Forfeiture of cassation appeal for exceeding the 30-day peremptory deadline in a state compensation claim

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 30 august 2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român şi Ministerul Justiţiei, acordarea de daune morale şi materiale în valoare de 100.000 euro, întrucât din anul 2009 are litigii pe rolul instanţelor de judecată în baza legilor referitoare la retrocedări şi restituiri în natură a terenurilor luate abuziv de regimul comunist şi stat.

Prin Sentinţa civilă nr. 579 din 16 mai 2017, Tribunalul Suceava, secţia I civilă, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia şi a respins, ca nefondată, cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul A.

Prin Decizia nr. 348 din 24 mai 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă, s-a respins apelul declarat de reclamant.

Împotriva acestei hotărâri, la data de 22 august 2018, a declarat recurs reclamantul A.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 13 septembrie 2018.

La termenul din 8 noiembrie 2019, instanţa a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (4) C. proc. civ., până la soluţionarea sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care face obiectul Dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Cauza a fost repusă pe rol la termenul din 18 aprilie 2019, când s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, care nu au formulat punct de vedere.

La termenul din 13 iunie 2019, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia tardivităţii declarării recursului, reţinută şi prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, pe care o va admite, pentru considerentele care succed.

Cu titlu preliminar, se reţine că, în raport de dispoziţiile art. 24 şi 25 alin. (1) C. proc. civ., în soluţionarea recursului de faţă se vor avea în vedere dispoziţiile C. proc. civ. existente la data iniţierii demersului judiciar.

Art. 485 alin. (1) C. proc. civ. prevede că: "Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel ...", iar art. 185 alin. (1) din acelaşi cod prescrie că, atunci când "un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

În cauza dedusă judecăţii, hotărârea instanţei de apel a fost comunicată recurentului la 28 iunie 2018, astfel cum rezultă din dovada aflată în dosarul curţii de apel, care îndeplineşte toate condiţiile de validitate prevăzute, sub sancţiunea nulităţii, de art. 164 alin. (3) C. proc. civ.

În raport de dispoziţiile art. 485 alin. (1) C. proc. civ., termenul legal de pentru exercitarea căii de atac, calculat potrivit regulii prescrise de dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) C. proc. civ., s-a împlinit la data de 30 iulie 2018.

Cererea de recurs a fost, însă, formulată peste termenul prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., respectiv la data de 22 august 2018, astfel cum rezultă de pe ştampila serviciului registratură aplicată pe cererea de recurs .

Termenul de promovare a căilor de atac este un termen legal imperativ, peremptoriu, absolut, iar nerespectarea lui conduce la pierderea dreptului procesual de a efectua actul de procedură supus unui astfel de termen, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează sancţiunea decăderii din exercitarea dreptului.

Cum recursul a fost declarat peste termenul legal, Înalta Curte, va dispune respingerea recursului, ca tardiv formulat, făcând astfel aplicarea sancţiunii decăderii, prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., pentru neexercitarea în termen a căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 384 din 24 mai 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 iunie 2019.

GGC - CP