Inadmissibility of cassation appeal against final appellate decision in social security litigation

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 1.097 din 11 octombrie 2017, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, completul specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea, împotriva Deciziei nr. R46/07.03.2017, a anulat decizia atacată emisă de intimată şi a exonerat contestatorul de la plata sumei de 15.126 RON. De asemenea, a obligat intimata la plata către contestator a cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 RON.

Prin Decizia civilă nr. 907 din data de 02 aprilie 2018, pronunţată în complet de divergenţă, cu majoritate, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a admis apelul formulat de Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea, împotriva Sentinţei civile nr. 1097 din 11 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, a schimbat sentinţa apelată în sensul respingerii pe fond a contestaţiei, cu opinie separată a d-nei judecător B., în sensul respingerii apelului, ca nefondat. Decizia civilă nr. 907 din 02 aprilie 2018, poartă menţiunea că este definitivă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în prezenta cauză.

Recurentul-contestator a indicat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., considerând că decizia instanţei de apel a fost dată cu interpretarea greşită a dispoziţiilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 28 martie 2019, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, raportorul a arătat că recursul declarat în cauză nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive, pronunţată într-un litigiu de asigurări sociale.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia din 01 aprilie 2019, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună punct de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.

Părţile nu au depus punct de vedere asupra raportului, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în raport de excepţia inadmisibilităţii recursului, reţinută prin raport, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, constată următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse recursului şi ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor asemenea hotărâri.

În speţă, Decizia nr. 907 din 02 aprilie 2018, a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, este dată în apel în soluţionarea unui litigiu de asigurări sociale.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 155 din Legea nr. 263/2010, "(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face apel numai la curtea de apel competentă. (2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârilor tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive."

De asemenea, în conformitate cu art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi asigurări sociale…".

Prin urmare, în raport de conţinutul dispoziţiilor legale anterior menţionate, se apreciază că recursul declarat este inadmisibil, hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, fiind una definitivă în sensul dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului.

Pentru aceste considerente Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A., împotriva Deciziei civile nr. 907 din 02 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul-reclamant A., împotriva Deciziei civile nr. 907 din 02 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) din C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iunie 2019.

GGC - OB