curte observă, în legătură cu această critică a recurentei, că ea nu este aptă să înfrângă raţionamentul primei instanţe ce a soluţionat revizuirea deoarece curtea de apel a reţinut neîntrunirea condiţiei de a evoca fondul nu în privinţa Deciziei civile nr. 6R/30.01.2018, ci în legătură cu cea de-a doua hotărâre, respectiv cea pretins contrară primeia, respectiv Decizia nr. 33/R/11.10.2018 a Tribunalului Ialomiţa, ce a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de recurenta-reclamantă, şi a cărei anulare s-a solicitat.

Or, se constată că acest argument de inadmisibilitate reţinut de prima instanţă, nici măcar nu a fost combătut de recurentă, aceasta criticând aspecte neavute în vedere în argumentarea soluţiei de inadmisibilitate dată cererii de revizuire.

Astfel fiind şi pentru motivele arătate, apreciind că este nefondat, Înalta Curte va respinge recursul declarat împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 281 din 4 aprilie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2019.

GGC - NN