Conflict of jurisdiction over post-termination contractual damages: survival of contractual forum clause and alternative competence at place of performance

Asupra conflictului negativ de competenţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balş la data de 14 decembrie 2018, reclamanta S.C. A. S.A., prin administrator judiciar B., a solicitat obligarea pârâtei S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 194.225 RON, reprezentând contravaloarea prejudiciului adus reclamantei ca urmare a neîndepliniri la timp şi în totalitate a obligaţiilor contractuale asumate de pârâtă prin Contractul de demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, a invocat prevederile art. 1530 - 1531 şi urm. C. civ., art. 1547 şi urm. C. civ. şi art. 194 C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 127 din data de 11 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Judecătoria Balş a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată de pârâtă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Balş a reţinut că, faţă de obiectul cauzei - pretenţii, după rezilierea contractului, prin Notificarea reclamantei nr. 53 din data de 11 iunie 2018 - devin aplicabile dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel", iar, în speţă, sediul pârâtei este în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Gherla.

A constatat că, în cauză, competenţa stabilită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ. nu poate fi înlăturată prin convenţia părţilor întrucât clauza atributivă de competenţă prevăzută în art. 9 din Contractul de prestări servicii de demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, prin care s-a stabilit competenţa instanţei de la locul situării imobilelor obiect al demolării, este aplicabilă doar într-o divergenţă privind interpretarea, executarea sau derularea contractului, nu şi în cazul plăţii de daune interese ca urmare a rezilierii contractului, după cum este situaţia în speţa ce formează obiectul prezentei cereri.

Totodată, a reţinut că nu sunt aplicabile nici dispoziţiile prevăzute de art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., având în vedere că prezenta cerere nu priveşte constatarea rezilierii contractului şi nici cele ale art. 113 alin. (1) pct. 9 din acelaşi cod, obiectul cererii nefiind răspunderea civilă delictuală, prin raportare la temeiul juridic invocat - art. 1530 - 1531 C. civ. - plata de daune-interese.

2.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Gherla, la data de 27 februarie 2019, sub acelaşi număr de dosar.

Judecătoria Gherla, prin Sentinţa civilă nr. 676 din data de 25 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, a respins excepţia tardivităţii invocării excepţiei necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată. A admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Gherla, invocată de reclamantă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balş, a constatat ivirea conflictului negativ de competenţă între Judecătoria Gherla şi Judecătoria Balş, a suspendat din oficiu judecata şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa soluţia de declinare a competenţei, Judecătoria Gherla, în esenţă, a reţinut că potrivit art. 116 C. proc. civ. "Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.", iar, conform art. 113 alin. (1) pct. 3 din acelaşi cod "(1) În afară de instanţele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente: 3. instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract;"

Totodată, a avut în vedere că, potrivit art. 1554 alin. (2) C. civ., aplicabil şi în materia rezilierii "(2) Rezoluţiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la soluţionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate să producă efecte chiar în caz de rezoluţiune."

A constatat că art. 9 din contractul încheiat între părţi prevede că "dacă părţile nu reuşesc să rezolve pe cale amiabilă o divergenţă privind interpretarea, executarea sau derularea prezentului contract, oricare parte contractantă, va putea solicita soluţionarea divergenţei de către instanţa judecătorească competentă de la locul situării imobilelor obiect al demolării".

De asemenea, a reţinut că la art. II din contract se arată că obiectul contractului îl reprezintă demolarea imobilelor prevăzute în Autorizaţia de desfiinţare nr. x/2017 şi în Autorizaţia de desfiinţare nr. x/2017, iar, din cuprinsul celor două autorizaţii rezultă că aceste imobile se află în oraşul Balş.

Judecătoria Gherla a constatat şi că obiectul prezentului dosar îl reprezintă o cerere introdusă cu privire la executarea contractului dintre părţi, sens în care se circumscrie clauzei atributive de competenţă prevăzute de art. 9 din contract şi, chiar în situaţia în care cererea nu s-ar circumscrie noţiunii de executare, raportat la prevederile art. 1554 alin. (2) C. civ., art. 9 din contract continuă să producă efecte cu privire la soluţionarea diferendelor chiar şi în urma rezilierii.

A apreciat că susţinerile pârâtei cu privire la caracterul extra-contractual al pretenţiilor reclamantei sunt neîntemeiate, atât timp cât aceasta a solicitat obligarea pârâtei la plata unei sume de bani, ca urmare a neexecutării obligaţiei contractuale în mod conform - aceste pretenţii pot fi cerute în temeiul răspunderii contractuale, chiar şi ulterior rezilierii contractului, aspect care nu este de natură să le ofere un caracter delictual şi nici excedentar executării contractului.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Astfel, Înalta Curte reţine că Judecătoria Balş şi Judecătoria Gherla şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la obiectul cauzei şi aplicarea sau nu a clauzei atributive de competenţă din cuprinsul contractului încheiat între părţi.

Prin demersul judiciar iniţiat, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii prejudiciului suferit ca urmare a neîndeplinirii la timp şi în totalitate a obligaţiilor contractuale asumate de pârâtă prin Contractul de demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, prin răspunsul la întâmpinare precizând că a solicitat obligarea pârâtei la executarea prin echivalent a obligaţiilor contractuale, respectiv plata de daune rezultate din executarea şi derularea contractului de prestări servicii încheiat între părţi, în vederea reparării prejudiciului care i-a fost adus.

Fără a proceda la calificarea obiectului prezentului litigiu, întrucât aceasta ar impune a se aprecia dacă Notificarea nr. x din data de 8 iunie 2018 poate reprezenta un act de reziliere/rezoluţiune unilaterală, iar acest atribut aparţine instanţei învestite cu soluţionarea pe fond a cauzei, Înalta Curte reţine că, indiferent dacă suntem în prezenţa a unei acţiuni în pretenţii, după rezilierea contractului, astfel cum a constatat Judecătoria Balş, a unei cereri de executare prin echivalent a contractului, astfel cum a reţinut Judecătoria Gherla sau care vizează o răspundere extra-contractuală, cum susţine pârâta, în speţă, competenţa de soluţionare aparţine Judecătoriei Balş.

Astfel, în măsura în care s-ar aprecia că obiectul litigiului priveşte executarea prin echivalent a contractului, în speţă devin incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanţele prevăzute la art. 107 - 112 mai este competentă instanţa de la locul prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei.

Or, astfel cum rezultă din cuprinsul Contractului de prestări servicii demolare nr. 08 din data de 22 ianuarie 2018, obiectul acestuia îl constituie prestarea de servicii de demolare (desfiinţare) a construcţiilor prevăzute în Autorizaţiile de desfiinţare nr. x din data de 29 iunie 2017 şi nr. 509 din data de 21 noiembrie 2017.

Prin urmare, locul prevăzut în contract pentru executarea obligaţiei pârâtei îl reprezintă locul situării imobilelor, care se află în localitatea Balş, potrivit menţiunilor cuprinse în cele două autorizaţii de desfiinţare menţionate, astfel încât, în afară de instanţele prevăzute de art. 107 - 112 C. proc. civ., este competentă teritorial să soluţioneze pricina şi Judecătoria Balş.

Totodată, prin clauza atributivă de competenţă, prevăzută la pct. 9 din contractul încheiat între părţi, s-a stipulat că, dacă părţile nu reuşesc să rezolve pe cale amiabilă o divergenţă privind interpretarea, executarea sau derularea respectivului contract, oricare parte contractantă va putea să solicite soluţionarea divergenţei de către instanţa judecătorească competentă de la locul situării imobilelor.

Prin urmare, şi raportat la voinţa exprimată a părţilor şi materializată în inserarea în contract a acestei clauze atributive de competenţă, judecătoria în a cărei circumscripţie se află imobile ce trebuiau demolate, respectiv Judecătoria Balş, este competentă să soluţioneze pricina.

În plus, raportat la dispoziţiile art. 1554 alin. (2) C. civ., potrivit cărora rezoluţiunea nu are niciun efect asupra clauzelor referitoare la soluţionarea diferendelor, Înalta Curte reţine că şi în situaţia în care s-ar valida calificarea dată obiectului pricinii de către prima instanţă învestită - pretenţii, după reziliere - clauza atributivă de competenţă inserată în contractul încheiat între părţi continuă să îşi producă efectele, iar Judecătoria Balş este competentă să soluţioneze pricina, ca instanţă în a cărei circumscripţie teritorială se află situate imobilele supuse demolării.

La aceeaşi concluzie, s-ar ajunge şi dacă s-ar reţine că în prezentul litigiul se invocă o răspundere de natură extra-contractuală, având în vedere dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., care stabilesc că este competentă teritorial instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, care, în cauză, este locul situării imobilelor care trebuiau demolate.

În speţă, fiind vorba despre o competenţă teritorială alternativă, devin incidente dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., conform cărora reclamantul este cel care are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Prin depunerea cererii la Judecătoria Balş, reclamanta S.C. A. S.A., prin administrator judiciar B., a învestit în mod legal această instanţă şi a fixat în mod definitiv competenţa teritorială de soluţionare a pricinii în favoarea sa. Prin urmare, astfel învestită, Judecătoria Balş nu mai putea să dispună declinarea competenţei.

Faţă de cele anterior reţinute, constatând că Judecătoria Balş a fost legal sesizată de reclamantă, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 octombrie 2019.

GGC - NN