Decizia nr. 293/A/2019 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra apelurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Judecata în primă instanţă

Prin Sentinţa penală nr. 40 din data de 6 martie 2018, pronunţată în dosarul nr. x din 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a hotărât următoarele:

"I. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A. din cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 10 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 29 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 367 alin. (1) C. pen., art. 241 alin. (1) lit.

b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 10 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 29 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. b), lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 241 alin. (1) lit.

b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A., domiciliat în jud. Călăraşi, cunoscut cu antecedente penale la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoane vătămate B., CEC, C., D., E., F. SA, SC G. SA):

3. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale- din C. pen.

4. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale- din C. pen.

5. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

6. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

7. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 C. pen. raportat la 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale- din C. pen.

8. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

9. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

10. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată H. SRL):

11. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

12. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

13. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

14. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

15. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 36 de ani), respectiv 12 ani, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 21 de ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (2), (3) C. pen. aplică pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale- C. pen., pe o perioada de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

În baza art. 72 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă din 9 iulie 2015 la 23 martie 2016.

II. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei I. din cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 10 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 29 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată Cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005; art. 9 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 323 C. pen.; art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 alin. (1) raportat la art. 241 alin. (1) lit.

b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen.; art. 10 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 29 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, art. 5 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 323 C. pen.; art. 48 alin. (1) raportat la art. 241 alin. (1) lit.

b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I., fără antecedente penale la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată B., D., SC G. SA):

3. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

4. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

5. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

6. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen.;

7. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (forma anterioară Legea nr. 255/2011) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, art. 5 C. pen.;

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. din 1968 aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 3 ani.

Face aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale- C. pen. din 1968 de la rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

8. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpata I. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

9. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen.;

10. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

11. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

12. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata I. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 23 de ani), respectiv 7 ani şi 8 luni, inculpata având de executat în final o pedeapsă de 12 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (2), (3) C. pen. aplică pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale- C. pen., pe o perioada de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale- din C. pen.

În baza art. 72 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă din 09 iulie 2015 la 23 martie 2016.

III. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei J. din cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 367 alin. (1) C. pen., art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005; art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J., domiciliată în jud. Călăraşi, fără antecedente penale la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată B., C., D., SC G. SA):

3. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

4. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

5. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

6. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

7. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea în formă tentată a infracţiunii de obţinere, fără drept, de rambursări de la bugetul consolidat de stat, prev. de art. 48 raportat la art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1), (3) din Legea nr. 241/2005;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

8. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată SC H. SRL):

9. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen.;

10. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

11. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata J. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 23 de ani), respectiv 7 ani şi 8 luni, inculpata având de executat în final o pedeapsă de 12 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (2), (3) C. pen. aplică pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

În baza art. 72 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă din 9 iulie 2015 la 23 martie 2016.

IV. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei K. din cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 10 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 29 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 367 alin. (1) C. pen., art. 241 alin. (1) lit.

b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 10 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 29 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. b), c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 241 alin. (1) lit.

b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K., domiciliată în jud. Călăraşi, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o perioada de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. (persoană vătămată C., D., E., F. SA, SC G. SA):

3. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

4. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 5 C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

5. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

6. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

7. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de obţinere, fără drept, de rambursări de la bugetul consolidat de stat, prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale- C. pen., pe o perioada de 1 an.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale- din C. pen.

8. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpata K. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

9. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. (cu privire la persoana vătămată SC H. SRL):

10. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

11. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

12. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

13. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpata K. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 18 de ani), respectiv 6 ani, inculpata având de executat în final o pedeapsă de 11 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (2), (3) C. pen. aplică pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale- C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

În baza art. 72 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă din 9 iulie 2015 la 23 martie 2016.

V. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului L. din cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 29 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen., art. 241 alin. (1) lit.

b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 29 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 C. pen.; art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu refer. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen., art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 241 alin. (1) lit.

b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. art. 41 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul L., domiciliat în jud. Călăraşi, recidivist postexecutoriu, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. (persoană vătămată C.):

3. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul L. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire de documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul UE, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.,;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

4. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul L. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

5. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul L. pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea în formă tentată a infracţiunii de obţinere, fără drept, de rambursări de la bugetul consolidat de stat, prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1), (3) din Legea nr. 241/2005, art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

6. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul L. la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 79 alin. (3) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

7. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpatul L. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

8. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

9. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

10. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

11. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul M. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 17 de ani), respectiv 5 ani şi 8 luni, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 14 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (2), (3) C. pen. aplică pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - din C. pen.

În baza art. 72 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă din 09 iulie 2015 la 23 martie 2016.

VI. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului N. din cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată, art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 C. pen. în cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată, art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea 35 C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 38 C. pen.

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul N., domiciliat în jud. Călăraşi, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul N. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

3. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul N. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

4. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul N. la pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

5. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul N. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea 35 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. (cu privire la persoanele vătămate E., F. SA):

6. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul N. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. (cu privire la persoana vătămată H. SRL):

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 8 luni închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 6 de ani şi 4 luni), respectiv 2 ani 1 lună şi 10 zile, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 6 ani şi 9 luni şi 10 zile închisoare.

În baza art. 45 alin. (2), (3) C. pen. aplică pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale C. pen., pe o perioada de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

În baza art. 72 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă din 09 iulie 2015 la 23 martie 2016.

VII. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului O. din cea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 C. pen. în cea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 C. pen.

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul O., domiciliat în jud. Călăraşi, fără antecedente penale, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. a), b) C. pen., art. 5 C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o perioada de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul O. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35, art. 75 alin. (2) lit. a), b) C. pen., art. 5 C. pen. (persoane vătămate B., CEC):

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care adaugă o treime din cealaltă pedeapsă (1/3 din 8 luni), respectiv 2 luni şi 20 zile, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 1 an 2 luni şi 20 zile închisoare.

În baza art. 45 alin. (2), (3) C. pen. aplică pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o perioada de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

În baza art. 91 C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 3 ani.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Călăraşi, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile, la Primăria Vâlcele, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, nu respectă, cu rea-credinţă, măsurile de prevedere şi obligaţia impusă de instanţă, precum şi în cazul săvârşirii de noi infracţiuni, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei.

VIII. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea faptelor reţinute în sarcina inculpatului P. din cea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) noul C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 C. pen. în cea prev. de art. 7 din legea nr. 39/2003, art. 25 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu ref. la art. 31 alin. (2) C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 5 noul C. pen.

1. În baza art. 396 alin(6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., achită pe inculpatul P., fără antecedente penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 C. pen.

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul P. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 25 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu ref. la art. 31 alin. (2) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 noul C. pen.

Face aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1968.

În baza art. 81 C. pen. din 1968 suspendă condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. din 1968.

Atrage atenţia asupra disp. art. 83 C. pen. din 1968

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1968 dispune suspendarea executării pedepsei accesorii.

IX. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a achită pe inculpatul Q., fără antecedente penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la săvârşirea infracţiunii de obţinere fără drept de rambursări de la bugetul consolidat al statului în formă tentată prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1), (3) din Legea nr. 241/2005, complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

X. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului R. din cea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în cea prev. de art. 7 din legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. din 1968; 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. din 1968; art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată Cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 290 C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968; toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1968 şi art. 5 noul C. pen.

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul R., domiciliat în mun. jud. Călăraşi, cu antecedente penale, la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. din 1968, art. 5 noul C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. din 1968 interzice inculpatului, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. din 1968 pe un termen de 3 ani.

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul R. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 forma anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013 cu aplicarea art. 42 alin. (1), art. 37 lit. a) C. pen. din 1968, art. 5 noul C. pen.;

În temeiul art. 71 C. pen. din 1968 interzice inculpatului, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) (dreptul de a fi administrator la o societate comercială) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) (dreptul de a fi administrator la o societate comercială) C. pen. din 1968 pe un termen de 3 ani.

3. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul R. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 5 noul C. pen.;

4. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul R. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) C. pen. din 1968, art. 5 noul C. pen.

În baza art. 865 C. pen. din 1968 anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 62 din 11 februarie 2011 a Tribunalului Prahova, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1327 din 26 aprilie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) teza a II-a ca pedeapsă complementară în pedepsele componente:

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 282 alin. (2) raportat la art. 284 C. pen. de la 1968

- 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) teza a II-a ca pedeapsă complementară.

În baza art. 865 C. pen. din 1968 anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 594 din 11 decembrie 2013 a Tribunalului Prahova, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 617 din 11 iunie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în pedepsele componente:

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. de la 1969

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

În baza art. 865 C. pen. din 1968 anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), c) C. pen. aplicată prin Sentinţa penală nr. 722/01 iulie 2015 a Tribunalului Argeş, rămasă definitivă la 19 decembrie 2016.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), c) C. pen. în pedepsele componente:

- pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) şi 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. de la 1969

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002,

- pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 39 lit. a) C. pen. din 1968, art. 5 noul C. pen. contopeşte pedepsele indicate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare la care adaugă un spor de 2 ani închisoare, inculpatul executând în final o pedeapsă de 8 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen. din 1968 interzice inculpatului, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) (dreptul de a fi administrator la o societate comercială) C. pen.

În temeiul art. 35 alin. (2), art. 65 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) (dreptul de a fi administrator la o societate comercială) C. pen. din 1968 pe un termen de 3 ani.

În baza art. 72 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată perioada executată, reţinerea şi arestarea preventivă din 29 noiembrie 2010 la 11 februarie 2011 (în executarea sp. nr. 62/2011 a Tribunalului Prahova) şi de la 3 august 2015 la 23 martie 2016.

XI.1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul S., domiciliat în jud. Călăraşi, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi avocat- C. pen., pe o perioada de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

2. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpatul S. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

3. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul S. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru complicitate la instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 48 raportat la art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă o treime din cealaltă pedeapsă (1/3 din 1 an), respectiv 4 luni, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (2), (3) C. pen. aplică pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi avocat- C. pen., pe o perioada de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi avocat- din C. pen.

În baza art. 91 C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 3 ani.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile, la Primăria Călăraşi, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, nu respectă, cu rea-credinţă, măsurile de prevedere şi obligaţia impusă de instanţă, precum şi în cazul săvârşirii de noi infracţiuni, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei.

XII. 1. În baza art. 396 alin(6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., achită pe inculpata T., domiciliată în jud. Călăraşi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

2. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b) teza I C. proc. pen., achită pe inculpata T. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

XIII. 1. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., achită pe inculpata U., domiciliată în jud. Călăraşi, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

2. În baza art. 396 alin(6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b) teza I C. proc. pen., achită pe inculpata U. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

XIV. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului V. din cea prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen.; cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în cea prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005; ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 noul C. pen.

În baza art. 396 alin(6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpatul V., domiciliat în jud. Călăraşi, fără antecedente penale, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005.

XV. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului W. din cea prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în cea prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 41 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu cu aplicarea art. 41 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 C. pen. şi art. 5 noul C. pen.

În baza art. 396 alin(6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpatul W., domiciliat în jud. Călăraşi, recidivist, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 41 C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. şi pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 C. pen.

XVI. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului X. din cea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. în cea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 246 C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 noul C. pen.

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul X., domiciliat în jud. Călăraşi, cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 246 C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 noul C. pen.

În baza art. 85 C. pen. din 1968 anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate prin Sentinţa penală nr. 350 din 27 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, rămasă definitivă prin neapelare la data de 22 noiembrie 2014 pe care o contopeşte cu pedeapsa aplicată prin prezenta în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen. din 1968 interzice inculpatului, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) (dreptul de a fi executor judecătoresc) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. de la 1968 suspendă executarea pedepsei închisorii, sub supraveghere, pe o durată de 5 ani, care constituie termen de încercare stabilit conform art. 862, 865 alin. (2) C. pen. de la 1968.

În conformitate cu art. 863 alin. (1) C. pen. de la 1968 inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Călăraşi;

b) va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă;

d) va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Supravegherea măsurilor şi executarea obligaţiilor stabilite prin prezenta sentinţă penală se vor efectua de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Călăraşi.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) (dreptul de a fi executor judecătoresc) C. pen. de la 1968, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 404 C. proc. pen. pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 864 C. pen. de la 1968, referitoare la situaţiile care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

XVII. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei SC Y. SRL din cea prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. toate cu aplicarea art. 38 C. pen. în cea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, art. 5 C. pen., art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968cu aplicarea art. 5 C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1968.

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 711 alin. (2) C. pen. din 1968 condamnă pe inculpata SC Y. SRL - CUI x, cu sediul în jud. Călăraşi, reprezentată prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă Z. - mun. Călăraşi, jud. Călăraşi, fără antecedente penale, la pedeapsa amenzii în cuantum de 150.000 RON pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, art. 5 C. pen. (persoană vătămată B.).

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 711 alin. (1) C. pen. din 1968 condamnă pe inculpata SC Y. SRL la pedeapsa amenzii în cuantum de 100.000 RON pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968.

În baza art. 716 C. pen. din 1968 aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice.

3. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 711 alin. (2) C. pen. din 1968 condamnă pe inculpata SC Y. SRL la pedeapsa amenzii în cuantum de 200.000 RON pentru săvârşirea infracţiunii de obţinere pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 716 C. pen. din 1968 aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. c) C. pen. din 1968 aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 200.000 de RON la care adaugă un spor de 100.000 de RON, inculpata executând în final pedeapsa amenzii penale în cuantum de 300.000 de RON.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. din 1968 aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice.

XVIII.În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei SC AA. SRL din cea prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. în cea prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5

1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 135 C. pen., art. 137 alin. (4) lit. b) C. pen. condamnă pe inculpata SC AA. SRL - CUI x, cu sediul în jud. Călăraşi, reprezentată prin mandatar - BB., practician în insolvenţă - asociat coordonator al CC., filiala Călăraşi - jud. Călăraşi, fără antecedente penale, la pedeapsa amenzii în cuantum de 400.000 RON (200 de zile amendă a câte 2.000 de RON) pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoane vătămate C., D., E.).

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 135 C. pen., art. 137 alin. (4) lit. c) C. pen. condamnă pe inculpata SC AA. SRL la pedeapsa amenzii în cuantum de 250.000 RON (250 de zile amendă a câte 1000 de RON) pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 138, art. 143 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice.

3. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 135 C. pen., art. 137 alin. (4) lit. d) C. pen. condamnă pe inculpata SC AA. SRL la pedeapsa amenzii în cuantum de 300.000 RON (300 de zile amendă a câte 1000 de RON) pentru săvârşirea infracţiunii de obţinere pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 138, art. 143 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice.

4. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 135 C. pen., art. 137 alin. (4) lit. b) C. pen. condamnă pe inculpata SC AA. SRL la pedeapsa amenzii în cuantum de 120.000 RON (120 de zile amendă a câte 1000 de RON) pentru complicitate la săvârşirea în formă tentată a infracţiunii de obţinere fără drept de rambursări de la bugetul consolidat de stat prev. de art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.

În baza art. 138, art. 143 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice.

5. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 135 C. pen., art. 137 alin. (4) lit. b) C. pen. condamnă pe inculpata SC AA. SRL la pedeapsa amenzii în cuantum de 120.000 RON (120 de zile amendă a câte 1000 de RON) pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de obţinere fără drept de rambursări de la bugetul consolidat de stat prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 138, art. 143 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice.

În baza art. 147 alin. (1) raportat la art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen. aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 400.000 de RON la care adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte (1/3 din 790.000 de RON), respectiv 263.333,33 de RON, inculpata executând în final pedeapsa amenzii penale în cuantum de 663.333,33 de RON.

În baza art. 147 alin. (2) C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice.

XIX. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 135 C. pen., art. 137 alin. (4) lit. c) C. pen. condamnă pe inculpata SC DD. SRL - CUI x, cu sediul social în jud. Călăraşi, reprezentată prin mandatar - BB., practician în insolvenţă - asociat coordonator al CC., filiala Călăraşi - mun. Călăraşi, jud. Călăraşi, fără antecedente penale la pedeapsa amenzii în cuantum de 250.000 RON (250 de zile amendă a câte 1.000 de RON) pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 139 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

XX. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 135 C. pen., art. 137 alin. (4) lit. b) C. pen. condamnă pe inculpata SC EE. SRL - CUI x, cu sediul social în satul Vâlcelele, com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, reprezentată prin mandatar - BB., practician în insolvenţă - asociat coordonator al CC., filiala Călăraşi - mun. Călăraşi, jud. Călăraşi, fără antecedente penale la pedeapsa amenzii în cuantum de 200.000 RON (200 de zile amendă a câte 1000 de RON) pentru săvârşirea în formă tentată a infracţiunii de obţinere fără drept de rambursări de la bugetul consolidat al statului prev. de art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 241/2005.

În baza art. 139 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

XXI. În baza art. 396 alin. (1) raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen. dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei SC FF. SRL - CUI x, cu sediul social în mun. Bucureşti, str. x, reprezentată prin mandatar - BB., practician în insolvenţă - asociat coordonator al CC., filiala Călăraşi - mun. Călăraşi, jud. Călăraşi, fără antecedente penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. ca urmare a radierii inculpatei.

XXII. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 135 C. pen., art. 137 alin. (4) lit. d) C. pen. condamnă pe inculpata SC GG. SRL - CUI x, cu sediul social în satul Vâlcelele, com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, camera 1, reprezentată prin prin administrator Judiciar - SC HH. - mun. Bucureşti, fără antecedente penale, la pedeapsa amenzii în cuantum de 300.000 RON (300 de zile amendă a câte 1000 de RON) pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 139 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

XXIII.1. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 135 C. pen., art. 137 alin. (4) lit. b) C. pen. condamnă pe inculpata SC II. SRL - CUI x, cu sediul social în satul Vâlcelele, com. Vâlcelele, str. x, lot x, jud. Călăraşi, reprezentată prin mandatar - BB., practician în insolvenţă - asociat coordonator al CC., filiala Călăraşi - mun. Călăraşi, jud. Călăraşi, fără antecedente penale la pedeapsa amenzii în cuantum de 120.000 RON (120 de zile amendă a câte 1000 de RON) pentru complicitate la săvârşirea în formă tentată a infracţiunii de obţinere fără drept de rambursări de la bugetul consolidat al statului prev. de art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005.

2. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 135 C. pen., art. 137 alin. (4) lit. c) C. pen. condamnă pe inculpata SC II. SRL la pedeapsa amenzii în cuantum de 180.000 RON (180 de zile amendă a câte 1.000 de RON) pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

În baza art. 139 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

În baza art. 147 alin. (1) raportat la art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen. aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 180.000 de RON la care adaugă un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă (1/3 din 120.000 de RON), respectiv 40.000 de RON, inculpata executând în final pedeapsa amenzii penale în cuantum de 220.000 de RON.

În baza art. 147 alin. (2) C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

XXIV. În baza art. 386 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatei SC JJ. SRL din cea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. în cea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (forma anterioară a Legii nr. 255/2013) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968 şi cu aplicarea art. 5N. C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. . raportat la art. 711 alin. (2) C. pen. din 1968 condamnă pe inculpata SC JJ. SRL - CUI x, cu sediul în jud. Călăraşi, reprezentată prin mandatar - BB., practician în insolvenţă - asociat coordonator al CC., filiala Călăraşi - mun. Călăraşi, jud. Călăraşi, fără antecedente penale la pedeapsa amenzii în cuantum de 200.000 RON pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 forma anterioară Legii nr. 255/2013) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968 şi cu aplicarea art. 5N. C. pen.

În baza art. 712 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

1. Respinge ca inadmisibile acţiunile civile formulate de părţile civile C., B., F. SA, SC KK., SC H. SRL, E., D. SA împotriva inculpatelor SC Y. SRL, SC AA. SRL, SC GG. SRL

2. În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen. lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă B. SA împotriva inculpatelor U. şi T.

3. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. obligă în solidar inculpaţii A., J., K., L. la plata către partea civilă C. a sumei de 5.876.672,29 RON RON cu titlu de despăgubiri civile.

4. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. obligă în solidar inculpaţii A., I., J. la plata către partea civilă D. SA a sumei de 748.870,73 RON cu titlu de despăgubiri civile.

5. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. obligă în solidar inculpaţii A., K., N., la plata către partea civilă E. a sumei de 535.520,4 RON cu titlu de despăgubiri civile.

6. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. obligă în solidar inculpaţii A., J., K., N. la plata către partea civilă SC H. SRL a sumei de 1.301.921,90 USD echivalent în RON la data plăţii cu titlu de despăgubiri civile.

7. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. obligă în solidar inculpaţii A. şi K. la plata către partea civilă F. SA a sumei de 3.505.303,06 RON cu titlu de despăgubiri civile.

8. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. obligă în solidar inculpaţii A., I., J., O. la plata către partea civilă B. a sumei de 727.306,52 RON cu titlu de despăgubiri civile.

9. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. obligă în solidar inculpaţii A., I., J. plata către partea civilă KK. a sumei de 1.721.427,86 RON cu titlu de despăgubiri civile.

10. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de către partea civilă SC G. SA, cesionată către Asociaţia LL. SRL şi constată acoperit prejudiciul cauzat.

11. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de către partea civilă MM. şi constată acoperit prejudiciul cauzat acesteia.

12. Ia act că Fondul se Garantare a Creditului Rural IFN SA nu s-a constituit parte civilă în cauză.

13. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. obligă în solidar inculpaţii A., I., J. şi SC Y. SRL la plata către partea civilă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a sumei de 1.938.104,13 RON plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei până la achitarea integrală, cu titlu de despăgubiri civile.

14. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. obligă în solidar inculpaţii A., I., J., K., L. şi SC AA. SRL la plata către partea civilă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a sumei de 2.845.524,15 RON plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei până la achitarea integrală, cu titlu de despăgubiri civile.

15. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. respinge ca neîntemeiate acţiunile civile formulate de către părţile civile NN., OO. SRL şi BNP PP. SA

16. În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ. obligă în solidar la plata către partea civilă ANAF pe inculpaţii:

- A. şi K. a sumei de 3.189.643lei cu titlu de despăgubiri civile;

- A., K. şi SC DD. SRL a sumei de 193.937 RON cu titlu de despăgubiri civile;

- A., K. şi N., SC II. SRL şi SC GG. SRL a sumei de 555.037 RON cu titlu de despăgubiri civile;

- A. şi L. a sumei de 5.064.865 RON cu titlu de despăgubiri civile;

- A., R. şi SC JJ. SRL a sumei de 2.955.000 RON cu titlu de despăgubiri civile;

- A. şi I. a sumei de 1.130.545 RON cu titlu de despăgubiri civile, sume la care se adaugă accesorii fiscale de la data scadenţei la data plăţii efective.

17. În baza art. 256, art. 397 alin. (3) C. proc. pen. anulează acte falsificate indicate la filele 492 - 538 din rechizitoriu.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., art. 11 din Legea nr. 241/2005, art. 32 din Legea nr. 656/2002, art. 20 din Legea nr. 78/2000 menţine măsura sechestrului luată în cursul urmăririi penale asupra imobilelor aflate în proprietatea inculpaţilor:

1. A. până la concurenţa sumelor stabilite în sarcina sa cu titlu de despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare:

- teren intravilan + Construcţie, CV. x, P. x, UAT Vâlcelele - 1.850 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren intravilan + Construcţie, CV. x, P. x, UAT Vâlcelele - 1.844 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren intravilan, UAT Vâlcelele - 54.688 MP, bun comun cu I., carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren intravilan, UAT Vâlcelele - 2.000 MP, bun comun cu I., carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren intravilan, UAT Vâlcelele - 37.018 MP, bun comun cu I., carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren intravilan, UAT Vâlcelele - 2.002 MP, bun comun cu I., carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

2. I. până la concurenţa sumelor stabilite în sarcina sa cu titlu de despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare:

- teren intravilan, UAT Vâlcelele - 54.688 MP, bun comun cu A., carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 2.000 MP, bun comun cu A., carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 37.018 MP, bun comun cu A., carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 2.002 MP, bun comun cu A., carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 2.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- imobil teren intravilan, UAT Vâlcelele - 1.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x

3. J. până la concurenţa sumelor stabilite în sarcina sa cu titlu de despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare:

- apartament 10, Călăraşi, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x din 3,2,10;

- teren intravilan, Vâlcelele - 946 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 25.707 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 4.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 3.750 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 10.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 10.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 22.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 17.200 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 5.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 5.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 20.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 13.593 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 17.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 40.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 10.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 30.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 2.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 8.250 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

4. SC AA. SRL până la concurenţa sumelor stabilite în sarcina sa cu titlu de despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare:

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 18.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 19.946 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 32.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 20.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 1.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 19.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 19.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 1.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 1.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 7.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 2.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 13.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 7.943 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 10.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 3.300 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 23.167 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 2.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 22.355 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 2.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Grădiştea - 62.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 22.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 10.409 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 31.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 13.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 10.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 15.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 40.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 15.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 30.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 20.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 16.766 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 50.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 10.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 21.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 3.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 17.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 50.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 14.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 24.953 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 27.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 10.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 68.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 16.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 13.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 25.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 30.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 10.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 3.954 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 6.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 20.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 27.900 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 32.980 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 5.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 25.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 8.041 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 8.200 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 8.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 78.615 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 10.399 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 4.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 12.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 3.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 13.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 12.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 16.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 2.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 7.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 8.772 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 14.695 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 8.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 8.771 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 15.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 11.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x din 2;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 20.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- apartament 6, Călăraşi, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 4.437 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 22.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren extravilan, UAT Vâlcelele - 7.500 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren intravilan, UAT Vâlcelele, - 13.357 MP, FNC, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren intravilan cu construcţii C1 - (935 MP), C2 - (3.629 MP), C3 (857 MP), UAT Vâlcelele, 33.537 MP, grajd vaci, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren intravilan cu construcţii, UAT Grădiştea - 209.762 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. xC4-C5;

- teren intravilan cu construcţii, UAT Grădiştea - 285.099 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren intravilan, UAT Vâlcelele - 2.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

5. SC DD. SRL până la concurenţa sumelor stabilite în sarcina sa cu titlu de despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare:

- teren arabil extravilan, UAT Vâlcelele - 34.000 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

- teren arabil extravilan, UAT Vâlcelele - 4.588 MP, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

6. SC Y. SRL până la concurenţa sumelor stabilite în sarcina sa cu titlu de despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare:

- teren arabil 34.593 mp + curţi construcţii - c. 1 (magazie cereale construită din cărămidă arsă, acoperită cu tablă), c.2 (bazin motorină metalic şi o platformă de beton), c.3 (locuinţa serviciu construită din cărămidă arsă, acoperită cu plăci azbociment), c.4 (grajd bovine construit din cărămidă arsă, acoperit cu plăci azbociment), c.5 (şopron + padoc bovine construit din BCA, acoperit cu plăci azbociment) - UAT vâlcelele, carte funciară nr. x, număr cadastral nr. x;

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. dispune ridicarea sechestrului asigurător luat asupra bunurilor SC QQ. SRL

Respinge ca neîntemeiată cererea de ridicare a sechestrului asigurător formulată de Asociaţia LL. SRL

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpaţii A., I., J., K. şi L. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 10.000 de RON fiecare.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpaţii N., R.,O., P., S., X. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 7.000 de RON fiecare.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpaţii SC Y. SRL, SC AA. SRL, SC DD. SRL, SC EE. SRL, SC GG. SRL, SC II. SRL, SC JJ. SRL la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 8.000 de RON fiecare.

Onorariul avocaţilor din oficiu ai inculpaţilor pentru faza judecăţii în cuantum de câte 520 de RON fiecare se avansează din fondul MJ.

Onorariul avocaţilor din oficiu ai inculpaţilor pentru faza de cameră preliminară în cuantum de câte 230 de RON fiecare se avansează din fondul MJ.

Onorariul parţial cuvenit avocaţilor din oficiu ai inculpaţilor O. şi P. în cuantum de câte 200 de RON fiecare se avansează din fondul MJ.

Respinge ca neîntemeiată cererea doamnei av. RR. de avansare a onorariului parţial.

Onorariul mandatarilor desemnaţi de instanţă pentru inculpatele-persoane juridice în cuantum de câte 200 de RON fiecare se avansează din fondul MJ.

În baza art. 276 alin. (1) C. proc. pen. respinge ca neîntemeiată cererea părţii civile SC G. SA de obligare a inculpaţilor la plata cheltuielilor de judecată."

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

A. Prin Rechizitoriul nr. x din 2014 emis în data de 18 decembrie 2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi, s-a dispus:

I. Trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaţilor:

1. A., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de:

- art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.;

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată B.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată MM.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată C.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată D.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată E.):

- art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. (cu privire la persoana vătămată SC G. SA):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată F. SA):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată H. SRL):

- art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

2. I., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.;

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată B.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată D.):

- art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005;

- art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. (cu privire la persoana vătămată SC G. SA):

- art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen.;

- art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

3. J., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.;

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată B.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată C.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată D.):

- art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005;

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. (cu privire la persoana vătămată SC G. SA):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată H. SRL):

- art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen.;

- art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

4. K., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.;

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată C.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată D.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată E.):

- art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. (cu privire la persoana vătămată SC G. SA):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată F. SA):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată H. SRL):

- art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen.;

- art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

5. L., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată C.) cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 41 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

6. N., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată E.):

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (cu privire la persoana vătămată F. SA):

- art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (cu privire la persoana vătămată H. SRL), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

7. R., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

II. Trimiterea în judecată, sub control judiciar a inculpaţilor:

8. O. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată B.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată MM.), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

9. Q. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) C. pen.;

- art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005;

- art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

III. Trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaţilor:

10. P. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) C. pen.;

- art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

11. S. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

12. X. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de:

- art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

13. T. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; şi

- art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

14. U. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; şi

- art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

15. W. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

16. V. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Şi inculpaţii persoane juridice:

17. SC Y. SRL - CUI x, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată B.):

- utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

18. SC AA. SRL - CUI x, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată C.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată D.):

- art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată E.):

- art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005;

- art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

19. SC DD. SRL - CUI x, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de:

- evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

20. SC EE. SRL - CUI x, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 241/2005;

21. SC FF. SRL - CUI x, pentru săvârşirea infracţiunii prev. De art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

22. SC GG. SRL - CUI x, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

23. SC II. SRL - CUI x, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005;

24. SC JJ. SRL - CUI x, pentru săvârşirea infracţiunii prev. De art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a dispus:

- clasarea cauzei privind pe inculpatul SS. pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. întrucât lipseşte vinovăţia;

- clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii prev. de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală;

- clasarea cauzei privind faptele de nerefacere, cu intenţie, de către contribuabil a documentelor de evidenţă contabilă distruse, prev. de art. 3 din Legea nr. 241/2005, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

- clasarea cauzei privind pe inculpata SC Y. SRL, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. în ceea ce priveşte persoana vătămată B. SA, cu privire la actele materiale: Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit multiprodus nr. x din 24 august 2006; Act adiţional nr. x din 5 octombrie 2006, întrucât Legea nr. 278/2006 prin care a fost introdusă răspunderea penală a persoanei juridice, a intrat în vigoare la data de 9 octombrie 2006.

- clasarea cauzei privind pe inculpata SC TT. SRL pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, întrucât a intervenit radierea acesteia.

- clasarea cauzei privind pe inculpatul O. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârşită de către acesta.

S-a dispus:

- disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de inculpata UU., cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare improprie la infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen.

- disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de suspectele VV., WW. şi XX. cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de suspectul YY., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită prev de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de X., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi trafic de influenţă prev. de art. 291 alin. (1) C. pen.;

- disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. a lit. b) C. pen.

- disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de inculpatul L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen.;

În actul de sesizare a instanţei nr. 30/D/P/2014 s-au reţinut următoarele:

1. - inculpatul A. a iniţiat constituirea, începând cu anul 2006, a unui grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006-2009, folosindu-se de documente false, împreună cu I., J. şi O., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 1.479.618 RON şi 810.775 euro, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit multiprodus nr. x din 24 august 2006; Act adiţional nr. x din 5 octombrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007; Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008):

- în calitate de lider al grupului infracţional organizat, induce în eroare MM. prin încheierea Contractului de credit nr. x din 25 august 2009 în valoare de 180.000 RON, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în cuantum de 171.464,23 RON;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2014, folosindu-se de documente false, a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 5.272.294 RON, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011 L; Act adiţional nr. x din 22 iulie 2011; Act adiţional nr. x din 9 mai 2014; Contract de credit nr. x din 25 noiembrie 2013; Contract de credit nr. x din 27 noiembrie 2013; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014;):

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2012, folosindu-se de documente false, a indus în eroare D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012):

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2013 - 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, folosindu-se de documente false, a indus în eroare E., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013; Act adiţional nr. x din 30 aprilie 2014):

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2014, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, garanţii în sumă de aprox. 11.592.439 RON, (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la B., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006, - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 48,12% din Actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la E., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în sumă de 300.000 RON din Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013; garanţie în sumă de 300.000 RON din actul adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare a creditului nr. x din 10 iunie ):

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2007-2013, a folosit cu rea-credinţă documente false şi inexacte având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 7.900.844 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 08 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON; SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267):

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2008 - 2015, a transmis fictiv părţile sociale ale firmelor care înregistrau datorii către buget sau alţi creditori precum şi societăţi deţinute de grup şi aflate în relaţii comerciale fictive cu celelalte firme din grup, în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat, (acte materiale: cesiunea SC GG. SRL în anul 2015; cesiunea SC ZZ. SRL în anul 2011; cesiunea SC TT. SRL în anul 2011; cesiunea SC AAA. SRL în anul 2010, SC DD. SRL şi SC QQ. SRL în 2015):

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada martie 2010 - 2015, în calitate de lider al grupului infracţional organizat a folosit societăţile comerciale din grup pentru a solicita rambursarea de TVA, drepturile de rambursare fiind stabilite cu rea-credinţă prin prezentarea de operaţiuni comerciale fictive cu alte societăţi comerciale din grup, cu scopul obţinerii fără drept de rambursări de la bugetul de stat;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 30 iunie 2014 - 28 noiembrie 2014, în calitate de administrator de fapt al SC DD. SRL omite evidenţierea în actele contabile a sumei de 1.212.108 RON, reprezentând dividende, cu scopul sustragerii de la plata sumei de 193.937 RON, reprezentând impozit pe dividende;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2014, în calitate de lider al grupului infracţional organizat, a înregistrat în evidenţele contabile ale SC AA. SRL, SC DD. SRL, SC TT. SRL, SC JJ. SRL şi SC FF. SRL, tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în valoare de aproximativ 2.305.000 de euro;

- în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2012 înfiinţează SC BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL, SC EEE. SRL, SC FFF. SRL, societăţi tip fantomă, deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti;

- în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2013 - 2014, induce în eroare F. SA în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (15 acte materiale: contractele de leasing cu nr. x din 3 martie 2014, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 28 august 2013, x din 08 august 2013, x din 2 iulie 2013, x din 19 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013 şi x din 12 aprilie 2013):

- în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2014, induce în eroare H. SRL în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale Contractele de vânzare-cumpărare nr. x din 14 august 2014 şi nr. y din 21 august 2014 şi actele de amânare a termenului de livrare):

- în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2014 - 2015, a emis 9 file CEC, fără a avea la tras disponibil suficient, file CEC cărora le lipsea unul din elementele lor esenţiale;

- în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2015, a determinat cu intenţie, notarul public să, săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea unui număr de 6 contracte de împrumut fictive;

- în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada august 2010 - august 2013, a indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, producând persoanei vătămate SC G. SA un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON;

- în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2015 a întocmit înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional;

- în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2015 a folosit înscrisuri autentice (Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG. şi Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH.) neconforme cu realitatea, în vederea producerii de consecinţe juridice;

2. Inculpata I. a constituit, începând cu anul 2006, un grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani.

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2009, folosindu-se de documente false, împreună cu A., J. şi O., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 1.479.618 RON şi 810.775 euro, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit multiprodus nr. x din 24 august 2006; Act adiţional nr. x din 5 octombrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007; Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie )

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2012, a participat împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat la inducerea în eroare a D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; actul adiţional nr. x din 14 mai 2012)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2012, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la B., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 48,12% din actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2007 - 2013, împreună cu ceilalţi membri ai grupului organizat, a participat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave, (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 8 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON;

SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2011, a transmis fictiv părţile sociale ale firmelor pe care le deţinea, în scopul sustragerii de la urmărirea penală, (acte materiale: cesiunea SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL)

- în cursul anului 2011, în calitate de administrator al SC TT. SRL, a înregistrat în evidenţele contabile ale societăţii tranzacţii fictive, declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în valoare de aproximativ 251.000 de euro;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2012 a participat la înfiinţarea SC BBB. SRL, SC EEE. SRL şi SC FFF. SRL, societăţi tip fantomă, deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti;

- la data de 20 ianuarie 2011, a determinat cu intenţie, notarul public să, săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea contractului de împrumut fictiv, autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG.;

- în calitate de garant, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada august 2010- august 2013, a indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, producând persoanei vătămate SC G. SA un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON;

- în perioada 2006 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional.

4. inculpata J. a constituit, începând cu anul 2006, un grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2009, folosindu-se de documente false, împreună cu I., A. şi O., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 1.479.618 RON şi 810.775 euro, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; contract de credit multiprodus nr. x din 24 august 2006; Act adiţional nr. x din 5 octombrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007; Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2014, folosindu-se de documente false, a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011; Act adiţional nr. x din 9 mai 2014; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2012, a indus în eroare D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012;)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006-2014, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la B., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 48,12% din Actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. 6 din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie ; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2007 - 2013, împreună cu ceilalţi membri ai grupului, a participat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 7.900.844 RON, (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 8 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON; SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006-2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani;

- în anul 2008, a transmis fictiv părţile sociale ale SC Y. SRL în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat;

- în anul 2015, în calitate de administrator al SC AA. SRL, a ajutat societatea comercială EE. SRL, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive să încerce obţinerea, fără drept de rambursări de TVA;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2014, în calitate de asociat al SC AA. SRL şi de administrator al SC QQ. SRL, a indus în eroare persoana vătămată H. SRL, în scopul de a obţine un folos material injust;

- la data de 4 februarie 2015, a determinat cu intenţie, notarul public să săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea a două contracte de împrumut fictiv, autentificate sub nr. x din 4 februarie 2015 şi nr. y din 4 februarie 2015;

- în calitate de garant şi asociat al SC AA. SRL, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada august 2010 - august 2013, a indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON;

- în perioada 2006 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional;

- în cursul anului 2011 a folosit contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG. - înscris autentic neconform cu realitatea, în vederea producerii de consecinţe juridice;

5. inculpata K. a aderat, începând cu anul 2008, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani.

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2014, a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011; Act adiţional nr. x din 22 iulie 2011; Act adiţional nr. x din 09 mai 2014; Contract de credit nr. x din 25 noiembrie 2013; Contract de credit nr. x din 27 noiembrie 2013; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2012, a indus în eroare D., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2013 - 2014, a indus în eroare E., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013; Act adiţional nr. x din 30 aprilie 2014)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2012 - 2014, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% (3.988.652 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie ; garanţie în valoare de 80% (1.096.876 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. 6 din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% (2.492.907 RON) din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la E., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în sumă de 300.000 RON din Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013; garanţie în sumă de 300.000 RON din Actul adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare cu 500.000 RON a creditului nr. x din 10 iunie 2013)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2013, împreună cu ceilalţi membri ai grupului, a participat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 5.962.740 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave (acte materiale: SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267; suma de 3.116.132 RON este primită drept avans de la APDRP în data de 10 iulie 2012; la data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL solicită plata sumei de 1.856.614 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 11 aprilie 2013 se solicită plata sumei de 449.000 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 03 septembrie 2013 se solicită plata sumei de 540.994 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2008 - 2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 30 iunie 2014 - 28 noiembrie 2014, în calitate de administrator al SC DD. SRL, omite evidenţierea în actele contabile a sumei de 1.212.108 RON reprezentând dividende, cu scopul sustragerii de la plata sumei de 193.937 RON reprezentând impozit pe dividende;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2012 - 2014, în calitate de administrator al SC AA. SRL şi SC DD. SRL, evidenţiază în actele contabile cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale (facturi fiscale fictive încheiate cu societăţile comerciale membre ale grupului infracţional organizat), modalitate prin care a diminuat în mod nereal baza de impozitare, sustrăgându-se de la plata sumei de 1.215.841 RON (aprox. 276.000 de euro):

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada martie 2010 - octombrie 2012, în calitate de administrator al SC AA. SRL a solicitat rambursarea de TVA, drepturile de rambursare fiind stabilite cu rea-credinţă de către contribuabil prin prezentarea de operaţiuni comerciale fictive cu alte societăţi comerciale din grup, cu scopul obţinerii fără drept de rambursări de la bugetul de stat, creând bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 2.940.886 RON;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe parcursul anului 2012 a participat la înfiinţarea societăţilor CCC. SRL şi SC DDD. SRL, societăţi tip fantomă, deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2013 - 2014, induce în eroare F. SA în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (15 acte materiale: contractele de leasing cu nr. x din 3 martie 2014, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 28 august 2013, x din 8 august 2013, x din 2 iulie 2013, x din 19 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013 şi x din 12 aprilie 2013)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2014, în calitate de administrator al SC AA. SRL şi SC DD. SRL, a indus în eroare persoana vătămată H. SRL, în scopul de a obţine un folos material injust;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2014 - 2015, în calitate de administrator al SC AA. SRL şi SC DD. SRL, a emis 9 file CEC, fără a avea la tras disponibil suficient, file CEC cărora le lipsea unul din elementele lor esenţiale;

- la data de 28 ianuarie 2015, a determinat cu intenţie, notarul public să săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea contractului de împrumut fictiv, autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015;

- în calitate de administrator al SC AA. SRL, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada august 2010 - august 2013, a indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, producând un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON;

- în perioada 2008 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional;

6. inculpatul L. a aderat, începând cu anul 2011, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani;

- la data de 29 mai 2013, sprijină grupul infracţional organizat să obţină în mod fraudulos, o suplimentare de credit în sumă de 350.000 RON de la C., (Actul adiţional nr. x în valoare de 350.000 RON la Contractul de credit nr. x din 22 aprilie 2011 obţinut de SC AA. SRL)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2013, a ajutat grupul infracţional organizat să obţină pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programul PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 5.962.740 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave (acte materiale: SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267; suma de 3.116.132 RON este primită drept avans de la APDRP în data de 10 iulie 2012; la data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL solicită plata sumei de 1.856.614 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 11 aprilie 2013 se solicită plata sumei de 449.000 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 03 septembrie 2013 se solicită plata sumei de 540.994 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate):

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani;

- în anul 2015, în calitate de administrator al SC EE. SRL, a încercat deducerea ilegală de TVA, prin întocmirea unor facturi fiscale reprezentând tranzacţii financiare fictive între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2012-2013, în calitate de administrator al SC FF. SRL, a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă totală de 5.064.865 RON;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2012, a participat la înfiinţarea societăţilor BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL, societăţi tip fantomă, deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti;

- la data de 28 ianuarie 2015, a determinat cu intenţie, notarul public să, săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea contractelor de împrumut fictive, autentificate sub nr. x din 28 ianuarie 2015, nr. y din 28 ianuarie 2015 şi nr. z din 28 ianuarie 2015;

- în luna ianuarie 2015, a ajutat grupul infracţional organizat să transmită fictiv părţile sociale ale SC DD. SRL, SC QQ. SRL şi SC GG. SRL, în scopul în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat;

- în perioada 2011 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional;

7. inculpatul N. a aderat, începând cu anul 2012, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani;

- la data de 30 aprilie 2012, sprijină grupul infracţional organizat să obţină în mod fraudulos un credit în valoare de 500.000 RON de la E.;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2012 - 2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani;

- în anul 2015, a transmis fictiv părţile sociale părţile sociale deţinute de către acesta în SC GG. SRL, în scopul sustragerii de la urmărirea penală;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2014, în calitate de administrator al SC GG. SRL a ajutat o altă firmă din grup - SC DD. SRL să se sustragă de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului în sumă totală de 555.037 RON prin întocmirea a trei facturi fiscale fictive utilizate pentru diminuarea bazei de impozitare;

- în calitate de administrator al SC GG. SRL, induce în eroare F. SA prin încheierea contractul de leasing x din 03 martie 2014, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust;

- în cursul anului 2014, în calitate de administrator al SC GG. SRL, a ajutat grupul infracţional organizat să menţină în eroare partea civilă H. SRL

8. inculpatul O. a aderat, în perioada 2007 - 2010, la grupul infracţional organizat condus de A.;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC III. SRL, în perioada 2007 - 2009, folosindu-se de documente false, împreună cu I., J. şi A., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 858.700 RON;

- în calitate de administrator al SC III. SRL, induce în eroare MM. prin încheierea Contractului de credit nr. x din 25 august 2009 în valoare de 180.000 RON în scopul de a obţine un folos patrimonial injust;

9. inculpatul P. care, în perioada 2009 - 2011 a sprijinit activitatea grupul infracţional organizat condus de A.;

- la data de 20 ianuarie 2011, a determinat cu intenţie, notarul public să, săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea contractului de împrumut fictiv, autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG.;

10. inculpatul Q. care a aderat, începând cu anul 2014 la grupul infracţional organizat condus de A.;

- în anul 2015, în calitate de administrator al SC II. SRL, a ajutat societatea comercială EE. SRL, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive, să încerce obţinerea, fără drept de rambursări de TVA;

- în anul 2014, în calitate de administrator al SC II. SRL, a emis factura fiscală nr. x din 22 decembrie 2014 de prestări servicii consultanţă în valoare de 55.000 RON, factură fiscală fictivă, emisă spre a fi folosită de către SC DD. SRL pentru diminuarea nereală a bazei de impozitare şi sustragerea de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului;

- în perioada 2014 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional;

11. inculpatul R. a aderat, în perioada 2010 - 2013, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani;

- în perioada 2012 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC JJ. SRL, a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă totală de 2.955.000 RON;

- în cursul anului 2011, a ajutat grupul infracţional organizat să înstrăineze fictiv părţile sociale ale SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL, în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscal;

- în cursul anului 2010, a transmis fictive părţile sociale pe care le deţinea în SC AAA. SRL, în scopul sustragerii de la răspundere penală, comercială sau fiscală;

- în perioada 2010 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional;

12. inculpatul S. care a aderat, începând cu anul 2011, la grupul infracţional organizat condus de A.;

- în cursul anului 2012, a ajutat grupul infracţional organizat să înfiinţeze firmele fantomă SC BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL, SC EEE. SRL şi SC FFF. SRL, declarând sedii sociale fictive în mun. Bucureşti, în scopul sustragerii acestora de la efectuarea controalelor financiar-contabile;

- în cursul anului 2015, a ajutat membrii grupului infracţional organizat să încheie un număr de 5 contracte fictive de împrumut, autentificate la notar;

13. inculpata T., în calitate de director executiv retail la B. Sucursala Călăraşi, în perioada 2008 - 2009, a sprijinit grupul infracţional organizat condus de A.;

- în calitate de director executiv retail la B. Sucursala Călăraşi, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2008 - 2009, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008, creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 şi a Actul adiţional nr. x din 31 august 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008, cauzând o pagubă B., prin acţiunile sale obţinând un avantaj patrimonial pentru membrii grupului infracţional organizat.

14. inculpata U. care, în calitate de angajat al B. Sucursala Călăraşi, în perioada 2008 - 2009, a sprijinit grupul infracţional organizat condus de A.;

- în calitate de angajat al B. Sucursala Călăraşi, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2008, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 şi a Creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008, cauzând o pagubă B., prin acţiunile sale obţinând un avantaj patrimonial pentru membrii grupului infracţional organizat;

15. inculpatul V. care, în perioada 2010 - 2011, preia cu ştiinţă părţile sociale ale SC ZZ. SRL, SC TT. SRL şi SC AAA. SRL, ştiind că acestea au datorii, în scopul sustragerii reprezentanţilor acestor societăţi de la răspundere penală, comercială sau fiscal;

- în anul 2011, devine acţionar în societatea tip fantomă SC FFF. SRL, ştiind că nu va avea nicio activitate economică, societate care declară în mod fictiv sediu social în mun. Bucureşti, în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiar-contabile;

16. inculpatul W. în cursul anului 2011, preia cu ştiinţă părţile sociale ale SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL, ştiind că acestea au datorii, în scopul sustragerii reprezentanţilor acestor societăţi de la răspundere penală, comercială sau fiscal;

- în anul 2011, devine acţionar în societatea tip fantomă SC FFF. SRL, ştiind că nu va avea nicio activitate economică, societate care declară în mod fictiv sediu social în mun. Bucureşti, în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiar-contabile.

17. inculpatul X. în procedura de executare silită desfăşurată în Dosarul de executare nr. x/2011 al BEJA JJJ., şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, încălcând dispoziţiile legale în materie, prin acţiunile sale cauzând o pagubă SC G. SA şi obţinând un folos necuvenit pentru membrii grupului infracţional organizat;

18. inculpata SC Y. SRL, în perioada 2006 - 2007, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Credit de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 în valoare de 245.000 RON; Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007 în valoare de 200.000 RON; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007 în valoare de 120.000 RON).

10. inculpata SC Y. SRL, care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006-2007, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, (acte materiale: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 1.347.068 euro obţinut de SC Y. SRL - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoare garanţie 934.800 euro; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 491.775 RON obţinut de SC Y. SRL pentru - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoare garanţie 325.063 RON; garanţie în valoare de 48,12% din Actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 în valoare de 405.000 RON obţinut de SC Y. SRL rămasă în fază de tentativă pedepsibilă - cerere de plată refuzată - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 în valoare de 245.000 RON obţinut de SC Y. SRL;)

- în perioada 2007 - 2008, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a folosit cu rea-credinţă documente false şi inexacte având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programul SAPARD, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 08 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON; la data de 20 august 2007, APDRP efectuează plata primei cereri în valoare de 1.193.919 RON; la data de 30 ianuarie 2008, APDRP efectuează plata sumei de 744.184 RON; la data de 7 august 2008, SC Y. SRL, utilizând documente false solicită a treia tranşă în sumă de 904.171 RON (rămasă în fază de tentativă pedepsibilă), cerere retrasă ulterior.)

11. inculpata SC AA. SRL, în perioada 2011 - 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 5.272.294 RON, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011 în valoare de 500.000 RON; Act adiţional nr. x din 22 iulie 2011 în valoare de 150.000 RON; Act adiţional nr. x din 9 mai 2014 în valoare de 350.000 RON; Contract de credit nr. x din 25 noiembrie 2013; Contract de credit nr. x din 27 noiembrie 2013 în valoare de 3.000.000 RON; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014 în valoare de 1.000.000 RON;)

- în cursul anului 2012, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus în eroare D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, încheind contracte de creditare în sumă totală de 12.359.696 RON, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 1.371.096 RON; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012 în valoare de 2.056.650 RON; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON; Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare de 500.000 RON; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare de 330.000 RON;)

- în perioada 2013 - 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus în eroare E., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, încheind contracte de creditare în valoare totală de 1.000.000 RON, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013 în valoare de 500.000 RON; Act adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare a creditului cu suma de 500.000 RON)

- în perioada 2012 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, (acte materiale: credite obţinute de la D., garantate de către FGCR şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% (3.988.652 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON; garanţie în valoare de 80% (1.096.876 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în cuantum de 1.371.096 RON; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 în cuantum de 2.056.650 RON; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în cuantum de 4.985.816 RON; garanţie în valoare de 80% (2.492.907 RON) din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în sumă de 3.116.134 RON; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare 500.000 RON; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în cuantum de 330.000 RON; credite obţinute de la E., garantate de către FGCR şi utilizate în alte scopuri: garanţie în sumă de 300.000 RON din Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013 în valoare de 500.000 RON; garanţie în sumă de 300.000 RON din Actul adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare cu 500.000 RON a creditului nr. x din 10 iunie 2013)

- în perioada 2011 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a folosit cu rea-credinţă documente false şi inexacte având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programul PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, (SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267)

- în anul 2015, a ajutat societatea comercială EE. SRL, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive să încerce obţinerea, fără drept, de rambursări de TVA;

- în perioada martie 2010 - octombrie 2012, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a solicitat rambursarea de TVA, drepturile de rambursare fiind stabilite cu rea-credinţă de către contribuabil prin prezentarea de operaţiuni comerciale fictive cu alte societăţi comerciale din grup, cu scopul obţinerii fără drept de rambursări de la bugetul de stat.

12. inculpata SC DD. SRL în perioada 30 iunie 2014 - 28 noiembrie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, omite evidenţierea în actele contabile a sumei de 1.212.108 RON reprezentând dividende, cu scopul sustragerii de la plata sumei de 193.937 RON reprezentând impozit pe dividende.

13. inculpata SC EE. SRL în anul 2015, a încercat deducerea ilegală de TVA, prin întocmirea unor facturi fiscale reprezentând tranzacţii financiare fictive între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL

14. inculpata SC FF. SRL în perioada 2012-2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă de 5.064.865 RON.

15. inculpata SC GG. SRL în cursul anului 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a ajutat o altă firmă din grup - SC DD. SRL să se sustragă de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului în sumă totală de 555.037 RON prin întocmirea a trei facturi fiscale fictive utilizate pentru diminuarea bazei de impozitare.

16. inculpata SC II. SRL în anul 2015, a ajutat societatea comercială EE. SR, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive, să încerce obţinerea, fără drept, de rambursări de TVA;

- în anul 2014, a emis factura fiscală nr. x din 22 decembrie 2014 de prestări servicii consultanţă în valoare de 55.000 RON, factură fiscală fictivă, emisă spre a fi folosită de către SC DD. SRL pentru diminuarea nereală a bazei de impozitare şi sustragerea de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului.

17. inculpata SC JJ. SRL în perioada 2012 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă de 2.955.000 RON.

Situaţia de fapt reţinută mai sus a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângeri; declaraţii martori; declaraţii inculpaţi; procese-verbale de recunoaştere după fotografie; procese-verbale de confruntare; adrese de prejudiciu; proces-verbal de redare în formă scrisă a interceptărilor convorbirilor telefonice; dosare de creditare; extrase cont trezorerie; extrase de cont bănci; hărţi relaţionale; dosare RECOM; raport inspecţie internă B.; Procese-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare; Documente OCPI; Documente Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare; Dosare insolvenţă; Verificări ITM; verificări BNR; rapoarte de inspecţie fiscală; documente Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit; documente Fondul de Garantare a Creditului Rural; documente Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale; rapoarte de expertiză criminalistică tehnică extrajudiciare; comisie rogatorie internaţională; procese-verbale de redare a rezultatelor percheziţiilor în sistem informatic; adrese societăţi comerciale; fişe de post.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală sub nr. x din 2015 la data de 22 decembrie 2015.

B. Prin Rechizitoriul nr. x din 2015 din data de 28 martie 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Călăraşi, s-a dispus:

I. Trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

2. I. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- complicitate la bancrută frauduloasă prev. de art. 48 alin. (1) raportat la art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

3. J. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

4. K. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

5. L. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

S-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de inculpaţii KKK. pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită prev. de art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) şi (2) lit. d) C. pen. şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) C. pen. şi X. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la dare de mită prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi trafic de influenţă prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

În fapt, prin rechizitoriu, în sarcina inculpaţilor s-au reţinut următoarele:

1. A. a iniţiat constituirea, începând cu anul 2006, a unui grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în vara anului 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie-mai 2015, folosindu-se de documente false, a înscris fraudulos persoane fizice şi juridice membre a grupului infracţional organizat la masa credală a SC QQ. SRL şi SC AA. SRL, cu suma totală de 2.706.614,33 RON (aprox. 601.500 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori;

2. I. a constituit, începând cu anul 2006, un grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în vara anului 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie-mai 2015, a ajutat membrii grupului infracţional organizat pentru înscrierea frauduloasă de creanţe în tabelul creditorilor SC QQ. SRL şi SC AA. SRL cu suma totală de 2.706.614,33 RON (aprox. 601.500 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori;

3. J. a constituit, începând cu anul 2006, un grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în vara anului 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie - mai 2015, foloseşte înscrisuri false pentru înscrierea frauduloasă de creanţe în tabelul creditorilor SC QQ. SRL cu suma totală de 797.182 RON (aprox. 177.150 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

4. K. a aderat, începând cu anul 2008, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie - mai 2015, foloseşte înscrisuri false pentru înscrierea frauduloasă de creanţe în tabelul creditorilor SC QQ. SRL şi SC AA. SRL cu suma totală de 1.098.000 RON (aprox. 244.000 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori;

- L. a aderat, începând cu anul 2011, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie - mai 2015, foloseşte înscrisuri false pentru înscrierea frauduloasă de creanţe în tabelul creditorilor SC QQ. SRL şi SC AA. SRL cu suma totală de 1.415.000 RON (aprox. 314.444 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori.

Situaţia de fapt reţinută s-a probat pe următoarele mijloace de probă: declaraţii martori, declaraţii inculpaţi, procese-verbale de confruntare, procese-verbale de redare în formă scrisă a interceptărilor convorbirilor telefonice, extrase cont, hărţi relaţionale, dosare RECOM, dosare insolvenţă, adrese societăţi comerciale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Călăraşi cu nr. x din 2016 la data de 8 aprilie 2016.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 4 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x din 2015/a1, în temeiul art. 346 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară, cu motivarea din cuprinsul încheierii de la acea dată, a constatat legalitatea sesizării instanţei prin rechizitoriul emis în cauză, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecării cauzei faţă de inculpaţii A., I., J., K., L., N. şi R.

Prin încheierea din 11 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a s-a dispus, în conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. a) şi c) C. proc. pen. reunirea dosarului nr. x din 2016 al Tribunalului Călăraşi (sesizat prin Rechizitoriul nr. x din 2015 din data de 28 martie 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Călăraşi) cu Dosarul nr. x din 2015 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Inculpatele persoane juridice au fost citate la ultimul sediu indicat de relaţii comunicate de ONRC şi la sediul mandatarilor desemnaţi de către instanţa de judecată în temeiul art. 491 alin. (2) C. proc. pen. (pentru inculpatele pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi faţă de reprezentantul legal), asistenţa juridică fiind asigurată de avocaţi din oficiu.

La data de 7 iunie 2016, B. a depus la dosar o adresă prin care s-a constituit parte civilă, cu un prejudiciu în cuantum de 727.066 RON, reprezentând creanţele aferente celor două credite acordate SC III. SRL

La data de 9 iunie 2016 a fost înregistrată cererea de constituire de parte civilă a părţii civile Asociaţia LL. SRL cu sumele de 530.492,15 RON şi 1.119.390,86 RON.

A fost depusă la dosar o cerere de amânare a cauzei de către D. SA prin care a arătat că se constituie parte civilă în cauză .

S-a mai depus o cerere formulată de D. prin care a menţionat că se constituie parte civilă în Dosarul nr. x din 2015 pentru suma de 1.420.610,48 RON.

Inculpatul S. a depus la dosar un memoriu prin care a arătat că şi-a desfăşurat activitatea de avocat încă din 1 septembrie 2009; a mai menţionat că nu primit niciun onorariu de la A., AA. SRL, L., N., GG. SRL, DD. SRL, LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., K., cu excepţia SC AA. SRL căreia în perioada septembrie 2013 - noiembrie 2015, în baza contractului încheiat încă din octombrie 2012, i-a emis facturi aferente onorariului de asistenţă juridică - 1500 euro/lună; societăţii GG. SRL, în anul 2014 i-a perceput un onorariu fix. A menţionat faptul că această activitate juridică a fost acordată clienţilor şi a depus înscrisuri.

La 20 octombrie 2016 BNP PP. SA, şi-a precizat constituirea de parte civilă în cuantum de 174.890,54 euro şi 113.418,32 RON.

NN. a formulat cerere prin care a menţionat că se constituie parte civilă cu suma de 18.642.998 HUF, la data de 28 ianuarie 2016, fără dobânzi şi penalităţi .

La dosarul cauzei, la 27 ianuarie 2017 a fost depus Raportul de expertiză criminalistică nr. 19 din 27 ianuarie 2017, emis de Laboratorul Interjudeţean de Expertize criminalistice Bucureşti.

În cauză a fost efectuat un raport de expertiză contabilă judiciară şi supliment la raportul de expertiză contabilă judiciară

La data de 12 septembrie 2016, la Dosarul nr. x din 2016, OO. SRL a menţionat că se constituie parte civilă cu suma de 7.705,71 RON, reprezentând prestări servicii reparaţii şi service auto pentru SC AA. SRL

La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri: încheieri emise de oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi şi contracte de vânzare-cumpărare; adrese emise de ONRC; adrese constituire parte civilă emise de B. la data de 07 iunie 2016; adrese ale SC II. SRL; declaraţii pe proprie răspundere inculpata UU.; declaraţie de constituire parte civilă Asociaţia LL. SRL; contract de cesiune de creanţă; contract individual de muncă R.; tabel privind creanţele împotriva averii debitorului QQ. SRL; cereri formulate de II. SRL; buletin al procedurilor de insolvenţă; ONRC; precizări formulate de G.; precizări formulate de KK. cu privire la limita de cesiune a creanţei; alte înscrisuri; furnizare de informaţii extinse; contract cadru pentru cesiune de creanţe încheiat între B. şi QQQ. SRL; furnizări de informaţii extinse; alte înscrisuri; fişe de cazier judiciar; procese-verbale de recunoaştere planşe foto; declaraţii martori RRR., SSS., W., date la up; declaraţii suspect W., SS. date la up; contracte de furnizare, oferte preţ; act constitutiv actualizat al SC TTT. SRL; certificate atestare fiscală; declaraţia martorului UUU.; certificate ORC; adeverinţe medicale ale inculpatului A.; plan distribuţie IV CC.; copii contracte credit de la B.; adrese emise de F.; cerere de rectificare a executării silite J1044 din 20 februarie 2015 a contractului de leasing financiar x din 201; adresă emisă de D.; adrese emise de E. SA; adresă emisă de MM., extrase de cont; precizări din partea B. cu privire la situaţia creditelor contractate de SC Y. SRL şi SC III. SRL; adresă emisă de biroul executorului judecătoresc VVV. .

În cauză au fost audiaţi inculpaţii L., R., O., W., U., T., P., A., N., S. la 09 ianuarie 2018 .

Au fost audiaţi martorii WWW., XXX., YYY., ZZZ.; declaraţiile martorilor AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF.; SSS., GGGG., SS., HHHH., IIII.; JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., RRR., QQQQ., RRRR., SSSS., WW., VV., XX., TTTT.,; UUUU., VVVV., WWWW., .

La Dosarul nr. x din 2016 a fost depusă o cerere de către OO. SRL prin care şi-a precizat constituirea de parte civilă cu suma de 8.705,71 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr. x din 14 ianuarie 2015 în valoare de 2.914,53 RON şi a facturii nr. x din 16 ianuarie 2015 în valoare de 5791,18 RON, emise în baza Contractului de prestări servicii reparaţii şi service auto nr. 1345 din 26 iunie 2014.

Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, Curtea a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Începând cu anul 2006, inculpatul A. a constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de fapte grave, fapte de natură economică îndreptate împotriva avutul privat (înşelăciuni având ca persoane vătămate instituţii bancare) şi împotriva bugetului de stat al României (infracţiuni prevăzute de Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală şi art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000) sau al Uniunii Europene (art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000)

Singurul scop al activităţii derulate de către grup a fost acela al obţinerii de sume importante de bani, prin orice mijloace cu aparenţă de legalitate, sume de bani care să permită membrilor de bază ai grupului infracţional să ducă o viaţă prosperă (membrii grupului retrag numerar zilnic, sume mari de bani pentru cheltuieli "diverse", nejustificate) şi să acumuleze averi (îndeosebi terenuri extravilane) fără a avea "grija" reinvestirii profitului sau al respectării regulilor economiei de piaţă.

Practic, întreaga activitate infracţională s-a reţinut că s-a desfăşurat, ca perimetru geografic, în cadrul fermei agricole aparţinând inculpatului A. situată în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, o adevărată "gaură neagră" pentru investiţii, toate împrumuturile şi proiectele de dezvoltare având ca obiectiv ferma din Vâlcelele. Bunurile imobile situate în acest perimetru, dar şi cele mobile (utilaje agricole) sunt transferate de o firmă la alta, în funcţie de necesitate, toate firmele din grup desfăşurând activitatea în acest loc.

Membrii grupului prin "liderul suprem" A. au utilizat de toate metodele posibile de obţinere de fonduri importante de bani, jonglând într-o plajă foarte largă de infracţiuni de natură economică, de la înşelăciuni, evaziune fiscală, folosire în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice, obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, transmiterea fictivă a părţilor sociale, declararea de sedii sociale fictive, spălare de bani, falsuri etc.

Activitatea grupului a fost una neîntreruptă din 2006 şi până în 2015, fiind curmată numai prin intervenţia organelor de anchetă penală.

Pentru infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, părţile civile au comunicat, până la momentul întocmirii rechizitoriului, un prejudiciu în cuantum de 44.383.007 RON. (prejudiciu rezultând din săvârşirea faptelor de înşelăciune - 21.883.450 RON; evaziune fiscală - 13.501.798 RON; fonduri din bugetul Uniunii Europene şi creditelor garantate din fonduri publice - 8.997.831,16 RON)

Inculpatul A. s-a înconjurat de oameni de încredere, în primul de rând de familie - soţia I., sora J., fiul Q., nepotul N. - dar şi de oameni străini de familie dar foarte loiali precum K. şi L. care îi urmăresc instrucţiunile orbeşte, oameni fără de care activitatea grupului astfel cum este prezentată, nu ar fi fost posibilă.

A. s-a folosit şi de experienţa infracţională a inculpatului R., infractor specializat în săvârşirea de infracţiuni de natură economică, care, în schimbul unor beneficii de natură materială i-a împărtăşit inculpatului A. din know-how-ul acumulat de el de-a lungul timpului, l-a învăţat scheme infracţionale şi, prin intermediul cunoştinţelor sale, i-a adus facturi fictive de la societăţi fantomă, facturi folosite de către grup, în principal pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală. După răcirea relaţiilor dintre liderul A. şi R. care avea pretenţia la sume din ce în ce mai mari, A. s-a văzut nevoit să-şi înfiinţeze propriile firme fantomă.

Activitatea grupului infracţional organizat a debutat în anul 2006, prin obţinerea mai multor credite de la B. pe două firme din grup - SC Y. SRL şi SC III. SRL Banii obţinuţi au fost folosiţi în cu totul alte scopuri decât cel declarat şi aprobat de bancă, nu sunt respectate clauzele contractuale şi prin diferite operaţiuni, banii sunt "spălaţi" şi utilizaţi după bunul plac al membrilor grupului.

Pe parcursul derulării activităţii infracţionale, schema infracţională a devenit din ce în ce mai complexă - firmele noi cumpărate/nou înfiinţate nu mai sunt, de regulă pe numele membrilor grupului ci pe numele unor interpuşi, persoane fără posibilităţi materiale, care, în schimbul unor sume de bani derizorii acceptă să figureze în calitate de asociaţi şi/sau administratori în aceste firme pentru a se debarasa de răspunderea civilă şi eventual penală; iniţial şi aceste firme figurează cu sediile sociale în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi apoi, după înteţirea controalelor fiscale, sediile sociale sunt declarate în mod fictiv, în Bucureşti.

Pe lângă societăţile folosite pentru săvârşirea infracţiunilor "de bază" - înşelăciuni, evaziune fiscală, infracţiuni împotriva bugetului Uniunii Europene - grupul a înfiinţat şi alte societăţi care să fie folosite exclusiv pentru crearea aparenţei unor relaţii comerciale. Tranzacţiile fictive între aceste societăţi comerciale au îndeplinit mai multe roluri: plimbarea sumelor de bani obţinute în mod necinstit în scopul pierderii urmelor infracţionale, având ca rezultat folosirea sumelor după bunul plac al membrilor grupului; crearea impresiei existenţei unor cheltuieli, folosite pentru a reduce baza impozabilă a societăţilor comerciale, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale; operaţiuni comerciale înregistrate în scopul obţinerii fără drept de la bugetul de stat a diferite sume de bani, reprezentând rambursări de TVA.

În momentul în care societăţile comerciale "de bază", intră în insolvenţă, acestea sunt vândute către persoane interpuse, persoane fără posibilităţi materiale, care, în schimbul unor sume de bani au acceptat să preia aceste societăţi sau dizolvate. Fiind audiate de către organele fiscale sau de anchetă, aceste persoane arată că nu au fost niciodată în posesia documentelor contabile ale societăţilor, că preluarea lor a fost condiţionată de obţinerea unor sume neimportante de bani.

În urma solicitărilor organelor de control fiscal adresate membrilor grupului infracţional organizat să prezinte actele contabile ale societăţilor comerciale, în mai multe rânduri, aceştia au invocat imposibilitatea prezentării acestora datorită unor incendii sau furturi.

Înainte de declararea stării de insolvenţă sau de înstrăinarea lor, toate bunurile mobile şi imobile ale societăţilor comerciale sunt "vândute" către alte societăţi comerciale deţinute de către grup şi care continuă astfel activitatea infracţională, lipsind creditorii societăţii de posibilitatea de a mai recupera vreo parte din paguba creată.

Activitatea infracţională a grupului organizat a continuat până în 2015. Astfel, înainte şi după intrarea în insolvenţă a SC AA. SRL, membrii grupului organizat au desfăşurat activităţi infracţionale complexe în vederea transferării activelor societăţii în patrimoniul unei alte societăţi controlate tot de grup, respectiv SC II. SRL De asemenea, pentru a putea retrage sume de bani din conturile societăţilor comerciale implicate în activitatea infracţională grupul a apelat la serviciile unui cetăţean bulgar, ultima retragere de numerar identificată, făcându-se în data de 21 mai 2015, având o valoare de aproximativ 15.000 euro.

Din analiza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut următoarea activitate infracţională, analizată pe tipuri de infracţiuni şi acte materiale:

CREDITE BANCARE ŞI FGCR

A.B. SA

La data de 30 iunie 2006, SC Y. SRL contractează două credite de la B. - Sucursala Judeţeană Călăraşi:

Credit în valoare de 1.347.068 euro prin Contractul nr. x din 27685 din 30 iunie 2006, pentru finanţarea proiectului denumit "Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi" în cadrul Programului SAPARD, Măsura 3.1.

Contractul a fost semnat din partea băncii de WW. - Director executiv şi XX. - Supervizor credite corporale front office, iar din partea SC Y. SRL de către administratorul A.

Inculpatul A. a mai semnat condiţiile anexă la contract. .

Actele adiţionale la Contract nr. x din 27685/A din 23 octombrie 2006, 199/27685/B din 20 februarie 2007, 199/27685/C din 9 martie 2007, 199/27685/D din 27 martie 2007, 199/27685/E din 19 aprilie 2007 şi 199/27685/F din 27 aprilie 2007 precum şi contractele de garanţie aferente acestora, au fost semnate de către inculpata I., în calitate de administrator. .

Creditul a fost garantat cu:

a) Garanţie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor curente din 09 martie 2007,

b) Garanţie reală mobiliară din 10 mai 2007 asupra a 26 utilaje agricole care vor fi achiziţionate prin cele 2 credite SAPARD. În contractul de garanţie se specifică faptul că utilajele vor fi proprietatea SC Y. SRL după ce vor fi achitate cu bani din credit conform facturilor proforme:

- nr. x din 20 ianuarie 2007 - emitent XXXX.,

- nr. x din 23 mai 2007 - emitent x,

- nr. x din 27 februarie 2007 - emitent SC YYYY. SA,

- nr. x din 2 mai 2007 - emitent SC ZZZZ. SA,

- nr. x din 2 mai 2007 - emitent SC AAAAA. SRL

În data de 2 mai 2007, data emiterii facturii nr. x de către SC AAAAA. SRL, SC Y. SRL transmisese Cerere de ofertă, în cadrul proiectului Sapard, către trei societăţi, respectiv - BBBBB., CCCCC. şi DDDDD., pentru achiziţia echipamentelor necesare fermei de vaci, iar societatea AAAAA. SRL nu se afla printre ofertanţi, astfel încât Y. SRL nu putea achiziţiona utilajele de la AAAAA. De asemenea, numărul de echipamente (şi prin urmare şi valoarea totală a facturii) din factura proformă nr. x emisă de AAAAA. SRL este mai mare decât cel de care avea nevoie societatea conform cererii de ofertă emisă.

S-a reţinut că toate aceste elemente, corelate cu atitudinea ulterioară a inculpaţilor pe parcursul executării contractului, sunt indicii de natură a indica intenţia reprezentanţilor SC Y. SRL de a induce în eroare reprezentanţii băncii.

În data de 23 mai 2007 a fost încheiat procesul-verbal de adjudecare a ofertei, câştigătoare fiind declarată societatea CCCCC., iar în data de 25 mai 2007 este încheiat şi contractul de vânzare-cumpărare, prin urmare contractele de garanţie reală mobiliară încheiate în zilele de 10 şi 14 mai 2007 între B. şi SC Y., în baza mai multor facturi, inclusiv factura proformă emisă de AAAAA., rămân fără o parte din obiect, respectiv un numar de 6 echipamente în valoare de aproximativ 378.000 euro.

Conform Contractului de Credit, utilajele aduse în garanţie, erau în număr de 24 şi urma să fie achiziţionate din credit direct de la partenerul extern, respectiv de la firma EEEEE., Saint Denis, Franţa, evaluate conform Procedurii DEVAL PS 29, ed. 4, rev. 0 la valoarea de 3,937,279 RON.

În conţinutul Contractului de garanţie mobiliară se specifica la Capitolul 4 faptul că aceste utilaje nu vor constitui obiectul nici unei alte tranzacţii sau grevări de sarcini până la rambursarea integrală a creditului şi achitarea dobânzilor aferente, comisioanelor, alte speze şi cheltuieli de judecată şi de execuţie, obligaţii izvorâte din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006, însă în data de 14 mai 2007, aceste utilaje au fost luate în garanţie pentru creditul nr. 191/26940 din 30 iunie 2006.

c) Garanţie reală mobiliară asupra unor animale - 210 junici - semnată la data de 10 mai 2007, valoare evaluare 1.222.902 RON. Din totalul de 210 junici există documente de recepţie doar pentru 35.

d) Cauţiune din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural - 66.1% din valoarea creditului din data de 27 martie 2007.

Prin urmare, inculpaţii au indus în eroare reprezentanţii băncii atât cu privire la valoarea şi existenţa garanţiilor mobiliare aduse pentru garantarea creditului, cât şi pe parcursul executării acestuia, folosind garanţiile aduse pentru obţinerea altor credite.

2) Credit în valoare de 529.500 RON obţinut prin Contractul nr. x din 26940 din 30 iunie 2006 pentru finanţarea proiectului denumit "Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi" în cadrul Programului SAPARD din fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură din anul 2006. În data de 24 mai 2007 prin Actul adiţional nr. x valoarea creditului este modificată, în scădere de la 529.500 RON la 491.775 RON. Întreaga sumă este folosită pentru plata utilajelor de la x Seminatricii SPA.

Contractul a fost semnat din partea băncii de WW. - Director executiv şi XX. - Supervizor credite corporale front office, iar din partea SC Y. SRL de către administratorul A.

Inculpatul A. a mai semnat condiţiile anexă la contract. . Actele adiţionale la Contract nr. x din 26940/A/23 octombrie 2006, 191/26940/B din 20 februarie 2006, 191/26940/C din 9 martie 2007, 191/26940/D din 27 martie 2007, 191/26940/E din 19 aprilie 2007, 191/26940/F din 27 aprilie 2007 şi 191/26940/G din 24 mai 2007 au fost semnate de către inculpata I., în calitate de administrator.

Creditul a fost garantat cu:

a) Garanţie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor curente din 09 martie 2007,

b) Garanţie reală mobiliară din 14 mai 2007 asupra a 26 utilaje agricole care vor fi achiziţionate prin cele 2 credite SAPARD.

Conform Contractului, utilajele aduse garanţie, erau în număr de 24 şi urmau să fie achiziţionate din credit direct de la partenerul extern, respectiv de la firma EEEEE., Saint Denis, Franţa.

În momentul semnării contractului de garanţie se specifica în conţinut faptul că utilajele nu sunt afectate de garantarea altor obligaţii prezente şi viitoare, însă aceste utilaje constituiau încă din data de 10 mai 2006 garanţia creditului nr. 199/27685 din 30 iunie 2006.

Prin urmare, inculpaţii au indus în eroare reprezentanţii băncii cu privire la garanţiile aduse pentru obţinerea creditului.

c) Cauţiune din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural - 66.1% din valoarea creditului, din data de 27 martie 2007.

Utilajele agricole care au constituit garanţia celor 2 credite sunt:

1. Combina x seria x cu heder seria x 1 buc - 119.200 euro

Achitate prin B. în data de 17 mai 2007 către emitent din creditele SAPARD - XXXX.

2. Combina furaje x 1 buc - 147.825 euro

3. x (accesoriu Combina furaje x) 1 buc - 11.670 euro

4. Spărgător porumb x (accesoriu Combina furaje x) 1 buc - 34.614 euro

5. Tractor x 1 buc - 56.349 euro

6. Presa x (presa balotat) 1 buc - 23.085 euro

7. Cositoare x 1 buc - 17.657 euro

8. x (maşina de adunat fân) 1 buc - 13.197 euro

9. x (maşina răvăşit fân) 1 buc - 10.188 euro

10. x (încărcător telescopic) 1 buc - 69.986 euro

11. Semănătoare de precizie model x discuri de fertilizare a pământului SN x 1 buc - 26.965 euro

Achitate prin B. în data de 29 mai 2007 către emitent din creditele SAPARD - x

12. Tocătoare multifuncţională model x 1 buc - 8.196 euro

13. Semănătoare pneumatică pentru cereale model x 1 buc - 46.751 euro

14. Remorcă tehnologică tractat cu 2 snecuri orizontale şi freză autoîncărcătoare cu descărcare laterală Model x SN x 1 buc - 45.018 euro

15. Maşina de erbicidat tractată model x SN x 1 buc - 39.168 euro

16. Încărcător frontal x 1 buc - 12.635 euro

Neachitat prin B., probabil neachiziţionat

17. Remorcă cu împingător x 1 buc - 51.019 euro

Neachitat prin B. - ZZZZ.

18. Remorcă basculantă în 3 părţi x cu melc descărcare 2 buc - 60.714 euro

19. Cisternă vidanjare pe 3 axe x 1 buc - 43.709 euro

20. Distribuitor îngrăşăminte 1 buc - 21.777 euro

21. Echipament înfoliat baloţi 1 buc - 18.126

Neachitat prin B., întrucât nu au mai fost achiziţionate de la AAAAA.

22. Echipament grajd 1 buc - 68.751

23. Sală de muls 2 x 10 - 1 buc - 203.490

24. Poartă de selecţie - 1 buc - 7.140

25. Tanc pentru stocare şi răcire lapte 1 buc - 58.548

26. Instalaţie acumulare apă/gheaţă - 1 buc - 29.322

Conform extrasului de cont privind operaţiunile efectuate din credit de către SC Y. SRL şi verificărilor efectuate asupra documentelor existente la dosarele de credit, un număr de 3 facturi, respectiv - nr. 38 din 27 februarie 2007 - emitent SC YYYY. SA, nr. 20 din 2 mai 2007 - emitent SC ZZZZ. SA, şi nr. 115 din 2 mai 2007 emitent SC AAAAA. SRL, nu au fost achitate prin B., în condiţiile în care acest lucru constituia condiţie de acordare a creditelor.

3. La data de 24 august 2006, B. - Sucursala Judeţeană Călăraşi a încheiat cu SC Y. SRL, reprezentată de A. un contract de credit multiprodus în valoare de 445.000 RON având nr. x din 24 august 2006. În data de 04 august 2006 la B. se constituise grupul bancar Y. & LLLLL. format din SC Y. SRL şi A.

Creditul a fost garantat cu:

a) soldul creditor al contului curent - garanţie reală mobiliară fără deposedare pe soldul creditor al contului curent şi al tuturor conturilor/subconturilor;

b) ipoteca - imobil constând în teren în suprafaţă de 9.979,30 mp şi construcţii situat în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, CF x (6) - NC x (7), valoare evaluare 1.000.000 RON.

Conform referatului de utilizare credit, prin cererea de tragere nr. x, SC Y. SRL trage suma de 200.000 RON din facilitatea de credit multiprodus nr. 251/34616 din 23 august 2006- pentru plata furnizorilor de seminţe, îngrăşăminte chimice, combustibili, piese de schimb.

Aproape 1/3 din valoarea creditului a fost folosită în alt scop, încălcând contractul de credit, astfel:

- suma de 146.331 RON este folosită pentru achitarea unui număr de 11 facturi ce reprezentau cheltuieli reale făcute pentru plata unor furnizori de carburanţi şi piese de schimb.

- suma de 53.669 RON, prin intermediul unor operaţiuni comerciale nereale, este folosită în alt scop decât cel impus de bancă, în sensul că, suma respectivă este transferată către contul III. SRL (pentru plata facturii nr. x din 24 august 2006 în valoare de 53.669 RON - sămânţă grâu "Dropia"), apoi din contul respectiv suma de 20.000 RON este retrasă cash, iar suma de 32.000 RON este transferată înapoi în contul Y. SRL, pe motivul unui împrumut; cu suma respectivă Y. plăteşte către Trezorerie contravaloarea unor bunuri mobile din Dosarul de executare nr. x din 5 decembrie 2005.

În data de 31 august 2006 prin cererea de tragere nr. x din 31 august 2006, SC Y. SRL trage suma de 10.000 RON din creditul multiprodus în valoare de 445.000 RON (ROL 6). Banii sunt folosiţi pentru plata unor furnizori şi în data de 5 octombrie 2006 tragerea este acoperită.

În data de 6 septembrie 2006, prin cererea de tragere nr. x din 06 septembrie 2006, SC Y. SRL trage suma de 200.000 RON din facilitatea de credit multiprodus nr. 249 - pentru activitatea curentă (inclusiv rambursări de credite, comisioane, plăţi bugete etc.) precum şi plăţi investiţii (inclusiv rate leasing) (ROL 7). Suma este folosită astfel:

- 50.000 RON sunt retraşi cash, în două tranşe, fără justificare;

- 10.000 RON este transferată către contul FFFFF. SRL cu justificare restituire împrumut;

- 88.000 RON sunt transferaţi către SC III. SRL (pentru plata facturii nr. x din 5 septembrie 2006 în valoare de 88.000 RON - grâu furaj), apoi din contul respectiv suma este folosită pentru plata unui credit de la D. al III. SRL;

- 18.963 RON sunt folosiţi pentru plata unei facturi de prestări servicii din cadrul Proiectului SAPARD;

Decizia de vot nr. x de aprobare a tranzacţiei pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare sau sezoniere de 200.000 de RON în cadrul facilităţii de credit multiprodus aprobat la nivelul plafonului de 850.000 de RON conform Contractului de credit nr. x din 24 august 2006 şi a Actului adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 aparţine directorului executiv al B. Sucursala Călăraşi - T.

4. În data de 5 octombrie 2006, prin Actul adiţional nr. x la Contractul de credit nr. x din 24 august 2006 al SC Y. SRL, s-a stabilit majorarea creditului multiprodus de la suma de 445.000 RON la suma de 850.000 RON. Actul adiţional a fost semnat, din partea SC Y. SRL de către I., în calitate de administrator.

Prin referatul de credit din data de 21 septembrie 2006 s-a solicitat suplimentarea creditului la valoarea de 850.000 RON în vederea preluării unei linii de credit garantate de la D. Călăraşi în valoare de 450.000 RON. Ca şi garanţii se doreşte păstrarea garanţiilor iniţiale din contract şi suplimentarea cu garanţie din partea FGCR de 420.000 RON şi garanţii reale fără deposedare asupra unor utilaje agricole aflate sub ipoteca D. Călăraşi.

Prin referatul de credit din data de 3 octombrie 2006 s-a solicitat suplimentarea creditului la valoarea de 850.000 RON, fără preluarea liniei de credit de la D. Ca şi garanţii se doreşte păstrarea garanţiilor iniţiale din contract şi suplimentarea cu garanţie din partea FGCR de 420.000 RON şi garanţii reale fără deposedare asupra unui număr de 2 instalaţii de irigat x.

HHHH. a aprobat Decizia de vot II pentru majorarea plafonului aferent facilităţii multiprodus nr. x din 17 august 2006 de la suma de 445.000 RON la suma de 850.000 RON. Prin decizia de vot II s-a cerut şi suplimentarea garanţiilor astfel:

a) Cauţiune din partea FGCR - IFN SA în valoare de 409.000 RON, reprezentând 48,12% din valoarea creditului prin contractul de garantare x,

b) Garanţie reală mobiliară asupra a 2 instalaţii de irigat x nr. x din 15 martie 2004, valoare evaluare 78.111 RON; instalaţiile fuseseră achiziţionate de la SC III. SRL;

S-a apreciat că factura prin care inculpaţii au justificat provenienţa instalaţiilor atestă o operaţiune comercială nereală, întrucât este întocmită în data de 15 martie 2004, dată cu mult anterioară facturii cu nr. de ordine următor respectiv x, întocmită în data de 5 septembrie 2006 şi folosită la alt credit, respectiv la justificarea unei trageri din data de 6 septembrie 2006.

c) Ipotecă - imobil constând în teren în suprafaţă de 9979,30 mp şi construcţii situat în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, CF x (6) - NC x (7), valoare evaluare 1.000.000 RON.

d) Garanţie reală mobiliară pe soldul creditor al conturilor clientului.

În data de 5 octombrie 2006 când s-a semnat Actul Adiţional nr. x din A din 5 octombrie 2006 nu s-a inclus şi garanţia reală mobiliară asupra celor 2 instalaţii de irigat x conform FF nr. x din 15 martie 2004. Din partea băncii Actul adiţional a fost semnat de WW. - Director Executiv şi XX. - supervizor credite, iar din partea societăţii de către I. - administrator.

În data de 30 noiembrie 2006, în grupul bancar "Y. & LLLLL." este inclusă şi III. SRL

În data de 31 august 2007 SC Y. prin Creditul de trezorerie nr. x din 31 august 2007, face o tragere de 200.000 RON din facilitatea de credit multiprodus acordat în baza Contractului nr. x din 34615 din 24 august 2006 (ROL 19). Destinaţia creditului conform contractului era "Credit pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare/sezoniere", în schimb, societatea utilizează aproximativ 2/3 din valoarea creditului în alt scop, încălcând contractul de credit, astfel:

- suma de 69.705,18 RON este folosită pentru achitarea unui număr de 9 facturi ce reprezentau cheltuieli reale făcute pentru plata unor furnizori de carburanţi şi hrană pentru animale

- suma de 130.294,82 RON, prin intermediul unor operaţiuni comerciale nereale, este folosită în alt scop decât cel impus de bancă respectiv:

a) suma de 52831,6 RON este transferată către contul SC III. SRL (pentru plata facturilor nr. x din 7 septembrie 2007 în valoare de 9991.6 RON - şrot soia şi nr. x din 11 septembrie 2007 în valoare de 42.840 RON - sămânţă grâu "Capo"), apoi din contul respectiv suma de 10.000 RON este retrasă cash, iar suma de 31.500 RON este transferată înapoi în contul SC Y. SRL, pe motivul restituirii unui împrumut (contract x din 28 august 2007): cu suma respectivă SC Y. SRL achită facturi ce aveau ca obiect bunuri şi servicii ce nu se încadrau în scopul creditului;

Facturile fiscale nr. x din 7 septembrie 2007 în valoare de 9991.6 RON - şrot soia şi nr. x din 11 septembrie 2007 în valoare de 42.840 RON - sămânţă grâu "Capo" sunt semnate din partea SC III. SRL de către J., iar din partea SC Y. SRL de către A.

b) suma de 77.463,22 RON este transferată către contul FFFFF. SRL (pentru plata facturii nr. x din 14 septembrie 2007 - motorină), apoi se reîntoarce în contul Y. exact aceeaşi valoare, respectiv 77.463.22 RON (pentru plata facturii x din 14 septembrie 2007 - grâu): din suma respectivă Y. SRL retrage cash 10.000 RON iar cu diferenţa de 67.709,26 RON rambursează parţial credit.

Factura fiscală nr. x din 14 septembrie 2007 este semnată din partea SC Y. SRL de inculpata J.

Prin Referatul de utilizare credit nr. 28734/17 septembrie 2007, TTTT. - asistent consilier microîntreprinderi din cadrul B., constată că a fost respectată destinaţia creditului, fără a verifica destinaţia finală a banilor.

Tragerea rămâne nerambursată.

Cererea de tragere a sumei de 200.000 de RON este semnată în calitate de administrator, de inculpata I., iar din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro.

În data de 20 septembrie 2007, prin Actul adiţional nr. x, facilitatea de credit multiprodus se modifică în sensul că se stabileşte rambursarea lui într-o singură tranşă în data de 20 octombrie 2007.

În data de 16 mai 2008, prin Actul adiţional nr. x la Contractul de credit nr. x din 24 august 2006 este modificat obiectul contractului în sensul că suma este diminuată la 369.944 RON.

Prin Actul adiţional nr. x din 20 septembrie 2007 la facilitatea de credit multiprodus x din 24 august 2006 se stabileşte rambursarea creditului într-o singură tranşă în valoare de 405.000 RON, la data de 20 octombrie 2007. Actul adiţional este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea SC Y. SRL de către I. - administratorul societăţii.

Prin Actul adiţional nr. x din 16 mai 2008, contractul se modifică, în sensul că, obiectul contractului este acordarea unei facilităţi de credit multiprodus în sumă de 369.944,19 RON. Actul adiţional este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea SC Y. SRL de către I. - administratorul societăţii.

În luna februarie 2009, data cererii de plată a B. către FGCR, pentru contractul de garantare x, soldul creditului garantat de FGCR era de 347.681 RON iar valoarea garanţiei corespunzătoare procentului de garantare de 48,12% era de 167.304 RON, sumă pe care FGCR nu a plătit-o băncii. Analizând documentaţia prezentată de B. împreună cu cererea de plată, FGCR a constatat că "în mod eronat, nu a fost încheiat" contractul de garanţie reală mobiliară asupra celor două instalaţii de irigat, astfel că nu au fost respectate obligaţiile băncii prevăzute la art. 9 din contractul de garantare. Ca urmare, FGCR a comunicat băncii că nu poate onora plata garanţiei solicitate. Această decizie a avut în vedere şi prevederile art. 5 şi 17 din contractul de garantare x, care precizează că "plata sumei garantate/soldului acesteia se va face de către FGCR numai dacă s-au respectat prevederile" contractului de garantare şi ale convenţiei de lucru.

În data de 27 octombrie 2006, prin cererea de tragere nr. x SC Y. SRL trage suma de 405.000 RON din creditul multiprodus nr. 293/43528 din 27 octombrie 2006, credit pentru plata furnizorilor de furaje, carburanţi, piese de schimb, salarii, prestări servicii şi medicamente (ROL 10).

Mai mult de 2/3 din valoarea creditului este folosită în alt scop, încălcând contractul de credit, astfel:

- suma de 68.285,75 RON este folosită pentru achitarea unui număr de 6 facturi ce reprezentau cheltuieli reale făcute pentru plata unor furnizori de carburanţi şi hrană pentru animale

- suma de 336.714 RON, prin intermediul unor operaţiuni comerciale nereale, este folosită în alt scop decât cel impus de bancă; astfel, suma de 336.714,25 RON este transferată către contul SC III. SRL (pentru plata facturilor nr. x din 05 octombrie 2006 în valoare de 249.900 RON - furaje şi nr. x din 6 octombrie 2006 în valoare de 86.814,25 RON - prestări servicii - balotat şi transportat fân lucernă), apoi din contul respectiv suma de 5.000 RON este retrasă cash, suma de 85.000 RON este folosită de SC III. SRL pentru rambursarea unui credit de la D., iar suma de 249.500 RON este transferată înapoi în contul SC Y. SRL, pe motivul restituirii unui împrumut; cu suma respectivă SC Y. SRL rambursează o tragere anterioară, respectiv cea din subcontul ROL 9.

Cererea de tragere din data de 28 august 2007, a sumei de 200.000 de RON din facilitatea de credit multiprodus acordată în baza Contractului nr. x din 34615 din 24 august 2006 şi a Actului adiţional nr. x din 05 octombrie 2006, este semnată din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea SC Y. SRL de către I. - administratorul societăţii.

Cererea de tragere din data de 19 aprilie 2007, a sumei de 245.000 de RON din facilitatea de credit multiprodus acordată în baza Contractului nr. x din 34615 din 24 august 2006 şi a Actului adiţional nr. x din 05 octombrie 2006, este semnată din partea SC Y. SRL de către I. - administratorul societăţii.

5. În data de 7 noiembrie 2006, prin creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 SC Y. SRL obţine de la B. suma de 245.000 RON din creditul multiprodus nr. x din 24 august 2006 (ROL 11).

Creditul este garantat cu:

a) Ipotecă asupra imobilului compus din teren în suprafaţă de 9.979,94 mp şi construcţie C1- magazie pentru cereale, C4 - grajd bovine, C2 - bazin metalic pentru motorina şi o platformă de beton, C3 - locuinţă de serviciu, C5 - şopron şi padoc bovine, situate în comuna Vâlcelele, jud. Călăraşi, având NC 7, CF x. Imobilul a fost evaluat în data de 15 august 2006 de către GGGGG. la o valoare de piaţă de 1.000.000 RON şi acceptat în garanţie la valoarea de 750.000 RON. Ulterior, în data de 7 noiembrie 2011 imobilul este reevaluat de către SC HHHHH. SRL în scopul determinării valorii de lichidare, rezultând o valoare de piaţă de 220.000 RON (50.900 euro) şi o valoare de garanţie de 166.500 RON.

b) Cauţiune din partea FGCR - IFN SA în valoare de 409.000 RON, reprezentând 48,12% din valoarea creditului prin contractul de garantare x,

c) Garanţie reală mobiliară asupra a 2 instalaţii de irigat x nr. x din 15 martie 2004, valoare evaluare 78.111 RON, "achiziţionate" de la SC III. SRL.

d) Garanţie reală mobiliară pe soldul creditor al conturilor clientului.

Creditul era destinat plăţilor pentru activitatea curentă (inclusiv rambursări de credite, comisioane, plăţi bugete, arendă).

Societatea utilizează 3/4 din valoarea creditului în alt scop, încălcând contractul de credit, astfel:

- suma de 42.881,33 RON este folosită pentru achitarea unui număr de 5 facturi ce reprezentau cheltuieli reale făcute pentru plata unor furnizori;

- suma de 29.020 este retrasă cash;

- suma de 150.118,82 RON, prin intermediul unor operaţiuni comerciale nereale, este folosită în alt scop decât cel impus de bancă, astfel: suma este transferată către SC III. SRL (pentru plata facturii nr. x în valoare de 150.118 RON - arat, scarificat), apoi din contul SC III. SRL deschis la D., suma de 75.176 RON este folosită pentru rambursarea unui credit de la D., iar suma de 68.000 RON este transferată în contul SC Y. SRL de la D., cu justificarea unui împrumut, de unde este utilizată de către SC Y. SRL pentru plata primei rate a unui credit obţinut de la un furnizor.

Factura fiscală nr. x din 13 noiembrie 2006 este semnată din partea SC III. SRL de către A., din partea SC Y. SRL de către I. iar la numele delegatului - J.

Tragerea rămâne nerambursată.

Cererea de tragere a sumei de 245.000 de RON este semnată în calitate de administrator, de inculpata I.

La data de 30 aprilie 2008, SC Y. SRL solicită sistarea liniei de credit în sumă de 245.000 RON şi eşalonarea la rambursare pe o perioadă de 12 luni.

În urma cererii, se întocmeşte o Notă nr. 7586 din 30 aprilie 2008 de către consilierul microîntreprinderi U., aprobată de directorul executiv T., prin care se constată:

- SC Y. SRL înregistrează la data analizei o expunere bancară în sumă de 6.279.160,48 RON din care o dobândă datorată în sumă de 51.133,03 RON;

- SC Y. SRL face parte din debitorul unic SC Y. SRL & LLLLL. SRL care înregistrează la data analizei o expunere bancară în sumă totală de 6.782.193,78 RON din care o dobândă datorată în sumă de 84.031,71 RON (dobânzi restante 52.445,69 RON):

- începând cu data de 01 iunie 2007, societatea a înregistrat un comportament necorespunzător, înregistrând un serviciu al datoriei cu un maxim de 89 de zile; la data de 30 aprilie 2008, serviciul datoriei este de 41 de zile;

- obligaţiile bancare aferente perioadei următoare de 12 luni, sunt în sumă totală de 608.245 RON;

Se decide aprobarea solicitării SC Y. SRL de sistare a liniei de credit în sumă de 245.000 RON şi eşalonarea la rambursare pe o perioadă de 12 luni, în trei rate a câte 80.000 de RON primele două rate şi 85.000 de RON ultima rată, rate scadente la datele de 28 noiembrie 2008, 30 ianuarie 2009 şi 20 aprilie 2009.

Cererea de modificare a liniei de credit din data de 24 aprilie 2008, este semnată din partea B. de către T. - directorul executiv retail şi U. - consilier client micro, iar din partea SC Y. SRL de către administratorul I.

6. La data de 07 decembrie 2006, SC III. SRL a încheiat Contractul de credit nr. x cu B., având ca obiect un credit pentru agricultură în valoare de 360.000 RON.

Contractul de credit este semnat, din partea SC III. SRL de inculpatul A., în calitate de administrator. Acesta a semnat de asemenea, cererea de credit, Condiţiile-generale anexă la contract, precum şi contractele de garanţie.

Creditul este garantat cu:

Garanţie reală mobiliară pe soldul creditor al conturilor clientului.

Garanţie reală fără deposedare asupra unui număr de nouă utilaje agricole:

a. 1 buc. Combinator x şi 1 buc. Seminator x achiziţionate în data de 15 octombrie 2004 (factura x) de la ZZZZ. SRL la preţul de 185.759 RON,

b. 1 buc. Grapă cu discuri x cu tăvălug x achiziţionată în data de 29 august 2005 (factura x) de la ZZZZ. SRL la preţul de 124.950 RON,

c. 4 buc. Instalaţie irigat x, (serii x, y) achiziţionate în data de 11 iunie 2002 (factura x) de la IIIII. SRL la preţul de 182.784 RON;

d. 1 buc. tractor x, serie x, achiziţionat de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 25.000 euro

e. 1 buc. x, serie x, achiziţionat de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 10.000 euro, toate proprietatea SC III. SRL Călăraşi, având o valoare evaluată la 304.868 RON şi admisă în garanţie la 182.921 RON.

b) Garanţie reală fără deposedare asupra recoltei de grâu înfiinţată pe suprafaţă de 235 ha, proprietatea SC III. SRL, având o valoare evaluată la 411.250 RON şi admisă în garanţie la 246.750 RON.

Deşi destinaţia creditului conform contractului era "Plăţi furnizori de combustibili, îngrăşăminte, piese de schimb, seminţe, salarii şi asimilate, lucrări mecanice", în schimb societatea utilizează mai mult de 2/3 din valoarea creditului în alt scop, încălcând contractul de credit, astfel:

- suma de 109.323,55 este folosită pentru achitarea unui număr de 21 facturi ce reprezentau cheltuieli reale făcute pentru plata unor furnizori de carburanţi, piese de schimb etc.

- suma de 250.676,45 RON, prin intermediul unor operaţiuni comerciale nereale, este folosită în alt scop decât cel impus de bancă respectiv:

a) suma de 192.834,12 RON este transferată către conturile Y. SRL deschise la D. şi B. (pentru plata facturii nr. x din 31 octombrie 2006 - scarificat şi discuit), apoi din contul de la D., suma de 10.000 RON este retrasă cash şi suma de 170.000 RON folosită pentru rambursarea unui credit de la D., iar suma de 22,834 RON din contul B. este folosită de Y. SRL pentru plata unui rate la creditele sale de la B.;

Factura fiscală nr. x din 31 octombrie 2006 este semnată din partea SC Y. SRL de inculpata I., iar din partea SC III. SRL de către inculpatul A.

b) suma de 57.842,33 RON este transferată către contul FFFFF. SRL (pentru plata facturii nr. x din 04 decembrie 2006 - sămânţă grâu "Prowidir"):

La momentul întocmirii facturilor, SC III. SRL avea utilajele necesare să presteze serviciile respective şi nu se impunea să încheie contracte de prestări servicii cu SC Y. SRL, mai ales că, anterior, în data de 13 noiembrie 2006, dată la care SC Y. SRL face o tragere dintr-un credit al său, suma de 150.118 este transferată către SC III. SRL tot pentru prestări servicii în agricultură, respectiv arat, scarificat, rezultând că cele două societăţi îşi "prestau" reciproc aceleaşi servicii.

De asemenea, în referatul de credit, SC Y. SRL nu figurează ca şi furnizori al SC III. SRL, ci din contră, ca şi client al SC III. SRL

7. La data de 28 februarie 2007, prin Contractul nr. x din 6003 SC Y. SRL obţine o facilitate de cont în sumă de 120.000 RON pe termen de 30 zile pentru plăti ce privesc activitatea de bază a societăţii (ROL 15).

Creditul este garantat cu:

a) garanţie reală fără deposedare de rangul I asupra

- Tractor x 4755, serie saşiu nr. x conform facturii nr. x din 27 august 2004, achiziţionat de la SC III. SRL; Factura în cauză este falsă întrucât acelaşi utilaj este ipotecat anterior, în 7 decembrie 2006, dar, şi ulterior în luna septembrie 2007 de SC III. SRL, ca şi bun propriu al societăţii, achiziţionat de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 25.000 euro;

- Două instalaţii irigat tip D310 (fără dovada proprietăţii), evaluate la valoarea de 208.260 RON, admise în garanţie la valoarea de 124.956 RON

c) garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor curente/subconturile deschise la B.

La data de 28 august 2007, SC III. SRL încheie contractele de leasing nr. x şi 50966 ce au avut ca obiect achiziţionarea a două tractoare agricole, respectiv:

- Tractor x 446RC cu seria şasiu x,

- Tractor x 456RC cu seria şasiu x.

Conform răspunsului formulat de GGGGGGGGGGGGG. SA, cele două contracte s-au închis în data de 29 februarie 2012 ca urmare a îndeplinirii tuturor obligaţiilor contractuale de către utilizator, deşi SC III. SRL era radiată din data de 2 noiembrie 2010.

La data de 14 septembrie 2007, în grupul bancar este inclusă şi I.

8. La data de 21 septembrie 2007, SC III. SRL încheie Contractul de credit nr. x cu B., având ca obiect un credit pentru agricultură în valoare de 350.000 RON.

Contractul de credit este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro, din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul A., iar din partea garantului SC Y. SRL, de către administratorul I.

Decizia de vot nr. x - 16 din 8 septembrie 2007 aparţine directorului U.

Creditul este garantat cu:

a) Garanţie reală mobiliară pe soldul creditor al conturilor clientului.

b) Garanţie reală fără deposedare asupra unui număr de 10 utilaje agricole, respectiv:

- 1 buc. Combinator x şi 1 buc. Seminator x achiziţionate în data de 15 octombrie 2004 (factura x) de la ZZZZ. SRL la preţul de 185.759 RON,

- 1 buc. Grapa cu discuri x cu tăvălug x achiziţionată în data de 29 august 2005 (factura x) de la ZZZZ. SRL la preţul de 124.950 RON,

- 4 buc. Instalaţie irigat x 0, achiziţionate în data de 11 iunie 2002 (factura x) de la IIIII. SRL la preţul de 182.784 RON;

- 1 buc. tractor x, serie x, achiziţionat de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 25.000 euro;

- 1 buc. x, serie x, achiziţionat de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 10.000 euro

- 3 buc. Accesorii tractor - cupă normală baloţi, furcă îngrăşăminte, furcă baloţi, achiziţionate de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 3.383 euro;

având o valoare evaluată la 291.642 RON şi admisă în garanţie la 174.985 RON.

c) Garanţie reală fără deposedare asupra unui număr de 4 utilaje agricole, respectiv:

- 1 buc. Tractor x serie x, "achiziţionat" de la III. SRL în data de 23 noiembrie 2006 cu factura x, în valoare de 285.600 RON; Nu există dovada efectivă a plăţii şi, de asemenea, nici în extrasele de cont nu a fost identificată plata;

- 2 buc. Instalaţii de irigat x, "achiziţionate" de la III. SRL în data de 1 septembrie 2002 cu factura nr. x, în valoare de 131.852 RON. Nu există dovada efectivă a plăţii, tranzacţia fiind fictivă, întrucât în extrasul de cont al SC Y. SRL a fost identificată o plată către SC III. SRL pentru factura cu nr. x din 20 septembrie 2005, fiind o factură din acelaşi carnet cu o dată ulterioară facturii nr. x, dar cu număr mai mic;

- 1 buc. Presa x îmbalotat baloţi paralelipipedici seria x (2005), achiziţionată prin factura nr. x din 23 iunie 2006 de la (neinteligibil pe factură) la preţul de 179.868 RON. Nu există dovada efectivă a plăţii şi, de asemenea, nici în extrasele de cont nu a fost identificată plata, toate 4 având o valoare evaluată la 390.376 RON şi admise în garanţie la 234.226 RON, aparţinând SC Y. SRL

Contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor curente nr. x din 20 septembrie 2007 este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul A.

Contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra unor utilaje agricole proprietatea SC Y. SRL, este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea garantului SC Y. SRL, de către administratorul I.

Contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra unor utilaje agricole proprietatea SC III. SRL este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul A.

Toate datele financiar-contabile depuse la dosarul de creditare sunt semnate de A.

Creditul este folosit, în mod disimulat, pentru rambursarea unor credite ale SC Y. SRL, astfel prima tragere din credit în valoare de 216.385,44 RON este transferată de SC III. SRL către SC Y. SRL (147.998 RON - factura x din 21 septembrie 2007 - sămânţă grâu) şi SC FFFFF. SRL (68.387,16 RON - factura x din 19 septembrie 2007 - îngrăşăminte complexe). SC FFFFF. SRL transferă exact aceeaşi sumă primită de la SC III. SRL tot către SC Y. SRL (factura x din 21 septembrie 2007 - prestări servicii), care la rândul său, cu suma primită de la cele două societăţi rambursează creditul la B.

A doua tragere din credit în valoare de 118.700 RON este transferată de asemenea către SC FFFFF. SRL (factura fiscală nr. x din 25 septembrie 2007 în valoare de 118.699,94 RON - motorină), care la rândul său o transferă către SC Y. SRL Ca şi în cazul altor credite, toate transferurile sunt efectuate în baza unor facturi ce atestă achiziţii fără o bază reală, respectiv motorină, sămânţă, îngrăşăminte, prestări servicii. De asemenea, în referatul de credit, cele două societăţi care "facilitează" circuitul sumelor de bani obţinuţi din credit, respectiv SC Y. SRL şi SC FFFFF. SRL nu figurează ca şi furnizori ai SC III. SRL, ci din contră, în unele documente din dosarul de credit, SC Y. SRL şi SC FFFFF. SRL figurează ca şi clienţi ai SC III. SRL, iar SC FFFFF. SRL figurează şi la capitolul concurenţă pentru SC III. SRL

Toate ordinele de plată depuse de SC III. SRL la dosar pentru justificarea utilizării creditului sunt semnate de inculpata I.

Factura fiscală nr. x din 21 septembrie 2007, întocmită în fals, este semnată din partea SC Y. SRL de către I., din partea SC III. SRL de către A. iar la rubrica delegat - de către J.

Factura fiscală nr. x din 25 septembrie 2007, întocmită în fals este semnată din partea SC III. SRL de către J.

La data de 30 iulie 2008, s-a încheiat Actul Adiţional nr. x din A din 30 iulie 2008 la Contractul de Credit nr. x din 21 septembrie 2007 prin care se stabileşte rambursare creditului în 3 rate. Şi acesta este semnat de aceleaşi persoane: din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro, din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul A., iar din partea garantului SC Y. SRL, de către administratorul I.

În scopul rescadenţării din data de 31 iulie 2008 pentru data de 31 august 2009, consilierul micro U. întocmeşte Nota nr. x din 30 iulie 2008. Motivul invocat este faptul că nu a fost valorificată producţia de grâu din cauza preţurilor care se află sub preţurile de cost.

Cererea adresată B. de rescadenţare a creditului, este formulată de SC III. SRL în data de 24 iulie 2008 şi semnată de A., deşi, din data de 4 iulie 2008, administrator al acestei societăţi este O.

La data de 25 ianuarie 2008, O. a obţinut un credit de nevoi personale de la B. în sumă de 17.060 RON.

Deşi O. era asociat unic şi administrator al SC III. SRL, care contractase credite de la B., expunerea acestuia nu a fost inclusă în grupul Y. & LLLLL. De asemenea, acest credit nu a fost luat în considerare în expunerea creditelor obţinute de SC III. SRL Ulterior, în data de 01 septembrie 2009, după ce a fost aprobată local rescadenţarea creditului nr. x din 21 octombrie 2008 şi I. a achitat rata restantă de la creditul lui O., a fost constituit Grupul III.

La data de 30 iulie 2008, în vederea obţinerii de credite bancare şi refinanţării cu uşurinţă a celor existente, din grupul bancar, în mod fraudulos şi pentru un scop ilicit, este exclusă SC III. SRL, datorită "schimbării" acţionariatului. Faptul că societatea a fost controlată în continuare de către grupul organizat coordonat de A. şi că O. nu era decât un om "de paie" este susţinut de mai multe acţiuni întreprinse de membrii grupului, astfel:

- în data de 30 iulie 2008, data excluderii SC III. SRL din grupul bancar, s-a semnat Actul Adiţional nr. x din A/30 iulie 2008 la Contractul de Credit nr. x din 21 septembrie 2007 în care SC Y. SRL a semnat în calitate de garant pentru SC III. SRL . Conform Procedurii de Monitorizare a Debitorului Unic grupul reprezenta orice persoană ori grup de persoane fizice şi/sau juridice faţă de care banca are o expunere asupra căreia există un singur risc de credit pentru bancă. Din această categorie făceau parte şi relaţiile dintre firme bazate pe garanţii încrucişate sau/şi bazate pe o interdependenţă comercială directă, care nu poate fi substituită într-un termen scurt, astfel SC III. SRL nu ar fi trebuit să fie exclusă din Grup.

- în cursul lunii august 2009, I. plăteşte o rată restantă a creditului contractat de O.,

- în data de 9 octombrie 2008, adică după trei luni de la numirea ca administrator (totodată devenind şi unic asociat) al SC III. SRL O. îi împuterniceşte pe A. şi I. prin procură notarială, să desfăşoare orice activitate şi să semneze oriunde va fi necesar, în numele său şi pentru el .

- în data de 15 octombrie 2008 când SC III. SRL obţine un card de credit B. Visa Electron prin Contractul nr. x din 14954 din 15 octombrie 2008 în sumă de 35.000 RON, creditul este garantat cu garanţie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor deschise la B. şi fidejusiune acordată de A. şi I.

- creditele obţinute de SC III. SRL în data de 20 octombrie 2008 de la B. sunt garantate tot de către LLLLL.

- în data de 26 mai 2009 cu ocazia deschiderii unui cont la E., O. deşi era administrator şi unic asociat al SC III. SRL, la rubrica loc de muncă din formularul bancar menţionează ca şi angajator pe "SC MMMMM. SRL",

- de obţinerea creditului de la MM. în data de 25 august 2009, se ocupă A.,

- în data de 29 ianuarie 2010 O. deschide un cont la NNNNN. pentru SC III. SRL, dar în aceeaşi zi, prin procură notarială, împuterniceşte pe A. şi I. să încheie orice act şi să efectueze orice operaţiune bancară.

- ulterior cesionării părţilor sociale ale SC III. SRL către R. dar, şi ulterior dizolvării societăţii, de operaţiunile bancare şi de efectuare a plăţilor pentru unele datorii ale societăţii se ocupă I. şi K.

S-a apreciat că împrejurarea că inculpaţii A., I. şi angajaţii B. au acţionat cu intenţie, pentru scoaterea din grup a SC III. SRL, rezultă şi dintr-o discuţie telefonică purtată în data de 23 septembrie 2014 între I. şi A. În toamna anului 2014, deşi societăţile lor sunt pline de datorii, cu nenumărate credite restante, cei doi încearcă în continuare, obţinerea altor credite. Mai mult decât atât, pentru a putea obţine un credit de la E., cei doi inculpaţi doresc să convingă angajata băncii să scoată firma solicitantă din grupul de firme, astfel cum s-a procedat cu grupul Y. & LLLLL. la B., pentru ca competenţa de aprobare să rămâne la nivel local:

(..)

A.: - Cu ăla, cu E., n-ai mai avansat nimic, nu?!

I.: - Am sunat-o pe asta de-aici.. fata aia, OOOOO. aia, cică şi-a dat demisia.

A.: - Ali dracu! Tre’ s-o luăm.. iar de la început!

I.: - .. a zis că, dacă nu era grup, îmi dădea asta de-aici şi nu mai trimitea la Bucureşti.

A.: - Zi-i s-o scoatem din grup, dă-o-n p//a mea!

I.: - Da!

A.: - Trebuie scoasă din grup, neapărat, îmi bag p//a în mă-sa!

I.: - Da!

A.: - Bine, hai că mai vorbim!

I.: - Bine!

9. La data de 15 octombrie 2008, SC III. SRL obţine un card de credit B. Visa Electron prin Contractul nr. x din 14954 din 15 octombrie 2008 în sumă de 35.000 RON.

Referatul de credit a fost întocmit de U. iar Decizia de vot I (nr. 82 din 15 octombrie 2008) a fost luată de T. - Director executiv.

În Referatul de credit întocmit în data de 13 octombrie 2008, la capitolul Prognoza cash-flow-ului se arată că societatea nu are la acest moment posibilitatea rambursării tuturor ratelor şi dobânzilor la creditele bancare solicitate precum şi a ratelor şi dobânzilor la contractele de leasing în derulare.

Creditul a fost garantat cu garanţie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor deschise la B. şi fidejusiune acordată de A. şi I.

La data de 20 octombrie 2008, SC III. SRL obţine două credite de la B. Sucursala Judeţeană Călăraşi:

10. Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 în sumă de 75.000 RON, pe o perioadă de 12 luni, utilizat pentru finanţarea activităţii curente cu excepţia plăţilor pentru activitatea de investiţii. Referatul a fost întocmit de U. iar Decizia de vot I a fost luată de T. - Director executiv. Creditul a fost garantat cu garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor curente deschise la B. şi fidejusiune acordată de A. şi I.

Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008 a fost semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro, din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul O., dar şi de către garanţii A. şi I.

Aceleaşi persoane au semnat şi contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor curente nr. x din 15 octombrie 2008.

Contractul de fidejusiune nr. x din 15 octombrie 2008, prin care garanţii A. şi I. renunţă la beneficiul diviziunii şi discuţiunii şi se obligă în solidar cu împrumutatul SC III. SRL să garanteze în favoarea B. creditul în sumă de 75.000 de RON, a fost semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi JJJJ. - consilier client micro precum şi de către fidejusorii A. şi I.

Conform extrasului de cont, întreaga sumă este retrasă cash (fără justificări), în tranşe zilnice a câte 10.000 RON, după ce în prealabil rambursează un credit obţinut anterior.

La data de 26 octombrie 2009, B. prelungeşte linia de credit nr. x din 20 octombrie 2008 - în sumă de 75.000 RON a SC III. SRL

Actul adiţional nr. x din 30 octombrie 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008 a fost semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi JJJJ. - consilier client micro, din partea SC III. SRL de către administratorul O., dar şi de către garanţii A., I., O. şi PPPP. Aceleaşi persoane au semnat şi Condiţiile generale- anexă la contract.

Decizia de vot nr. x (nr. x din 20 octombrie 2009) a fost dată de T.

Decizia de vot nr. x (nr. x din 26 octombrie 2009) a fost dată de PPPPP. - specialist de risc din cadrul Direcţiei Managementul Riscului Retail.

Prin decizie, specialistul de risc a arătat că asociatul înregistrează întârzieri mai mari de 30 de zile şi sume de peste 100 de RON şi întârzieri în Centrala Riscului Bancar. Prin urmare, solicită condiţii suplimentare pentru rescadenţare:

- societatea va derula prin B. minim 80% din totalul rulajului bancar;

- sumele împrumutate societăţii de către asociat nu vor retrase pe toată perioada de creditare, decât cu acordul băncii şi numai în condiţiile în care indicatorii economico-financiari şi serviciul datoriei vor fi corespunzători;

- societatea va asigura culturile agricole pentru anul agricol 2009 - 2010 împotriva tuturor riscurilor, şi va prezenta la bancă poliţa de asigurare din care să rezulte acest lucru;

Totodată, prin aceeaşi decizie, supervizorul solicită sucursalei Călăraşi:

- să monitorizeze semestrial condiţia de rulaj şi lunar, comportamentul de plată;

- să reactiveze creditul numai după ce societatea va achita toate dobânzile şi comisioanele restante la momentul efectuării operaţiunii;

Referatul de credit nr. x - 29 septembrie 2009 a fost întocmit de JJJJ. - Manager de relaţii, Decizia de vot I a fost luată de T. - Director executiv, iar decizia de vot II a fost luată de PPPPP. - Manager risc 2.

Condiţia prelungirii a fost suplimentarea garanţiilor cu fidejusiune acordată de O. (asociatul şi administratorul firmei) şi PPPP. Linia de credit nu a fost însă achitată când a ajuns la scadenţă, fiind trecută la restanţă din 14 octombrie 2010.

11. Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 în sumă de 433.700 RON, pe o perioadă de 360 zile, utilizat ca şi capital de lucru pentru finanţarea activităţii agricole de producţie - înfiinţarea culturii de grâu determinată în funcţie de tehnologia culturii, plăţi furnizori sămânţă de grâu şi îngrăşăminte, erbicide, insecticide, carburanţi, piese de schimb, asigurarea culturilor, plata salariilor şi a obligaţiilor aferente precum şi altor plăţi conform Legii 150/2003. Referatul a fost întocmit de U. iar Decizia de vot I (nr. 80 din 15 octombrie 2008) a fost luată de T. - Director executiv. .

Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008 a fost semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro, din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul O., dar şi de către garanţii A. şi I.

Aceleaşi persoane au semnat şi contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor curente nr. x din 15 octombrie 2008 şi contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra unor utilaje agricole nr. x din 15 octombrie 2008.

Contractul de ipotecă nr. x din 15 octombrie 2008 asupra celor două imobile aparţinând soţilor A. şi I. (nr. cadastral x şi înscris în CF nr. x şi, respectiv, nr. cadastral x şi înscris în CF nr. x) autentificat sub nr. x din 16 octombrie 2008 de BNP GGG. este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi TTTT. precum şi de către garanţii ipotecari A. şi I.

Creditul a fost garantat cu:

a. Ipotecă de rang I asupra terenului intravilan curţi construcţii (suprafaţă de 1.850 mp) C1 - magazin alimentar (suprafaţă utilă 81 mp.) - situat în jud. Călăraşi, nr. cadastral x şi înscris în CF nr. x - proprietatea soţilor A. şi I., având o valoare admisă în garanţie de 86.914 RON.

b. Ipotecă de rang I asupra imobilului compus din teren intravilan curţi construcţii (1844 mp.) C1 - Magazie + Bufet + Frizerie (suprafaţă utilă 322 mp.) situat în jud. Călăraşi, nr. cadastral x şi înscris în CF nr. x - proprietatea soţilor A. şi I., având o valoare admisă în garanţie de 346.794 RON.

c. Garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra utilajelor agricole constând în:

i. 1 buc. tractor x, serie x, achiziţionat de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 25.000 euro ii. 1 buc. x, serie x-4, achiziţionat de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 10.000 euro, iii. 4 buc. instalaţie irigat x, (serii x, y) achiziţionate în data de 11 iunie 2002 (factura x) de la IIIII. SRL la preţul de 182.784 RON, având o valoare admisă în garanţie de 92.868 RON.

În ziua tragerii, întreaga sumă este transferată către LL., pentru plata a două facturi din aceeaşi zi, respectiv factura nr. x în valoare de 248.060 RON şi factura nr. x în valoare de 248.060 RON (grâu "Boema"), apoi din contul Asociaţiei, întreaga sumă este transferată în contul SC Y. SRL, deschis la D., pentru plata a două facturi cu valoare identică celor prin care primise banii de la SC III. SRL

Factura fiscala nr. x din 11 iunie 2002 pentru instalaţie irigat x (4 bucăţi), nu este însoţită şi de dovada achitării . Valoarea de piaţă a utilajelor (154.780 RON) s-a stabilit conform unui tabel întocmit de SC III. SRL, iar valoarea de garanţie a fost stabilită la 60% din această valoare . Conform Procedurilor şi Normelor băncii valoarea din factura fiscala nr. x din 11 iunie 2008 se putea utiliza ca şi valoare reprezentativă de piaţă pentru cele 4 instalaţii de irigat, deoarece era mai recentă de 3 luni, însă pentru tractorul x şi plugul x era obligatorie întocmirea unui Raport de evaluare deoarece facturile acestora erau mai vechi de 3 luni, însă la nivel de sucursală, s-a hotărât să nu se întocmească raport de evaluare pentru aceste utilaje.

În Referatul de credit nr. x întocmit de Managerul de Relaţii din cadrul Sucursalei Judeţene Călăraşi (U.), s-a prezentat analiza financiar contabilă întocmită pe baza documentaţiei aferentă datei de 30 iunie 2008 din care reiese faptul că ratele şi dobânzile la contractele de leasing aflate în desfăşurare depăşeau disponibilul lunar . Aceste rate erau în sumă de 84.340 RON, iar disponibilul rezultat era de 36.000 RON/lună. De asemenea, s-a menţionat că societatea nu avea la acel moment posibilitatea rambursării tuturor ratelor şi dobânzilor la creditele bancare solicitate precum şi a ratelor şi dobânzilor la creditele de leasing în derulare. Cu toate acestea, nu s-a ţinut cont de Principiul prudenţei bancare şi s-a decis aprobarea celor 2 aplicaţii de credit. Decizia de creditare a fost luată de Directorul Executiv - Sucursala Judeţeană Călăraşi (T.) şi s-a bazat pe prognozarea veniturilor care vor rezulta în urma valorificării integrale a producţiei agricole, lucru care presupune un nivel de risc foarte mare de nerambursare a obligaţiilor contractuale ţinând cont de specificul activităţii desfăşurate de client .

În data în care s-au acordat creditele SC III. SRL, Grupul avea o expunere reală faţă de B. de 1.626.291 euro şi în plus SC Y. SRL avea 180 zile de întârziere . Ţinând cont de faptul că acest client ar fi trebuit să fie considerat client corporate şi Grupul avea 180 zile întârziere, conform Ordinului Preşedintelui Executiv al B. SA nr. 3 din 04 ianuarie 2008 referitor la Limitele de Autoritate pentru aprobarea produselor tip credit pentru clienţii corporate, orice majorare/modificare de expunere trebuia aprobată de Comitetul Executiv . Prin excluderea SC III. SRL din Grup, decizia de aprobare s-a luat la nivel local, respectiv a fost de competenţa Directorului Executiv al Sucursalei Judeţene Călăraşi şi nu de cea a Comitetului Executiv. Creditele obţinute de SC III. SRL au fost garantate de LLLLL., deşi aceasta tocmai renunţase la firmă.

Din mail-ul de serviciu primit de U. în data de 29 iulie 2008, dar şi din adresa nr. x din 25 iulie 2009, rezultă că aceasta a solicitat excluderea SC III. SRL din grup.

Legăturile dintre cele 2 firme şi cele 2 familii (LLLLL. şi O.), au existat şi după modificările de acţionariat, astfel:

- LLLLL. a fost acţionar/administrator la ambele firme,

- creditele obţinute de societatea III., când O. era acţionar, sunt garantate de LLLLL., atât cu toate bunurile prezente şi viitoare (contract de fidejusiune) cât şi cu ipoteci asupra imobilelor aflate în proprietatea familiei LLLLL.

- Legăturile comerciale existente între cele 2 firme de tipul client-furnizor/furnizor-client (în perioada septembrie 2006- octombrie 2007 SC III. SRL a transferat în conturile SC Y. SRL deschise la B. suma de 666.581 RON cu titlu de împrumut sau restituire împrumut. În aceeaşi perioadă SC Y. SRL transferă în conturile SC III. SRL de la B. suma de 592.950 RON tot cu titlu de împrumut sau restituire împrumut. În luna decembrie 2006 s-au făcut transferuri din conturile SC III. SRL deschise la B. în conturile SC Y. SRL deschise la D. în sumă de 170.000 RON. Au existat transferuri şi din conturile de la D. ale SC III. SRL în conturile de la B. ale SC Y. SRL După ce s-a modificat acţionariatul societăţii III. SRL în 09 iulie 2008, majoritatea sumelor încasate sau achitate de această societate au fost în/către conturile proprii din D. .

- A. a reluat acţionariatul firmei III. din luna iunie 2010,

- Decizia nr. 1 din 30 ianuarie 2008 şi Decizia nr. 2/30 ianuarie 2009 privind modul de repartizare a profitului net aferent anului 2007, respectiv 2008, deşi au fost întocmite fiecare în numele administratorului de la data respectivă, ambele au fost semnate şi întocmite de aceeaşi persoană, respectiv O., cu toate că acesta nu era administrator în data de 30 ianuarie 2008 .

Prin adresa din data de 9 ianuarie 2009, SC III. SRL a solicitat B. eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte modalitatea de achitare a creditului nr. x din 21 septembrie 2007. Această cerere este semnată, în calitate de administrator de inculpatul A., deşi, la această dată, administrator era O.

În data de 31 august 2009, dată în care s-a aprobat rescadenţarea creditului nr. x din 21 octombrie 2008 contractat de SC III. SRL la B. - Călăraşi, I. - asociat şi administrator în SC Y. SRL a achitat o rată restantă a unui credit contractat de O.

La data de 31 august 2009, întrucât la momentul scadenţei facilităţilor de credit contractate de la B. - Sucursala Judeţeana Călăraşi, SC III. SRL nu a avut disponibilul necesar pentru rambursarea obligaţiilor de plată către B., la nivel de sucursală judeţeană, s-a întocmit Referatul de credit nr. x/2009/85767 şi s-a aprobat local Rescadenţarea creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008, stabilindu-se noul termen de rambursare la data de 30 septembrie 2009.

Actul adiţional nr. x din 31 august 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008 este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi VV. - consilier client micro, din partea SC III. SRL de către administratorul O. dar şi de către garanţii A., I., O. şi PPPP. Aceleaşi persoane au semnat şi Condiţiile generale- anexă la contract.

Cu aceeaşi ocazie, O. şi soţia sa PPPP. au semnat şi un contract de fidejusiune prin care cei doi soţi se obligă în solidar cu SC III. SRL, să garanteze în favoarea B. creditul în sumă de 433.700 RON.

O. a mai semnat acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare, acordul de transmitere, prelucrare şi consultare a informaţiilor la SC Biroul de Credit SA, precum şi pentru primirea raportului de credit

Referatul de credit a fost întocmit de VV. - Manager Relaţii, iar Decizia de Vot I - 70 din 31 august 2009 este luată de T. Prin rescadenţare, s-a aprobat amânarea scadenţei primei rate şi a dobânzilor aferente, cu 1 lună. Decizia de restructurare a încălcat Principiile de prudenţă bancară din 2 considerente:

a) Risc de neplată - întrucât rescadenţarea s-a aprobat în condiţiile în care firma avea datorii considerabile şi anume - 4.084.000 RON excluzând creditele de la B., în condiţiile în care cifra de afaceri la aceeaşi dată era de 1.754.000 RON. Deşi societatea avea conform analizei financiar-contabile un disponibil dublu faţă de momentul analizei iniţiale, respectiv 74.000 RON faţă de 36.000 RON, asociatul firmei nu şi-a achitat datoriile.

b) Risc de acoperire cu garanţii insuficiente - La aprobarea iniţială a acestui credit s-au întocmit rapoarte de evaluare pentru cele două imobile de către QQQQQ. La data de 31 august 2009, când s-a aprobat rescadenţarea, existau la dosarul de credit rapoarte de evaluare din data de 28 august 2009, pentru cele două imobile, în care valoarea de garanţie era 0, fiind garanţii de tip C., astfel:

Data

10 iunie 2008 QQQQQ.

28 august 2009 RRRRR.

Valoare

Val. piaţă

Val. garanţie

Val. piaţă

Val. garanţie

Imobil A

115.885

86.914

62.456

Imobil B

462.392

346.794

249.206

Cu toate că rapoartele de evaluare erau depuse la dosar, imobilele au fost luate în garanţie la aceeaşi valoare ca şi în data de 10 iunie 2008 (evaluarea iniţială). Mai mult de atât, nici de această dată nu s-a întocmit raport de evaluare pentru echipamentele şi utilajele luate în garanţie. În consecinţă acestora li s-a păstrat valoarea stabilită iniţial în 10 iunie 2008, fără să se ţină cont de deprecierile survenite în urma uzurii fizice şi morale.

Decizia de vot II acordată de către un membru DMRR, a fost condiţionată prin multiple clauze contractuale şi clauze de monitorizare la nivel de sucursală, însă aceste clauze nu au fost respectate, astfel:

Garanţiile trebuiau suplimentate cu:

- garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra următoarelor mijloace fixe proprietatea societăţii:

- remorcă cu împingător x cu echipament de împrăştiere (2009) serie x şi distribuitor îngrăşăminte SV7 (2009) seria x, "achiziţionate" cu factura x din 25 august 2009 de la SSSSS. SRL la preţul de 424.560 RON (aceste utilaje nu fuseseră achitate întrucât plăţile menţionate prin Ordinele de plată nr. x din 25 august 2009 şi y din 7 august 2009, vizate de bancă şi semnate, nu se regăsesc în extrasele de cont oficiale ale societăţii):

- cisternă vidanjă cu trei axe seria x (2009) şi basculantă în trei părţi pe trei axe x cu melc de descărcare seria x, achiziţionate cu factura x din 30 august 2009 de la TTTTT. SRL la preţul de 563.364 RON (aceste utilaje nu fuseseră achitate întrucât plata menţionată prin Ordinul de plată nr. x din 30 august 2009, nu se regăseşte în extrasele de cont oficiale ale societăţii):

Ordinele de plată nr. x din 30 august 2009, y din 25 august 2009 şi z din 7 august 2009 întocmite în fals şi depuse la dosarul de credit sunt semnate de inculpatul A.

Delegaţii din cele două facturi sunt O. (pentru SSSSS. SRL) şi UUUUU. (pentru TTTTT. SRL). Conform declaraţiei informative 394 depuse de III. SRL, cele două societăţi de la care ar fi cumpărat utilaje, respectiv SSSSS. şi TTTTT. nu figurează ca şi furnizori ai săi. De asemenea cele două societăţi comerciale au alte obiecte de activitate decât comercializarea de utilaje.

- ipotecă asupra imobilului lui VVVVV. înscris în CF x Vâlcelele, admisă în garanţie la valoarea de 37.313 RON (valoare de piaţă evaluată la suma de 53.304 RON):

- cesiunea tuturor creanţelor provenite din contractul de furnizare a laptelui nr. x din 1 februarie 2008;

- o garanţie emisă de un fond de garantare agreat de banca la o valoare minimă de 250.000 RON;

Alte condiţii:

- două din imobilele luate în garanţie respectiv cele înscrise în CF x şi 20008 să fie luate în garanţie la valoarea 0

- monitorizarea semestrială a condiţiei de rulaj şi lunar a comportamentului de plată;

- reactivarea creditului să se facă numai după ce societatea va achita toate dobânzile şi comisioanele restante;

- sucursala va identifica mijloacele fixe aduse în garanţie şi va face demersurile necesare pentru înscrierea la AEGRM, etc;

La data de 11 septembrie 2009, s-a luat decizia de reactivare şi rescadenţare a creditului în sumă de 433.700 RON, cu o singură tragere, stabilindu-se rambursarea sumei în 2 rate, în perioada 31 august 2010 - 29 septembrie 2010.

Decizia de vot nr. x - 73 din 11 septembrie 2009 a aparţinut directorului executiv T.

La data de 22 septembrie 2009, s-a luat decizia de reactivare şi rescadenţare a creditului în sumă de 433.700 RON, cu o singură tragere, stabilindu-se rambursarea sumei în 2 rate, în perioada 31 august 2010 - 29 septembrie 2010.

Decizia de vot nr. x - 78 din 22 septembrie 2009 a aparţinut directorului executiv T.

La data de 7 octombrie 2009, s-a luat decizia de reactivare şi rescadenţare a creditului în sumă de 433.700 RON, cu o singură tragere, integrală la data de 30 septembrie 2009, stabilindu-se rambursarea sumei în 2 rate, în perioada 31 august 2010 - 29 septembrie 2010.

Decizia de vot nr. x - 85 din 7 octombrie 2009 a aparţinut directorului executiv T.

Prin această decizie se scade dobânda şi se adaugă la garanţii un imobil, proprietatea părinţilor inculpatului A. - VVVVV. şi UU., situat în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, având o valoare de evaluare de 53.304 RON.

La data de 20 octombrie 2009, s-a luat decizia de reactivare şi rescadenţare a creditului în sumă de 433.700 RON, cu o singură tragere, integrală la data de 20 octombrie 2009, stabilindu-se rambursarea sumei în 11 rate, în perioada 30 noiembrie 2009 - 30 septembrie 2010.

Referatul de credit nr. 55400/2009/86162 din data de 10 septembrie 2009 este întocmit de managerul de relaţii JJJJ.

Inculpatul O. semnează cererea de rescadenţare din data de 10 septembrie 2009.

Decizia de vot nr. x din 20 octombrie 2009, aparţine directorului executiv T.

Decizia de vot nr. x este dată de WWWWW. - supervizor din cadrul Direcţiei Managementul Riscului Retail.

Prin decizie, supervizorul arată că structura garanţiilor cu risc scăzut şi gradul de acoperire cu garanţii nu respectă nivelul minim prevăzut de Norma Metodologică 13/2007; asociatul înregistrează sume restante în Centrala Riscului Bancar la ultima consultare. Prin urmare, solicită condiţii suplimentare pentru rescadenţare:

- societatea va derula prin B. minim 80% din totalul rulajului bancar;

- sumele împrumutate societăţii de către asociat nu vor retrase pe toată perioada de creditare, decât cu acordul băncii şi numai în condiţiile în care indicatorii economico-financiari şi serviciul datoriei vor fi corespunzători;

- societatea va asigura culturile agricole pentru anul agricol 2009 - 2010 împotriva tuturor riscurilor, la o valoare de minim 440.000 de RON, iar poliţa de asigurare va fi cesionată în favoarea B.

Totodată, prin aceeaşi decizie, supervizorul a solicitat sucursalei Călăraşi:

- să monitorizeze semestrial condiţia de rulaj şi lunar, comportamentul de plată;

- să reactiveze creditul numai după ce societatea va achita toate dobânzile şi comisioanele restante la momentul efectuării operaţiunii;

- să reactiveze linia de credit numai constituirea garanţiilor conform prezentei decizii;

- să identifice mijloacele fixe aduse în garanţie şi să efectueze demersurile necesare pentru înscrierea lor în Arhiva Electronică a Garanţiilor Reale Mobiliare;

- bunurile aduse în garanţie vor fi asigurate la o societate de asigurări agreată de bană, pe toată durata perioadei de creditare, iar poliţele de asigurare vor fi cesionate în favoarea B.;

La data de 29 septembrie 2009, B. prelungeşte plafonul pentru linia de credit aferentă cardului de credit B. Visa Electron nr. 113/14954 din 15 octombrie 2008 - în sumă de 35.000 RON.

Decizia de vot I (nr. 97 din 20 octombrie 2009), a fost luată de T. - Director executiv, iar decizia de vot II a fost luată de PPPPP. - Manager risc 2.

În cazul ambelor produse de credit, riscul de neplată fiind foarte mare, Decizia de vot II acordata de către un membru DMRR, a fost condiţionată prin multiple clauze contractuale şi clauze de monitorizare la nivel de sucursală, însă aceste clauze nu au fost respectate.

La data de 23 noiembrie 2008, SC Y. SRL a depus cerere pentru deschiderea procedurii insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2006. În cerere se precizează că unul din factorii obiectivi care au determinat imposibilitatea onorării obligaţiilor sale de plată către creditori la termenele scadente îl reprezintă faptul că societatea a beneficiat de finanţare în baza unui program SAPARD şi că, deşi a efectuat investiţiile necesare conform planului aprobat, APDRP i-a comunicat în data de 26 august 2008 "existenţa unei situaţii neprevăzute care poate conduce la unele întârzieri în decontarea tranşelor de plată solicitate" .

Acest factor obiectiv este combătut în totalitate de acţiunile întreprinse de SC Y. SRL în acea perioadă, dar şi anterior, şi despre care a "omis" intenţionat să menţioneze în cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, respectiv:

- În data de 7 august 2008, societatea a depus la OJPDRP Călăraşi Cererea de plată pentru tranşa 3. Dosarul a fost verificat şi aprobat, iar în data de 11 august 2008 a fost transmis către CRPDRP 3 Sud Muntenia. În data de 20 august 2008 (deci anterior primirii comunicării de la APDRP) societatea a retras dosarul, fără motivare, precizând că va fi redepus.

- În data de 21 octombrie 2008 societatea a redepus Cererea de plată pentru tranşa 3, cerere pe care a retras-o a doua zi tot fără motivare dar, cu aceeaşi precizare că o va redepune, fapt care nu s-a mai întâmplat.

- Din toate creditele obţinute societatea face trageri de sume mari de bani cash, fără justificare,

- Folosirea unor sume foarte mari de bani obţinute de către societate din creditele bancare pentru "ajutarea" celorlalte societăţi din "grup".

La data de 23 decembrie 2008, SC III. SRL achiziţionează în leasing de la BNP PP. prin Contractul nr. x, un tractor x (2008), în valoare de 137.445 euro.

La data de 23 martie 2009, B. încasează de la Fondul de Garantare a Creditului Rural pentru creditele neperformante obţinute de SC Y. SRL suma de 4.145.460 RON (884.873 euro).

La data de 2 aprilie 2009, la aproximativ două luni de la numirea în funcţia de administrator şi înfiinţarea SC AA. SRL, P. îl împuterniceşte pe A. prin procură notarială, să desfăşoare orice activitate şi să semneze oriunde va fi necesar, în numele său şi pentru el .

La data de 17 decembrie 2009, A. şi I. desfac căsătoria, ulterior în data de 8 ianuarie 2010 cei doi încheie o tranzacţie prin care fac partajul bunurilor comune astfel: A. primeşte imobilele cu nr. cadastrale x şi y (ambele erau puse garanţie la B. pentru creditul SC III. SRL), iar I. primeşte toate celelalte imobile, respectiv - aproximativ 80 terenuri agricole, un apartament în Călăraşi (CF x), ce este vândut în data de 22 septembrie 2011 către SC AA. SRL (contractul este semnat în calitate de vânzători atât de I. cât şi de A.) şi o locuinţă în Vâlcelele.

La data de 21 ianuarie 2010, înainte cu câteva zile de data revocării din funcţia de administrator al SC AA. SRL şi înlocuirea sa cu XXXXX., P. îl împuterniceşte pe A. prin procură notarială, să desfăşoare orice activitate şi să semneze oriunde va fi necesar, în numele său şi pentru el.

La data de 20 martie 2010, SC Y. SRL în faliment, reprezentată prin A., ca şi administrator special, încheie în mod fictiv un contract de închiriere maşini şi utilaje agricole, cu SC YYYYY. SRL, având ca obiect 21 utilaje agricole, majoritatea aflate sub gajul B., întrucât fuseseră achiziţionate prin credit bancar, în cadrul proiectului SAPARD. În data de 11 iunie 2010, când se face "predarea" efectivă a utilajelor, este întocmit un proces-verbal în care sunt menţionate un număr de 19 utilaje:

- Combină x - nr. x;

- Echipament combină x - nr. x;

- Spărgător porumb x - nr. x;

- Cositoare x - nr. x;

- Greblă x - nr. x;

- Cositoare x - nr. x;

- Încărcător telescopic x - x;

- Semănătoare x - nr. x;

- Maşină de tăiat polivalentă x - nr. x;

- Remorcă tehnologică x - nr. x;

- Pulverizator x - nr. x;

- Bancă acumulare gheaţă;

- Tanc Răcire lapte 12.000 litri;

- Tractor x - nr. x;

- Presă x;

- Remorcă tehnologică x, nr. x;

- Combină furaje x - nr. x;

- Tractor x - nr. x;

- Semănătoare x - nr. x.

Chiria era în cuantum de 2.100.000 RON plătită în 5 tranşe (15 decembrie 2010, 15 august 2011, 15 decembrie 2011, 15 august 2012 şi 15 decembrie 2012)

La data de 4 aprilie 2011, SC AA. SRL încheie contractul de leasing nr. x ce a avut ca obiect achiziţionarea unei semiremorci x cu seria şasiu x.

Conform răspunsului formulat de GGGGGGGGGGGGG. SA, contractul s-a închis în data de 22 aprilie 2014 ca urmare a îndeplinirii tuturor obligaţiilor contractuale de către utilizator. .

În Fişa sintetică de prezentare a societăţii întocmită cu ocazia încheierii contractului, SC AA. SRL, a menţionat ca şi clienţi principali ai societăţii pe SC ZZZZZ. SA, SC AAAAAA. SRL, SC BBBBBB. SRL, ACEDR Vâlcelele, iar ca şi furnizori principali pe SC CCCCCC. SRL, SC DDDDDD. SRL, SC BBBBBB. SRL, SC EEEEEE. SRL

În data de 9 martie 2015, semiremorca a fost înmatriculată pe numele lui Q.

A. MM.

La data de 25 august 2009, SC III. SRL încheie Contractul de credit nr. x din 2009 cu MM., având ca obiect acordarea unei facilităţi de credit, în valoare de 180.000 RON, pe o perioadă de 360 zile, perioadă de graţie 3 luni, sub forma unei facilităţi de credit pentru finanţarea activităţii curente. Din partea SC III. SRL contractul de credit este semnat de A. La data semnării contractului A. era împuternicit prin procură notarială, nr. 976 din data de 02 aprilie 2009, să reprezinte în calitate de administrator şi SC AA. SRL

Inculpatul O. a semnat cererea de credit, declaraţia pe proprie răspundere, Hotărârea Adunării Generale nr. 1/09 iulie 2009 prin care se hotărăşte contractarea unui credit în valoare de 200.000 RON. Prin aceeaşi hotărâre, la pct. 3, administratorul O. l-a împuternicit pe A. să semneze contractul de credit şi contractele de garanţie aferente în numele şi pe seama SC III. SRL

Inculpatul A. a semnat contractul de credit, Contractul de garanţie reală mobiliară pe cont curent, Contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare .

Inculpata I. a semnat Acordul de consultare a bazei de date .

Creditul a fost garantat cu:

a) Garanţie reală mobiliară - gaj fără deposedare asupra unor bunuri mobile - utilaje agricole, proprietatea SC III. SRL, admise în garanţie pentru suma de 254.500 RON, respectiv:

1) prăşitoare 8 rânduri, admisă în garanţie pentru suma de 12.477 RON (valoare piaţă 24.893 RON), seria x din 2005, achiziţionată de la SC ZZZZ. SRL,

2) instalaţii de irigat x 110 x 420 (4 buc.), admise în garanţie pentru suma de 200.872 RON (valoare piaţă 401.744 RON), seria x, achiziţionate de la SC AA. SRL, conform facturii nr. x din 9 iulie 2009,

3) tocător şi distribuitor x, admis în garanţie pentru suma de 15.789 RON (valoare piaţă 31.577 RON), seria x din 2007, achiziţionat de la SC FFFFFF. SA

4) transportator melcat, admis în garanţie pentru suma de 2.357 RON (valoare piaţă 4.714 RON), seria x din 2007, achiziţionat de la SC GGGGGG. SRL

5) semănătoare păioase, admis în garanţie pentru suma de 23.030 RON (valoare piaţă 46.059 RON), seria x din 2003, achiziţionată de la SC HHHHHH. SRL;

b) Garanţie reală mobiliară asupra contului curent al SC III. SRL

Conform documentelor depuse la dosarul de credit "plata" celor 4 instalaţii de irigat, pentru care SC III. SRL a prezentat ca dovadă a proprietăţii factura nr. x din 9 iulie 2009, a fost efectuată prin ordin de compensare astfel: SC III. SRL avea de încasat de la SC AA. SRL suma de 937.958 RON conform facturii nr. x din 10 iulie 2009, iar SC AA. SRL, avea de încasat aceeaşi sumă conform facturilor nr. x din 6 iulie 2009 şi nr. 16 din 9 iulie 2009.

În centralizatorul mijloacelor fixe depus la dosarul de credit, întocmit la data de 30 iunie 2009, de către administratorul SC III. SRL, au fost incluse şi cele 4 instalaţii de irigat, deşi factura furnizorului este întocmită în data de 9 iulie 2014 şi, de asemenea, ordinul de compensare împreună cu celelalte facturi din borderoul datoriilor stinse sunt întocmite tot ulterior datei de 30 iunie 2009.

În urma verificărilor în declaraţiile informative ale celor două societăţi a rezultat că în Semestrul II 2009, valoarea livrărilor de la SC III. SRL către SC AA. SRL a fost de 201.120 RON, iar valoarea achiziţiilor a fost de 152.792 RON, sume de aproximativ 4 ori mai mici decât cele compensate prin ordinul de compensare.

În luna septembrie 2009, SC AA. SRL, a fost supusă controlului fiscal de către ANAF în vederea soluţionării decontului de TVA cu opţiune de rambursare aferent lunii septembrie 2009, încheiat prin întocmirea RIF nr. x din 12 noiembrie 2009. În vederea efectuării inspecţiei fiscale SC AA. pune la dispoziţia organelor fiscale mai multe documente printre care:

- Jurnalul de vânzări aferent perioadei 1 iulie 2009 - 31 iulie 2009 în cuprinsul căruia sunt înregistrate două vânzări, astfel:

- la poziţia 1, clientul SC III. SRL figurează înregistrat cu factura nr. x din 17 iulie 2009, având o valoare de 133306. RON;

- la poziţia 2 figurează clientul OUAI Vâlcelele cu factura nr. x din 16 iulie 2009, în valoare de 41474 RON,

- la poziţia 4 figurează clientul SC Y. SRL cu factura nr. x din 22 iulie 2009, cu o TVA în valoare de 2585 RON;

- Jurnalul de cumpărări aferent perioadei 1 iulie - 30 septembrie 2009, în care clientul SC III. SRL nu figurează înregistrată cu nicio factură, deşi trebuia să fie înregistrată factura nr. x din 10 iulie 2009 folosită la compensare.

S-a apreciat că toate documentele depuse la dosarul de credit, care dovedesc achiziţia celor 4 instalaţii de irigat sunt false, niciuna dintre operaţiunile comerciale derulate între SC III. SRL şi SC AA. SRL neregăsindu-se în documentele contabile predate organelor fiscale de către SC AA., cu ocazia efectuării inspecţiei fiscale în luna noiembrie 2009.

Creditul a fost utilizat pentru plata a două facturi, respectiv:

- factura nr. x din 5 august 2009 în sumă de 143.002 RON (îngrăşăminte) - f. x, încheiată între SC AA. SRL şi SC III. SRL

- factura nr. x din 4 august 2009 în sumă de 36.997 RON (motorină) - f. x, încheiată între SC AA. SRL şi SC III. SRL

Din contul AA. SRL suma de 180.000 RON, adică exact suma încasată de la III. SRL prin cele două facturi este transferată din nou în contul III. SRL, în baza unui Contract de împrumut între societăţi, de unde societatea plăteşte rate leasing în valoare de 64.000 RON (GGGGGGGGGGGGG. şi BNP PP.), suma de 97.000 RON o transferă în alt cont bancar al societăţii apoi prin MMMM. şi I. retrage cash suma rămasă, aproximativ 13.600 RON.

Nicio factură din cele două folosite la transferul sumei de bani obţinută din credit nu corespundea cu jurnalul de vânzări al SC AA. aferent lunii august, astfel:

- factura nr. x din 4 august 2009 emisă de SC AA., nu este înregistrată,

- factura nr. x din 5 august 2009 în valoare de 198.767,97 RON emisă de SC AA. are în jurnalul de vânzări o valoare de 9372,44 RON, ceea ce înseamnă că factura înregistrată în contabilitatea AA. SRL nu este aceeaşi cu cea depusă la MM. de către III. SRL

S-a apreciat că un alt element care pune la îndoială autenticitatea documentelor depuse de III. SRL la MM., este semnătura olografă a reprezentantului AA. SRL, P., în sensul că cea de pe factura x din 9 iulie 2009 şi cea de pe ordinul de compensare seria x nr. x nu sunt identice şi nici măcar asemănătoare cu cele de pe facturile x din 04 august 2009 şi y din 5 august 2009 astfel P. a semnat fie documentele necesare obţinerii creditului fraudulos de către III., fie documentele necesare spălării banilor obţinuţi din credit de către III.

Conform extrasului de cont, societatea plăteşte prima rată la timp, apoi cu ratele 2-5 este înregistrată la restanţe, fiind plătite automat în luna 6 (datorită unor încasări de la APIA), după care nu mai plăteşte nicio rată.

Valoarea prejudiciului cu care se constituie parte civilă MM. prin adresa nr. x din 18 noiembrie 2014 este de 171.225,23 RON.

La data de 24 septembrie 2010, în Monitorul Oficial este publicată Hotărârea nr. 15 din 30 august 2010 prin care cei doi asociaţi ai SC III. SRL, respectiv R. şi A. au hotărât dizolvarea voluntară a patrimoniului societăţii.

În temeiul dispoziţiilor art. 235 din Legea nr. 31/1991 privind societăţile comerciale, cei doi asociaţi, au hotărât, de comun acord, lichidarea societăţii, declarând că nu înregistrează datorii faţă de persoane fizice sau juridice sau faţă de stat, în condiţiile în care avea foarte multe contracte de credit în derulare astfel:

- Contract de credit cu MM. nr. x din 25 august 2009, unde societatea avea o datorie de 180.000 RON plus dobânzi.

- 2 contracte de credit încheiate cu B., respectiv Contractul nr. x din 14953/20 octombrie 2008 şi x din 21 octombrie 2008,

- Contracte de leasing cu GGGGGGGGGGGGG. şi BNP PP.

În raportul de lichidare al societăţii cei doi asociaţi declară că pe lista de plată a SC III. SRL nu este înscris niciun creditor. Bilanţul de lichidare al societăţii întocmit de cei doi asociaţi este "pe 0" inclusiv la capitolul "Datorii - Total".

Cererea de radiere este înscrisă în RC la data de 2 noiembrie 2010 în baza Rezoluţiei nr. 4255 din 2 noiembrie 2010.

În perioada ulterioară datei de 30 august 2010, data hotărârii de dizolvare, SC III. SRL efectuează tranzacţii financiare doar prin contul deschis la NNNNN. în data de 1 martie 2010. Contul este creditat în perioada 10 septembrie - 26 octombrie 2010 cu suma de aproximativ 1.030.000 RON de către AA. şi Trezorerie. Din această sumă societatea nu plăteşte nicio restanţă la B. sau MM., în schimb achită rate la contractele de leasing şi prin intermediul "împuternicitei" I. retrage cash, în baza unor borderouri de achiziţii sau pentru cheltuieli diverse, suma de 915.000 RON.

Deşi avea foarte multe contracte în derulare, în care avea calitatea de debitor, societatea achită ratele şi facturile doar pentru contractele din care putea avea pierderi materiale, respectiv

- contractele de leasing la care mai avea de plătit sume mici şi nu dorea să fie reziliate şi să piardă utilajele achiziţionate,

- contractul cu IIIIII., întrucât de imobilele societăţii III. se foloseau celelalte societăţi controlate de grup.

B. C.

1. La data de 22 aprilie 2011, SC AA. SRL încheie cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 96 - Linie de credit pentru finanţarea activităţii curente (angajare iniţială pentru plata impozitului pe profit aferent anului 2010), în valoare de 500.000 RON.

Garanţii:

- ipotecă mobiliară asupra unui număr de 13 mijloace fixe, respectiv:

- cositoare x, seria x;

- greblă răvăşit fân x (2009), seria x,

- tocător eliberat teren (2009) seria x;

- scarificator x (2008) seria x;

- semănătoare păioase x (2009) seria x;

- combinator x (2008) seria x;

- semănătoare prăşitoare x (2009) seria x;

- maşină de erbicidat x (2008) seria x;

- bazin răcire lapte 12.000 litri x (2009) seria x;

- greblă adunat fân x (2009) seria x;

- tractor x (2009) seria x (serie motor x):

- tractor x (2009), seria x (serie motor x):

- instalaţie de irigat x ml (2008), evaluate la valoarea de piaţă de 1.072.031 RON şi valoarea de garanţie de 750.241 RON conform Raportului de evaluare nr. x din 8 martie 2011 întocmit de evaluator intern YY.;

Toate fotografiile prezente la dosarul de credit prezintă utilajele în ansamblu fără a exista şi fotografii ale datelor de identificare ale acestora. Cele două tractoare x au caracteristici şi date de identificare identice cu cele două achiziţionate de SC III. SRL în data de 28 august 2007 prin leasing de la GGGGGGGGGGGGG. şi care au fost achitate abia în data de 19 februarie 2012, moment în care societatea era deja radiată.

Provenienţa celor 13 utilaje este atestată cu facturi fiscale astfel:

- instalaţia de irigat este achiziţionată de la SC FFFFF. SRL cu factura x din 2 decembrie 2009, cu plata în 3 rate scadente la 2 decembrie 2009, 15 august 2010 şi 15 decembrie 2010;

- celelalte 12 utilaje sunt achiziţionate de la SC III. SRL cu facturile x-126 din 1 octombrie 2010. Facturile sunt semnate din partea SC III. SRL de către inculpatul R. Toate apar ca fiind remise prin poştă.

- ipotecă mobiliară asupra încasărilor prezente şi viitoare şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F.;

- 2 bilete la ordin în alb avalizate de K. şi J.;

Contractul de credit a fost semnat din partea SC AA. SRL de către K. în calitate de administrator precum şi de către K. şi J. în calitate de garanţi persoane fizice

În aceleaşi calităţi, K. şi J. mai semnează Condiţiile generale de creditare . În calitate de administrator al SC AA. SRL, K. mai semnează Contractul de ipotecă mobiliară pe bunuri existente determinate şi Contractul de ipotecă mobiliară asupra încasărilor şi soldului contului curent.

Creditul este utilizat astfel:

- suma de 200.000 RON este utilizată conform destinaţiei, respectiv pentru plata impozitului pe profit;

- suma de 201.689 RON este transferată către contul JJ., deschis la D., societate controlată de grupul infracţional organizat (înfiinţată în iunie 2010, cu administrator şi unic asociat K. şi cesionată în noiembrie 2010, prin cedarea a 95% din părţile sociale către R., care devine şi administrator, dar cu păstrarea împuternicirii bancare pentru K., care la acea dată era administrator şi împuternicit bancar la SC AA. SRL), din contul SC JJ. SRL deschis la D., K. retrage cash, în mai multe tranşe, suma de 89.500 RON, iar suma de 50.000 RON o transferă în contul SC AA. SRL deschis la D., de unde de asemenea retrage cash suma totală de 40.000 RON.

Conform contractului de credit una din clauzele speciale era ca societatea să aibă prin contul bancar deschis la F. un rulaj proporţional cu expunerea bancară. În data de 10 mai 2012 când creditul este prelungit, condiţia rulajului era îndeplinită în procent de aproximativ 15%.

2. În data de 22 iulie 2011, prin Actul adiţional nr. x creditul a fost suplimentat cu 150.000 RON. Actul adiţional este este semnat din partea SC AA. SRL de către K. în calitate de administrator precum şi de către K. şi J. în calitate de garanţi persoane fizice

Din credit, suma de 50.000 RON este transferată către contul SC JJ. SRL, de unde este retrasă cash suma de 49.700 RON în 8 retrageri (motivare retragere- "diverse").

Prin Actul adiţional nr. x din 4 mai 2012 s-a prelungit scadenţa creditului până în data de 11 mai 2012. Actul adiţional a fost semnat din partea SC AA. SRL de către K. în calitate de administrator precum şi de către K. şi J. în calitate de garanţi persoane fizice

În data de 10 mai 2012, prin Actul adiţional nr. x creditul a fost prelungit din data de 10 mai 2012 până în data de 9 mai 2013. Actul adiţional a fost semnat din partea SC AA. SRL de către K., în calitate de administrator, precum şi de către K. şi J., în calitate de garanţi persoane fizice .

Garanţiile au fost suplimentate cu o ipotecă asupra unui Bazin de răcire şi stocare lapte model x, serie x, evaluat conform Raportului de evaluare nr. x din 30 aprilie 2012 la valoarea de piaţă de 94.231 RON, valoare garanţie 65.961 RON.

Prin Actul adiţional nr. x din 8 mai 2013, s-a prelungit scadenţa creditului până în data de 30 mai 2013. Actul adiţional a fost semnat din partea SC AA. SRL de către K., în calitate de administrator, precum şi de către K. şi J., în calitate de garanţi persoane fizice

Până în data de 29 mai 2013, când este prelungită linia de credit, K., face periodic trageri cash din cont, însumând un total de 102.000 RON.

3. În data de 29 mai 2013 prin Actul adiţional nr. x, creditul a fost suplimentat cu 350.000 RON şi prelungit până la data de 09 mai 2014.

Actul adiţional este este semnat din partea SC AA. SRL de către K. în calitate de administrator precum şi de către K. şi J. în calitate de garanţi persoane fizice

Garanţiile sunt modificate, fiind înlocuite toate utilajele care au constituit ipotecă iniţial, astfel noile garanţii sunt:

- ipotecă mobiliară asupra 11 mijloace fixe la valoarea de piaţă de 2.120.255 RON, valoare de garanţie de 1.422.647 RON, proprietatea AA. SRL, evaluare făcută prin Raportul nr. x din 02 mai 2013, astfel:

- Tractor x serie x;

- Tractor x, serie x;

- Tractor x serie x;

- Instalaţii irigat pivot, lungime 480 m, marca x - 3 buc.;

- Încărcător frontal x tip x serie x;

- Încărcător frontal x tip x serie x;

- Bazin răcire lapte x, seria x;

- Presă baloţi cilindrici tip 890L, seria x;

- Remorcă tehnologică pentru furaj unic x, tip x seria x.

Referitor la provenienţa acestor utilaje, AA. a prezentat un număr de 5 facturi fiscale nr. x, seria x din 28-30 martie 2012 emise de FF. SRL

- ipotecă mobiliară asupra Bazin de răcire şi stocare lapte model x, serie x, evaluat conform Raportului de evaluare nr. x din 2 mai 2013 la valoarea de piaţă de 91.230 RON, valoare garanţie 63.861 RON.

- ipotecă mobiliară asupra încasărilor prezente şi viitoare şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F.;

- 2 bilete la ordin în alb avalizate de K. şi J.;

K. şi J. au mai semnat Actul adiţional nr. x la Contractul de ipotecă mobiliară pe bunuri existente determinate, Actul adiţional nr. x la Contractul de ipotecă mobiliară pe bunuri existente determinate, Actul adiţional nr. x la Contractul de ipotecă mobiliară asupra încasărilor şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F. .

Suma a folosită iniţial pentru rambursări de credit la C., apoi a fost făcută o nouă tragere din care, suma de 46.000 RON este transferată în contul de la D. al SC AA. SRL, de unde K. retrage cash 20.000 RON, suma de 71.490 RON a fost transferată către SC FF. SRL în contul de la D., din care, de asemenea s-a mai retras 20.000 RON, cash, prin K., iar restul sumei a fost folosit pentru plata facturilor restante ale societăţii. Suma de 50.000 RON, a fost transferată către J., sub forma unui împrumut, sumă cu care aceasta plăteşte o factură a SC III. SRL (societate radiată).

Până în momentul prelungirii liniei de credit (în perioada iunie 2013 - iunie 2014), din rambursările lunare de reîntregire a liniei de credit, K. a retras în continuare cash, periodic, în sume mici, dar care totalizează suma de 450.000 RON.

În data de 8 mai 2014, prin Actul adiţional nr. x, creditul a fost prelungit până la data de 08 mai 2015. Actul adiţional a fost semnat din partea SC AA. SRL de către K., în calitate de administrator, precum şi de către K. şi J., în calitate de garanţi persoane fizice

În cursul lunii iunie AA. SRL face 3 trageri în valoare totală de 94.000 euro pentru plata unor utilaje, apoi în cursul lunilor iulie- august 2014, K. retrage cash un total de 470.000 RON.

În data de 12 august 2014, este făcută o nouă tragere din linia de credit, în valoare de 500.000 RON, sumă care este transferată către conturile deschise la D. de către cei doi "sateliţi" ai SC AA. SRL, respectiv SC GG. SRL şi SC DD. SRL, pentru plata facturilor nr. x din 28 iulie 2014 şi y din 30 iulie 2014, apoi din cele două conturi, suma este transferată în contul de la D. al SC AA. SRL, de unde este transferată în contul de la C. al SC AA. SRL

La sfârşitul lunii august 2014 este făcută o ultimă tragere din linia de credit din care suma de 170.000 RON este transferată către L. (contravaloare cereale), iar suma de 235.000 RON este retrasă cash de către K.

În prezent creditul este nerambursat în totalitate, SC AA. SRL având un sold principal restant de 1.000.000 RON şi penalităţi - dobânzi restante de 77.096 RON. Cu ocazia inspecţiei efectuate în data de 08 iunie 2015, de către reprezentanţii băncii, din cele 11 utilaje în garanţie nu a fost identificat decât bazinul de răcire lapte x. Cu ocazia inspecţiei în teren efectuată de reprezentanţii C., A., prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale, i-a indus în eroare pe reprezentanţii băncii cu privire la existenţa utilajelor, astfel: referitor la instalaţiile de irigat i-a condus pe aceştia pe un teren agricol unde erau în funcţiune mai multe instalaţii aparţinând unor societăţi aparţinând lui JJJJJJ., iar referitor la tractoare şi utilaje agricole le-a spus acestora că sunt în service.

4. La data de 11 mai 2012, SC AA. SRL încheie cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 78 - Plafon de credite pe termen scurt în valoare de 1.000.000 RON, pentru cumpărarea de cereale şi comercializarea acestora pe piaţa internă şi externă.

Garanţii:

- ipotecă mobiliară asupra 11 mijloace fixe la valoarea de piaţă de 2.120.255 RON, valoare de garanţie de 1.484.178 RON, proprietatea AA. SRL, evaluare făcută prin Raportul nr. x din 30 aprilie 2012, astfel:

- Tractor x serie x;

- Tractor x, serie x;

- Tractor x serie x;

- Instalaţii irigat pivot, lungime 480 m, marca x - 3 buc.;

- Încărcător frontal x tip x serie x;

- Încărcător frontal x tip x serie x;

- Bazin răcire lapte x, seria x;

- Presă baloţi cilindrici tip 890L, seria x;

- Remorcă tehnologică pentru furaj unic x, tip x seria x.

Referitor la provenienţa acestor utilaje, SC AA. SRL a prezentat un număr de 5 facturi fiscale fictive nr. x, seria x din 28 - 30 martie 2012 emise de SC FF. SRL . Toate apar ca fiind remise prin poştă.

- ipotecă mobiliară asupra încasărilor prezente şi viitoare şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F.;

- 2 bilete la ordin în alb avalizate de K. şi J.;

Contractul de credit a fost semnat din partea SC AA. SRL de către K., în calitate de administrator, precum şi de către K. şi J., în calitate de garanţi persoane fizice

În aceleaşi calităţi, K. şi J. mai semnează Condiţiile generale de creditare . În calitate de administrator al SC AA. SRL, K. mai semnează Contractul de ipotecă mobiliară pe bunuri determinate.

În data de 17 mai 2012 prin Actul adiţional nr. x este făcută prima tragere din credit în valoare de 160.000 RON; (achiziţii cereale de la KKKKKK.):

În data de 23 mai 2012 prin Actul adiţional nr. x este făcută a doua tragere din credit în valoare de 787.200 RON; (achiziţii cereale de la LLLLLL.):

În data de 5 iunie 2012, prin Actul adiţional nr. x este făcută a treia tragere din credit în valoare de 52.800 RON; (achiziţii cereale de la JJJJJJ.):

În data de 14 septembrie 2012, prin Actul adiţional nr. x este făcută a patra tragere din credit în valoare de 160.000 RON; (transferată către FF. SRL):

În data de 20 septembrie 2012, prin Actul adiţional nr. x este făcută a cincea tragere din credit în valoare de 260.000 RON; (achiziţii de la FFFFF. SRL - F. x din 18 septembrie 2012):

În data de 24 septembrie 2012, prin Actul adiţional nr. x este făcută a şasea tragere din credit în valoare de 199.100 RON; (achiziţii de la MMMMMM. SRL):

În data de 26 septembrie 2012, prin Actul adiţional nr. x este făcută a şaptea tragere din credit în valoare de 50.000 RON; (achiziţii cereale persoane fizice):

În data de 27 septembrie 2012, prin Actul adiţional nr. x este făcută o nouă tragere din credit în valoare de 278.100 RON; (achiziţii cereale LLLLLL.):

În data de 3 octombrie 2012, prin Actul adiţional nr. x este făcută o nouă tragere din credit în valoare de 28.500 RON; (achiziţii materii prime):

În data de 4 octombrie 2012 prin Actul adiţional nr. x este făcută o nouă tragere din credit în valoare de 24.300 RON; (plăţi persoane fizice):

În data de 16 ianuarie 2013, prin Actul adiţional nr. x este făcută o nouă tragere din credit în valoare de 160.000 RON; (suma de 60.000 RON este transferată către GG. - F. x din 7 ianuarie 2013, de unde N. retrage cash suma de 34.500 RON, iar suma de 25.355 este transferată înapoi către SC AA. SRL, iar suma de 100.000 RON este folosită pentru plăţi persoane fizice):

În data de 21 ianuarie 2013, prin Actul adiţional nr. x este făcută o nouă tragere din credit în valoare de 260.000 RON; (trasferată către FFFFF. SRL- F. x din 18 ianuarie 2013):

În data de 23 ianuarie 2013, prin Actul adiţional nr. x este făcută o nouă tragere din credit în valoare de 199.100 RON; (achiziţii persoane fizice):

În data de 28 ianuarie 2013, prin Actul adiţional nr. x este făcută o nouă tragere din credit în valoare de 97.824 RON; (suma este transferată către FF. pentru plata facturii nr. x din 24 ianuarie 2013, apoi din contul FF. L. retrage suma de 10.000 RON, iar suma de 82.000 RON o transferă către SC AA. SRL, sub forma unui împrumut, din aceasta sumă, K. retrăgând cash 50.000 RON):

În data de 30 ianuarie 2013, prin Actul adiţional nr. x, este făcută o nouă tragere din credit în valoare de 230.275 RON; (suma este transferată către GG. pentru plata facturii x din 23 ianuarie 2013, apoi din contul GG., N. retrage cash suma de 20.000 RON, iar suma de 210.000 RON o transferă către două conturi ale SC AA. SRL, pentru plata facturii x din 17 decembrie 2013, de unde K. retrage cash suma de 80.000 RON, suma de 50.000 RON o transferă către FF., iar cu suma de 36.000 RON achită facturi către firme de leasing):

În data de 12 februarie 2013, prin Actul adiţional nr. x, este făcută o nouă tragere din credit în valoare de 52.800 RON; (suma este transferată către FF. pentru plata facturii x din 24 ianuarie 2013, iar din aceasta sumă, K. retrage 20.000 RON cash):

Toate actele adiţionale au fost semnate de către K. în calitate de garant şi de administrator al SC AA. SRL şi de către J., în calitate de garant.

Creditul a fost rambursat, înainte de încheierea Actului adiţional nr. x la creditul nr. 96 din 22 aprilie 2011 ocazie cu care garanţiile din prezentul împrumut rambursat sunt transferate în Contractul nr. x din 22 aprilie 2011, înlocuindu-le pe cele existente.

5. La data de 29 mai 2013, SC AA. a încheiat cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 76 - Credit pe termen scurt în valoare de 500.000 RON, pentru plata furnizorilor în sold, pentru aprovizionări aferente culturilor de primăvară 2013 şi de toamnă 2013 înfiinţate.

Garanţii:

- ipotecă mobiliară asupra unui număr de 13 mijloace fixe, respectiv:

- cositoare x, seria x;

- greblă răvăşit fân x (2009), seria x,

- tocător eliberat teren (2009) seria x;

- scarificator x seria x;

- semănătoare păioase x (2009) seria x;

- combinator x (2008) seria x;

- semănătoare prăşitoare x seria x;

- maşină de ierbicidat x (2008) seria x;

- bazin răcire lapte 12.000 litri x (2009) seria x;

- greblă adunat fân x seria x;

- tractor x (2009) seria x;

- tractor x (2009), seria x;

- instalaţie de irigat x ml (2008), evaluate la valoarea de piaţă de 963.459 RON şi valoarea de garanţie de 674.421 RON conform Raportului de evaluare nr. x din 2 mai 2013 întocmit de evaluator intern YY.;

Toate fotografiile prezente la dosarul de credit prezintă utilajele în ansamblu fără a exista şi fotografii ale datelor de identificare ale acestora.

- ipotecă mobiliară asupra încasărilor prezente şi viitoare şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F.;

- bilete la ordin în alb avalizate de K. şi J.;

Contractul de credit a fost semnat din partea SC AA. SRL de către K. în calitate de administrator precum şi de către K. şi J. în calitate de garanţi persoane fizice

În aceleaşi calităţi, K. şi J. au mai semnat Condiţiile generale de creditare . În calitate de administrator al SC AA. SRL, K. mai semnează Contractul de ipotecă mobiliară pe bunuri determinate şi Contractul de ipotecă mobiliară asupra încasărilor şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F.

Din credit este trasă suma de 272.533 RON şi transferată către o firmă controlată de grup, respectiv SC GG. SRL (pentru plata facturilor nr. x din 3 aprilie 2013 şi nr. y din 9 mai 2013), de unde reprezentantul societăţii, N. a retras cash în cinci tranşe zilnice, suma de 50.000 RON, suma de 50.000 RON a transferat-o înapoi în contul de la C. al SC AA. SRL, iar suma de 170.000 RON a transferat-o în contul de la D. al SC AA. SRL, de unde K. a retras cash suma de 20.000 RON, iar suma de 110.000 RON a transferat-o către SC FF. SRL (factura 101/28 noiembrie 2012). În data de 13 iunie 2013 este trasă din credit suma de 30.808 RON şi transferată către SC GG. SRL pentru plata facturii nr. x din 30 aprilie 2013.

Acest credit a fost achitat din alte credite ulterioare.

La data de 3 septembrie 2013, SC AA. SRL a încheiat cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 154 - Credit agricol în baza adeverinţei APIA, schema de plată unică pe suprafaţa (SAPS), în valoare de 388.674 RON.

Garanţii:

- ipotecă asupra încasărilor prezente şi viitoare şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F.;

- cesiune de creanţă având ca obiect sumele de bani ce se vor încasa de la APIA înscrise în adeverinţa APIA nr. 95 din 21 august 2013;

- bilet la ordin în alb avalizat de J.

Creditul a fost folosit pentru rambursări ale restanţelor şi achitat automat din încasările de la APIA.

Contractul de credit a fost semnat din partea SC AA. SRL de către K. în calitate de administrator precum şi de către K. şi J. în calitate de garanţi persoane fizice

În aceleaşi calităţi, K. şi J. mai semnează Condiţiile generale de creditare. În calitate de administrator al SC AA. SRL, K. mai semnează Contractul de cesiune de creanţă APIA şi Contractul de ipotecă mobiliară asupra încasărilor şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F.

Cu privire la acest contract, instanţa nu a constatat că s-au folosit mijloace care ar fi condus la inducerea în eroare a băncii la momentul încheierii contractului sau cel al punerii în executare.

6. La data de 25 noiembrie 2013, SC AA. SRL încheie cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 213 - Credit pe termen scurt în valoare de 1.000.000 RON pentru finanţare activitate curentă - înfiinţarea culturilor agricole pentru anul 2013 - 2014.

Garanţii:

- ipotecă mobiliară asupra culturii, respectiv: 250 ha rapiţă 200 ha orz, 200 ha grâu, 300 ha porumb,

- ipotecă mobiliară asupra încasărilor prezente şi viitoare şi soldului contului curent deschis la C.;

- bilet la ordin în alb avalizat de K.

Contractul de credit este semnat din partea SC AA. SRL de către K. în calitate de administrator precum şi în calitate de garant persoană fizică

În aceleaşi calităţi, K. mai semnează Contractul de ipotecă mobiliară asupra culturilor şi produselor obţinute din acestea, Condiţiile generale de creditare, Contractul de ipotecă mobiliară asupra încasărilor şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F., Plan culturi

Din credit, în data de 27 noiembrie 2013, este trasă suma de 384.655 RON şi transferată către SC GG. SRL pentru plata facturilor nr. x din 29 septembrie 2013 şi y din 15 noiembrie 2013.

În luna iunie 2015, suma restantă pentru acest credit era de 308.294 RON din care 272.294 este restanţa soldului, iar diferenţa este reprezentată de penalităţi, dobânzi şi comisioane.

7. La data de 27 noiembrie 2013, SC AA. SRL a încheiat cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 218 - Credit de investiţii în valoare de 3.000.000 RON pentru finanţarea lucrărilor de construcţii şi achiziţia echipamentelor aferentă proiectului "Construire grajd de vaci de lapte".

Garanţii:

- ipotecă imobiliară asupra teren intravilan în suprafaţă de 33.537 mp. şi construcţii în suprafaţă construită la sol de 5451 mp, înscrise în CF x a comunei Vâlcelele, evaluate la valoarea de piaţă de 3.291.614 RON, admise în garanţie la val. de 1.974.968 RON, conform raportului nr. x din 08 octombrie 2013.

Construcţiile sunt formate din: C1 (T. 66/3, P 2 şi 3) - fânar construit din fier, acoperit cu tablă, edificat în anul 2013; C2 (Cvartal 66/3) - grajd vaci lapte în stabulaţie liberă construit din profile metalice în fundaţii de beton, edificat în anul 2013, stadiu de execuţie - 47%; C3 (Cvartal 66/3) bazin dejecţii construit din beton, edificat în anul 2013, stadiu execuţie 15%. Executantul lucrării a fost SC FF. SRL

- ipotecă mobiliară pe bunuri viitoare, utilaje şi echipamente aferente investiţiei ce urmează a fi achiziţionate conform contractelor nr. x din 11 septembrie 2013 încheiat cu NNNNNN. (valoare 65.500 euro) şi nr. 52/RO din 6 iunie 2013 încheiat cu OOOOOO. (valoare 320.455 euro), luate în garanţie prin aplicarea unui coeficient de risc de 10%, la valoarea de piaţă de 1.710.012 RON şi valoare de garanţie 1.539.011 RON; În data de 19 septembrie 2014 NNNNNN. bv. invocă excepţia de neexecutare a contractului întrucât până la acea dată AA. SRL plătise doar parţial suma din contract. Referitor la contractul cu OOOOOO., conform extrasului de cont, AA. SRL nu a plătit către furnizor decât prima tranşă din 4, respectiv suma de 110.316 euro din totalul de 320.455 euro.

- ipotecă mobiliară asupra încasărilor prezente şi viitoare şi soldului contului curent deschis la C.;

- bilet la ordin în alb avalizat de K.

Contractul de credit este semnat din partea SC AA. SRL de către K. în calitate de administrator precum şi în calitate de garant persoană fizică

În aceleaşi calităţi, K. a mai semnat Condiţiile generale de creditare, Contractul de ipotecă mobiliară asupra încasărilor şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F., Contract de ipotecă reală mobiliară pe bunuri viitoare, Contractul de ipotecă autentificat sub nr. x din 27 noiembrie 2013 de către BNP GGG.

Creditul este tras în trei tranşe, ajungând în mare parte, prin diverse "operaţiuni comerciale" în conturile societăţilor controlate de grup, astfel,

- în data de 05 decembrie 2013 este trasă suma de 1.538.442 RON, schimbată în euro, şi transferată către trei societăţi, respectiv:

- 110.436 euro sunt transferaţi către OOOOOO., reprezentând prima tranşă şi singura ce va fi achitată, conform Contractului nr. x din 6 iunie 2013 încheiat cu furnizorul;

- 19.714 euro sunt transferaţi către NNNNNN. bv Olanda, reprezentând prima tranşă, conform Contractului nr. x din 11 septembrie 2013 încheiat cu furnizorul;

- 212.549 euro sunt transferaţi către o altă societate înfiinţată de grup în Bulgaria, respectiv PPPPPP., pentru plata facturilor nr. x şi 5 din 6 noiembrie 2013; cu această societate SC AA. SRL nu încheiase niciun contract comercial de livrare mărfuri;

- în data de 6 decembrie 2013 este trasă suma de 131.400 RON şi transferată către SC GG. SRL pentru plata facturii nr. x decembrie 2013; din contul SC GG. SRL suma este folosită astfel: 10.000 RON sunt retraşi cash de către N., 40.000 RON sunt transferaţi în contul de la C. al SC AA. SRL, 10.000 RON sunt transferaţi către SC DD. SRL ca şi împrumut, de unde sunt retraşi cash de către K., iar ultimii 70.000 RON sunt transferaţi către altă firmă controlată de grup, respectiv SC QQ. SRL, de unde, de asemenea sunt retraşi cash de către K.;

- în zilele de 12 şi 19 decembrie 2013 este retrasă suma de 1.300.684 RON, care este transferată către SC FF. SRL pentru plata facturilor x din 25 noiembrie 2013 şi y din 11 decembrie 2013.

În luna iunie 2015, suma restantă pentru acest credit era de 3.225.464 RON din care 3.000.000 RON este restanţa soldului, iar diferenţa este reprezentată de penalităţi, dobânzi şi comisioane.

8. La data de 12 aprilie 2014, SC AA. SRL încheie cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 121 - Plafon de revolving de credite pe termen scurt în valoare de 1.000.000 RON pe o perioadă de 12 luni, pentru activităţi de comerţ cu cereale, furaje şi îngrăşăminte.

În data de 19 mai 2014 prin Actul adiţional nr. x, este trasă prima tranşă, sub forma unui credit pe termen scurt în valoare de 392.376 RON.

Garanţii:

- ipotecă mobiliară asupra unui număr de 13 mijloace fixe, respectiv:

- cositoare x, seria x;

- greblă răvăşit fân x (2009), seria x,

- tocător eliberat teren (2009) seria x;

- scarificator x seria x;

- semănătoare păioase x (2009) seria x;

- combinator x (2008) seria x;

- semănătoare prăşitoare x seria x;

- maşină de ierbicidat x (2008) seria x;

- bazin răcire lapte 12.000 litri x (2009) seria x;

- greblă adunat fân x seria x;

- tractor x (2009) seria x;

- tractor x (2009), seria x;

- instalaţie de irigat x ml (2008), evaluate la valoarea de piaţă de 865.743 RON şi valoarea de garanţie de 692.594 RON conform Raportului de evaluare nr. x din 3 aprilie 2014 întocmit de evaluator intern YY.

Toate fotografiile prezente la dosarul de credit prezintă utilajele în ansamblu fără a exista şi fotografii ale datelor de identificare ale acestora.

Singurul utilaj ale cărui date de identificare apar în fotografii este tractorul x, care fusese achiziţionat recent de la un importator şi nu de la o firmă din "grup".

- ipotecă mobiliară asupra unui tractor x, seria x achiziţionat cf. facturii nr. x din 10 februarie 2014 la valoarea de piaţă de 798.480 RON;

- ipotecă mobiliară asupra încasărilor prezente şi viitoare şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F.;

- 2 bilete la ordin în alb avalizate de K. şi J.;

Conform extrasului de cont întreaga sumă este utilizată conform destinaţiei, adică pentru plata a 5 facturi prin care se achiziţionase îngrăşăminte şi furaje.

Actul adiţional nr. x din 19 mai 2014 este semnat din partea SC AA. SRL de către K. precum şi de către garanţii persoane fizice J. şi K.

În data de 22 mai 2014 prin Actul adiţional nr. x, este trasă a doua tranşă, sub forma unui credit pe termen scurt în valoare de 107.624 RON.

Garanţiile sunt menţinute din Actul adiţional nr. x din 19 mai 2014.

Actul adiţional nr. x din 22 mai 2014 a fost semnat din partea SC AA. SRL de către K. precum şi de către garanţii persoane fizice J. şi K.

Conform extrasului de cont întreaga sumă este transferată către o firmă din grup SC GG. SRL, într-un cont deschis la QQQQQQ. Din contul SC GG. SRL, întreaga sumă se reîntoarce în contul deschis la QQQQQQ., al SC AA. SRL pentru plata unor facturi sau este retrasă cash, în tranşe mici, fără justificare de K.

În data de 11 august 2014 prin Actul adiţional nr. x, este trasă a treia tranşă, sub forma unui credit pe termen scurt în valoare de 500.000 RON.

Garanţiile sunt menţinute din Actul adiţional nr. x din 19 mai 2014.

Întreaga sumă este folosită pentru reîntregirea unei linii de credit anterioare.

Actul adiţional nr. x din 11 august 2014 este semnat din partea SC AA. SRL de către K. precum şi de către garanţii persoane fizice J. şi K.

În data de 14 august 2014 prin Actul adiţional nr. x, este trasă a patra tranşă, sub forma unui credit pe termen scurt în valoare de 500.000 RON.

Garanţiile sunt menţinute din Actul adiţional nr. x din 19 mai 2014.

Actul adiţional nr. x din 14 august 2014 a fost semnat din partea SC AA. SRL de către K., precum şi de către garanţii persoane fizice J. şi K.

Din contul SC AA. SRL, întreaga sumă de bani pleacă din nou în conturile celor două societăţi "satelit", respectiv suma de 316.019 RON în contul de QQQQQQ. al SC GG. SRL şi 183.981 RON în contul de la C. al SC DD. SRL Din contul de la QQQQQQ. al SC GG. SRL, K. retrage cash suma de 15.000 RON, iar suma de 228.000 RON este transferată în contul de la QQQQQQ. al SC AA. SRL, drept restituire împrumut şi pentru plata facturilor nr. x din 18 aprilie 2014 şi y/01 martie 2014, de unde, K., retrage de asemenea tot în cash suma totală de 65.300 RON. Din contul de la C. al SC DD. SRL, K. retrage cash suma de 10.000 RON, iar suma de 155.000 RON o transferă în contul de la C. al SC AA. SRL pentru plata facturilor nr. x din 22 ianuarie 2014, y din 7 februarie 2014, z din 31 martie 2014 şi 570/22 aprilie 2014.

În luna iunie 2015, suma restantă pentru acest credit era de 1.100.922 RON din care 1.000.000 RON este restanţa soldului, iar diferenţa este reprezentată de penalităţi, dobânzi şi comisioane.

9. La data de 28 august 2014, SC AA. SRL a încheiat cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 202 - Credit agricol, în valoare de 464.285 RON în baza adeverinţei APIA, schema de sprijin pe suprafaţă pentru completarea capitalului de lucru pentru acoperirea cheltuielilor specifice activităţii din agricultură.

Garanţii:

- ipotecă asupra încasărilor prezente şi viitoare şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la C.;

- cesiune de creanţă având ca obiect sumele de bani ce se vor încasa de la APIA înscrise în adeverinţa APIA nr. 187 din 20 august 2014;

- contract de fidejusiune încheiat cu K.

Contractul este semnat din partea SC AA. SRL de către inculpata K. în calitate de administrator dar şi în calitate de garant-fidejusor.

K. a mai semnat Contractul de fidejusiune nr. x din 28 august 2014 prin care se obligă să garanteze restituirea creditului cu toate bunurile sale prezenta şi viitoare, Condiţiile generale de creditare, Contractul de ipotecă mobiliară asupra încasărilor şi soldului contului curent şi a subconturilor deschise la F., Contractul de cesiune de creanţă nr. 202/CES/02 din 28 august 2014.

Situaţiile financiar contabile şi celelalte documente depuse la dosarele de creditare constituite la C., au fost semnate de inculpata K., în calitate de administrator al SC AA. SRL

Conform adresei C. nr. x din 11 iunie 2015, prejudiciul creat instituţiei de credit este în valoare de 5.710.088,84 RON din care suma de 5.272.294 RON o reprezintă credite neachitate, iar diferenţa este reprezentată de penalităţi, dobânzi şi comisioane.

Urmare a inspecţiei din data de 16 martie 2015 efectuate de către reprezentanţii C. la sediul social al societăţii SC AA. SRL şi teren extravilan (câmp) în prezenţa martorului ZZZ. - personal muncitor privind garanţiile constituite în favoarea C. SA - Sucursala Călăraşi la creditele contractate de către SC AA. SRL s-a constatat următoarele:

- Nu au putut fi identificate şi inspectate un număr de 13 (treisprezece) utilaje şi echipamente agricole după cum urmează:

1. Tractor x, tip M36, seria x;

2. Tractor x, tip M36, seria x;

3. Presă baloţi cilindrici, tip 890 L, seria x;

4. Scarificator x, seria x;

5. Semănătoare păioase x, seria x;

6. Combinator x, seria x;

7. Semănătoare prăşitoare x, seria x;

8. Instalaţie de irigat x ML completă cu motor trifazic x (Model x, seria x):

9. Tractor x, seria x;

10. Tractor x, seria x;

11. Încărcător frontal x, tip x, seria x;

12. Încărcător frontal x, tip x, seria x;

13. Tractor x, seria nr. x.

- Celelalte utilaje şi echipamente au fost identificate după marcă - dar fără a avea plăcuţe cu date de identificare.

În data de 8 iunie 2015, între orele 1030 - 1315, în prezenţa inculpatei J., s-a procedat la inspectarea prin identificare şi fotografiere a garanţiilor constituite pentru creditele contractate de către debitoarea SC AA. SRL

Nu au fost identificate şi inspectate dintre utilajele şi echipamentele agricole garantate în favoarea C. - Sucursala Călăraşi, următoarele:

I. Linia de credit: 1.000.000 RON

a) Act Adiţional nr. x din 29 mai 2013 la Contractul de ipotecă mobiliară pe bunuri existente determinate nr. x din 22 aprilie 2011 (11 utilaje şi echipamente), din care nu au fost identificate:

1 - Tractor x, tip M 36, seria x;

2 - Tractor x, tip M 36, seria x;

3 - Tractor x, tip M, seria x;

4 - Instalaţie irigat pivot, lungime 480 m, marca x;

5 - Instalaţie irigat pivot, lungime 480 m, marca x;

6 - Instalaţie irigat pivot, lungime 480 m, marca x;

7 - Încărcător frontal x, tip x, seria x;

8 - Încărcător frontal x, tip x, seria x;

9 - Presă baloţi cilindrici, tip 890 L, seria x;

Remorca tehnologică pentru preparat furaj unic, marca x, tip 890 L a fost identificată după marcă (nu poseda plăcuţă de identificare şi nici serie prin poansonare).

Referitor la bunurile mobile neidentificate, J. a declarat verbal că o parte din bunuri sunt închiriate, iar altele sunt la reparat, fără a prezenta documente în acest sens.

Bazinul de răcire şi stocare lapte, model x a fost identificat după plăcuţa de identificare.

b) Act Adiţional nr. x din 29 mai 2013 la Contractul de ipotecă mobiliară pe bunuri existente determinate nr. x din 10 mai 2012.

Bazinul de răcire şi stocare lapte, model x a fost identificat după plăcuţa de identificare.

II. Plafon revolving de CTS: 1.000.000 RON

a) Contractul de ipotecă mobiliară pe bunuri existente determinate nr. x din 12 mai 2014 (13 utilaje şi echipamente), din care nu au fost identificate:

1 - Tocător pentru eliberat teren, seria x;

2 - Scarificator x, seria x;

3 - Semănătoare păioase x, seria x;

4 - Combinator x, seria x;

5 - Semănătoare prăşitoare x, seria x;

6 - Maşină de ierbicidat x, seria x;

7 - Instalaţie de irigat x ml;

8 - Tractor x, seria x;

9 - Tractor x, seria x.

Celelalte utilaje şi echipamente au fost identificate după marcă - dar fără a avea plăcuţe cu date de identificare (au serii prin poansonare).

Bazinul de răcire şi stocare lapte, model x, nu are plăcuţă de identificare.

b) Contractul de ipotecă mobiliară pe bunuri existente determinate nr. x din 12 mai 2014 (1 utilaj) care nu a fost identificat:

1 - Tractor x, seria x.

III. credit termen scurt: 1.000.000 RON

Contractul de ipotecă mobiliară pe bunuri existente determinate nr. x din 5 decembrie 2013 (1 utilaj), care nu a fost identificat:

1 - Tractor x, seria: x.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale, inculpatul A. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor. Printre altele, acesta a arătat: "De asemenea pentru a putea folosi sumele din credit şi în alt scop decât cel impus prin contract de C., bunuri pe care le achiziţionam cu RRRRRR. de la societăţile din România, le livram către AA. SRL la o valoare mult mai mare ulterior derulării relaţiei comerciale, ulterior sumele de bani rămase ca urmare a virării de la C. către AA. şi ulterior către RRRRRR. le retrăgeam cash din Bulgaria sau le transferam către conturile SC FF. SRL de unde de asemenea le foloseam în scopuri de moment sau le retrăgeam cash."

Martorul BBBB. a arătat cu privire la relaţia comercială a grupului cu C.:

"La sfârşitul anului 2014 A. mi-a spus că se apropie de scadenţă o linie de credit şi alte rate scadente la C. Acesta mi-a spus că doreşte să prelungească linia de credit sau să obţină un alt credit. De fapt acest lucru nu mi l-a spus mie ci directoarei băncii pe mine doar m-a rugat să-l însoţesc la discuţiile purtate cu reprezentanţii băncii. Reprezentanta băncii mi-a comunicat că nu se poate pune discuţia unei reeşalonări sau obţinerii unui alt credit până la achitarea integrală a ratelor dobânzilor restante.

După această întâlnire i-am spus lui A. că din punctul meu de vedere nu are decât o singură soluţie respectiv să îşi vândă terenurile agricole. Aflasem de la A. că acesta avea aproximativ 300 de hectare de teren agricol, teren care era ipotecat pentru creditele de la G. I-am explicat acestuia că în condiţiile în care ar vinde acest teren la preţul pieţei cu 300.000 de euro şi-ar achita datoria de la H., cu 500.000 de euro şi-ar achita datoria de la G. iar cu restul banilor aproximativ 700.000 - 1.000.000 de euro şi-ar achita la zi ratele restante de la creditele obţinute de la diferite bănci precum şi datoriile de la bugetul de stat. Din nou A. mi-a dat un răspuns ambiguu.

După ceva timp A. mi-a spus că s-a hotărât să vândă terenul şi să dăm anunţuri în acest sens.

La rugămintea acestuia m-am şi prezentat la C. unde am discutat cu directoarea căreia i-am spus că A. ar dori să vândă terenul pentru a-şi achita datoriile. Aceasta a fost deschisă spunându-mi că este interesul tuturor ca activitatea firmei să nu se închidă. Am fost sunat de două ori de reprezentanţii C. care mi-au spus că m-au sunat pe mine pentru că nu le răspunde nimeni la telefon din partea firmei.

Am mai fost o dată la C. unde reprezentanţii acesteia m-au întrebat dacă din punctul meu de vedere situaţia SC AA. ar putea fi rezolvată. Eu le-am spus că nu le pot da detalii despre activitatea firmei pentru că nu am acces la datele financiare ale acesteia dar că dacă ceea ce mi-a spus A. şi cu I. este real situaţia ar putea fi redresată, cu micşorarea dimensiunii afacerii. Într-o zi reprezentanţii băncii au venit şi la birou dar nu au găsit pe nimeni în afară de mine, deşi vizita era una anunţată.

Tot la începutul anului 2015 am mai fost o dată la C. la invitaţia reprezentanţilor băncii aceştia dorind să afle amănunte cu privire la demersurile făcute de A. În timpul discuţiei a venit juristul băncii care ne-a spus că SC AA. SRL a cerut insolvenţa. Am fost foarte surprins la auzul acestei veşti şi mi-am dat seama că orice discuţii din acest moment sunt inutile.

Am fost foarte dezamăgit când am auzit acest lucru pentru că eu eram convins că firma putea fi salvată şi situaţia sa economică redresată.

C. D.

În perioada 18 - 26 august 2011, SC AA. SRL încheie trei contracte de creditare cu D., astfel:

Contract de credit nr. 64 din 18 august 2011 - Credit pe termen scurt în valoare de 264.000 RON (Credit rambursat anticipat din subvenţia APIA încasată). Contractul este semnat de către K. în calitate de administrator al SC AA. SRL

Garanţii:

- Cesiune de creanţă având ca obiect sumele ce se vor încasa de la APIA;

- Gaj pe conturile curente;

- Bilet la ordin în alb avalizat de către K.;

1) Contract de credit nr. 65 din 26 august 2011 - Credit de investiţii pentru agricultură pe termen mediu pentru refinanţarea unui credit de investiţii de la QQQQQQ., în valoare de 403.670 RON. Creditul este acordat pentru refinanţarea unui credit de la QQQQQQ. al cărui obiect era achiziţia unui stand de muls paralel 2 x 14, echipat 2x10 şi poartă de selecţie, acordat conform Contract nr. x din 23 februarie 2010 în valoare de 563.261 RON.

Contractul de credit este semnat de către inculpata J. în calitate de unic asociat şi de K. în calitate de administrator al SC AA. SRL, precum şi de către inculpaţii K. în calitate de avalist şi fidejusor, J. în calitate de garant ipotecar, avalist şi fidejusor, A. şi I. în calitate de garanţi ipotecari.

Aceleaşi persoane semnează şi Condiţiile aplicabile contractului de credit.

Garanţii:

- garanţie reală mobiliară asupra conturilor şi soldului creditor al acestora;

- ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

I. apartamentul lui I. (CF x, NC x), evaluat la 206.718 RON. Contractul de garanţie este semnat de A. şi I. în calitate de proprietari deşi, în urma desfacerii căsătoriei apartamentul îi aparţinea lui I.

II. apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 166.250 RON.

III. casa părinţilor lui A. - VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 81.219 RON.

- Garanţie reală mobiliară pe stand de muls Paralel 2x14, echipat 2x10, nr. inventar x şi poarta de selecţie 1 buc. achiziţionate prin factura nr. x din 28 februarie 2010;

- Cesiune contract de vânzare-cumpărare lapte nr. x din 14 decembrie 2009 încheiat cu SC ZZZZZ. SA;

- Cesiune contract de vânzare-cumpărare lapte nr. x din 06 ianuarie 2012 încheiat cu SC SSSSSS. SRL;

- contract de fidejusiune semnat de J.

- contract de fidejusiune semnat de K.;

- 2 bilete la ordin în alb emise şi avalizate de J. şi K.;

Prin Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014, garanţiile se modifică astfel:

- garanţie reală mobiliară asupra conturilor şi soldului creditor al acestora;

- ipotecă pe creanţele rezultate din contractul de vânzare-cumpărare lapte nr. x din 1 noiembrie 2013 încheiat cu SC TTTTTT. SRL În data de 17 iunie 2014 prin Actul adiţional nr. x ipoteca se extinde şi asupra contractului de vânzare-cumpărare lapte nr. x din 1 aprilie 2014 încheiat cu SC G. (valoare Contract nr. x RON). În data de 3 decembrie 2014 prin Actul adiţional nr. x ipoteca este reînnoită prin înlocuirea Contractului nr. x din 1 noiembrie 2013 încheiat cu SC TTTTTT. SRL cu un alt contract, respectiv Contractul nr. x din 19 octombrie 2014 în valoare de 2.700.000 RON/an.

- Garanţie reală mobiliară pe stand de muls Paralel 2x14, echipat 2x10, nr. inventar x şi poarta de selecţie 1 buc. achiziţionate prin factura nr. x din 28 februarie 2010; Contractul de garanţie reală mobiliară bunuri mobile individualizate având ca obiect Standul de muls şi poarta de selecţie a fost semnat în data de 30 august 2011. Cele două bunuri imobile au intrat în patrimoniul SC AA. SRL ca urmare a achitării de către societate a facturii nr. x din 28 februarie 2010 emisă de SC CCCCC. SRL În fapt, aceste două bunuri sunt cele recepţionate de SC Y. SRL în cadrul Programului SAPARD şi făceau parte din Cererea de plată nr. x, în cadrul căreia SC Y. SRL justificase plata lor cu extrase de cont şi ordine de plată contrafăcute, pentru a putea beneficia de ultima tranşă de bani din fondurile nerambursabile. Din luna iulie 2008, când a fost pusă în funcţiune, cu privire la instalaţia de muls au fost efectuate mai multe operaţiuni financiare şi contabile pentru a ajunge în patrimoniul SC AA. SRL, astfel:

- În data de 25 mai 2007 SC CCCCC. SRL încheie cu SC Y. SRL contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 25 mai 2007 având ca obiect echipamente pentru ferma de bovine a beneficiarului, în valoare de 249.915 euro;

- În data de 2 decembrie 2008, din cauza nerespectării termenelor de plată de către cumpărător, părţile au hotărât rezilierea parţială a Contractului nr. x din 20 mai 2007;

- Întrucât echipamentele fuseseră puse în funcţiune, iar recuperarea acestora ca urmare a rezilierii contractului era foarte dificilă, reprezentantul SC CCCCC. SRL, a fost de acord cu propunerea lui A. de a încheia un nou contract cu o altă societate reprezentată tot de acesta. Astfel, în data 4 decembrie 2008, SC CCCCC. SRL încheie cu SC III. SRL contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 4 decembrie 2008 având ca obiect o parte din echipamentele din contractul reziliat, respectiv sala de muls şi poarta de selecţie, ce aveau o valoare de 174.570 euro. La momentul încheierii contractului cu SC III. SRL, SC Y. SRL avea în derulare proiectul SAPARD, motiv pentru care nu putea înstrăina utilajele;

- Întrucât, nici de această dată, beneficiarul nu respectă termenele de plată, Contractul nr. x din 4 decembrie 2008 este reziliat şi este încheiat un nou contract, Contractul nr. x din 22 ianuarie 2010, de această dată cu SC AA. SRL, având acelaşi obiect ca şi contractul anterior, respectiv sala de muls şi poarta de selecţie.

ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

- apartamentul lui I. (CF x, NC x), evaluat la 168.500 RON, vândut între timp către SC AA. SRL;

- apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 141.900 RON;

- casa părinţilor lui A. - VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 39.300 RON.

- contract de fidejusiune semnat de J.

- contract de fidejusiune semnat de K.;

- 2 bilete la ordin în alb emise şi avalizate de J. şi K.;

Deşi creditul avea data scadentă la 10 februarie 2015, SC AA. SRL încetează să mai efectueze plăţi din luna noiembrie 2014. La data de 1 aprilie 2015, SC AA. SRL mai înregistra încă un sold restant din acest credit, în sumă de 28.833,59 RON.

2) Contract de credit nr. 66 din 26 august 2011 - Credit de campanie agricolă în valoare de 429.000 RON (Credit rambursat conform graficului).

Contractul de credit a fost semnat de către inculpata J. în calitate de unic asociat şi de K. în calitate de administrator al SC AA. SRL, precum şi de către inculpaţii K. în calitate de avalist şi fidejusor, J. în calitate de garant ipotecar, avalist şi fidejusor, A. şi I. în calitate de garanţi ipotecari.

Aceleaşi persoane au semnat şi Condiţiile aplicabile contractului de credit precum şi Anexa nr. 2- garanţii. K. mai semnează declaraţia pe proprie răspundere cu privire la neîncadrarea în categoria - firme în dificultate, Declaraţia privind datele întreprinderii, Calculul pentru întreprinderile partenere sau legate, Fişa de parteneriat, declaraţie utilizare credit pentru tranzacţii intragrup, cererea de credit şi chestionarul de credit. Totodată, aceasta semnează documentele financiar-contabile şi celelalte documente depuse la dosarul de credit.

Hotărârea nr. 16 din 2 august 2011 a SC AA. SRL de aplicare pentru obţinerea de credite de la D. este semnată de J. şi de K.

Contractul este garantat cu:

- garanţie reală mobiliară asupra conturilor şi soldului creditor al acestora;

- ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

I . apartamentul lui I. (CF x, NC x), evaluat la 206.718 RON.

II. apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 166.250 RON.

III. casa părinţilor lui A. - VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 81.219 RON.

- Garanţie reală mobiliară pe stand de muls Paralel 2 x 14, echipat 2 x 10, nr. inventar x şi poartă de selecţie 1 buc. achiziţionate prin factura nr. x din 28 februarie 2010;

- contract de fidejusiune semnat de J.

- contract de fidejusiune semnat de K.;

- 2 bilete la ordin în alb emise şi avalizate de J. şi K.;

- Garanţie reală mobiliară pe cultura şi recolta viitoare în sumă de 4.692.900 RON;

- Garanţie FGCR în valoare de 300.300 RON.

La data de 22 septembrie 2011, I. şi A. au vândut către SC AA. SRL apartamentul în care locuiau. Deşi în urma desfacerii căsătoriei, imobilul îi revenise lui I., actul de vânzare este semnat de amândoi.

La data de 6 ianuarie 2012, SC AA. SRL a încheiat trei contracte de creditare cu D. în vederea cofinanţării proiectului FEADR, astfel:

4. Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 - Credit de investiţii în valoare de 4.985.816 RON în contextul Contractului de Finanţare nr. x din 16 februarie 2011 încheiat între SC AA. SRL şi APDRP pentru finanţarea Proiectului "Înfiinţare capacitate de depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL".

Contractul a fost semnat din partea SC AA. SRL de către inculpata J., în calitate de unic asociat şi de către K., în calitate de administrator. Contractul mai a fost semnat de către inculpata J. şi în calitate de garant ipotecar, precum şi de avalist, iar de către inculpaţii A. şi I. în calitate de garanţi ipotecari.

Aceleaşi persoane mai semnează şi Condiţiile aplicabile contractului de credit

Cererea de finanţare şi declaraţia de încadrare au fost semnate de K., în calitate de administrator al SC AA. SRL Documentele financiar- contabile ale societăţii şi celelalte documente depuse la dosarul de creditare au fost semnate tot de către K.

Garanţii:

- ipotecă asupra conturilor; Contractul de ipotecă mobiliară asupra conturilor bancare este semnat de inculpata J. în calitate de unic asociat şi de către K. în calitate de administrator.

- ipotecă pe bunuri mobile viitoare cu înscriere la AEGRM - Arhiva Electronică a Garanţiilor Reale Mobiliare (echipamente achiziţionate din credit):

- ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

- apartamentul lui I. (CF x, NC x), evaluat la 206.718 RON. Contractul de garanţie este semnat de A. şi I. în calitate de proprietari deşi, în urma desfacerii căsătoriei apartamentul îi aparţinea lui I. iar în data de 22 septembrie 2011 fusese vândut către SC AA. SRL

- apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 166.250 RON.

- casa părinţilor lui A. - VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 81.219 RON.

- garanţie emisă de FGCR în valoare de 3.988.652 RON (80% din valoare), prin încheierea contractului de garantare a creditului nr. x;

În data de 11 februarie 2014 prin Actul adiţional nr. x, garanţiile se modifică astfel:

- ipotecă asupra conturilor;

- ipotecă pe creanţele rezultate din Contractul de vânzare-cumpărare lapte nr. x din 1 noiembrie 2013 încheiat cu SC TTTTTT. SRL Contractul de ipotecă mobiliară asupra creanţelor având ca obiect Contractul nr. x din 01 noiembrie 2013 este încheiat în data de 11 februarie 2014. În data de 17 iunie 2014 prin Actul adiţional nr. x ipoteca se extinde şi asupra Contractului de vânzare-cumpărare lapte nr. x din 1 aprilie 2014 încheiat cu SC G. SRL (valoare Contract nr. x RON). În data de 3 decembrie 2014 prin Actul adiţional nr. x ipoteca este reînnoită prin înlocuirea Contractului nr. x din 1 noiembrie 2013 încheiat cu SC TTTTTT. SRL cu un alt contract, respectiv Contractul nr. x din 19 octombrie 2014 în valoare de 2.700.000 RON/an.

- ipotecă pe bunuri mobile viitoare cu înscriere la AEGRM (echipamente achiziţionate din credit): În data de 15 mai 2012 este încheiat contractul de garanţie nr. x având ca obiect 60 echipamente achiziţionate de la UUUUUU., în valoare de 4.830.764 RON. Contractul de ipotecă pe bunuri mobile este semnat de inculpata J. în calitate de unic asociat şi de către K. în calitate de administrator.

- ipotecă pe 4 mijloace de transport formate din 4 autoutilitare cu 4 remorci, achiziţionate din credit. Contractul de garanţie este încheiat pe data de 26 octombrie 2012; Contractul de ipotecă pe bunuri mobile este semnat de inculpata J. în calitate de unic asociat şi de către K. în calitate de administrator.

- ipotecă pe un încărcător frontal telescopic, model x, T seria x, achiziţionat din credit;

- ipotecă asupra unui teren intravilan în suprafaţă de 13.357 mp. (CF x NC x, x, P x), aparţinând SC AA. SRL, evaluat la valoarea de 17.664 RON;

- ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

- apartamentul lui I. (CF x, NC x), evaluat la 168.500 RON, vândut între timp către SC AA. SRL;

- apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 141.900 RON;

- casa părinţilor lui A. - VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 39.300 RON.

- garanţie emisă de FGCR în valoare de 3.988.652 RON (80% din valoare):

- contract de fidejusiune semnat de A. şi I. - soţ şi soţie. Contractul este încheiat la 11 februarie 2014, moment la care în patrimoniul celor doi semnatari nu se mai afla niciun bun mobil sau imobil;

- contract de fidejusiune semnat de J.

- contract de fidejusiune semnat de K.;

- 2 bilete la ordin emise în alb şi avalizate de A. şi I.;

- 2 bilete la ordin în alb emise şi avalizate de J. şi K.;

Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 a fost semnat de către inculpata K., în calitate de administrator al SC AA. SRL şi de către inculpaţii J. - în calitate de garant ipotecar şi de avalist, A. şi I. - în calitate de fidejusori şi K. în calitate de avalist.

La data de 1 aprilie 2015, SC AA. SRL înregistra un sold restant din acest credit, în sumă de 1.090.383,6 RON.

5. Contract de credit nr. 5 - Angajament pentru emiterea unei scrisori de garanţie bancară de restituire avans în valoare de 1.371.096 RON, pe o perioadă de 25 luni în favoarea APDRP, pentru garantarea recuperării pre-finanţării acordate de către APDRP (Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit).

Garanţii:

- ipotecă asupra conturilor;

- ipotecă mobiliară asupra contului curent special blocat pe debit până la concurenţa sumelor de încasat de la APDRP;

- ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

- apartamentul lui I. (CF x, NC x), evaluat la 206.718 RON. Contractul de garanţie este semnat de A. şi I. în calitate de proprietari deşi, în urma desfacerii căsătoriei, apartamentul îi aparţinea lui I. iar în data de 22 septembrie 2011 fusese vândut către SC AA. SRL

- apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 166.250 RON.

- casa părinţilor lui A. - VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 81.219 RON.

- garanţie emisă de FGCR în valoare de 1.096.876 RON (80% din valoare), conform Contractului de garantare nr. x;

6. Prin Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 se aprobă majorarea valorii scrisorii de garanţie de la suma de 1.371.096 RON la suma de 3.427.746 RON.

În data de 11 februarie 2014 prin Actul adiţional nr. x, garanţiile se modifică astfel:

- ipotecă asupra conturilor;

- ipotecă mobiliară asupra contului curent special blocat pe debit până la concurenţa sumelor de încasat de la APDRP (Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit):

- ipotecă mobiliară asupra combina x, an fabricaţie 2011, serie x, proprietatea SC AA. SRL, evaluată în data de 28 august 2013 la valoarea de 521.300 RON;

- ipotecă pe creanţele rezultate din Contractul de vânzare-cumpărare lapte nr. x din 1 noiembrie 2013 încheiat cu SC TTTTTT. SRL Contractul de ipotecă mobiliară asupra creanţelor având ca obiect Contractul nr. x din 1 noiembrie 2013 este încheiat în data de 11 februarie 2014. În data de 17 iunie 2014 prin Actul adiţional nr. x ipoteca se extinde şi asupra contractului de vânzare-cumpărare lapte nr. x din 1 aprilie 2014 încheiat cu SC G. SRL (valoare Contract nr. x RON). În data de 3 decembrie 2014 prin Actul adiţional nr. x ipoteca este reînnoită prin înlocuirea Contractului nr. x din 1 noiembrie 2013 încheiat cu SC TTTTTT. SRL cu un alt contract, respectiv Contractul nr. x din 19 octombrie 2014 în valoare de 2.700.000 RON/an.

- ipotecă pe 4 mijloace de transport formate din 4 autoutilitare cu 4 remorci, achiziţionate din credit, evaluate în data de 15 noiembrie 2013 la valoarea de 1.950.400 RON. Contractul de garanţie este încheiat pe data de 26 octombrie 2014;

- ipotecă pe un încărcător frontal telescopic, model x, T seria x, achiziţionat din credit, evaluat în data de 15 noiembrie 2013 la valoarea de 169.200 RON;

- ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

- apartamentul lui I. (CF x, NC x), evaluat la 168.500 RON în data de 29 august 2013, vândut între timp către SC AA. SRL

- apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 141.900 RON în data de 29 august 2013.

- casa părinţilor lui A.- VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 39.300 RON în data de 29 august 2013.

- garanţie emisă de FGCR în valoare de 2.742.196 RON (80% din valoare):

- contract de fidejusiune semnat de A. şi I. - soţ şi soţie. Contractul este încheiat la data de 11 februarie 2014, moment la care în patrimoniul celor doi semnatari nu se mai afla niciun bun mobil sau imobil;

- contract de fidejusiune semnat de J.

- contract de fidejusiune semnat de K.;

- 2 bilete la ordin emise în alb şi avalizate de A. şi I.;

- 2 bilete la ordin în alb emise şi avalizate de J. şi K.;

Toate actele adiţionale sunt semnate de inculpaţii A., I., J. şi K.

Soldul creditului a fost recuperat prin executarea scrisorii de garanţie bancară.

7. Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 - Credit suport în valoare de 4.985.816 RON în contextul Contractului de Finanţare nr. x din 16 februarie 2011 încheiat între SC AA. SRL şi APDRP pentru finanţarea Proiectului "Înfiinţarea capacitate de depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL" şi în contextul Contractului de Credit nr. x din 16 februarie 2011 prin care s-a acordat un Credit de investiţii în valoare de 4.985.816 RON.

Contractul de credit a fost semnat de către K. în calitate de administrator al SC AA. SRL, J. în calitate de asociat unic al SC AA. SRL, garant ipotecar şi avalist şi de către inculpaţii A. şi I. în calitate de garanţi ipotecari.

Aceleaşi persoane semnează şi Condiţiile aplicabile contractului de credit.

Garanţii:

- ipotecă asupra conturilor;

- ipotecă mobiliară asupra contului curent special blocat pe debit până la concurenţa sumelor de încasat de la APDRP (Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit):

- ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

- apartamentul lui I. (CF x, NC x), evaluat la 206.718 RON. Contractul de garanţie este semnat de A. şi I. în calitate de proprietari deşi, în urma desfacerii căsătoriei apartamentul îi aparţinea lui I. iar în data de 22 septembrie 2011 fusese vândut către SC AA. SRL

- apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 166.250 RON.

- casa părinţilor lui A. - VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 81.219 RON.

- garanţie emisă de FGCR în valoare de 1.096.876 RON (80% din valoare), conform contractului de garantare a creditului nr. x;

Prin Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 s-a aprobat diminuarea valorii creditului suport de la suma de 4.985.816 RON la suma de 3.116.134 RON. Actul adiţional este semnat de către K. în calitate de administrator al SC AA. SRL, J. în calitate de asociat unic al SC AA. SRL, garant ipotecar şi avalist şi de către inculpaţii A. şi I. în calitate de avalişti.

În data de 11 februarie 2014 prin Actul adiţional nr. x, garanţiile s-au modificat astfel:

- ipotecă asupra conturilor;

- ipotecă mobiliară asupra contului curent special blocat pe debit până la concurenţa sumelor de încasat de la APDRP;

- ipotecă mobiliară asupra combina x, an fabricaţie 2011, serie x, proprietatea SC AA. SRL, evaluată în data de 28 august 2013 la valoarea de 521.300 RON;

- ipotecă pe creanţele rezultate din Contractul de vânzare-cumpărare lapte nr. x din 1 noiembrie 2013 încheiat cu SC TTTTTT. SRL Contractul de ipotecă mobiliară asupra creanţelor având ca obiect Contractul nr. x din 1 noiembrie 2013 este încheiat în data de 11 februarie 2014.

Actul adiţional a fost semnat de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL, J., în calitate de garant ipotecar, avalist şi fidejusor şi de către inculpaţii A. şi I., în calitate de avalişti şi fidejusori.

Şi Actul adiţional nr. x din 7 iunie 2012 de modificare a dobânzii a fost semnat de către aceiaşi inculpaţi.

În data de 17 iunie 2014, prin Actul adiţional nr. x, ipoteca se extinde şi asupra contractului de vânzare-cumpărare lapte nr. x din 1 aprilie 2014 încheiat cu SC G. SRL (valoare Contract nr. x RON).

În data de 3 decembrie 2014 prin Actul adiţional nr. x ipoteca este reînnoită prin înlocuirea Contractului nr. x din 1 noiembrie 2013 încheiat cu SC TTTTTT. SRL cu un alt contract, respectiv Contractul nr. x din 19 octombrie 2014 în valoare de 2.700.000 RON/an.

- ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

- apartamentul lui I. (CF x, NC x), evaluat la 168.500 RON în data de 29 august 2013, vândut între timp către SC AA. SRL

- apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 141.900 RON în data de 29 august 2013.

- casa părinţilor lui A. - VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 39.300 RON în data de 29 august 2013.

- garanţie emisă de FGCR în valoare de 2.492.907 RON (80% din valoare):

- contract de fidejusiune semnat de A. şi I. - soţ şi soţie. Contractul a fost încheiat la data de 11 februarie 2014, moment la care în patrimoniul celor doi semnatari nu se mai afla niciun bun mobil sau imobil;

- contract de fidejusiune semnat de J.

- contract de fidejusiune semnat de K.;

- 2 bilete la ordin emise în alb şi avalizate de A. şi I.;

- 2 bilete la ordin în alb emise şi avalizate de J. şi K.;

În data de 11 februarie 2014, cu ocazia modificării celor trei contracte de credit, prin acte adiţionale, au fost modificate şi angajamentele împrumutatului prin actualizarea conţinutului unor puncte existente şi adăugarea unora noi. Astfel, împrumutatul trebuie:

- să subordoneze angajamentelor deţinute la Bancă împrumutul asociatului existent la octombrie 2013 în valoare de 1.547.000 RON şi depunerile ulterioare;

- să nu contracteze alte angajamente financiar-bancare pe termen scurt sau pe termen mediu şi lung şi nici credite IFN pe termen mediu şi lung fără acordul prealabil al Băncii;

- sa păstreze în companie profitul net ce se va obţine la finele anului 2013, precum şi profitul înregistrat pe perioada de creditare astfel încât să se asigure un fond de rulment pozitiv;

- să prezinte şi să cesioneze în favoarea băncii orice contract ulterior pentru producţia de valorificare lapte, precum şi înscrierea acestuia la AEGRM;

- să actualizeze documentaţia cadastrală pentru apartamentul lui I. şi casa părinţilor lui A., întrucât s-au produs modificări.

Rambursările pentru acest credit au fost făcute în momentul încasării sumelor de la APDRP.

La data de 24 august 2012, SC AA. SRL încheie Contractul de credit nr. x din 24 august 2012 cu D. pentru un credit APIA în valoare de 335.600 RON.

Contractul de credit este semnat de către inculpata J. în calitate de unic asociat şi de K. în calitate de administrator al SC AA. SRL, precum şi în calitate de garant avalist .

Aceleaşi persoane semnează şi Condiţiile aplicabile contractului de credit şi Anexa nr. 2- garanţii.

Hotărârea nr. 17 din 10 august 2012 a SC AA. SRL de aplicare pentru obţinerea creditului în valoare de 335.600 RON de la D. este semnată de J. şi de K.

K. a mai semnat cererea de credit şi documentele financiar-contabile depuse la dosarul de credit.

Creditul este garantat cu:

- ipotecă asupra conturilor deschise la D.;

- ipotecă mobiliară asupra creanţelor având ca obiect sumele ce se vor incasa de către beneficiari de la APIA;

- bilete la ordin în alb avalizate de către K.

Creditul este rambursat din subvenţia APIA încasată.

La data de 15 octombrie 2012, SC AA. SRL încheie două contracte de creditare cu D., astfel:

8. Contract de credit nr. 81 - Credit de campanie agricolă în valoare de 500.000 RON.

Contractul de credit a fost semnat de către inculpata J., în calitate de unic asociat, garant ipotecar şi fidejusor şi de K. în calitate de administrator al SC AA. SRL, precum şi de fidejusor.

Aceleaşi persoane semnează şi Condiţiile aplicabile contractului de credit şi Anexa nr. 2- garanţii.

K. mai semnează declaraţia pe proprie răspundere cu privire la neîncadrarea în categoria - firme în dificultate, Declaraţia privind datele întreprinderii, Calculul pentru întreprinderile partenere sau legate, Fişa de parteneriat, declaraţie utilizare credit pentru tranzacţii intragrup, cererea de credit. Totodată, aceasta semnează documentele financiar-contabile şi celelalte documente depuse la dosarul de credit.

Hotărârea nr. 1 din 27 august 2012 a SC AA. SRL de aplicare pentru obţinerea creditului în sumă de 500.000 de RON de la D. este semnată de J. şi de K.

Garanţii:

- ipotecă asupra conturilor;

- ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

- apartament SC AA. SRL (CF x, NC x), evaluat la 199.664 RON.

- apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 159.950 RON.

- casa părinţilor lui A. - VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 77.933 RON.

- ipotecă mobiliară asupra combina x, an fabricaţie 2011, serie x, proprietatea SC AA. SRL, evaluată la valoarea de 687.800 RON;

- ipotecă mobiliară asupra culturilor agricole finanţate din credit minim valoarea cheltuielilor;

- garanţie emisă de FGCR în valoare de 350.000 RON, în baza Contractului de garantare nr. x.

- Contracte de fidejusiune semnate de J. şi K.;

- Contract de ipotecă mobiliară asupra creanţelor rezultate din Contractul de vânzare lapte nr. x din 28 aprilie 2012 încheiat cu SC TTTTTT. SRL

9. Contract de credit nr. 82 - Credit sezonier în valoare de 330.000 RON.

Contractul de credit a fost semnat de către inculpata J. în calitate de unic asociat, garant ipotecar şi fidejusor şi de K. în calitate de administrator al SC AA. SRL, precum şi de fidejusor.

Aceleaşi persoane semnează şi Condiţiile aplicabile contractului de credit şi Anexa nr. 2- garanţii.

K. mai semnează cererea de credit, documentele financiar-contabile şi celelalte documente depuse la dosarul de credit.

Garanţii:

- ipotecă asupra conturilor;

- ipotecă pe 3 imobile, respectiv:

- apartament proprietatea SC ... SRL (CF x, NC x), evaluat la 199.664 RON.

- apartamentul lui J. (CF x NC x), evaluat la 159.950 RON.

- casa părinţilor lui A. - VVVVV. şi UU. (CF x Vâlcelele, NC 14), evaluată la valoarea de 77.933 RON.

- ipotecă mobiliară asupra combinei marca x, an fabricaţie 2011, serie x, proprietatea SC AA. SRL, evaluată la valoarea de 687.800 RON; Ca şi act de provenienţă al utilajului, SC AA. SRL prezintă factura fiscală nr. x din 03 august 2012 prin care atestă că a cumpărat respectivul utilaj de la o altă societate din "grup", respectiv SC FFF. SRL, iar ca dovadă a plăţii cumpărătorul prezintă Ordinul de compensare seria x. nr. x din 9 august 2012; . Factura fiscală nr. x din 3 august 2012 şi Ordinul de compensare seria x. nr. x din 9 august 2012 sunt întocmite în fals.

- garanţie emisă de FGCR în valoare de 165.000 RON, în baza Contractului de garantare nr. x.

- Contracte de fidejusiune semnate de J. şi K.;

- Contract de ipotecă mobiliară asupra creanţelor rezultate din Contractul de vânzare lapte nr. x din 28 aprilie 2012 încheiat cu SC TTTTTT. SRL

- Intenţia frauduloasă a membrilor grupului infracţional organizat în relaţia cu D. rezultă şi din interceptările convorbirilor telefonice.

În data de 13 februarie 2015, martorul BBBB. îl contactează pe A. Întrucât ştie că multe dintre utilajele aduse ca garanţie la diferite credite bancare nu mai există, acesta îl întreabă pe A. ce să le spună angajaţilor D. care doresc să vină să fotografieze utilajele gajate la ei, pentru reînnoirea asigurărilor. A. îi transmite să îi ducă cu vorba:

(..)

BBBB.: Ă, m-au căutat ăştia de al D.

A.: Da.

BBBB.: Ca să-mi zică că expiră asigurarea la combină şi la sala de muls, zic bă, poate să expire şi la aer nu există nici un leu.

A.: Da .. chiar da nu sunt bani.

BBBB.: Da şi au zis în felul următor, plătim noi asigurarea că nu ne permitem să le lăsăm neasigurate, totul este să ne dea voie să mergem acolo să înnoim pozele, zic mă sala de muls sigur e acolo că e greu de împins spre stânga sau spre dreapta dar nu ştiu combina dacă o fi pe acolo sau nu o fi pe acolo, zic mă documentez că nu ştiu, stăpânul nu e în zonă, e plecat dar să dau şi eu un telefon să văd dacă e cineva.

A.: Da, da, da.

BBBB.: Este cineva sau nu e nimeni?

A.: Da, da e tre să fie cineva acolo domn director.

BBBB.: Dumneavoastră aţi înţeles întrebarea mea?

A.: Da.

BBBB.: Le spun că găseşte pe cineva acolo sau să o lase pe altă dată?

A.: Să lase de luni încolo.

BBBB.: Deci luni, da?

A.: Da, da, da.

În data de 13 februarie 2015, postul telefonic utilizat de A. este contactat de un angajat al D. care încearcă să îl convingă să le permită să vină să fotografieze utilajele gajate la D. pentru a reînnoi asigurările. A. îl minte că nu găseşte pe nimeni la fermă şi că el este la spital:

VVVVVV. de la D.: Vă salut domnul A., VVVVVV. sunt de la D.

A.: Da domnul VVVVVV.

VVVVVV. de la D.: Domnul A. am şi, avem la dumneavoastră sunt două utilaje care sunt fără poliţe e vorba de combina aceea şi de standul de muls care sunt gajate pentru credite.

A.: Da.

VVVVVV. de la D.: Şi ăştia mă presează de la mine la Bucureşti ca să fac poliţele, dumneavoastră ştiu că nu aveţi cum să le plătiţi că sunteţi într-un impas acuma asta este.

A.: Da.

VVVVVV. de la D.: Am vorbit cu un asigurător să vină să facem poliţele dar trebuie să vin să fac inspecţia astăzi.

A.: Nu pot să vină eu nu sunt în localitate azi.

VVVVVV. de la D.: Am înţeles dar nu puteţi să vorbiţi acolo să merg să fac că nu îmi trebuie decât să fac o copie la .

A.: Nu, nu e nimeni, nu e nimeni eu sunt la spital, sunt la spital acuma cu soţia.

VVVVVV. de la D.: Am înţeles, nici doamna J. nu-i acolo .. eventual?

A.: Nu e nimeni, nu e nimeni.

VVVVVV. de la D.: Că cad, cade de bau la ăştia că nu rezolv problema de aia zic.

A.: Poftim?

VVVVVV. de la D.: Cad eu de bau la ăştia că nu rezolv problema.

A.: Ştiu dom-le dar nu avem cum, nu pot să mai discut acum că am alte probleme.

VVVVVV. de la D.: Bine domnul A., bine mulţumesc mult de tot.

A.: Da bine.

În data de 18 februarie 2015, martorul BBBB. discută cu un creditor al grupului, acesta din urmă neputând lua legătura cu A. BBBB. îi explică acestuia că nu are nicio şansă de recuperare a debitului pentru că garanţiile nu sunt suficiente nici măcar pentru a îndestula băncile. De asemenea, martorul BBBB. îi descrie acestuia demersurile făcute de el cu alţi creditori - bănci, FEADR pentru a nu se intra în insolvenţă, însă A. nu a fost de acord cu măsurile propuse, preferând să ceară insolvenţa, pe la spatele său:

(...)

Creditor: Dacă se întâmplă chestia asta sincer vă spun măcar să se emită dracului facturile ca să se intre cumva la masa credală.

BBBB.: Da.

Creditor: Că nu ştiu dacă sunt şi emise toate facturile, nici nu ştiu, cred că.

BBBB.: Cred că sunt, sunt emise.

Creditor: Sunt, o ., că nu-i nici cu masa credală o variantă.

BBBB.: Nu-i o variantă asta pentru că nu ştiu din ce să acopere chiar tot ce este că băncile au chestiile alea ale lor cu garanţii, nici ei nu se acoperă deci nici banca nu se acoperă, nici FADR, omul ăsta avea o groază de datorii, de credite băgate unul în altul şi a fost o chestie din asta a picat unul şi a tras după el toată maşinaţia.

Creditor: Păi da că aşa se întâmplă.

BBBB.: Maşinaţia, da.

Creditor: Aşa se întâmplă pentru că e o maşinaţie care trebuie să o gestionezi bine şi dacă nu o gestionezi bine şi ţi-o închizi.

BBBB.: Domn director făceam activitate probono domle de ce s-o fi ferit de mine, în toate chestiile astea chiar nu ştiu, chiar nu ştiu dar mă rog asta e deja o chestie retorică.

Creditor: Da, ... ceva informaţii, ne auzim mâine la telefon cu siguranţă.

BBBB.: Rămâne să discutăm.. da cu siguranţă.

Creditor: Eu dacă mă mai abat când vin de la Constanţa probabil undeva în jur 12, 11 plec de la Constanţa.

BBBB.: Păi poate se întoarce (A.), poate se întoarce până atunci.

Creditor: Poate se întoarce.

(..)

BBBB.: El, el a avut o problemă, uite că nu mai ştiu, duminică acuma, el ştiţi v-am spus eu că a cumpărat maşini, fără să-mi spună şase bucăţi.

Creditor: Da, da, da.

BBBB.: Şi eu când m-am dus la oamenii ăia, au zis, domle hai să vedem cum vreţi că eu zic ori o să le dăm înapoi ori să ne daţi opt luni de graţie, şi a zis domn director cum doriţi dumneavoastră totul e să veniţi cu un material din care să rezulte ceea ce cereţi dumneavoastră, s-a dat împuşcat nu a mai răspuns la telefon (A.) n-a vrut să mai mergem acolo, au venit ăia şi i-ai luat maşinile şi atuncea a făcut puseul ăsta de tensiune probabil că o fi fost şi un pic de circ acolo.

Creditor: Da, da nu cred că are, are o problemă de a se autoresponsabiliza.

BBBB.:Da întotdeauna alţii sunt de vină.

Creditor: păi nu are o problemă în a se autoresponsabiliza şi a privi în faţă într-adevăr acuma e o chestie în care, în faza în care dă în toată lumea, e încolţit, dă în toată lumea şi nu reuşeşte să se adune pentru că dacă s-ar aduna ar fi mai conciliant şi ar sta la masă cu toţi, din toţi creditorii pentru că el nu-i o persoană, uman vorbind nu-i o persoană din asta neabordabilă sau greu abordabilă doar că uman vorbind toţi încearcă să se ajute reciproc.

BBBB.: Domnule.

Creditor: Dar dacă tu nu vrei să te ajuţi şi nu comunici nu o să te ajuţi niciodată.

BBBB.: Am fost la toţi cei cărora le datora banii, şi pregătisem un montaj pe care l-au acceptat toţi au zis că montajul este foarte bun e pertinent băncile sunt de acord. Domn director se ruga D. de noi domnle să ne prelungească scrisoarea de garanţie, bine puneau condiţia aia, domle vreau să văd că faceţi ceva, veniţi cu un precontract pentru teren că-l vindeţi.

Creditor: Bineînţeles, dar insolvenţa e aşa o aruncare de idee sau există deja o discuţie, o consiliere a cuiva, asta o soluţie?

BBBB.: Domnu director, eu eram cu directorul de zonă de la C. şi încercam să-i explic că există o problemă cu vacile, el nereuşind să mai ia credit de producţie, i-am spus dom-le va scădea cantitatea de lapte pe care o dau şi ele au valoare genetică doar dacă sunt pentru lapte dacă e să le vindem le vindem ca reformă că e o problemă cu laptele acuma şi nu o să le cumpere nimeni ca genetică, deşi sunt de origine excepţionale.

Creditor: Da, da, da.

BBBB.: Zic dar trebuie să găsim o soluţie ca măcar ştrotul de soia să putem să-l cumpărăm pentru că ăştia au auzit că e în problemă, are probleme şi nu-i mai dă decât cu plata avans.

Creditor: Nu-i mai dau.

BBBB.: Da cu plata în avans, şi vine un domn de la ei şi zice domnul BBBB. nu vă mai agitaţi degeaba că în urmă cu 11 zile ai cerut insolvenţa, cum domle, păi uitaţi hârtia aici, m-am dus şi am intrat pe site-ul de la tribunal că puteţi să intraţi şi dumneavoastră, daţi tribunalul care vă interesează şi acolo spune dosar, AA. şi vedeţi pe a doua pagină, şi a avut termen cred că pe 12 şi pe 12 s-a făcut opoziţie de WWWWWW. n-au fost de acord cu intrarea în insolvenţă şi adică au pus nişte condiţii dar nu le ştiu de la ei, le ştiu colateral, că vor să aducă ei cei care să facă programul de reorganizare. Acuma de ce se agită ei cel mai mult că ei şi-au luat maşinile şi nu cred că le vând cu o diferenţă mai mare de 150 de mii de euro cât dăduse el avans deci una peste alta ei nu vor avea pierdere dar probabil că la nivel de principiu.

Creditor: Da probabil.

BBBB.: Ei nu ştim ce să, ce va fi cred că pe 24 este termenul, mă uit odată când ajung acasă pe portal dar ideea e că am întrerupt discuţia cu banca ştiţi, ce puteam să-i mai zic.

Creditor: Gata s-a terminat.

BBBB.: Da, la FADR.

Creditor: Păi bun FADR-ul îi închide.

BBBB.: La FADR am avut o discuţie şi mi-a zis dom-le chiar dacă nu aţi reuşit să prelungiţi scrisoarea de garanţie daţi-mi un stadiu fizic al lucrării, dar de un expert făcut şi mai îmi aduceţi încă două hârtii, zice vrem să terminaţi proiectul, nici la oamenii ăia nu a vrut să le răspundă.

Creditor: Nu pentru că el a făcut deja o tranşă de plată sau două tranşe de plată.

BBBB.: Trei.

Creditor: Trei tranşe de plată.

BBBB.: Trei da, trebuia făcute patru şi s-au făcut trei.

Creditor: Ei ca ţiganul la mal, poate că reuşeşte o reorganizare să-i facă chestia asta, o reorganizare nu insolvenţă.

La data de 11 februarie 2013, SC AA. SRL câştigă licitaţia privind două imobile compuse din suprafaţa de 28,5 ha şi 20,97 ha aparţinând SC XXXXXX. SRL - în faliment, la preţul de 111.300 euro.

D. E. SA

La data de 10 iunie 2013, SC AA. SRL încheie cu E. Contractul de credit bancar nr. x ce avea ca obiect un credit în valoare de 500.000 RON.

Contractul a fost semnat din partea SC AA. SRL de către inculpata K. în calitate de administrator şi de către inculpata J. în calitate de garant.

Împrumutul a fost garantat cu un tractor marca x, an fabricaţie 2011, seria x, proprietatea împrumutatului şi garanţie emisă de FGCR - IFN SA în valoare maximă de 300.000 RON, reprezentând 60% din soldul facilităţii de credit. Cele două inculpate semnează şi condiţiile anexă la contract.

Tractorul x cu seria reală x este cumpărat de SC III. SRL, neachitat iniţial, preluat prin novaţie de SC AA. SRL şi achitat. Acest vehicul a fost luat garanţie pentru contractele încheiate cu C., E. şi F. SA

E. SA încheie cu Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA, contractul de garantare a creditului nr. x prin care FGCR acordă o garanţie financiară în favoarea E. în valoare de 300.000 de RON, reprezentând un procent de garantare de 60% din creditul în sumă de 500.000 de RON, acordat în baza Contractului de credit nr. x din 10 iunie 2013 rambursabil până la data de 5 iunie 2014, pentru beneficiarul de credit SC AA. SRL

Între E. SA, Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA şi SC AA. SRL, reprezentată prin administrator K., se încheie şi Contractul de ipotecă mobiliară asupra conturilor SC AA. SRL, în scopul garantării rambursării creditului.

În data de 30 aprilie 2014, prin Actul adiţional nr. x contractul este modificat în sensul majorării valorii creditului de la 500.000 RON la 1.000.000 RON.

Majorarea creditului este garantată cu:

- un tractor marca x, an fabricaţie 2011, seria x, proprietatea împrumutatului,

- o combină marca x, an fabricaţie 2012, seria x, proprietatea SC GG. SRL (în calitate de garant)

- şi garanţie emisă de FGCR - IFN SA în valoare maximă de 600.000 RON, reprezentând 60% din soldul facilităţii de credit în baza Actului adiţional nr. x la contractul de garantare a creditului nr. x.

Conform Raportului de evaluare nr. x din 25 martie 2014, tractorul marca x a fost achiziţionat în baza facturii fiscale seria x nr. x din 31 martie 2013, iar identificarea lui s-a făcut pe baza documentelor furnizate, lipsind poliţa de asigurare şi de asemenea evaluarea s-a realizat în ipoteza în care bunul supus evaluării este liber de sarcini şi marketabile.

Conform Raportului de evaluare nr. x din 25 martie 2014, combina x a fost achiziţionată în baza facturii fiscale seria x nr. x din 17 decembrie 2012, iar identificarea lui s-a făcut pe baza documentelor furnizate, lipsind poliţa de asigurare şi de asemenea evaluarea s-a realizat în ipoteza în care bunul supus evaluării este liber de sarcini şi marketabile.

Combina marca x, cu seria x era proprietatea SC AA. SRL luată prin finanţare BNP PP. Nu era achitată integral, autovehiculul fiind garanţia BNP PP. Ulterior, acest autovehicul a fost folosit ca garanţie la D., E., C. şi la F. SA

Documentul de provenienţă al utilajului este reprezentat de o factură fiscală fictivă nr. 405 din 17 decembrie 2012 încheiată între SC GG. SRL şi SC AA. SRL, din care rezultă că în data de 17 decembrie 2012, SC AA. SRL vinde către SC GG. SRL combina marca x, cu seria x.

Actul adiţional a fost semnat din partea SC AA. SRL de către inculpata K., în calitate de administrator, de către J., în calitate de garant, iar din partea garantului SC GG. SRL de către inculpatul N.

Cei trei inculpaţi mai semnează şi condiţiile anexă la contract.

Contractul de ipotecă mobiliară având ca obiect tractorul marca x, an fabricaţie 2011, seria x este încheiat între E. SA, Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA şi SC AA. SRL reprezentată prin administrator K.

Contractul de ipotecă mobiliară având ca obiect combina marca x, an fabricaţie 2012, seria x este încheiat între E. SA, Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA şi SC GG. SRL reprezentată prin administrator N.

Între E. SA, Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA şi SC AA. SRL reprezentată prin administrator K. se încheie şi Contractul de ipotecă mobiliară asupra conturilor SC AA. SRL, în scopul garantării rambursării creditului.

Datele financiar-contabile ale societăţii depuse la dosarul de creditare sunt semnate de către K. în calitate de administrator al SC AA. SRL

Întreaga sumă de bani obţinută din credit este transferată către conturile SC GG. SRL de unde, mare parte din bani se reîntoarce către conturile SC AA. SRL deschise la alte instituţii bancare sau sunt retrase cash în tranşe mici de către cei doi împuterniciţi bancari ai SC GG. SRL, respectiv N. (7 retrageri în valoare totală de 45.000 RON într-un interval de 20 zile) şi K. (5 retrageri în valoare totală de 76.500 RON într-un interval de 6 zile). De asemenea, din contul deschis la E., în perioada martie 2013 - august 2014, K. a retras în numerar (în tranşe mici, care nu necesită documente justificative) suma totală de 208.000 RON. (Anexa pv. analiza tranzacţii financiare).

Prin Actul adiţional nr. x din 10 iunie 2014, contractul este modificat, în sensul că se prelungeşte perioada de utilizare şi scadenţa până la data de 5 iunie 2015.

Actul adiţional este semnat din partea SC AA. SRL de către inculpata K. în calitate de administrator, de către J. în calitate de garant iar din partea garantului SC GG. SRL de către inculpatul N.

Cei trei inculpaţi au mai semnat şi condiţiile anexă la contract.

E. încheie, în consecinţă, şi Actul adiţional nr. x la contractul de garantare a creditului nr. x cu FGCR IFN SA, prin care Fondul de Garantare acceptă prelungirea facilităţii de garantare până la noua scadenţă a creditului.

Între E. SA, Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA şi SC AA. SRL reprezentată prin administrator K. se încheie şi Contractul de ipotecă mobiliară asupra conturilor SC AA. SRL, în scopul garantării rambursării creditului.

La data de 13 noiembrie 2014, FGCR comunică următoarele către DIICOT-F. Călăraşi referitor la SC Y. SRL

1 - Prin Contractul de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoarea garanţiei a fost de 350.000 RON, pentru creditul în valoare de 529.500 RON, acordat cu Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006, procentul de garantare prevăzut în contractul de garantare fiind de 66,10% din valoarea creditului. Ulterior, valorile au fost modificate corespunzător creditului utilizat de numai 491.775 RON, prin act adiţional la contractul de garantare, suma garantată fiind diminuată la nivelul de 325.063,28 RON.

2 - Prin Contractul de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoarea garanţiei a fost de 934.800 euro, pentru creditul în valoare de 1.347.068 euro, acordat cu Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006, procentul de garantare prevăzut în contractul de garantare fiind de 69,40% din valoarea creditului.

Ca urmare a deschiderii insolvenţei, după analiza documentaţiei FGCR a aprobat şi efectuat plata celor două garanţii, astfel:

- pentru Contractul de garantare nr. x - suma de 318.562 RON,

- pentru Contractul de garantare nr. x - echivalentul sumei de 891.053,79 euro, respectiv 3.826.897,82 RON, reprezentând plată acceptată parţial, datorită justificării utilizării parţiale a creditului conform destinaţiei prevăzute în contractul de credit şi documentaţia aferentă acestuia.

Ca urmare, valoarea totală a prejudiciului creat este de 4.145.459,82 RON, sumă cu care FGCR figurează la poziţia 3 din tabelul creanţelor debitorului SC Y. SRL

F. SC G. SA

1. La data de 11 august 2010, între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. în calitate de împrumutat şi SC G. SA, s-a încheiat contractul de credit revolving nr. x din 11 august 2010 în valoare de 355.205 RON, cu scadenţa la data de 31 iulie 2011. La activitatea de inducere în eroare a persoanei vătămate au participat şi J. - asociat unic al SC AA. SRL în calitate de garant (a garantat buna derulare a contractului prin emiterea a două bilete la ordin avalizate în favoarea creditorului) precum şi A. şi I. în calitate de garanţi ipotecari (au ipotecat un număr de 56 de imobile-terenuri).

Aşadar, încheierea acestui contract de credit s-a realizat în condiţiile constituirii de către "împrumutat" şi "garant" şi a menţinerii în vigoare pe toată durata de derulare a creditului a următoarelor garanţii:

- emiterea a două bilete la ordin(BO) avalizate de "garant"

- ipotecă rang I asupra unor imobile în conformitate cu contractele de ipotecă autentificate sub nr. x, 1876 şi 1877 din 24 august 2010.

Prin contractul de ipotecă, autentificat sub nr. x din 24 august 2010, inculpaţii A. şi I. au constituit o ipotecă asupra unui număr de 27 imobile - terenuri în favoarea creditorului SC G. SA şi interdicţie de înstrăinare şi grevare în favoarea altor creditori, garantând obligaţia de restituire a creditului acordat către SC AA. SRL, în valoare de 355.250 RON, cât şi a dobânzilor şi a tuturor celorlalte obligaţii care derivă sau pot deriva din Contractul de credit nr. x din 2010, cei doi Garanţi Ipotecari declarând că:

- "deţinem titlul de proprietate complet şi suntem proprietarii exclusivi ai Proprietăţii Ipotecate"

- "Proprietăţile Ipotecate nu fac obiectul vreunui litigiu, proceduri, pretenţii, dispute sau investigaţii existente sau potenţiale pe rolul vreunei instanţe sau alte autorităţi".

Prin contractul de ipotecă, autentificat sub nr. x din 24 august 2010, inculpaţii A. şi I. au constituit o ipotecă asupra unui număr de 29 imobile - terenuri în favoarea creditorului SC G. SA şi interdicţie de înstrăinare şi grevare în favoarea altor creditori, garantând obligaţia de restituire a creditului acordat către SC AA. SRL, în valoare de 355.250 RON, cât şi a dobânzilor şi a tuturor celorlalte obligaţii care derivă sau pot deriva din Contractul de credit nr. x din 2010, cei doi Garanţi Ipotecari declarând că:

- "deţinem titlul de proprietate complet şi sunt proprietarii exclusivi ai Proprietăţii Ipotecate"

- "Proprietăţile Ipotecate nu fac obiectul vreunui litigiu, proceduri, pretenţii, dispute sau investigaţii existente sau potenţiale pe rolul vreunei instanţe sau alte autorităţi".

Contractul de credit a fost prelungit până la termenul scadent de 14 iulie 2013, prin încheierea succesivă, sub semnătura aceloraşi persoane, a Actelor adiţionale nr. x din 20 iulie 2011 şi nr. y din 15 iulie 2012, în condiţiile menţinerii garanţiilor constituite cu ocazia încheierii contractului.

La data încheierii contractului de credit revolving nr. x din 2010 şi a contractelor de ipotecă autentificate sub nr. x din 24 august 2010 şi y din 24 august 2010, garanţii ipotecari A. şi I. nu mai aveau calitatea de soţi şi nici nu mai deţineau în coproprietate bunurile ipotecate, astfel încât se dovedesc necorespunzătoare adevărului declaraţiile acestora din actele notariale cu privire la deţinerea titlului de proprietate comun, complet şi exclusiv al proprietăţilor ipotecate;

Prin Sentinţa civilă nr. 4131 din 17 decembrie 2009 a Judecătoriei Călăraşi, definitivă şi irevocabilă la data de 22 februarie 2010, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre inculpaţii A. şi I., iar prin Sentinţa civilă nr. 8 din 4 ianuarie 2010 a Judecătoriei Călăraşi, definitivă şi irevocabilă la data de 26 ianuarie 2010, s-a luat act de "TRANZACŢIA" intervenită între A. şi I. cu privire la partajarea bunurilor comune, tranzacţie în urma căreia I. a dobândit în deplină proprietate un număr de 80 imobile - terenuri.

2. Prin Actul adiţional nr. x din 4 decembrie 2012 la contractul de credit revolving nr. x din 11 august 2010, încheiat sub semnătura aceloraşi persoane, s-a majorat plafonul neangajant de credit la valoarea de 507.565 RON, menţinându-se scadenţa creditului la data de 14 iulie 2013.

În acest scop, A. şi I. în calitate de garanţi ipotecari, au ipotecat un număr de 57 de imobile-terenuri, conform contractului autentificat sub nr. x din 4 decembrie 2012.

Astfel, prin Contractul de ipotecă autentificat sub nr. x din 4 decembrie 2012, inculpaţii A. şi I. au constituit o ipotecă asupra unui număr de 57 de imobile - terenuri în favoarea creditorului SC G. SA, garantând obligaţia de restituire a creditului acordat către SC AA. SRL, în sumă de 152.315 RON, cât şi a dobânzii, comisioanelor, penalităţilor, cheltuielilor şi costurilor produse de acesta, precum şi toate celelalte obligaţii care derivă sau pot deriva din Contractul de credit nr. x din 2010 şi toate Actele Adiţionale ulterioare la acesta, cei doi Garanţi Ipotecari declarând că:

- "deţinem titlul de proprietate complet şi sunt proprietarii exclusivi ai Proprietăţii Ipotecate"

- "Proprietăţile Ipotecate nu fac obiectul vreunui litigiu, proceduri, pretenţii, dispute sau investigaţii existente sau potenţiale pe rolul vreunei instanţe sau alte autorităţi".

Prin Actul adiţional nr. x din 12 iulie 2013, s-a prelungit scadenţa acestui plafon de credit până la data de 11 iulie 2014.

Toate actele adiţionale, atât cel de majorare a plafonului cât şi actele adiţionale de modificare a termenului scadent au fost semnate şi de către K. în calitate de administrator al SC AA. SRL şi de J. în calitate de garant.

La data încheierii Actului adiţional nr. x din 4 decembrie 2012 la contractul de credit revolving nr. x din 2010, prin care s-a majorat plafonul neangajant de credit de la suma de 355.250 RON la valoarea de 507.565 RON, şi a contractului de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x din 4 decembrie 2012, prin care s-a garantat inclusiv valoarea creditului suplimentar de 152.315 RON, garanţii ipotecari A. şi I. nu mai aveau nici un drept de proprietate asupra bunurilor ipotecate, având în vedere Actul de adjudecare nr. x din data de 6 iunie 2012, întocmit de executorul judecătoresc X., în care se menţionează că bunurile imobile au fost adjudecate de către SC AA. SRL, ceea ce dovedeşte falsitatea declaraţiilor acestora privind existenţa dreptului lor de proprietate, menţiuni cuprinse în actul notarial;

3. La data de 7 august 2013, între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. în calitate de împrumutat şi SC G. SA, s-a încheiat Contractul de credit nr. x din 7 august 2013, în valoare de 297.000 de euro, având ca obiect achiziţionarea unui număr de 198 de vaci Holstein. (în valoare totală de 396.000 euro, pentru care s-a convenit acordarea unui credit în sumă de 297.000 euro, pentru o durată de 60 luni.)

La activitatea de inducere în eroare a persoanei vătămate au participat şi J. - asociat unic al SC AA. SRL în calitate de garant (a garantat buna derulare a contractului prin emiterea a două bilete la ordin avalizate în favoarea creditorului) precum şi I. în calitate de garant ipotecar (a ipotecat un număr de 10 imobile-terenuri).

Aşadar, încheierea acestui contract de credit s-a realizat avându-se în vedere constituirea de către "împrumutat" şi "garant" a următoarelor garanţii solicitate:

- emiterea a două bilete la ordin (BO) avalizate de garant (J.):

- ipotecă imobiliară asupra unor terenuri arabile, conform Contractelor autentificate sub nr. x din 7 august 2013, y din 7 august 2013 şi z din 7 august 2013;

- contract de ipotecă mobiliară pe obiectul finanţat;

- cesiune creanţe contract achiziţie lapte nr. x din 1 mai 2013 încheiat cu G. SRL;

- cesiune poliţa de asigurare toate riscurile pentru obiectul finanţat.

Prin contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x din 7 august 2013, pentru garantarea restituirii creditului în sumă de 300.000 euro acordat SC AA. SRL, precum şi a obligaţiilor rezultate din Contractul de credit nr. x din 7 august 2013, cu modificările şi completările ulterioare, s-a constituit în favoarea SC G. SA o ipotecă asupra unui număr de 10 imobile - terenuri de către inculpata I., care a declarat că:

- "deţin titlul de proprietate complet şi sunt proprietar exclusiv al Proprietăţii Ipotecate"

- "Proprietatea ipotecată nu face obiectul vreunui litigiu, proceduri, pretenţii, dispute sau investigaţii existente sau potenţiale pe rolul vreunei instanţe sau alte autorităţi".

La data încheierii Contractului de credit nr. x din 7 august 2013, având ca obiect acordarea unui credit în sumă de 297.000 euro pentru o durată de 60 luni, şi a Contractului de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x din 7 august 2013, pentru garantarea restituirii acestui credit acordat SC AA. SRL, precum şi a obligaţiilor rezultate din Contractul de credit nr. x din 7 august 2013, cu modificările şi completările ulterioare, garantul ipotecar I. nu mai avea dreptul de proprietate asupra celor 10 imobile ipotecate, întrucât acestea se regăseau în Actul de adjudecare nr. x din data de 6 iunie 2012, întocmit de executorul judecătoresc X., ceea ce dovedeşte intenţia de înşelare a SC G. SA

Inculpata K., în calitate de administrator al SC AA. SRL, a participat şi a semnat Procesul-verbal de licitaţie din data de 25 mai 2012 şi Actul de adjudecare nr. x din data de 6 iunie 2012, luând cunoştinţă în mod direct de faptul că bunurile proprietatea inculpatei I. au fost adjudecate de către firma pe care o administra şi care avea calitatea de debitor în raport cu SC G. SA, conform actelor juridice pe care le-a semnat anterior şi ulterior procedurii de executare.

În calitate de asociat unic al SC AA. SRL, inculpata J., a adoptat hotărâri de împuternicire a inculpatei K. pentru semnarea contractelor de credit, a actelor adiţionale şi a actelor încheiate în procedura de executare silită, în această procedură fiind folosit contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012 prin care firma sa a preluat creanţa pe care inculpatul P. o avea asupra inculpatei I., fosta sa cumnată, şi, pe baza căruia, SC AA. SRL a devenit adjudecatarul bunurilor cu care garantase obţinerea creditelor.

Pentru a sustrage bunurile ipotecate de la o eventuală executare silită pornită de SC G. SA, membrii grupului infracţional organizat, au procedat de următoarea manieră:

La data de 20 ianuarie 2011, inculpaţii P. şi I. au încheiat, în mod fictiv, contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG., din care rezultă că inculpatul P. o împrumută cu suma de 200.000 de RON pe debitoarea I., termenul scadent fiind de doar 10 zile - data de 30 ianuarie 2011. Inculpata se obligă să garanteze restituirea împrumutului "cu toate bunurile mele mobile şi imobile aflate în proprietatea mea şi a soţului meu"

Fiind audiat cu privire la acest Contract de împrumut, inculpatul P. a declarat că nu îşi aminteşte nimic despre încheierea acestui contract, dar cu siguranţă, arată că nu i-a dat niciodată inculpatei I. suma de 200.000 de RON, pentru că nu dispun de astfel de sume de bani, aspecte confirmate şi de declaraţia dată de inculpat în faţa instanţei de judecată.

Pentru că I. nu achită "împrumutul" în termen, se trece la executarea silită a bunurilor inculpatei, respectiv terenurile ipotecate în favoarea SC G. SA

Astfel, la data de 08 februarie 2011, P. solicită Biroului Executori Judecătoreşti JJJ. să procedeze la recuperarea sumei de 200.000 de RON de la inculpata I.

La data de 10 mai 2012, creanţa deţinută de P. a fost cumpărată de SC AA. SRL, reprezentată de inculpata K., prin contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012.

S-a apreciat că inducerea în eroare a SC G. SA de către SC AA. SRL, prin încheierea Actului adiţional nr. x din 4 decembrie 2012 şi a Contractului de credit nr. x din 7 august 2013, nu ar fi fost posibilă fără concursul dat membrilor grupului infracţional de către executorul judecătoresc X.

În Publicaţia de vânzare nr. x din 16 septembrie 2011 întocmită de executorul judecătoresc X. se indică titlul executoriu, respectiv Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 care obligă pe debitorul I. să plătească creditorului P., suma de 200.000 RON, îndeplinirea formalităţilor premergătoare vânzării prin întocmirea somaţiilor la data de 30 mai 2011 şi 28 iunie 2011, precum şi ziua de 17 octombrie 2011 fixată pentru "vânzarea imobilelor proprietatea numiţilor A. şi I.", fiind nominalizate un număr de 74 de imobile - terenuri, cu menţiunea că "Imobilele sunt gajate în favoarea SC G. SA"

În Procesul-verbal de licitaţie din data de 25 mai 2012, întocmit de executorul judecătoresc X., se menţionează, între altele, titlul executoriu al creditorului P. şi reprezentat de contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de GGG., îndeplinirea formalităţilor prev. de art. 500 şi 504 C. proc. civ., precum şi faptul că bunurile ce fac obiectul licitaţiei sunt proprietatea debitoarei I., constatându-se lipsa acesteia şi a licitatorilor, însă prezenţa inculpatei K., administrator al SC AA. SRL, având contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012 şi care solicită atribuirea în contul creanţei a imobilelor supuse licitaţiei, astfel că, nefiind alte oferte se adjudecă un număr de 78 imobile în favoarea SC AA. SRL, pentru suma de 542.280 RON.

În Actul de adjudecare nr. x din data de 6 iunie 2012, întocmit de executorul judecătoresc X., se menţionează că bunurile imobile au fost adjudecate de către SC AA. SRL în contul creanţei rezultate din contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012 şi a contractului de credit autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 la un preţ total de 553.080 RON, precum şi faptul că "Imobilele s-au vândut libere de orice ipoteci sau alte sarcini - cu excepţia ipotecilor înscrise în favoarea creditorului SC G. SA", iar cele 78 imobile - terenuri adjudecate sunt proprietatea debitoarei I.

La data efectuării actelor în Dosarul de executare nr. x/2011 al BEJA JJJ., executorul judecătoresc X. avea cunoştinţă că bunurile supuse executării erau gajate în favoarea SC G. SA, conform contractelor de ipotecă nr. x din 24 august 2010 şi y din 24 august 2010, înscrise în Cartea Funciară la data de 25 august 2010, iar acest executor judecătoresc a încălcat următoarele dispoziţii legale, incidente în cauză: art. 497 C. proc. civ. din anul 1865, art. 500 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865.

Actul de adjudecare nr. x din data de 6 iunie 2012, întocmit de executorul judecătoresc X., a fost înscris în cartea funciară la peste un an de zile de la emitere, respectiv la 12 septembrie 2013, şi, mai ales, la o lună de zile după înscrierea Contractului de ipotecă autentificat sub nr. x din 7 august 2013 (înscris în cartea funciară la data de 8 august 2013) şi încheierea Contractului de credit nr. x din 7 august 2013, iar înscrierea acestui act de adjudecare în cărţile funciare nu a fost comunicată SC G. SA.

SC G. SA a aflat despre existenţa procesului-verbal de licitaţie de abia în luna martie 2015, moment în care societatea a declanşat procedura executării silite a contractelor, prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc VVV., unde au fost comunicate de SC AA. SRL, următoarele înscrisuri: Publicaţie de vânzare nr. x din 16 septembrie 2011, Proces-verbal de licitaţie din data de 25 mai 2012 şi act de adjudecare din 6 iunie 2012, toate emise de executorul judecătoresc X., acte emise în cadrul Dosarului de executare nr. x/2011, aflat pe rolul Biroului Executori Judecătoreşti Asociaţi JJJ.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. a declarat în cursul urmăririi penale:

"Deşi în urma executării silite bunurile au trecut din proprietatea lui I. în proprietatea SC AA. SRL pentru a face notările necesare la Cadastru era nevoie de o sumă de bani de aproximativ 10 - 12.000 de RON, bani pe care nu i-am avut.

În momentul încheierii actelor adiţionale şi celui de-al doilea Contract de împrumut cu SC G. SA, notarul a solicitat de la Cadastru extrasele de carte funciară a imobilelor, iar acestea încă figurau pe vechiul proprietar."

"X. ştia faptul că terenurile sunt ipotecate în favoarea lui SC G. SA, lucru pe care i l-am spus şi eu şi l-a şi trecut în procesul-verbal de licitaţie. Executorul judecătoresc mi-a spus că nu este necesar să notifice SC G. SA pentru că cumpărătorul va prelua bunurile cu sarcinile existente la momentul încheierii procesului-verbal de licitaţie."

Dacă SC G. SA ar fi luat la cunoştinţă, astfel cum prevede legea, de desfăşurarea procedurii de executare silită, cu siguranţă nu ar mai fi încheiat Actul adiţional nr. x din 4 decembrie 2012 şi Contractul de credit nr. x din 07 august 2013, pentru încheierea cărora I. şi A. au instituit ipoteci pe bunuri ce nu se mai aflau în proprietatea lor.

Lipsa de informare a persoanei vătămate cu privire la situaţia reală legală a bunurilor ipotecate în favoarea sa, a făcut posibilă prelungirea contractelor încheiate, majorarea plafonului acestora şi încheierea unui nou contract de creditare.

S-a subliniat că avantajul garanţiilor acordate de persoane fizice şi urmărit de persoana vătămată SC G. SA este faptul că, persoanele fizice nu pot intra în insolvenţă, cu consecinţa sistării oricăror acte de executare, înscrierea la masa credală alături de alţi creditori şi împărţirea sumelor obţinute din executare între ei, după o anumită ordine. Tocmai de aceea, în contractele de credit, s-a înscris o menţiune de interdicţie de înstrăinare şi grevare de sarcini a imobilelor ipotecate.

În fapt, asta este ceea ce s-a şi întâmplat, ajungându-se ca SC G. SA să se găsească în imposibilitatea de a executa contractele de ipotecă, ca urmare a intrării în insolvenţă a SC AA. SRL.

Cu privire la acest aspect, A. a declarat în cursul urmăririi penale:

"În anul 2015 SC G. SA a încercat să scoată la executare silită vacile şi terenurile SC AA. SRL.

Pentru a bloca procedura aceasta am solicitat intrarea în insolvenţă a SC AA. SRL."

Din cele expuse mai sus, instanţa a reţinut că, prin încheierea fictivă a contractului de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011, dintre inculpaţii P. şi I., şi a contractului de cesiune nr. x din 10 mai 2012, s-a urmărit ca, prin mecanismul unei pretinse executări silite, să fie eludate prevederile contractelor de ipotecă autentificate sub nr. x şi 1876 din 24 august 2010, care stabileau o interdicţie de înstrăinare şi grevare de sarcini a imobilelor ipotecate, şi totodată, bunurile să intre în patrimoniul SC AA. SRL, cu consecinţa imposibilităţii de a fi executate contractele de ipotecă de către SC G. SA, ca urmare a intrării în insolvenţă a debitoarei sus-menţionate.

S-a constatat astfel că, încheierea contractului de împrumut de către I. a fost făcută pentru o sumă semnificativ de mare, respectiv 200.000 RON, cu un termen de restituire foarte scurt - 10 zile; adjudecarea bunurilor în favoarea SC AA. SRL, s-a făcut în lipsa altui participant la licitaţie; adjudecarea a avut ca obiect tocmai bunurile imobile care constituiau garanţii pentru creditele restante la SC G. SA, bunuri care au fost folosite ulterior fraudulos pentru garantarea obţinerii altui credit; executarea a avut ca obiect bunuri evaluate la 553.080 RON şi vândute prin licitaţie în baza unui titlu executoriu ce privea o creanţă de numai 200.000 RON, în condiţiile în care din actele de executare nu rezultă nicio menţiune referitoare la modalitatea de distribuire a preţului adjudecării bunurilor executate şi nici cu privire la valoarea contractului de cesiune ce a stat la baza finalizării executării;

SC G. SA a fost indusă în eroare cu ocazia încheierii şi executării Contractului de credit nr. x din 2010 şi a actelor adiţionale ulterioare, precum şi a Contractului de credit nr. x din 2013 şi a actelor adiţionale ulterioare, prin reprezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, cu privire la situaţia juridică a bunurilor ce au format obiectul contractelor de ipotecă încheiate prin declaraţii false făcute de inculpaţi, cu consecinţa determinării acordării creditelor în valoare totală de 507.565 RON şi 297.000 euro.

SC G. SA a fost vătămată în drepturile şi interesele sale legitime, cu consecinţa prejudicierii patrimoniului cu valoarea creditului suplimentar de 152.000 RON şi a creditului în sumă de 297.000 euro acordate SC AA. SRL, în condiţiile în care, executorul judecătoresc X., cu ştiinţă, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, constând în aceea că, nesocotind dispoziţii legale, nu a înscris în Cartea Funciară somaţiile emise în dosarul de executare nr. 106/2011 şi, totodată, nu a înştiinţat şi nu a citat SC G. SA în procedura de executare întreprinsă în sus-menţionatul dosar, împiedicând societatea să ia la cunoştinţă de situaţia juridică a imobilelor care au format obiectul garanţiilor ce au determinat acordarea şi majorarea creditelor.

Martorul BBBB. a declarat în cursul urmăririi penale cu privire la situaţia creată cu SC G. SA:" A doua zi, împreună cu A. ne-am deplasat la sediul G. din Pipera. Reprezentanţii SC G. SA ştiau de situaţia cu H. şi acest lucru constituia pentru ei un element de perturbare. La acea discuţie, reprezentanţii SC G. SA l-au întrebat pe A. de ce nu vinde 100 de ha de teren pentru a le achita datoria şi nu vor mai fi probleme. A. le-a răspuns că mai bine îşi taie o mână. Nu s-a ajuns la nici un rezultat cu aceste negocieri.

După ce am ieşit de la şedinţă, i-am spus inculpatului A. că din punctul meu de vedere vânzarea terenului este singura soluţie în acest moment."

Persoana vătămată SC G. SA a făcut numeroase demersuri pentru a-şi recupera creanţa şi pentru a nu se ajunge la executare silită, însă s-au lovit de lipsa de cooperare a inculpaţilor, care au apelat la acţiuni şicanatorii, în scopul de a lipsi persoana vătămată de posibilitatea de a-şi recupera prejudiciul, astfel cum rezultă din convorbirile telefonice redate mai jos:

În data de 16 februarie 2015, inculpatul A. discută cu inculpatul S.:

(..)

A.: Da au venit domni de la G. astăzi.

S.: Da.

A.: Că până pe 24 domnule trebuie să facem un act notarial că le cedez pământul lor.

S.: Da mă, până la 1 martie mă, nu pot până atunci.

A.: Că dacă nu face opoziţie, vrea să-i cedez lui pământul.

S.: Dacă face opoziţie, iar se beleşte încă un termen, mai dă două săptămâni.

A.: Păi şi face opoziţie, se dă câte două săptămâni aşa mereu de câte ori vrea p.. a la fiecare.

S.: E dreptul lor ce să le faci, e dreptul lor să se opună, judecătorul e dator să le soluţioneze înainte să se pronunţe pe ele, ai înţeles?

A.: Am înţeles, da, da.

S.: Deci dacă ei se opun, opoziţia trebuie să se judece în contradictorialitate şi o să o dea cum să îţi zic eu, foarte evaziv în aşa fel încât să necesite clarificări, nu o să se prezinte şi judecătorul spune, ce ai înţeles să spui prin asta, ce înţelegi, e declaraţie de creanţă sau e opoziţie, te opui sau nu te opui, dă termen să-i dea, să-l citeze să-i pună în vedere să-şi clarifice situaţia.

A.: Dar poate să facă executare la pământ aşa repede?

S.: Păi nu ştiu cât de repede poate, trebuie evaluare, trebuie scos la vânzare.

A.: Stai puţin, păi poate să facă executare.

S.: Păi poate să facă executare, dar aia urmează o procedură trebuie publicaţie de vânzare, trebuie licitaţie, trebuie tot dacă are cu ofertant se mişcă repede într-o lună e berberit dacă nu intră în insolvenţă, o să facă opoziţie dacă au zis, dacă au şi zis e clar dacă o să facă opoziţie şi vedem ce zice.

A.: Da.

S.: O să insist atunci, să-i spun, aţi stabilit la termenul anterior că ăla se deschide se dezbate deschiderea procedurii.

A.: De ce nu a făcut atunci de luni?

S.: Nu, nu nu spune nimeni, nu-i, nu spune nicăieri în lege câtă vreme nu s-a discutat deschiderea proceduri poate să facă opoziţie.

A.: Da. Vrea să le cedez pământul?

S.: Da.

A.: Pe urmă mi-a zis I. că dacă preia altcineva, altă firmă să preia datoria, da dar zice să mai veniţi cu, şi mai aduceţi alt pământ.

S.: Da, păi normal vrea să te agaţe ca H.

A.: (înjură) Nu le semnez nimic dă-i dracu.

S.: Da păi ce să le semnezi?

A.: Să le semnez un act notarial de să, dar ăla chiar dacă ar fi o vânzare acuma ar putea fi cerută anularea actului dă judecătorul sindic nu?

S.: Da normal, lichidatorul poate anula orice act pe ultimi trei ani înainte de deschiderea procesului de insolvenţă, la cererea creditorilor.

A.: Da a zis că face opoziţie şi că nu o să fie de acord cu insolvenţa şi reorganizarea, cere falimentul.

S.: Nu se poate mă că are bunuri, nu se poate faliment direct, mai întâi trebuie să treacă o perioadă de observaţie trebuie să se înscrie în tabelul de creanţe, că fiecare cu creanţa lui şi ulterior dacă nu ei trebuie să voteze planul de reorganizare sau nu, dacă nu votează planul de reorganizare de abia pe urmă se trece la faliment. Problema e că acuma s-a accelerat foarte mult procedura şi dă termen trei luni şi în alea trei luni dă termen, două săptămâni pentru depunerea declaraţiilor de creanţă sau o lună, pe urmă, o săptămână pentru eventuale contestaţii, încă două săptămânii pentru definitivarea tabelului de creanţe şi la termenul următor spune gata, avem tabel de creanţe, avem bun, care este intenţia, de reorganizare, mai dă o lună termen să facă planul de reorganizare, face planul lichidator de reorganizare, la următorul termen spune avem planul de reorganizare convocaţi adunarea creditorilor şi comitetul, mă rog, în cadrul adunării se va alege comitetul.

A.: E nu o să fie de acord, dă-i dracu.

S.: N-o să fie de acord, nu dar se merge foarte repede acuma, adică nu mai e ca pe vechea lege, acuma îi dă voie să dea un termen un pic mai mare cu o lună, două decât înainte răstimp în care trebuie să facă foarte strict toate cele, n-ai prins trenul la revedere pentru ceilalţi creditori se accelerează foarte mult, deci nu ştiu dacă e posibil ca într-un an deja să fie respins planul şi ce mai puţin de un an, nu ştiu, nu pot să anticipez că nu ştiu ce comportament o să aibe creditorii.

A.:Da.

S.: E posibil că în mai puţin de un an să o bage în faliment şi în lichidare şi apelul nu suspendă executarea din păcate.

A.: Care apel?

S.: Apelul împotriva sentinţei tribunalului de intrare în faliment, chiar dacă faci apel la Curtea de Apel Bucureşti ăla merge în continuare, lichidarea, sigilarea şi aşa mai departe, scoaterea .

A.: A nu mai e ca înainte?

S.: Numai, nu se mai poate, dacă întra.. dacă se admite apelul se blochează tot şi se dispune restituirea prestaţiilor făcute în baza sentinţei de faliment şi reîntoarcerea măsurilor dar numai că a mers de la premisa că atâta vreme cât ai ajuns în situaţia asta şi de câtă vreme există garanţii bunuri mobile, imobile aşa, câtă vreme creditorilor le-au fost înscrise creanţele în tabelul de creanţe definitiv aprobat de judecătorul sindic, la revedere, înseamnă că e clar, ai luat bani, nu i-ai mai plătit la revedere, este codul insolvenţei făcut la presiunea băncilor, accelerarea procedurilor de insolvenţă.

A.: Da, da.

S.: Legea asta nouă, dar rămâne de văzut, nu trebuie să ne deprimăm dar nici să fim mai optimişti decât e cazul, rămâne de văzut de la o etapă la alta.

A.: Păi da.

S.: Trebuie de văzut de la o etapă la alta, e greu, e imposibil să anticipezi.

A.: Da.

S.: Ce ştia dracu că cu două zile înainte face WWWWWW. intervenţia? incestorie? de natura a provoca voit, nevoit amânarea judecăţii cu două săptămânii, nu aveai de unde să ştii, a făcut-o cu două zile înainte special.

A.: Da aşa o să facă şi cârnaţii ăştia acum.

S.: Da în aşa fel încât să nu ai posibilitatea să iei cunoştinţă de la dosar să, oricum dosarul pleacă cu cinci zile înainte de termen la judecător spre studiu, dacă te uiţi în arhivă oricum nu apare nimic, nu ţi-l mai dă nimeni şi iei cunoştinţă de ce a mai făcut unul sau altul direct în şedinţă.

A.: Da.

S.:Astea-s regulile n-ai ce să le faci decât să încerci să jonglezi printre ele.

A.: Da oricum nu le semnez nimic dă-i .

S.:Nu, du-i cu vorba aşa spune-i după 1 martie şi gata să facă ce i-o tăia capul.

A.: Da bine.

Mai târziu, în data de 16 februarie 2015 la ora 17:30:23, S. îl sună pe A. pentru a-l învăţa cum să-i păcălească pe reprezentanţii SC G. SA, astfel încât instanţa să le respingă cererea:

(...)

S.: Spune-le la ăia de la G. telefonic cum vrei, domle suntem de acord cu propunerea dumneavoastră dar avem o rugăminte, actul pe care îl doriţi să-l încheiem, unde doriţi să-l încheiem la ce notar şi daţi-mi-l pe mail în prealabil să-l citim şi noi cu juristul nostru.

A.: Da.

S.: Să păstreze mailul şi în eventualitatea în care fac opoziţie spun în faţa instanţei domnle preşedinte această opoziţie este exclusiv o manevră şicanatorie, dilatorie uita-ţi pe mail la data de, mi-a venit propunerea x, o propunere pe care o apreciez drept frauduloasă, noi suntem debitori de bună credinţă, am ajuns în impas ne manifestăm intenţia de reorganizare vrem să protejăm drepturile tuturor creditorilor noştri motiv pentru care vă rugăm să respingeţi opoziţia lor pentru că este un demers procedural exclusiv şicanatoriu, uitaţi mailul cu propunerea conţinând actul propus pe care noi îl apreciem ca fraudulos cu privire la ceilalţi creditori, respingeţi-le demersul, să-i facem de căcat în instanţă ştii?

A.: Da lasă că o sun eu mâine pe aia.

S.: Dar să dea, să dea dovezi scrise, domle daţi-mi draftul actului, sunt de acord merg în ziua de la ce oră îmi spuneţi dumneavoastră, lasă-i să ceară, să ceară, dacă zice domle facem extras de către funciară nu ştiu ce, domle facem, dar cum facem cu banii că nu am bani de extrase funciare că de aia sunt în prag de insolvenţă, lasă-i să facă toate demersurile, să programeze la notar, să tot, tot, tot să dea pe mail tot şi în ziua de mi-am rupt piciorul, nu mai vin dute-n p.. a mea, joacă tare cu ei, dar să dea dovezi scrise să-i prindem cu, cu urme de hârtie.

A.: Da mă dar îi zic să-mi dea şi mie .

S.: Îi spui sunt de acord, întrebare dar la ce notar doriţi, bun, nu ştiţi încă, urmează să stabiliţi, daţi-mi şi mie hârţoaga, spuneţi aşa daţi-mi şi mie hârtia pe mail să o consult şi eu cu cineva înainte, eu semnez de principiu sunt de acord că asta e situaţia în care sunt, eu sunt de acord cu tot ce propuneţi dumneavoastră dar vreau şi eu să citesc nu mă duceţi direct la notar să ştiu şi eu ce îmi asum.

A.: Da, da, da.

S.: Să ştiu ce îmi asum.

A.: Da bine YYYYYY.

S.: Dar sunt de acord cu tot ce îmi propuneţi dar daţi-mi şi mie să văd, pe mail.

A.: Da.

S.: Pe mail, ai înţeles?

A.: Da îi zic să-mi dea şi mie cum să sune actul ăla.

S.: Îi spui da, sunt de acord, să îmi spuneţi locul, notarul, data dar daţi-mi pe mail draftul actului propus.

A.: Da bine YYYYYY.

S.: Bine.

În data de 19 martie 2015, după ce discută cu S., A. îi transmite inculpatei J. să nu remită niciun document solicitat de executorul judecătoresc:

A.: - J.?!

J.: - Da!

A.: - Vezi că am vorbit cu S. ! Nu-i transmiţi nimic lu nemernicu' ăla (executorul judecătoresc) !

J.: - Aha!

A.: - Dacă este, poa' să te amendeze pân' la zece milioane, îţi plătesc io amenda, că, încă nu au venit alea că au fost trecute în Registru la OCPI, că nu ştiu ce, ele sunt operate da ' n-au venit!

J.: - Aha!

A.: - Şi p-ormă dacă îi explici despre ce este vorba, îi vine idei

J.: - Aha!

A. Să-i dea, să atace actele

J.: - Da! Da!

A.: - Nu-i dai nimic, nu-i dai, el e plătit de G., să, să plătească, să vină, să alerge, d-aia are cheltuieli de executare!

J.: - Da!

A.: - Nu-i dai niciun fel dă nimic, da, niciun răspuns!

J.: - Aha!

Cu privire la derularea relaţiilor comerciale cu SC G. SA, inculpaţii A. şi J. au precizat în cursul urmăririi penale:

A.:

"Tot în această perioadă am obţinut un credit în valoare de aproximativ 2.500.000 RON de la SC G. Din câte am aflat eu ulterior societăţile care asigură credite în agricultură au o bază centralizată de date care sesizează atunci când există probleme cu anumiţi debitori. SC H. a introdus SC AA. SRL în această bază de date, astfel încât am fost chemat la SC G. care mi-a solicitat achitarea integral şi în avans a creditului. Conform unei clauze contractuale în caz contrar ei ar fi putut vând suprafeţele de teren aduse de SC AA. drept garanţie la credit la preţul oferit de cumpărător, preţ aflat mult sub preţul pieţei, respectiv 45% din preţul pieţei. Pentru a evita să ajungem la executarea silită a terenurilor am preferat să solicităm intrarea în reorganizare judiciară a SC AA. SRL (...)

Motivul pentru care am semnat contractele de credit atât eu cât şi soţia mea în calitate de coproprietari deşi în drept, terenurile erau doar ale soţiei mele, pentru că nu apucasem să facem actualizările la OCPI. Eu şi cu soţia mea nu am fost niciodată despărţiţi în fapt, divorţul a fost doar fictiv, pentru a scăpa o parte din imobilele noastre de executare silită. (...)

Deşi în urma executării silite bunurile au trecut din proprietatea lui I. în proprietatea SC AA. SRL pentru a face notările necesare la Cadastru era nevoie de o sumă de bani de aproximativ 10 - 12.000 de RON, bani pe care nu i-am avut.

În momentul încheierii actelor adiţionale şi celui de-al doilea Contract de împrumut cu SC G. SA, notarul a solicitat de la Cadastru extrasele de carte funciară a imobilelor, iar acestea încă figurau pe vechiul proprietar. (...) În anul 2015 SC G. SA a încercat să scoată la executare silită vacile şi terenurile SC AA. SRL

Pentru a bloca procedura aceasta am solicitat intrarea în insolvenţă a SC AA. SRL "(declaraţia din data de 09 septembrie 2015)

J.:

"Cu SC G. SA s-au încheiat două contracte de credit şi mai multe acte adiţionale. Întrucât eu figuram în calitate de asociat unic al SC AA. SRL, la solicitarea lui A. am avalizat bilete la ordin pentru garantarea acestor contracte. Tot la solicitarea acestuia m-am prezentat la notariat şi la bancă pentru semnarea documentaţiei necesare pentru obţinerea creditelor. (...)

Nu ştiu ce imobile au ipotecat A. şi I. dar ştiu că şi ei au fost prezenţi la semnarea actelor. La semnarea actelor era prezentă şi K. care semna în calitate de administrator al SC AA. SRL"

G. SC H. SRL

În perioada 14 august 2014 - 13 octombrie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au indus şi menţinut în eroare persoana vătămată SC H. SRL, producând acesteia un prejudiciu în cuantum de 1.455.915 RON (437.620,80 USD)

Înşelarea SC H. SRL a fost posibilă datorită modalităţii de lucru agreată între părţi şi care a constat în vânzarea-cumpărarea cerealelor fără a se face pe loc livrarea, printr-un certificat de depozit, vânzătoarea SC AA. SRL atestând existenţa şi cantitatea mărfii. Pe baza acestuia, H. SRL achită 90% din valoarea mărfii cumpărate, marfă care în fapt nu există, între părţi încheindu-se şi un contract de depozit prin care SC AA. SRL se obligă să depoziteze în spaţiile sale, marfa devenită proprietatea H. SRL până la livrarea sa efectivă. La termenul stabilit de părţi, se constată că marfa nu există, deşi în proporţie de 90% preţul fusese deja achitat, iar proprietatea asupra mărfii fusese transferată către cumpărătorul H. SRL

Din probele administrate la dosar, a rezultat următoarea situaţie de fapt:

La data de 14 august 2014, între H. SRL, în calitate de cumpărător, şi SC AA. SRL, în calitate de vânzător, s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x, având ca obiect vânzarea-cumpărarea unei cantităţi de 2.000 de tone de floarea soarelui, la preţul de 340 USD/tonă.

Conform contractului, marfa va fi livrată de către SC AA. SRL în perioada 01 decembrie 2014-30 decembrie 2014. Întreaga marfă, în cantitate de 2000 de tone de floarea soarelui va fi stocată de către vânzătoare în conformitate cu contractul de prestări servicii de depozitare încheiat între părţi, nr. x din 01 iulie 2014.

Contractul a fost semnat din partea SC AA. SRL de către asociatul unic al societăţii - inculpata J. care a semnat, de asemenea şi anexele la contract.

Prin certificatul de depozit nr. x din 14 august 2014, SC AA. SRL atestă faptul că întreaga cantitate de 1.800 de tone de floarea-soarelui se află în custodia sa, deşi această marfă nu a existat niciodată.

Prin acelaşi certificat de depozit, SC AA. SRL îşi asumă responsabilitatea de a păstra marfa în condiţii bune iar "H. SRL este proprietarul de drept al acestei mărfi, are titlu deplin, drepturi şi interese asupra mărfii mai sus menţionate, iar noi, SC AA. SRL, ne angajăm să nu facem nicio livrare fără instrucţiunile scrise, specifice, de la H."

Certificatul de depozit este semnat de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL, atât la rubrica Depozitar cât şi la rubrica Furnizor.

La data de 22 august 2014, SC AA. SRL a emis factura fiscală nr. x din 22 august 2014 în sumă de 2.036.246,4 RON aferentă unei cantităţi de 1.800 de tone de floarea-soarelui. Factura a fost achitată de către SC H. SRL în proporţie de 90%, respectiv 1.832.621,76 RON prin Ordinul de Plată nr. x din 22 august 2014, urmând ca diferenţa de 10% să fie achitată în momentul livrării mărfii.

Din întreaga cantitate de 1.800 de tone, în urma numeroaselor demersuri efectuate de către SC H. SRL, SC AA. SRL a livrat cantitatea de 332,88 de tone.

Preţul cantităţii nelivrate de 1287,12 tone, calculat conform prevederilor contractului de vânzare-cumpărare este de 437.620,80 USD.

Pentru menţinerea inducerii în eroare a SC H. SRL, au fost încheiate un număr de 3 convenţii:

Declaraţia nr. 604 din data de 1 septembrie 2014 prin care SC AA. SRL îşi asumă răspunderea asupra livrării în perioada 15 - 25 septembrie 2014 a cantităţii de 1800 tone de floarea soarelui.

Pentru garantarea obligaţiilor asumate prin declaraţie, SC AA. SRL se obligă să remită SC H. SRL un bilet la ordin în sumă de 1.832.621,76 RON avalizat în nume propriu de către A.

Declaraţia este semnată din partea SC AA. SRL de către administratorul K.

Declaraţia nr. x din 25 septembrie 2014, subsecventă declaraţiei din data de 01 septembrie 2014, prin care se extinde termenul de livrare a cantităţii de cereale de către SC AA. SRL pentru 30 de zile. SC AA. SRL se obligă ca, până la data de 25 octombrie 2014 să livreze zilnic cantitatea de 50 de tone de floarea-soarelui către SC H. SRL

Pentru garantarea recuperării sumelor reprezentând contravaloarea mărfii nelivrate şi a penalităţilor de întârziere, SC AA. SRL remite SC H. SRL două bilete la ordin, în alb, semnate de administratorul K. şi avalizate în nume propriu de către A.

Declaraţia este semnată atât de către J. în calitate de asociat al SC AA. SRL cât şi de către administratorul K.

Convenţia nr. x din 13 octombrie 2014 prin care se acordă SC AA. SRL un termen suplimentar de livrare a cantităţii de 1.473,36 tone de floarea-soarelui rămasă nelivrată din cantitatea de 1800 de tone de floarea-soarelui, noul termen fiind stabilit pentru data de 15 noiembrie 2014.

La punctul 3 al Convenţiei se specifică că SC H. SRL acceptă şi alte produse (cereale) în locul cantităţii de floarea-soarelui datorată.

Pentru asigurarea executării datoriei, SC AA. SRL vine cu trei garanţi - SC QQ. SRL, SC DD. SRL şi SC GG. SRL, aceste din ultimă trei societăţi garantând executarea obligaţiilor asumate de către SC AA. SRL prin remiterea către SC H. SRL a câte unui bilet la ordin avalizat în nume propriu de asociatul majoritar sau administratorul societăţilor garante precum şi prin remiterea către SC H. SRL a câte unei scrisori de garanţie.

Convenţia este semnată din partea SC AA. SRL de către administratorul K., din partea SC QQ. SRL de către administratorul J., din partea SC GG. SRL de către administratorul N. iar din partea SC DD. SRL de către administratorul K.

Scrisoarea de garanţie remisă SC H. SRL de către SC QQ. SRL este semnată de către J. în calitate de administrator al societăţii. Din scrisoarea de garanţie rezultă faptul că SC QQ. SRL se obligă "irevocabil şi necondiţionat să plătim în favoarea creditorului, până la concurenţa sumei de 500.943 USD, reprezentând contravaloarea obligaţiilor asumate de către debitor, orice sumă cerută de creditor, la prima şi simpla sa cerere, cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor ce revin debitorului."

Scrisoarea de garanţie remisă H. SRL de către SC GG. SRL este semnată de către N. în calitate de administrator al societăţii. Din scrisoarea de garanţie rezultă faptul că SC GG. SRL se obligă "irevocabil şi necondiţionat să plătim în favoarea creditorului, până la concurenţa sumei de 500.943 USD, reprezentând contravaloarea obligaţiilor asumate de către debitor, orice sumă cerută de creditor, la prima şi simpla sa cerere, cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor ce revin debitorului."

Scrisoarea de garanţie remisă H. SRL de către SC AA. SRL este semnată de către K. în calitate de administrator al societăţii. Din scrisoarea de garanţie rezultă faptul că SC AA. SRL se obligă "irevocabil şi necondiţionat să plătim în favoarea creditorului, până la concurenţa sumei de 500.943 USD, reprezentând contravaloarea obligaţiilor asumate de către debitor, orice sumă cerută de creditor, la prima şi simpla sa cerere, cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor ce revin debitorului."

Pentru semnarea documentelor din data de 13 octombrie 2014, la sediul SC H. SRL din Pipera s-au deplasat inculpaţii A., J., S., K. şi N.

La data de 21 august 2014, între H. SRL, în calitate de cumpărător şi SC AA. SRL, în calitate de vânzător, s-a mai încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x având ca obiect vânzarea-cumpărarea unei cantităţi de 1.000 de tone de floarea soarelui.

Şi în cazul acestui contract, modalitatea de lucru a fost aceeaşi, SC AA. SRL eliberând 2 certificate de depozit, nr. x din 25 august 2014 şi y din 25 august 2014 prin care atesta existenţa cantităţii de cereale ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare.

Spre deosebire de primul contract încheiat, pentru contractul din data de 21 august 2014 nu a fost achitat preţul, SC H. SRL aflând despre intenţia de înşelare, această faptă rămânând în stadiul de tentativă pedepsibilă.

Prin adresa din data de 16 septembrie 2014, SC H. SRL solicită SC AA. SRL începerea imediată a livrării cantităţii de 2000 de tone de floarea soarelui aferentă Contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 14 august 2014 şi a cantităţii de 1000 de tone de floarea soarelui aferentă Contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 21 august 2014.

În perioada 18 septembrie 2014 - 29 septembrie 2014, SC AA. SRL livrează cantitatea totală de 332,88 de tone floarea soarelui.

S-a apreciat că relevantă cu privire la situaţia de fapt expusă mai sus, este declaraţia martorului AAAA., angajat al H. SRL care a oferit detalii referitoare la relaţiile H. SRL cu SC AA. SRL Acesta a precizat în cursul urmăririi penale că A. a recunoscut în faţa sa şi a altor martori faptul că marfa nu a existat niciodată în depozitele sale şi că inculpatul a rugat reprezentanţii SC H. SRL să-l mai păsuiască, promiţându-le că va cumpăra floarea-soarelui şi le-o va preda. Martorul a mai arătat:

"Când am auzit despre încheierea acestor contracte, imediat mi-am dat seama că ceva nu este în regulă, cunoscându-l, după cum am menţionat şi mai sus, pe A. Ba chiar i-am şi spus colegului meu UUU. că nu trebuia să încheie aceste contracte, că nu putea A. să aibă 3000 de tone de floarea soarelui, când el lucra maxim 800 - 900 de hectare. Din punctul meu de vedere, luând în calcul principiul rotaţiilor culturilor şi productivitatea pe hectar, acesta nu ar fi putut deţine decât maxim 500 de tone de floarea soarelui.

Colega mea ZZZZZZ. - manager de logistică la H. SRL, care în prezent nu mai lucrează aici, a aflat pe surse cum că marfa nu mai există în silozurile lui A. de la Vâlcelele. Aceasta a solicitat unui survey independent să se deplaseze în Vâlcelele să verifice existenţa mărfii.

După ce acesta ne-a confirmat lipsa mărfii din locaţie eu împreună cu colegii mei, UUU. şi AAAAAAA. ne-am deplasat la ferma din Vâlcelele pentru a discuta personal cu A. Acesta a venit însoţit de fiul său care este avocat - S.

Iniţial, A. nu a recunoscut faptul că marfa nu a existat niciodată în silozul său, însă eu am insistat să ne prezinte Registrul de intrare-ieşire pentru a constata personal dacă marfa a existat într-adevăr vreun moment în siloz.

Până la urmă, A. a recunoscut că nu a avut marfa şi că s-a înţeles cu reprezentantul survey-ului să declare că aceasta a existat. A. s-a rugat de noi să-l mai păsuim, că va cumpăra şi ne va preda cantitatea de floarea-soarelui ce ne-o datora. Am acceptat sperând că vom recupera măcar o parte din prejudiciu, realizând că dacă se va trece la executare silită nu vom recupera mare lucru. În decursul următoarelor luni, cu greutate am reuşit să obţinem de la acesta aprox. 300 de tone de floarea soarelui şi s-au încheiat alte două convenţii de amânare a predării cantităţilor cu garanţii suplimentare din partea SC AA. SRL şi a altor societăţi comerciale afiliate lui A.

Aspectele au fost confirmate şi de declaraţia dată de martor în faţa instanţei de judecată: "A fost o discuţie neoficială, în care A. a spus că nu avea marfa, dar că va rezolva problema în câteva zile. (...) aceasta a fost concluzia trasă de mine, ca urmare a faptului că nu a putut să ne prezinte registrul de intrare-ieşire, susţinând că nu este acolo şi pentru că nu am putut verifica şi actele emise de silozuri, care atestă existenţa, calitatea şi cantitatea mărfii intrate în gestiune în siloz"

S-a apreciat că declaraţia martorului AAAA. este confirmată şi de declaraţia martorului UUU. din cursul urmăririi penale şi al judecăţii. Acesta a precizat:

"La 2 zile după efectuarea plăţii mai sus amintite un astfel de inspector s-a deplasat la Vâlcelele pentru a verifica stocul fizic de floarea-soarelui. Acesta a verificat faptic celulele metalice unde trebuia să fie depozitată marfa ocazie cu care acesta a constatat că marfa nu se regăsea. Din câte îmi amintesc era într-o zi de vineri. Colegii mei de la H. m-au contactat şi pe mine şi m-am deplasat la ferma din Vâlcelele unde m-am întâlnit cu inspectorul de teren pe care îl cunosc sub numele de BBBBBBB., acesta din urmă spunându-mi că marfa nu există. Am alertat conducerea H. şi în lunea ce-a urmat s-au deplasat la Vâlcelele colegii mei AAAA. şi AAAAAAA. I-am însoţit pe cei doi la ferma din Vâlcelele unde ne-am întâlnit cu A. care a venit însoţit de fiul său avocat - S.

Iniţial A. nu a recunoscut faptul că marfa nu a existat dar din discuţiile purtate acesta a recunoscut implicit acest fapt, spunându-ne în principal că nu a apucat să strângă şi să recolteze toată marfa.

După cum am arătat mai sus marfa ar fi trebuit să existe fizic în silozurile AA., aceasta fiind o condiţie pentru efectuarea plăţii.

A. ne-a solicitat să-l mai păsuim pentru că va face rost de marfă spunând că urmează să achiziţioneze din alte părţi floarea-soarelui motiv pentru care ştiu că s-au încheiat mai multe acte adiţionale de amânare a termenului de livrare."

S-a apreciat că şi declaraţia martorului BBBB., confirmă situaţia de fapt expusă mai sus:

"În jurul datei de 20 decembrie 2014, inculpata I. mi-a spus că au nişte probleme cu H. SRL, arătându-mi faptul că li s-a stricat marfa în cantitate mare, că au emis nişte bilete la ordin cu ceva timp în urmă şi m-a rugat să îl însoţesc pe A. la o discuţie cu această societate deoarece acesta este într-o stare precară de sănătate, iar întâlnirea este una presantă deoarece biletele la ordin aveau dată scadentă în perioada imediat următoare. I. mi-a mai spus că mai multe amănunte pot obţine de la soţul ei.

L-am întrebat pe A. despre această situaţie. El mi-a spus că marfa s-a deteriorat şi că este improprie atât pentru hrana oamenilor cât şi a animalelor. L-am întrebat dacă a întocmit vreun document din care să rezulte acest lucru, document pe care să îl prezinte către H. pentru a le demonstra acestora că este de bună-credinţă. Răspunsul dat de A. a fost unul ambiguu iar eu nu am mai insistat pentru că relaţia dintre noi nu îmi permitea acest lucru. Tot atunci i-am spus lui A. că la discuţie ar trebui să participe şi fiul său S., care este jurist.

Cu privire la derularea relaţiilor comerciale cu SC G. SA, inculpaţii A. şi N. au precizat în cursul urmăririi penale:

A.:"Proiectul nu s-a putut finaliza deoarece SC AA. a intrat în incapacitate de plată datorită unor bilete la ordin pe care le-am dat beneficiarului H., de la care obţinusem o finanţare pe stocuri. Reprezentanţii firmei au venit în control, au stabilit că nu aveam întreaga cantitate de cereale şi mi-au solicitat un termen în care să le achit contractul data iniţială fiind decembrie 2014, după care a trebuit să le restituim mai repede, în baza unui act adiţional. Tot cu această ocazie, H. ne-a solicitat garanţii suplimentare, respectiv bunuri, dar noi nu am avut bunuri lipsite de sarcini astfel încât am eliberat bilete la ordin de la toate societăţile din grup, respectiv SC DD., SC AA., SC QQ. şi SC GG. SRL După o perioadă de timp biletele la ordin au fost introduse pentru plată de SC H., care au fost respinse pentru lipsă disponibil. (...)

În momentul în care SC H. a introdus biletele la ordin pentru decontare, pentru a nu risca a solicita executarea silită a bunurilor lipsite de sarcini ale SC AA. SRL, respectiv bovine, am transferat animalele pe SC II. SRL (...)

Referitor la contractele cu SCH. SRL m-am ocupat tot eu de semnarea certificatelor de depozit şi a contractelor de vânzare-cumpărare şi negocierea preţului iar ulterior când reprezentanţii societăţii respective au constatat că obiectul certificatelor de depozit, respectiv cantitatea de aproximativ 1.800 tone floarea-soarelui nu există, SC H. SRL observând că în grupul AA. mai există trei societăţi, respectiv QQ., DD. şi GG., a impus condiţie ca reprezentanţii celor trei societăţi să emită bilete la ordin în alb avalizate în nume propriu."

N.:

"Ştiu că A. a încheiat un contract de achiziţie cereale pentru H., primind preţul de la cumpărător - H. La un moment dat am aflat că H. a venit să vadă cerealele care nu existau în fapt. Atunci am fost sunat de A. care mi-a cerut să mă prezint la sediul H. din Bucureşti. Din discuţiile purtate de A. în familie în zilele următoare semnării biletului la ordin am aflat că pentru a amâna momentul predării cerealelor sau a restituirii preţului, H. a solicitat garanţii. Atunci A. a predat trei bilete la ordin unul de la GG., unul de la DD. şi încă unul dar nu ştiu pe ce societate, avalizate în favoarea H.

Am fost sunat numai de A. iniţial pentru a semna biletul la ordin, iar apoi pentru avalizarea acestuia."

Inculpatul A. a depus la dosar un buletin de analiză a siguranţei alimentelor emis de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinare din care rezultă că floarea soarelui analizată prezintă drojdii şi mucegaiuri, însă acest buletin este emis la data de 29 decembrie 2014, după ce inculpaţii negociaseră prelungirea termenului de livrare prin predarea de bilete la ordin avalizate, iar înscrisul depus nu dovedeşte în niciun fel cantitatea de care dispunea societatea şi nici motivul pentru care cantitatea de floarea-soarelui se deteriorase, nefiind suficient pentru a demonstra buna-credinţă a inculpatului sau o imposibilitate de executare din motive obiective, de natură a exclude culpa sa.

H. F. SA

În perioada 12 aprilie 2013 - 3 martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au indus în eroare F. SA, încheind cu această societate un număr de 14 contracte de leasing financiar, tip lease-back în valoare de 8.150.586 RON, (pe SC AA. SRL) producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 1.294.173,25 RON şi un contract de leasing financiar încheiat de SC GG. SRL în valoare de 1.534.144,30 RON, producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 1.036.525,47 RON.

În acest scop, reprezentanţii SC AA. SRL şi SC GG. SRL au prezentat F. SA, documente false de achiziţii a unor utilaje agricole, utilaje agricole care, în fapt, se găseau în proprietatea grupului infracţional organizat anterior documentelor de achiziţie. Mai mult decât atât, aceste utilaje agricole erau deja gajate pentru obţinerea altor credite, existând cauze de neînstrăinare a lor, iar pentru a putea fi folosite pentru obţinerea sumelor de bani, au fost falsificate seriile de identificare şi de motor ale utilajelor.

După ce debitoarele SC AA. serv SRL şi SC GG. SRL au încetat să mai plătească ratele aferente celor 14 contracte de leasing, reprezentanţii F. SA au făcut numeroase demersuri pentru recuperarea utilajelor, reprezentanţii debitoarelor necooperând în acest scop, invocând incendii sau că nu ştiu locaţia unde se află acestea.

Contractele încheiate între F. SA cu SC AA. SRL sunt următoarele:

Contract de leasing financiar nr. x din 12 aprilie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra tractorului x serie x.

Valoarea de intrare în contract este de 159.930 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 178.566 RON + TVA în 45 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Factura de achiziţie nr. x din 8 februarie 2013, a tractorului x serie x este încheiată, în mod fictiv, de SC AA. serv SRL cu SC FF. SRL - firmă din grup.

În fapt, tractorul fusese achiziţionat, în sistem leasing de către AA. SRL de la BNP PP., prin Contractul nr. x din 17 decembrie 2010, utilaj neachitat până în prezent. Prin urmare, facturile de achiziţie sunt false, AA. SRL nu avea drept de proprietate asupra bunului, F. SA neacceptând spre finanţare utilaje în leasing. Seria reală a utilajului este x şi nu x.

Contract de leasing financiar nr. x din 12 aprilie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra tractorului x seria x .

Valoarea de intrare în contract este de 212.759,75 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 237.601,75 RON + TVA în 45 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Factura de achiziţie din data de 18 februarie 2013, a tractorului x este încheiată, în mod fictiv, de SC AA. serv SRL cu SC FF. SRL - firmă din grup.

Şi acest tractor fusese achiziţionat, în sistem leasing de către AA. SRL de la BNP PP., prin Contractul nr. x din 17 decembrie 2010, utilaj rămas neachitat până în prezent. Prin urmare, facturile de achiziţie sunt false, AA. SRL nu avea drept de proprietate asupra bunului, F. SA neacceptând spre finanţare utilaje în leasing. Seria reală a utilajului este x şi nu x.

Contract de leasing financiar nr. x din 12 aprilie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra combinei x serie x (serie falsă) cu header x, serie x.

Valoarea de intrare în contract este de 1.069.754 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 1.194.346 RON + TVA în 45 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Factura de achiziţie nr. x din 8 februarie 2013, a tractorului x serie x este încheiată, în mod fictiv, de SC AA. serv SRL cu SC FF. SRL - firmă din grup.

Combina marca x, cu seria reală x era proprietatea SC AA. SRL luată prin finanţare BNP PP. Nu era achitată integral, autovehiculul fiind garanţia BNP PP. Ulterior, acest autovehicul a fost folosit ca garanţie la D., E., C. şi la F.

Contract de leasing financiar nr. x din 19 aprilie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra tractorului x serie x (serie falsă).

Valoarea de intrare în contract este de 450.025,25 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 502.451,25 RON + TVA în 45 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Factura de achiziţie nr. x din 8 februarie 2013, a tractorului x serie x este încheiată, în mod fictiv, de SC AA. serv SRL cu SC FF. SRL - firmă din grup.

Tractorul x seria x este cumpărat de SC III. SRL, neachitat iniţial, preluat prin novaţie de SC AA. SRL şi achitat. Acest vehicul a fost luat garanţie pentru contractele încheiate cu C., E. şi F. SA

Contract de leasing financiar nr. x din 2 iulie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra apartamentului situat în loc. Călăraşi, str. x, înscris în cartea funciară nr. x, nr. cadastral x,0,3 .

Valoarea de intrare în contract este de 134.625 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 162.201 RON + TVA în 60 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Contract de leasing financiar nr. x din 8 august 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra tractorului x, serie x (serie falsă).

Valoarea de intrare în contract este de 849.200 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 991.081 RON + TVA în 53 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Tractorul x, seria x este proprietatea SC AA. SRL, neachitat luat prin finanţare CCCCCCC. Ulterior, acest autovehicul a fost folosit ca garanţie atât la C. cât şi la F.

Contract de leasing financiar nr. x din 28 august 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra cultivatorului x, serie x .

Valoarea de intrare în contract este de 220.000 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 244.174 RON + TVA în 40 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Cultivatorul x este luat prin finanţare CCCCCCC. de SC AA. SRL Este folosit la C. şi F. SA

Contract de leasing financiar nr. x din 22 octombrie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra tractorului x, serie x (serie falsă).

Valoarea de intrare în contract este de 129.050 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 145.944 RON + TVA (reprezentând valoarea totală a contractului) în 48 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Tractorul a fost achiziţionat de III. SRL în 28 august 2007 prin leasing de la GGGGGGGGGGGGG. şi care a fost achitat abia în data de 19 februarie 2012, moment în care societatea era deja radiata. Acelaşi utilaj a fost folosit de SC AA. pentru încheierea a două contracte cu C.

Contract de leasing financiar nr. x din 22 octombrie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra tractorului x, serie x.

Valoarea de intrare în contract este de 124.600 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 140.908 RON + TVA în 48 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Tractorul a fost achiziţionat de III. SRL în 28 august 2007 prin leasing de la GGGGGGGGGGGGG. şi care a fost achitat abia în data de 19 februarie 2012, moment în care societatea era deja radiata. Acelaşi utilaj a fost folosit de SC AA. pentru încheierea a două contracte cu C.

Contract de leasing financiar nr. x din 22 octombrie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra încărcătorului telescopic x 532 120, serie x.

Valoarea de intrare în contract este de 244.750 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 276.776 RON + TVA în 48 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Încărcătorul telescopic x 532 120 şi încărcătorul telescopic x 540 70, a fost achiziţionat din Germania de la DDDDDDD., plătiţi cash de SC AA. SRL şi înregistrat în evidenţa contabila a SC AA. SRL Ulterior, au fost folosite pentru obţinerea unor credite de la C. şi F. SA

Contract de leasing financiar nr. x din 22 octombrie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra încărcătorului telescopic x 540 70, serie x.

Valoarea de intrare în contract este de 222.500 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 251.616 RON + TVA în 48 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Încărcătorul telescopic x 532 120 şi încărcătorul telescopic x 540 70, a fost achiziţionat din Germania de la DDDDDDD., plătiţi cash de SC AA. SRL şi înregistrat în evidenţa contabila a SC AA. SRL Ulterior, au fost folosite pentru obţinerea unor credite de la C. şi F. SA

Contract de leasing financiar nr. x din 22 octombrie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra încărcătorului telescopic x, serie x (serie falsă).

Valoarea de intrare în contract este de 133.500 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 150.980 RON + TVA în 48 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Încărcătorul telescopic x este proprietatea SC AA. SRL, prin finanţare FEADR, neachitat, prin cofinanţare D. şi garanţia D.

Contract de leasing financiar nr. x din 22 octombrie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra presei de baloţi x, serie x.

Valoarea de intrare în contract este de 124.600 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 140.908 RON + TVA în 48 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Contract de leasing financiar nr. x din 22 octombrie 2013 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra remorcii tehnologice x, serie x .

Valoarea de intrare în contract este de 129.050 RON + TVA reprezentând valoarea bunului conform preţului de achiziţie de la furnizor.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 145.944 RON + TVA în 48 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC AA. serv SRL de administrator K.

Remorca tehnologică x Seria x era proprietatea SC AA. SRL şi folosită ulterior la C. şi F. SA.

Facturile proforme şi facturile finale privind bunurile ce fac obiectul contactelor de leasing sunt semnate din partea SC AA. serv SRL de K.

Facturile de achiziţie a utilajelor de către SC AA. serv SRL de la SC FF. SRL sunt semnate de A. în calitate de delegat şi de L. în calitate de reprezentant al SC FF. SRL.

Facturile de achiziţie ale utilajelor de către SC FF. SRL de la SC FFFFFF. SRL - nr. x, x, x, x, x, x, x sunt false. Acest lucru rezultă atât din relaţiile obţinute de la SC FFFFFF. SRL cât şi din mail-urile purtate între reprezentanţii F. şi SC FFFFFF. SRL, prin care se arată că seriile de utilaje înscrise în facturi nu se regăsesc în sistem, că acestea au fost falsificate.

Prin Adresa nr. x din 9 noiembrie 2015, SC FFFFFF. SRL arată faptul că facturile fiscale cu nr. x, x, x, x, x, x şi x nu au fost emise de către această societate şi nu există în evidenţele societăţii.

Facturile de achiziţie a utilajelor de către SC AA. serv SRL de la EEEEEEE., sunt de asemenea false. . La fel şi facturile de achiziţii utilaje de la DDDDDDD. .

Cu SC GG. SRL, F. SA a încheiat un sigur contract - Contractul de leasing financiar nr. x din 03 martie 2014 prin care finanţatorul acordă utilizatorului posesia şi folosinţa asupra următoarelor bunuri:

- Semănătoare x model x cu serie de identificare x

- Semănătoare x model x cu serie de identificare x

- Maşină de ierbicidat x model x cu serie de identificare x

- Semănătoare x model x cu serie de identificare x

- Scarificator x model x cu serie de identificare x

- Plug reversibil x, model x, cu serie de identificare x

- Plug reversibil x, model x, cu serie de identificare x

- Combinator x, model x, cu serie de identificare x

- Semănătoare păioase x, model x, cu serie de identificare x

- Maşină administrat îngrăşăminte x, model x, cu serie de identificare x

Semănătoarea x este proprietatea SC AA. SRL, finanţat prin CCCCCCC. Acelaşi utilaj este folosit ca garanţie şi pentru încheierea contractelor de credit nr. x din 29 mai 2013 şi y din 12 aprilie 2014 cu C. Seria folosită pentru încheierea contractului cu F. SA este falsă.

Maşina de erbicidat x model x este folosită ca garanţie şi pentru încheierea contractelor de credit nr. x din 29 mai 2013 şi y din 12 aprilie 2014 cu C. Seria folosită pentru încheierea contractului cu F. SA este falsă.

Semănătoarea de precizie model x sn x, şi semănătoarea pneumatică pentru cereale model x sn x, au fost achiziţionate pe SC Y. SRL prin finanţare SAPARD. Acestea au fost trecute prin III. - SC AA. SRL şi folosite ca garanţie la C. şi apoi F. SA la SC GG. SRL

Scarificatorul Artiglio x este proprietatea SC Y. SRL şi mutată în SC AA. SRL Este folosit garanţie la C. apoi la F. SA Seria folosită pentru încheierea contractului cu F. SA este fals.

Combinatorul x este folosit ca garanţie de către SC III. SRL pentru încheierea contractelor de credit nr. x şi nr. x cu B.

Maşina de erbicidat - distribuitor de îngrăşăminte marca x care este luat de SC Y. SRL prin finanţare SAPARD, neachitat şi apoi preluat de SC AA. SRL şi achitat. Maşina este folosită la C. şi F. SA pe SC GG. SRL

Facturile fiscale de achiziţie a utilajelor de către SC GG. SRL de la furnizorii SC ZZZZ. SRL şi x SRL sunt false.

Prin Adresa nr. x din 13 noiembrie 2015, SC ZZZZ. SRL arată că facturile fiscale nr. x din 10 ianuarie 2014, x din 8 ianuarie 2014 şi x din 7 ianuarie 2014 folosite de către SC GG. SRL pentru încheierea contractului de leasing cu F. nu au fost emise de către această societate.

Totodată, SC ZZZZ. SRL precizează că numerele de facturi enumerate mai sus au fost emise de către societate în anul 2009 către diverşi client, nicidecum către SC GG. SRL cu care nu a avut niciodată relaţii comerciale. De asemenea, mai arată că societatea ZZZZ. SRL şi-a mutat sediul social din strada x, încă din octombrie 2013, astfel că această adresă trecută pe facturile ce fac obiectul cauzei, nu este corectă.

SC ZZZZ. SRL ataşează răspunsului facturile reale care au numerele de mai sus dar din alte date: nr. x din 11 februarie 2009, x din 10 februarie 2009 şi x din 10 februarie 2009.

În cadrul aceluiaşi contract de leasing, SC AA. SRL reprezentată de administrator K. îşi asumă obligaţia de fidejusor, obligându-se în solidar cu SC GG. SRL la respectarea obligaţiilor contractuale.

Inculpata J., în calitate de asociat al SC AA. SRL a semnat Hotărârea nr. 1 a Adunării Generale a Acţionarilor SC AA. SRL prin care a aprobat garantarea de către SC AA. SRL a contractului de leasing încheiat de SC GG. SRL, în calitate de fidejusor.

Valoarea de intrare în contract este de 1.409.450,30 RON + TVA reprezentând valoarea bunurilor conform preţurilor de achiziţie de la furnizori. Conform contractului de leasing, utilizatorul, în calitate de mandatar al finanţatorului, va perfecta Contractul de vânzare-cumpărare cu furnizorul.

Utilizatorul se obligă să plătească finanţatorului suma de 1.534.144,30 RON + TVA în 45 de rate de leasing lunare.

Contractul este semnat din partea SC GG. SRL de administrator N. precum şi de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL - fidejusor al debitoarei SC GG. SRL

Inculpatul N. a semnat toată documentaţia necesară încheierii contractului, inclusiv Declaraţia privind apartenenţa la grupuri. Prin această declaraţie, inculpatul a precizat, în mod nereal, că nu se încadrează în noţiunea de "singur debitor", noţiune care reprezintă: orice persoană sau grup de persoane fizice sau juridice faţă de care instituţia financiară are o expunere şi care sunt legate economic între ele, în sensul că:

- Una dintre persoane exercită asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control;

- Nivelul cumulat al împrumuturilor acordate acestora reprezintă un singur risc de credit, întrucât persoanele sunt legate într-o asemenea măsură încât, dacă unele dintre ele vor întâmpina dificultăţi de rambursare, alta sau celelalte vor întâmpina dificultăţi similare.

În acest caz, vor fi luate în considerare, alternativ sau cumulativ, următoarele situaţii: sunt afiliate două societăţi comerciale; au aceeaşi conducere; garanţii încrucişate; societăţile sunt în interdependenţă comercială; sunt membri ai aceleiaşi familii.

Este evident astfel, faptul că SC AA. SRL şi SC GG. SRL întră în noţiunea de "singur debitor".

Inculpatul N. a mai semnat Declaraţia privind persoanele expuse politic şi Declaraţia privind identitatea beneficiarului real.

Aceleaşi declaraţii au fost date şi de către K., în calitate de administrator al societăţii fidejusoare - SC AA. SRL

După ce nu s-au mai achitat ratele de leasing, F. SA a reziliat contractul şi a transmis scrisoarea de reziliere nr. x din 22 ianuarie 2015 prin angajaţii săi - martorii WWW. şi FFFFFFF., scrisoarea fiind primită personal în data de 22 ianuarie 2015 de către inculpatul A. În prezenţa celor doi martori, A. a semnat de primire şi a aplicat ştampila SC GG. SRL .

Ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale de către SC AA. SRL, F. SA a reziliat contractele de leasing, emiţând scrisoarea de reziliere J162 din 16 ianuarie 2015. La data de 16 ianuarie 2015, SC AA. serv SRL înregistra un debit de 1.294.173,25 RON.

Prin Adresa nr. x din 16 ianuarie 2015, F. SA somează SC AA. serv SRL să predea bunurile ce au obiectul celor 14 contracte de leasing.

Cele două adrese au fost primite cu confirmare de primire de K. în data de 19 ianuarie 2015.

În data de 21 ianuarie 2015, doi reprezentanţi ai F. SA (martorii WWW. şi FFFFFFF.) s-au deplasat la sediul SC AA. SRL unde au luat legătura cu A., căruia i-au solicitat restituirea bunurilor. Reprezentanţii SC AA. SRL au amânat predarea bunurilor pentru a doua zi - 22 ianuarie 2015.

În mod uimitor, a doua zi, reprezentanţii SC AA. serv SRL au precizat că, în noaptea anterioară, s-a petrecut un incendiu la fermă, în urma căruia au fost distruse două din utilajele ce trebuiau predate. Din procesul-verbal de intervenţie din data de 22 ianuarie 2015 emis de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Călăraşi, secţia Pompieri Dragalina, rezultă că a avut loc un incendiu în urma căruia au ars o baracă metalică în care se afla contabilitatea SC AA. SRL de la înfiinţare până la 31 decembrie 2014 şi două tractoare marca x aflate în apropierea acesteia.

Practic, s-au rezolvat mai multe probleme cu această ocazie, căci SC AA. SRL se afla şi sub controlul ANAF. Reprezentanţii SC AA. SRL au invocat acest incendiu şi la ANAF, organele de control fiscal formulând plângere pentru neluarea măsurilor de reconstituire a contabilităţii distruse. În momentul descinderii organelor de anchetă şi efectuării percheziţiei domiciliare la biroul din mun. Călăraşi utilizat de grupului infracţional organizat, a fost găsită majoritatea contabilităţii SC AA. SRL, cu privire la care membrii grupului au invocat faptul că a fost distrusă cu ocazia acestui incendiu.

În data de 22 ianuarie 2015, reprezentanţii F. SA au încercat să obţină bunurile ce au făcut obiectul contractelor de leasing, fără succes însă, reprezentanţii debitoarei invocând incendiul în privinţa celor două tractoare, iar cu privire la celelalte utilaje, precizându-se cu nu se ştie unde se află, că acestea sunt pe diferite parcele.

Întrucât SC AA. SRL nu a predat bunurile societăţii de leasing, debitoarea a trecut la executarea silită a contractelor.

Din procesul-verbal de reposesie încheiat la data de 19 februarie 2015 de către Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi GGGGGGG. şi HHHHHHH., rezultă faptul că încărcătorul telescopic x, serie x nu a putut fi identificat datorită lipsei plăcuţei de identificare, aceasta fiind în mod intenţionat îndepărtată. Bunul a fost identificat de către reprezentanţii creditoarei şi a fost predat de bună voie de către reprezentanţii debitoarei.

Din procesul-verbal de reposesie încheiat la data de 19 februarie 2015 de către Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi GGGGGGG. şi HHHHHHH., a rezultat faptul că încărcătorul telescopic x 540 70, serie x nu a putut fi identificat datorită lipsei plăcuţei de identificare, aceasta fiind în mod intenţionat îndepărtată. Bunul a fost identificat de către reprezentanţii creditoarei şi a fost predat de bună voie de către reprezentanţii debitoarei. Acesta nu era în stare de funcţionare, fiind dezmembrat.

Din procesul-verbal de reposesie, încheiat la data de 19 februarie 2015, de către Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi GGGGGGG. şi HHHHHHH., a rezultat faptul că presa de baloţi x, serie x nu a putut fi identificată, nefiind găsită.

Din procesul-verbal de reposesie, încheiat la data de 19 februarie 2015, de către Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi GGGGGGG. şi HHHHHHH., rezultă faptul că remorca tehnologică x, serie x nu a putut fi identificată, nefiind găsită.

De asemenea, nu au fost găsite tractorul x serie x, tractorul x serie x, tractorul x seria x , combina x serie x cu header x, serie x, tractorul x, serie x, cultivatorul x, serie x, tractorul x, serie x, tractorul x, serie x şi încărcătorul telescopic x, serie x, astfel cum rezultă din procesele-verbale de reposesie încheiate în data de 19 februarie 2015.

În data de 26 martie 2015, prin intermediul executorului judecătoresc, reprezentanţii F. SA au reuşit să mai recupereze şi încărcătorul telescopic x 532 120, şi în cazul acestui utilaj constatându-se falsificarea seriei de identificare. Despre această operaţiune a fost încheiat procesul-verbal de reposesie din data de 26 martie 2015.

Prin Adresa nr. x din 2 martie 2015, SC AA. serv SRL prin J., a comunicat F. SA, faptul că, în data de 19 februarie 2015, reprezentanţi ai F. SA împreună cu executorul judecătoresc au ridicat mai multe bunuri ce constituie obiect al contractelor de leasing încheiate între cele două societăţi, respectiv:

- tractor x serie x

- tractor x seria x

- combină x serie x cu header x, serie x

- tractor x serie x

- tractor x, serie x

- cultivator x, serie x

- tractor x, serie x

- tractor x, serie x

- Încărcător telescopic x 532 120, serie x

- Încărcător telescopic x 540 70, serie x

- Încărcător telescopic x, serie x

- Presă baloţi x, serie x

- Remorcă tehnologică x, serie x

În adresă se mai precizează că reprezentanţii F. SA împreună cu executorul judecătoresc au ridicat aceste bunuri fără a încheia vreun înscris, fiind duse "într-o locaţie necunoscută subscrisei".

Adresa conţine menţiuni contrare adevărului, de natură a menţine în eroare F. SA, întrucât, astfel cum rezultă din documentele aflate la dosar, creditoarea a ridicat de la SC AA. SRL, în data de 19 februarie 2015, încărcătorul telescopic x, serie x aflat în stare de funcţionare şi încărcătorul telescopic x 540 70, serie x, acesta din urmă fiind dezmembrat. De altfel, în această adresă figurează a fi fost predate şi încărcător telescopic x 532 120 ridicat ulterior datei adresei, respectiv în 26 martie 2015 precum şi cele două tractoare arse în incendiul din noaptea de 21/22 ianuarie 2015.

Amănunte despre demersurile efectuate de către F. SA de recuperare a bunurilor rezultă din declaraţiile din cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti date de martorii WWW. şi FFFFFFF. - angajaţi ai F. SA având ca atribuţii de serviciu, recuperarea creanţelor.

Astfel, WWW. a declarat:

"Împreună cu colegul meu FFFFFFF. ne-am deplasat în mun. Călăraşi iar în după-amiaza zilei de 21 ianuarie 2015 împreună cu YYY. am mers la biroul din mun. Călăraşi al societăţii. Aici ne-am întâlnit cu inculpatul A. şi am stabilit cu acesta să ne predea utilajele aflate în garanţia F. până la plata debitului, după care urma să restituim utilajele. A. a fost de acord cu propunerea noastră astfel că am stabilit de comun acord să ne întâlnim în dimineaţa zilei de 22 ianuarie 2015 la ora 0830 la ferma din com. Vâlcelele.

După ce am plecat de la biroul lui A., ne-am deplasat totuşi în com. Vâlcelele pentru cu colegul nostru YYY. să ne arate locaţia fermei. Cu această ocazie am văzut în incinta fermei dar şi în afara acesteia o parte din bunurile finanţate de F.

Precizez faptul că toate vehiculele finanţate de F. au fost dotate cu acordul utilizatorului cu GPS-uri pentru localizarea acestora. De fapt aceasta a fost şi o obligaţie stipulată în contract.

A doua zi în jurul orei 0810 am ajuns la ferma din com. Vâlcelele ocazie cu care am constatat că peste noapte avusese loc un incendiu. La faţa locului nu mai era nimeni şi nu mai erau nici utilajele pe care le văzusem cu o seară înainte, decât epavele arse a două tractoare finanţate de F.

Precizez faptul că în data de 21 ianuarie 2015 am văzut în fermă şi lângă următoarele utilaje: tractorul x, combina x, tractoarele x, încărcătorului frontal x lipsindu-i mai multe piese inclusiv o roată, remorca tehnologică, încărcătorul x precum şi alte utilaje ale SC GG. SRL

A doua zi, dintre utilajele finanţate de noi mai erau doar epavele arse şi încărcătorului frontal x 540 care nu putea fi deplasat.

După acest incident, am luat legătura cu firma care montează GPS-urile ocazie cu care am aflat de la aceştia că echipamentele fuseseră scoase de pe vehicule. Firma de GPS-uri ne-au putut spune acest lucru întrucât instrumentele de GPS nu mai răspund la comenzi.

Am realizat în data de 21 ianuarie 2015 că incendiul fusese pus cu intenţie.

Cu privire la SC GG. SRL arăt următoarele:

În data de 22 ianuarie 2015 după ce am terminat treaba în com. Vâlcelele, ne-am gândit că fiind în Călăraşi ar trebui să rezolvăm şi problema SC GG. SRL care de asemenea nu-şi mai achitase ratele de leasing precedându-se la rezilierea contractului. I-am dat documentele privind rezilierea inculpatului A. care le-a semnat de primire aplicând şi ştampila SC GG. SRL. Cu această ocazie i-am şi spus inculpatului părerea noastră despre incendiu şi că nu s-a ţinut de cuvânt cu privire la predarea bunurilor. Acesta a susţinut că incendiul a fost un accident provenit de la o scânteie. Cu privire la bunuri acesta a susţinut că ar fi plecate pe teren şi că în decurs de o săptămână se vor restitui şi ne va suna pentru a le ridica, lucru care nu s-a mai întâmplat.

O săptămână mai târziu l-am sunat pe A. pentru a-l întreba dacă putem veni să luăm utilajele dar acesta mi-a spus că mai durează vreo trei zile. L-am sunat din nou după acest termen dar A. a încetat să ne mai răspundă la telefon.

Ne-am mai deplasat o dată la ferma din com. Vâlcelele tot însoţiţi de executorul judecătoresc şi de jandarmi, în a doua jumătate a lunii martie 2015. Am pătruns în fermă unde nu am găsit niciun utilaj şi nu am găsit niciun reprezentant al societăţii. Am întrebat angajaţii despre utilaje şi despre reprezentanţii societăţii fără ca cineva să colaboreze. Executorul l-a sunat pe A. dar nu a răspuns la telefon însă a venit la scurt timp la fermă însoţit de L. A. a început să ne adreseze injurii spunându-ne ironic că nu avem decât să căutăm utilajele. După ce i s-a atras atenţia de către jandarmi să aibă un comportament civilizat acesta a plecat. În continuare am plecat în localitatea Vâlcelele pentru a căuta eventuale utilaje ale AA. şi într-adevăr pe o stradă în apropierea locuinţei lui J. am identificat încărcătorul x 532. Şoferul utilajului a luat legătura telefonic cu A. căruia i-a spus că executorul ridică utilajul. La scurt timp, însoţit de L., A. a venit la faţa locului şi a reînceput cu injuriile. Totodată, A. ne-a spus că acesta nu este utilajul nostru, că nu corespunde seriile de pe plăcuţa de identificare. I-am arătat că plăcuţa fusese lipită ulterior, că este falsificată, fiind deja dezlipită pe jumătate. I-am arătat că seria de motor corespunde ca şi seria de pe axa faţă a utilajului. În urma discuţiilor, lichidatorul nu şi-a dat acordul să ridicăm utilajul, urmând ca acesta să rămână în grija lui A. care era administrator special. Reîntorşi la fermă, A. ne-a râs în faţă spunându-ne că nu am rezolvat nimic şi că data viitoare când vom reveni nu vom mai găsi încărcătorul x 532.

S-a întocmit cu această ocazie procesul-verbal de reposesie din data de 26 martie 2015. Într-adevăr în urma expertizei s-a dovedit că utilajul este cel finanţat de F., un exemplar al expertizei înaintându-l lichidatorului. Cu această ocazie au fost expertizate şi celelalte două utilaje ridicate în data de 19 februarie 2015 constatându-se că şi acestea fac parte din utilajele finanţate de F."

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul a declarat: "Ulterior, după ce am încercat de mai multe ori să-l contactez telefonic pe A., care nu mi-a mai răspuns la telefon, am demarat procedura de executare silită şi, după aproximativ 1 - 2 luni, m-am deplasat împreună cu executorul judecătoresc la biroul din Călăraşi. După o altă perioadă, am stabilit cu executorul judecătoresc să ne deplasăm din nou la Călăraşi, să vedem dacă putem recupera alte bunuri. Cu această ocazie, am găsit pe o stradă din apropiere un încărcător x. Am luat legătura cu firma de insolvenţă care se ocupa de AA. şi am comunicat intenţia de a ridica utilajul. Am constatat că plăcuţa cu seria de pe caroserie nu era originală şi indica o altă serie decât cele ale bunurilor finanţate de noi, dar seria de la motor era identică cu unul dintre încărcătoarele finanţate de F. Iniţial lichidatorul nu şi-a dat acordul să ridicăm bunul, cerând să se întâlnească cu executorul judecătoresc la biroul său din Călăraşi, ceea ce s-a şi întâmplat în timp ce noi ne-am deplasat cu utilajul la ferma Vâlcele. Acolo ne-am întâlnit cu A. care ne-a spus că data viitoare când ne întâlnim nu o să mai găsim acele bunuri, astfel încât am luat legătura din nou cu lichidatorul judiciar, căruia i-am comunicat afirmaţiile lui A., precum şi faptul că seria de motor era identică, iar lichidatorul a fost de acord să ridicăm bunul. Ulterior, în urma efectuării unei expertize, s-a dovedit că utilajul era cel finanţat de F."

Declaraţia acestuia a fost confirmată în întregime şi de către martorul FFFFFFF. care a declarat în faţa instanţei de judecată: "Ne-am întâlnit cu inc. A., care a fost de acord să ridicăm bunurile a doua zi dimineaţa, de la ferma din Vâlcele. Ne-am deplasat în aceeaşi zi la fermă şi am văzut mai multe utilaje, similare cu cele din pozele făcute de inspecţia de risc. A doua zi, dimineaţa la fermă am constatat că avusese loc un incendiu şi că erau acolo două tractoare arse, iar celelalte bunuri pe care le văzusem cu o zi înainte nemaifiind acolo. Probabil că am mai încercat să luăm legătura telefonic cu A., dar nu am reuşit. Am verificat semnalele GPS-urilor montate pe utilaje, în ziua în care ne-am întâlnit cu A. şi am constatat că acestea nu mai emiteau semnal de mult timp. A mai fost ridicat încă un încărcător x, care a fost găsit pe o străduţă din Vâlcele, pe care am constatat că era o plăcuţă de identificare, montată pe caroserie care nu corespundea celei originale, dar seria de motor era aceeaşi cu cea a unuia dintre utilajele finanţate de F."

Martorul YYY., reprezentantul F. SA pe judeţul Călăraşi, a precizat în cursul urmăririi penale cu privire la relaţiile desfăşurate cu SC AA. SRL şi SC GG. SRL: (...) "am fost contactat de A. şi m-a invitat la biroul său de pe strada x s-a arătat interesat de obţinerea unei finanţări de la F. SA respectiv de instrumentul financiar denumit lease - back. Pentru a se încheia contractul de leasing, societatea solicitantă trebuie să facă dovada proprietăţii utilajelor, a faptului că utilajele sunt libere de sarcini, că sunt achitate integral, că nu sunt luate în leasing, verificându-se şi în arhiva electronică a bunurilor mobiliare lipsa unor înscrieri cu privire la aceste bunuri. (...)

(...) împreună cu A. m-am deplasat la ferma din comuna Vâlcelele pentru a vedea utilajele. A. mi-a indicat din câte îmi amintesc trei tractoare şi o combină. Eu le-am fotografiat şi ulterior împreună cu documentele financiare ale societăţi şi cu dovada proprietăţii bunurilor le-am trimis spre aprobare la Cluj-Napoca.

Am aflat că K. figurează ca administrator în SC AA. SRL în momentul în care am solicitat documentele societăţii inclusiv copie de pe buletinul administratorului, moment în care A. mi-a indicat-o pe K. - de faţă la discuţie - ca fiind administratorul societăţii. Contractele de leasing şi contractele de vânzare - cumpărare au fost semnate în prezenţa mea de K.

Pe administratorul SC GG. SRL - inculpatul N. îl cunoşteam din vedere din oraş, ştiind că este nepotul lui JJJJJJ. Negocierea contractului nu am făcut-o cu N. ci cu A. însă N. a semnat documentaţia necesară încheierii contractului de leasing în prezenţa mea.

Arăt faptul că după încheierea contractelor de leasing cu privire la desfăşurarea acestor contracte ţineam legătura cu I. pe care o anunţam dacă existau întârzieri de plată iar ea mă suna dacă avea nelămuriri cu privire la acte.

L-am anunţat pe A. că urmează să mă deplasez la fermă. Cu această ocazie am fotografiat mai multe utilaje şi am constatat următoarele: echipamentele de la GG. nu mai aveau plăcuţe cu seriile de identificare, la AA. la combina x se vedeau urme de alterare a câtorva caractere din serie, de asemenea la tractorul x erau urme de alterare a seriei de identificare. Multe utilaje nu le-am găsit la faţa locului.

Am înştiinţat conducerea despre această situaţie de fapt, urmând să vină de la centru angajaţi specializaţi în reposesia bunurilor. În luna ianuarie 2015 s-au deplasat în municipiul Călăraşi colegii mei WWW. şi FFFFFFF. pe care i-am dus la biroul lui A. iar apoi la ferma din comuna Vâlcelele. Procedura de reposesie a bunurilor a fost una greoaie, inculpatul A. a fost foarte recalcitrant şi necooperant, adresând injurii colegilor mei şi mie. În final au fost ridicate de F. SA doar trei încărcătoare frontale din cele 23 de utilaje ce au făcut obiectul contractelor de leasing."

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul a declarat: "Acolo am constatat că mai multe echipamente de la GG. nu mai aveau plăcuţe cu seriile de identificare, iar câteva din cele de la AA. aveau urme de alterare a câtorva caractere din serie. Multe dintre utilaje nu le-am găsit la fermă".

Situaţia de fapt expusă mai sus a fost confirmată şi de martorul ZZZ., angajat la ferma din com. Vâlcelele:

"În primăvara anului 2015, la ferma din comuna Vâlcelele, au venit nişte persoane despre care eu am înţeles că ar fi evaluatori, în scopul de a fotografia nişte utilaje precum şi instalaţii de irigat. A. mi-a cerut să le arăt acestor persoane utilajele din fermă precum şi o instalaţie de irigat din Floroaica. Totodată, A. mi-a cerut să îi conduc pe aceştia şi să le arăt două instalaţii de irigat care nu îi aparţineau şi să le spun că sunt tot ale lui. Aceste instalaţii aparţineau unui alt fermier din localitate - JJJJJJ.

Tot cu această ocazie, aceste persoane au constatat faptul că lipsesc seriile de identificare ale utilajelor din fermă. Eu le-am spus că probabil că au căzut. I-am spus şi lui A. despre acest aspect, eu sunându-l pe A., iar acesta mi-a spus să le transmit evaluatorilor că au fost spălate utilajele şi, din această cauză, le-a căzut seriile cu datele de identificare."

În cursul judecăţii, martorul ZZZ. a declarat următoarele: În primăvara anului 2015, am fost sunat de A., care mi-a spus că urmează să vină două persoane să verifice utilajele de la fermă şi mi-a cerut să le spun că nr. de la serii au zburat de la presiunea de la apă. Mi-a mai spus să le spun că le nu poate veni la fermă, pentru că este la poliţie la Călăraşi.

F. SA a dispus efectuarea unor expertize criminalistice extrajudiciare asupra celor trei utilaje ridicate de la SC AA. SRL pentru a se constata dacă acestea sunt utilajele ce au făcut obiectul contractelor de leasing. Toate cele trei expertize au concluzionat că utilajele sunt cele ce au făcut obiectul contractelor de leasing, chiar dacă au fost constatate modificări aduse seriilor de identificare a acestora, procedându-se la compararea caracteristicilor generale şi individuale ale utilajelor.

Din Raportul de expertiză criminalistică extrajudiciară nr. x din 20 august 2015, a rezultat faptul că plăcuţa cu datele tehnice ale încărcătorului telescopic x 532 10 este aplicată artizanal, fără nituri de fixare.

Din Raportul de expertiză criminalistică extrajudiciară nr. x din 12 august 2015, a rezultat faptul că la încărcătorul telescopic x 540 70 lipseşte plăcuţa cu seria şi caracteristicile tehnice ale utilajului din zona iniţială de fixare. Plăcuţa cu seria şi caracteristicile tehnice ale utilajului este vizibilă doar pe fotografiile efectuate cu ocazia inspecţiei de risc.

Din Raportul de expertiză criminalistică extrajudiciară nr. x din 08 iulie 2015, a rezultat faptul că, în urma examinării interiorului cabinei încărcătorului telescopic x, s-a evidenţiat existenţa unor urme artizanale caracteristice unui mod de înlăturare a niturilor de fixare a plăcuţei cuprinzând caracterele grafice de identificare a utilajului.

Fiind audiat, inculpatul A. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor în modalitatea arătată mai sus. Printre altele, acesta a precizat în cursul urmăririi penale:

"Seriile de identificare reale ale utilajelor sunt cele care apar în documentele iniţiale de finanţare a acestora. Pentru ca utilajele să poată fi folosite ca garanţie la mai multe contracte de finanţare, am procedat la falsificarea seriilor de identificare şi a documentelor de achiziţie. Pentru falsificarea plăcuţelor utilajelor, R. l-a adus pe un cunoscut de-al acestuia - IIIIIII. care a decedat în anul 2014. IIIIIII. se ocupa efectiv de confecţionarea şi montarea altor plăcuţe false de identificare.

Cu privire la documentele de achiziţie false, le falsificam eu personal, fără nicio înţelegere prealabilă cu reprezentanţii societăţilor care figurau la furnizor. Aceştia nu cunoşteau acest aspect. (...)

Referitor la localizarea fizică a utilajelor pe care le mai are SC AA. în patrimoniu în momentul de faţă precizez că unele dintre ele, respectiv un tractor x, o semănătoare x, o semănătoare x, o maşină de administrat îngrăşăminte, un scalificator x, se află depozitate în incinta unei ferme de la Perişoru, la un fermier pe nume JJJJJJJ. pe care l-am rugat să mi le depoziteze pentru o perioadă, neştiind adevăratul scop adică acela de a le ascunde de creditori. O altă parte din utilaje se află depozitate în municipiul Călăraşi, în zona Variantă-Nord, în incinta SC KKKKKKK. SRL, unde am discutat cu domnul LLLLLLL. unul din reprezentanţii societăţii cu care am stabilit să-i las în custodie acele utilaje fără a-i spune de asemenea scopul real acela de a le ascunde de creditori, respectiv: un combinator x, o semănătoare x, un utilaj agricol multifuncţional de prelucrat terenul (tiger), o remorcă tehnologică pentru preparat furaje vaci marca x."

În cursul judecăţii, inculpatul a făcut următoarele precizări: " Pentru a obţine lichidităţi, am încheiat mai multe contracte de leasing cu F. pentru mai multe utilaje agricole. Acestea nu au existat, având plăcuţe false, pe care le-am pus tot cu ajutorul lui IIIIIII."

Împrejurarea că membrii grupului infracţional organizat au făcut tot posibilul pentru a nu restitui utilajele către persoana vătămată F. SA, a fost reţinută a rezulta şi din interceptările convorbirilor telefonice.

În data de 19 februarie 2015 la ora 11:58:38, după ce, prin executor judecătoresc s-a ridicat încărcătorul x, A. îl sună pe executor, cu intenţia de a împiedica luarea în posesie a bunului de către F. SA Acesta îi spune că utilajul nu este de fapt cel finanţat de F. SA, ci este gajat în favoarea D. În fapt, era vorba de unul şi acelaşi utilaj, utilizat pentru obţinerea mai multor finanţări:

(...)

A.: Dumneavoastră aţi luat cheia de la x ăla?

executor judecătoresc: Eu personal, nu.

A.: Dar aveţi idee cine a luat-o?

executor judecătoresc: Ă proprietarul.

A.: Păi care proprietar domle?

executor judecătoresc: Care proprietar?

A.: Deci proprietarul trebuie să-şi identifice bunul corect domnul inspector.

executor judecătoresc: Păi acuma suntem în procedura de identificare a bunurilor.

A.: Păi vă rog frumos, păi de ce i-a cheia dacă nu .

executor judecătoresc: (neinteligibil)

A.: L-a identificat că e bunul lui? Ăla este x la (...) este gajat în favoarea lui D., e finanţat de D.

executor judecătoresc: Nici o problemă, pentru identificarea bunului.

A.: Da?

executor judecătoresc: O să vă dea, să vă dea concursul administratorul societăţi sau reprezentantul legal cel care lipseşte, acuma dacă pe răspunderea celor de la F. dumnealor declară conform contractului că acel utilaj le aparţine şi el nu poate fi identificat fiindcă aţi îndepărtat seriile de identificare la utilaj.

A.: Aduce-ţi domle specialişti de la (...) să vă confirme identitatea utilajului.

executor judecătoresc: Bineînţeles că s-a, ă, să se confirme identitatea utilajului, pentru asta este necesară cheia pentru a fi pus contactul pe utilaj, sunt detalii tehnice, dumneavoastră le ştiţi .

A.: Păi şi atuncea dumneavoastră ce faceţi îmi blocaţi activitatea .

executor judecătoresc: Eu nu vă blochez nimic.

A.: Păi de ce aţi luat cheia?

executor judecătoresc: Eu nu am luat nici o cheie.

A.: Păi spuneţi-i la ăla care a luat cheia, daţi-mi-l pe ăla care a luat cheia să vorbesc şi eu cu el.

executor judecătoresc: E plecat la primărie acum dar dumneavoastră ne puteţi ajuta să identificăm aceste bunuri?

A.:Căutaţi-le dom-le dumneavoastră sunteţi executori judecătoresc.

executor judecătoresc: Am înţeles, eu le caut dar .

A.: Şi puteţi să le luaţi din mâna oricui .

executor judecătoresc: Ştiu, eu cunosc procedura dar dumneavoastră văd că mă sunaţi şi vroiam să ştiu dacă ne puteţi ajuta că din câte ştiu nu apăreţi nu aveţi nici o calitate în cadrul acestei societăţi.

A.: Păi nu am nicio calitate dar poate că le am în gestiune.

executor judecătoresc: Le aveţi în gestiune, am înţeles, deci dacă le aveţi în gestiune dumneavoastră personal înseamnă că ne puteţi da concursul la identificarea bunurilor, nu?

A.: Da domle dar.

executor judecătoresc: Aveţi calitate, atunci vă aştept la fermă.

A.: Păi de ce, eu acuma nu pot sunt la spital.

executor judecătoresc: A nu puteţi dumneavoastră, am înţeles, atunci ă dacă dumneavoastră le aveţi în gestiune .

A.: Păi ce faceţi domle, îmi memorez vacile, nu găsiţi dumneavoastră manitu sau seria la manitu?

executor judecătoresc: Atât vreau să vă mai spun, dacă dumneavoastră susţineţi în momentul de faţă că nu puteţi să vă deplasaţi că sunteţi în spital atunci luaţi legătura cu o persoană, aşa, soţia dumneavoastră ne-a spus că sunteţi la fermă că am fost şi la birourile de societate Călăraşi.

A.: Domle ce facem acuma, omorâm vacile că nu pot să se (neinteligibil??

executor judecătoresc: Nu omorâm nici o vacă.

A.: Păi atunci.

executor judecătoresc: Nu omorâm nici o vacă noi am

A.: Eu trebuie să fac mâncare la vaci cu ăla.

executor judecătoresc. : Da se va da mâncare la vaci staţi liniştit, ideea e că tre să puneţi la dispoziţie utilajele.

A.:Căutaţi-le domle executor(...) că de aia sunteţi angajat.

executor judecătoresc: Păi le căutăm, (...) nu sunt angajat, confundaţi lucrurile.

A.: Deci sunteţi angajat să le .

executor judecătoresc: Nu, sunt autoritate publică, nu sunt angajat, confundaţi situaţia, trebuie să îndeplinim o procedură, văd că reprezentantul societăţii AA. împiedică să ne desfăşurăm această procedură dar vom (...) cu ajutorul poliţiei .

A.: De ce, a făcut gard de fier la poartă?

executor judecătoresc: Nu a făcut gard de fier la poartă.

A.: Păi atunci?

executor judecătoresc: Dar nimeni nu spune, nu declară nimic, nimeni nu ştie nimic, toată lumea e angajată de zi.

A.: Păi şi ce e obligat să declare dumitale ce vrei dumneata, nu vrea să vorbească cu dumneata.

executor judecătoresc: Păi nu ce vreau.

A.: Nu-i place de ochii dumitale.

executor judecătoresc: Asta e altă treabă dacă nu-i plac ochii mei.

A.: Da.

executor judecătoresc: Nu avem orientări de astea dar văd că discuţia cu dumneavoastră are altă tentă şi dacă dumneavoastră nu puteţi să faceţi dovada reprezentării societăţii vă urez o zi bună în continuare şi multă sănătate, la revedere!

A.: Vă rog să daţi cheia.

Ulterior, în data de 19 februarie 2015 la ora 13:40:10 A. îl sună pe un angajat căruia îi cere să urmărească unde duc utilajul:

X.: Da A.

A.: MMMMMMM. pe unde eşti?

X.: Acasă sunt.

A.: Du-te tu după ăia cu microbuzu, mă auzi mă?

X.: Acuma da, te aud.

A.:Vezi că ăia ne-au (...) seriile la x ăla şi l-a încărcat pe un trailer şi a plecat, ţine-te la distanţă după ei şi vezi unde îl duce, că ai dracu nenorociţii ăia de la FFFFFF. nu răspunde niciunu ca să îi spunem să vedem unde are altă serie.

X.: Da, şi să mă ţin după ei nu?

A.: Ţine-te după ei la distanţă să vedem unde îl duce, cred că la (neinteligibil) îl duce.

X.: Da, da.

A.: Bine.

În data de 13 mai 2015 la ora 10:49.57 A. este sunat de un alt reprezentant al F.:

A.:- Da!

F.:- Vă salut şi scuze de insistenţe, NNNNNNN. din partea F. vă deranjează!

A.:- Da!

F.:- Ăă, era să zic că aţi vorbit cu colegu meu ieri, din păcate n-aţi reuşit să, n-a reuşit să ia legătura cu dumneavoastră!Eu am ajuns, pentru inspecţia, pentru monitorizarea anuală a bunurilor, la dumneavoastră, la Vâlcele.

A.:- Eu sunt la Constanţa!

F.:- Nu tre să fiţi dumneavoastră, trebuie doar să-mi arătaţi, să-mi arate cineva utilajele, să mi le indice pentru două fotografii!

A.:- Păi nu sunt acolo, că sunt închiriate!

F.:- Am înţeles!

A.:- Trebuia să mă sunaţi cu o zi mai înainte!

F.:- Am încercat, am tot încercat să sunăm, am vorbit cu o doamnă pe număru care-l aveam noi de contact al dumneavoastră!

A.:- Da, da, da!

F.:- Şi nu a răspuns doamna!

A.:- Eu nu, nu sunt acuma încolo la localitate şi să stabilim altă zi!

F.:- Am înţeles! Nu sunt aici în zonă, doar trebuie să le văd şi să le fac o poză, atât, ştiţi!

A.:- Ştiu, da nu sunt acolo în zonă, sunt în zona la ILFOV închiriate! Tre să stabilim o zi săptămâna viitoare că, io îmi fac nişte analize aici!

F.:- Păi da!

A.:- Şi să stabilim o zi săptămâna viitoare, când să ne auzim, să ne găsim!

F.:- Păi nu ştiu, sunaţi-mă şi dumneavoastră luni, dacă se poate, tot pe număru ăsta de telefon,

A.:- Da, da!

F.:- Şi dacă e, vedem cum facem!

A.:- Da, da, da! Bine!

F.:- N-aveţi aici niciunu, nici măcar un.

A.:- Nu!

F.:- Un utilaj, nu?

A.:- Nu, nu!

F.:- Am înţeles! Bine atunci.

A.:- Bine, să trăiţi!

F.:- Sănătate multă, numai bine!

În data de 19 februarie 2015, I. discută cu A. despre demersurile întreprinse de F. SA de recuperare a prejudiciului. Din convorbire rezultă faptul că I. cunoaşte situaţia, ţine legătura cu aceştia şi, de asemenea, faptul că I. are reprezentarea înstrăinării ilegale a SC GG. SRL În ciuda acestui fapt, ştampila SC GG. SRL se află tot în posesia acesteia:

(...)

I.: Şi a venit pentru utilaje.

A.: Să vină dă-i în p(...) a mea, să ne caute.

I.: Că o vrea pe K. că ea a semnat contractele şi i se face plângere penală.

A.: Da.

I.: Că de ce eşti tu, că de ce am înstrăinat firma la ăia de la Botoşani.

A.: K. mi le-a predat, K. mi le-a predat mie mă, are proces-verbal de predare-primire, mi le-a predat mie.

I.: A zis că nu-i interesează că.

A.: E şi mă doare-n p(...) ă dacă nu-i interesează.

I.: Păi da dar venise figuristul ăla de la F., unul din ei, nu ăla înaltu, e unul mai mărunt şi mai gras.

A.: Aşa.

I.: Venise ăla cu nişte figuri pe el, executorul e unul mărunţel aşa şi acuma nu ştiu tre să stai acolo să aştepţi să vezi ce.

A.: Da să mă piş pe ei, stau aici să-i aştept, să-şi caute.

I.:Că de ce am înstrăinat ă, firma de la GG. şi că ştampila e la mine, de unde ştie el că-i ştampila la mine?

A.: Cum am înstrăinat firma?

I.: Că i-am dat lui ăla de la Botoşani.

A.: Am cesionat acţiunile, a cesionat acţiunile dragă nu a înstrăinat nimic, nu e ceva legal sau cum?

I.: E ilegal pentru ei.

A.: E ilegal?

I.:Păi pentru ei normal că dacă era ceva legal nu ziceau aşa.

A.: Da să mă cac pe ei dacă.

I.: Şi că vrem să le pun ă, modificarea de administrator pe mail, i-am zis să-mi lase o adresă de mail şi i-o pun.

A.: Da nu-i pune nimic dă-l în p(...) a mea, are la Camera de Comerţ să plătească.

I.: A zis că în 25 ianuarie 2015 era K. când au făcut ei probabil verificarea.

A.: Şi dacă nu mai este K. the wasn t problem?

I.:A zis că ei îi face plângere penală, cred că e speriată asta.

A.: Da, bine.

Inculpatul L. participă şi la menţinerea în eroare a debitorilor care se deplasează la ferma din com. Vâlcelele pentru a stabili existenţa în fapt a utilajelor ce nu pot fi înstrăinate de către grup. După o astfel de inspecţie, în data de 19 februarie 2015, întreb A. şi L. are loc următoarea discuţie:

A.: La remorcă s-a uitat?

L.: Nu, nu.

A.: (...) şi junghiul ăla a lui OOOOOOO.?

L.: Aşa am înţeles, că a zis unul din ăia că a zis că vine macaraua, zise să vie macaraua.

A.: Da, şi nu a întrebat de aia, de remorcă?

L.: A întrebat, da a întrebat şi că a fost unu, noi eram aici în faţă şi unu cu gipanul, dracu' să-l ia ce maşină e aia, a dat roată pe aicia prin curte peste tot cu maşina şi a întrebat i-a zis la unu, dintre ei de acolo, zice da remorca unde este, tehnologică, şi zice, este acolo, este acolo, de deci pe noi ca aia, nu m-a întrebat, pe mine nu m-a întrebat nu, decât nu, fiindcă a alergat ăla cu maşina peste tot.

A.: Şi nu i-ai arătat seria mă, că dacă nu a venit, ce remorcă?

L.: Păi nu dacă nu m-a, deci pe mine nu m-a întrebat nu mi-a zis nimic, nu absolut nimic, nimic, nimic deci nu a zis nimic, nu a zis absolut nimic, decât ei ce i-a zis, atât a zis.

A.: Cui i-a zis?

L.: Ei între ei, dracu să-i ia, ăia de acolo, i-a zis la unu, zice, remorca tehnologică unde este, zice, e acolo, dar nu a întrebat nu a zis absolut nimic că să mergem să ne uităm aia nu, decât unul singur a fost acolo cu maşina, s-a plimbat prin toată curtea.

A.: Păi înseamnă că se duce şi la aia dacă.

L.: .

A.: Dar nu a întrebat să se ducă după serie, să vadă morţii mă-sii?

L.: Nu, nu, nu, nu decât la tractor la ăsta lu NNN., la ăsta la care sunt eu cu el, a întrebat, dar ăsta nu are serie, zic are şefu, e aici, e zice, bine, bine dar nu s-a uitat nu absolut nimic.

A.: Aha li aia îi seria de sus care ţi-am zis eu?

L.: Da, da.

A.: x

L.: Da, 57 da, da.

A.: Da bine.

În data de 16 februarie 2015, un angajat al persoanei vătămate ia legătura telefonic cu martorul BBBB. - angajat al SC AA. SRL Acesta din urmă încearcă să îl ajute pentru a găsi utilajele în scopul asigurării acestora şi îi explică faptul că atât A. cât şi I. nu doresc să colaboreze, invocă faptul că aceste utilaje ar fi închiriate, şi îi dau răspunsuri ambigue:

X.: Alo?

BBBB.: Trăiţi domn director.

X.: Vă salut domnul BBBB., n-aţi reuşit nimic?

BBBB.: N-am reuşit să, să fac nimic, am reuşit pe final să schimb un cuvânt cu doamna I. că sunt nişte utilaje închiriate mai de mult şi că nu sunt la fermă, eu vă sugerez să faceţi un lucru, dumneavoastră nu v-aţi mai lovit de chestia asta până acum.

X.: Nu.

BBBB.: Făceţi-i în scris, vă informăm că mâine sau când ziceţi dumneavoastră, o echipă de la, de evaluatori se va deplasa la sediul instituţiei dumneavoastră în vederea verificării şi expertizării utilajelor ce constituie gaj.

X.: Nu, e vorba de firma de asigurare, nu evaluator dar în sfârşit (...) este acelaşi.

BBBB.: Faceţi o chestie din asta că nu vedeţi că se dau împuşcaţi, adică ei se simt domle poate că dacă nu răspundem nu contează, făceţi-i în scris acuma să vă pună la dispoziţie utilajul mâine la nu ştiu ce oră, la ora nouă, şi să vă desemneze persoana de contact.

X.: Păi da şi asta scrisul unde i-o dau că nu răspunde nimeni, nu, i-o dau pe mail.

BBBB.: Pe mail.

X.: I-o dau pe mail.

BBBB.: Şi dacă nu faceţi şi voi, dumneavoastră cum au făcut şi alţii, puteţi să veniţi şi cu altcineva care să ajungă acolo şi să vă dea dreptul legal să faceţi, chiar nu ştiu adică ajungi la un moment dat la capătul răbdării.

X.: Da.

BBBB.: Nu ştii ce să mai.

X.: dar e aiurea că aici nu făceam nimic în neregulă, era doar.

BBBB.: Pe banii dumneavoastră, să-i ajutaţi să fie asiguraţi.

X.: Da era şi interesul lor că doamne fereşte se întâmplă ceva ce.

BBBB.: Că e închiriată de astă toamnă şi că nu l-a adus înapoi, bine mă, la aia nu le-aţi arătat, colo nu le-aţi, unde dracu sunt astea până la urmă.

X.: Păi bun şi unde este, mă duc unde este.

BBBB.: Bănuiesc că dacă era în oraşul Caracal reprezentantul firmei de la Caracal se ducea el şi vedea el acolo şi făcea două poze.

X.: Da.

BBBB.: Că important e să fie de instituţie nu de .

X.: Acelaşi lucru, da, da, aoleu domnul BBBB. mă doare capul.

BBBB.: N-ai cu cine, la birou acolo e doar K. că am mai trecut pe acolo deşi am treabă am mai trecut pe acolo şi nu era, pe final mi-a răspuns dânsa, nu mi-a răspuns prea amical.

X.: Da că pe la PPPPPPP. unde are utilajele cică a vorbit şi mâine se duce să le facă.

BBBB.: Că a vorbit cu mine.

X.: Cu dumneavoastră a vorbit.

BBBB.: N-a vorbit dar de alea ştiam eu ce şi cum.

X.: Sunt acolo nu?

BBBB.: Sunt acolo şi i-am spus să nu le mişte alea patru maşinii şi încărcătorul frontal.

X.: Da.

BBBB.: Ştiam eu de ele ştiţi?

X.: Problema este că nu e combina acolo.

BBBB.: Poftiţi?

X.: Zic deci înţeleg că nu e combina, nu are combina acolo?

BBBB.: Da că aşa zice că sunt închiriate nu ştiu câte utilaje acuma eu nu am văzut contractul ăsta de închiriere, cum e sau cum nu e.

X.: În sfârşit da.

BBBB.: Dacă vreţi ceva pe siloz acolo ştiu exact ce şi cum e.

X.: Da, am înţeles.

BBBB.: Maşinile de astea am ştiut cum sunt şi cum nu sunt că acolo pot să întreb pe ele.

X.: Cu PPPPPPP. o să fiţi şi dumneavoastră mâine acolo, nu?

BBBB.: I-am spus lui QQQQQQQ. că merge RRRRRRR. cu care eu, i-am spus să meargă acolo dacă este cea mai mică problemă o chestie de proiect, mă duc eu acolo.

X.: Am înţeles, am înţeles.

BBBB.: Pe ea o şi cunoaşte deci nu e.

X.: Măcar pentru staţia de muls aş fi mers acolo.

BBBB.: Păi la staţia de muls nu văd ce problemă ar fi să mergeţi să o vedeţi.

X.: Păi nu pot să mă duc acolo, domle am venit eu, mâine şi plec până la urmă dacă e cazul, da am înţeles domnul BBBB., mulţumesc mult de tot îmi cer scuze.

BBBB.: Îmi pare rău, nu, nu eu îmi cer scuze dar mai am şi eu nişte întâlniri vă daţi seama că nu stau chiar pentru ei.

X.: Da, da e în regulă, da categoric.

BBBB.: În unele pot vorbi în altele nu pot vorbi şi să nu vă supăraţi pe mine.

X.: Nu, nu eu nu mă supăr, chiar v-am spus.

BBBB.: Eu sper să dau de el, el încă are telefonul închis deci l-am sunat are telefonul închis.

X.: Dar doamna I., cu doamna I. aţi reuşit să vorbiţi?

BBBB.: Deci am vorbit astăzi şi mi-a vorbit în răspăr aşa, că sunt închiriate şi că .

X.: Da, o să încerc să o sun.

BBBB.: Domle o să închideţi uşile copiilor pe termen lung.

X.: Da normal.

BBBB.: Atunci când aveam nevoie erau buni acuma când ne ia la întrebări pe lucrurile plătite de ei, nu că sunt închiriate că asta nici nu era pe contractul ăsta şi că a apărut ulterior şi că a fost pe alt credit.

X.: Păi da, ce dacă a apărut, care-i problema, dar în sfârşit asta este, bine domnul BBBB.

BBBB.: V-am spus este greu de discutat şi .

X.: Da, da, da.

BBBB.: Cu dânsa mi-ar fi peste mână să mă cert, cu A. pot să mă cert.

X.: Da.

BBBB.: Ea e o cucoană să nu se interpreteze nu ştiu cum, asta dacă îl găsesc, dacă reuşesc să vorbesc cu el, eu îi spun, băi zi-ne unde este, la cucuieţi din deal.

X.: Da că trimit un agent de acolo şi o vede.

BBBB.: Pozăm acolo că doar nu, e vorba doar de pozat nu-i vorba de altceva.

X.: Nu-i face nimic altceva nu o ia, bine domnul BBBB., mulţumesc mult de tot.(...)

În data de 16 martie 2015 la ora 13:18.44 A. îl sună pe martorul ZZZ. - angajat la ferma din Vâlcelele căruia îi cere să-i ducă pe reprezentanţii persoanei vătămate pe câmp şi să le indice alte instalaţii ca fiind ale sale:

ZZZ.: - Da!

A.: - A venit cineva p-acolo să evalueze utilajele alea?

ZZZ.: - Nu! N-a venit nimeni!

A.: - Da, dacă vine, îi duci p-acolo, îi duci pă terenu dă fotbal la cositor, la tocător.

ZZZ.: - Da, da!

A.: - La, aşa(...)Dacă întreabă de instalaţii, sunt la câmp nu ştiu unde dracu să vă ia sunt!

ZZZ.: - Da, da, da, în afară de ăla dă acolo, nu? Care nu l-am lăsat!

A.: - Nu mă, ăla nu mă!

ZZZ.: - Da, da!

A.: - Numai ce e acolo în spate,

ZZZ.: - Am înţeles!Da da!

A.: - Şi alea după terenu de fotbal

ZZZ.: - Da, da, da!

A.: - Că o să zică ei, care-i aia, care-i aia, care-i aia, seria, a căzut mă, dă-le dracu să le ia!

ZZZ.: - Da, da, da, da!

A.: - Chiar sunt (neinteligibil) aici, şi instalaţii, nu ştiu vere câte are, dă-te-n gura mă-tii

ZZZ.: - Da, e la câmp, da mă!

A.: - Sunt la câmp alea, nu ştiu, tre să vă duceţi cu el să le vedeţi care sunt, cum sunt!

ZZZ.: - Da, da, da!

A.: - Bine!

ZZZ.: - Bine!

Puţin mai târziu, în data de 16 martie 2015, la ora 14:09.03, A. îl sună din nou pe ZZZ. căruia îi cere să mintă că el se află la poliţie şi nu se poate prezenta la fermă. De asemenea, îi cere să mintă că unele utilajele sunt la reprezentanţă pentru reparaţii, după care să îi conducă să le arate instalaţii de irigat de la un alt fermier, ca fiind ale lui:

(...)

A.: - ĂĂ, ce am vrut să zic eu, du-te cu, vezi că o să vină aia acolo, dacă este stai mai la transformator acolo şi zi-i că io sunt la POLIŢIE la CĂLĂRAŞI, am fost chemat p-aici pă la ăştia, şi n-am terminat nici acum!

ZZZ.: - Da, da, da!

A.: - Le arăţi utilajele alea, greblă, cositoare, (neinteligibil) dă răvăşit fân,

ZZZ.: - Da, da, da!

A.: - Tocător de eliberat terenu,

ZZZ.: - Da, da, da!

A.: - Ce au ei pe listă, p-ormă îi duci în spate, scarificator.

ZZZ.: - Da!

A.: - SSSSSSS., draci laci.

ZZZ.: - Am înţeles!

A.: - Şi e un încărcător care e la reparat şi tractoarele sunt la reprezentanţă!

ZZZ.: - Da!

A.: - Şi dacă e să-l chemi pă TTTTTTT. să vină acolo şi să ducă să, te duci cu el, îi arăţi instalaţia de irigat de la, de aici de la,

ZZZ.: - Aha!

A.: - (neinteligibil, probabil "UUUUUUU.)

ZZZ.: - Da!

A.: - Şi p-ormă te duci pă şosea încolo, spre IVĂNEŞTI, să mai fotografieze încă trei!

ZZZ.: - Da.

A.: - Dă la dinţi (n. n. JJJJJJ.)

ZZZ.: - Da,

A.: - Uită-te şi asta şi asta şi asta şi asta,

ZZZ.: - Da, da!

A.: - Îi spui că n-am putut, (neinteligibil) zi-i

ZZZ.: - Da mă, da.

A.: - A zis că vine da e chemat, invitat pă la POLIŢIE la Călăraşi şi încă nu a venit,

ZZZ.: - Am înţeles, da!

A.: - Şi m-a delegat pă mine să.

ZZZ.: - Da, da!

A.: - (...) vă aştept aici!

ZZZ.: - Da, da, da!

A.: - Să mă sune totuşi, după ce termină dacă are neclarităţi.

ZZZ.: - Da, da, da!

A.: - Bine,

ZZZ.: - Bine!

A.: - Da du-te şi stai la transformator că ăsta (neinteligibil) aci

ZZZ.: - Am înţeles, gata

A.: - Să ştie.

ZZZ.: - Mă duc acolo, da!

A.: - Bine!

ZZZ.: - Bine!

După plecarea reprezentanţilor, în data de 16 martie 2015 la ora 16:41.17 ZZZ. îl sună pe A. pentru a-i spune cum a decurs întrevederea:

A.: - Alo!

ZZZ.: - Gata, am terminat!

A.: - Au venit oamenii ăia!?

ZZZ.: - Au venit, zic, am terminat!

A.: - Aa, şi ce au, s-au uitat la grajd la, gunoi

ZZZ.: - Da, da, da!

A.: - La utilaje!

ZZZ.: - Da!

A.: - Ăă, i-ai arătat tractoru din hală?

ZZZ.: - Da.

A.: - Ăă, i-ai zis de x-u ăla şi dă x că sunt la reprezentanţă?

ZZZ.: - Da, da, da, da a zis că-icu, zicea dă un număr mai mare, zic, e acolo dom-le, zic, io nu ştiu că io sunt paznic aici!

A.: - Da!

ZZZ.: - La reparat!

A.: - Şi la asta, la, dă, în câmp te-ai mai dus la instalaţii?

ZZZ.: - Da!

A.: - Ai fost, le-a văzut?Le-a fotografiat?

ZZZ.: - Da mă, aicea, în, m-am dus la aia, la noi acolo şi circula ăştia a lor, ai lor, şi a venit în partea astalaltă aicea, a luat-o printre vii, cum intri şi le-am arătat două aicea! Pă VVVVVVV. la ăştia!

A.: - Da, da! Şi,

ZZZ.: - Da!

A.: - (...) ce-a mai zis?

ZZZ.: - Întreba dă ăla marele?

A.: - Dă tractor?

ZZZ.: - Da, zic, probabil că-i la câmp dom-le, zic!

A.: - De care mă, dă x?

ZZZ.: - Da!

A.: - Aa, dracu să-l ia, că nu l-am văzut pă listă p-acolo!

ZZZ.: - MM!

A.: - Ee, mă rog, e la arat ăla. E la arat ăla, mă!

ZZZ.: - Da, a zis că nu prea corespunde alea cu ce era pă hârtii, seriile!

A.: - EE, dă-le în pula mea, păi.

ZZZ.: - La alea nu prea a găsit deloc, zic, le mai spală dom-le şi le ia dracu presiunea de apă, dă dracu, zic.

A.: - Da!

ZZZ.: - O fi zburat dracu, că unele sunt de plastic, altele de aluminiu, să rupe numai decât!

A.: - Da, şi?

ZZZ.: - Da. Nu a zis nimic, a scris ăla, pă caietu ăla, acolo!

A.: - Câţi, câţi erau?

ZZZ.: - Doi inşi şi a venit şi o cucoană, da aia nu prea i-a convenit dă mine, păi ce să stau cu paznicu dă vorbă, şi-a vorbit cu unu mărunţel, şi-a vorbit, lasă dom-le că rămânem noi, şi aia a plecat.

A.: - Una brunetă aşa?

ZZZ.: - Aha!

A.: - ĂĂ, şi ăsta era ăla care mai venea cu unu mai înalt aa, cu, cu năsos puţin!?

ZZZ.: - AA, cam aşa, nu e el chiar înalt, mai robust aşa!

A.: - Să-i fut!

ZZZ.: - DA, că ne-am dus în spate acolo şi zice: "nu, dom-le că aici era ăla, ăla marele!

A.: - Păi da era, dă-te dracu să, dă-l mă în pula mea, păi dacă, trebui să stea acolo şi ziua şi noaptea, d-aia l-am luat,

ZZZ.: - Păi da!

A.: - Să-l ţinem într-un loc (neinteligibil)

ZZZ.: - O fi la câmp dom-le, zic, o fi la câmp!

A.: - Ce-i în grajd!?

ZZZ.: - Ei. .

A.: - Bine,

ZZZ.: - Gata!

A.: - Bine!

ZZZ.: - Bine!

Discuţia continuă în data de 16 martie 2015 la ora 19:34.39:

ZZZ.: - Da patroane!

A.: - ZZZ.?

ZZZ.: - Da!

A.: - Evaluatorii ăia, cât dracu au stat astăzi mă, au stat trei ore, cât au stat?

ZZZ.: - Păi aproape trei ore!

A.: - Păi ce draci a făcut atât mă?

ZZZ.: - Păi a dat roată

A.: - S-a uitat pă.

ZZZ.: - A dat roată la alea, p-ormă ne-am dus în spate acolo, ne-am întors la (neinteligibil) iar ne-am dus înapoi la (neinteligibil)

A.: - S-a uitat şi pân, pân grajdu ăla?

ZZZ.: - S-a uitat da, ăla, ăla cu mustaţă!

A.: - Da, da,

ZZZ.: - Da!

A.: - Ăla e evaluator constructor, ăla e, ăla, nu fotografia ăla?

ZZZ.: - Da, da!

A.: Şi lache ăla doar stătea nu?

ZZZ.: - Da,

A.: - Foarte bine!

ZZZ.: - Ăla nu prea a zis nimica, ălălaltu era mai rău, ce dracu dom-le, nicio serie, niciun nimic, chiar la toate le-a căzut?

A.: - Păi zi:, dă-te mă în pula mea, dacă au căzut ce să le fac?

ZZZ.: - Păi normal, i-am zis:, dom-le, să mai, s-a pierdut, dă-le dracu dă, asta e!

A.: - Da, dă-le dracu să te ia

ZZZ.: - Păi (râde)

A.: - Vorba lu WWWWWWW. a lu XXXXXXX.! Nu te-a întrebat dă mine?

ZZZ.: - M-a întrebat, da! Dom-le, zic e, mi-a spus că e la POLIŢIE şi nu, mai are treabă acolo!

A.: - Păi am întârziat cu ăia până pă la patru jumate!

ZZZ.: - Păi!

A.: - Da, şi la câmp aţi făcut, pă la patru fotografii?

ZZZ.: - Trei!

A.: - Aa, trei, da!

ZZZ.: - Că trei era trecute acolo,

A.: - Aa, trei erau?

ZZZ.: - Trei erau, da!

A.: - Aa, credeam că patru!

ZZZ.: - Nu, şi .

A.: - Bine!

ZZZ.: - Bine, patroane!

A.: - Bine!

ZZZ.: - Bine, sănătate!

II. Finanţări nerambursabile din fonduri ale Uniunii Europene

La data de 8 ianuarie 2007, SC Y. SRL, folosindu-se de două finanţări bancare obţinute în mod fraudulos (fără de care nu ar fi putut obţine finanţarea nerambursabilă), încheie Contractul-cadru nr. x din 8 ianuarie 2007 pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condiţiile programului special de predare pentru agricultură şi dezvoltare rurală - SAPARD ROMÂNIA.

Obiectul contractului îl reprezintă acordarea finanţării nerambursabile de către Autoritatea Contractantă, pentru punerea în aplicare a Proiectului intitulat:

"Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în comuna Vâlcelele, judeţul Călăraşi". Valoarea contractului este de 6.982.217 RON din care APDRP acordă o finanţare nerambursabilă de maxim 3.491.108 RON.

Pentru aportul propriu al societăţii în proporţie de 50% din valoarea proiectului, SC Y. SRL încheie cu B. două contracte de credit: Credit în valoare de 1.347.068 euro prin Contractul nr. x din 27685/30 iunie 2006 şi credit în valoare de 529.500 RON prin Contractul nr. x din 26940/30 iunie 2006 pentru finanţarea proiectului denumit "Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi" în cadrul Programului SAPARD din fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură din anul 2006. În data de 24 mai 2007 prin Actul adiţional nr. x valoarea creditului nr. 191/26940 este modificată, în scădere de la 529.500 RON la 491.775 RON.

Prin Scrisoarea de confort nr. 24/28265 din 30 iunie 2006, B. confirmă Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit că a încheiat cu SC Y. SRL contractele de credit menţionate mai sus, în scopul cofinanţării proiectului denumit "Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi". Sumele destinate realizării proiectului vor fi puse la dispoziţia SC Y. SRL după prezentarea la bancă a contractului de finanţare încheiat cu APDRP.

Scrisoarea de confort a fost emisă în scopul de a servi ca document justificativ "care atestă capacitatea de cofinanţare a societăţii."

Contractul de finanţare cu APDRP este semnat din partea SC Y. SRL de către inculpata I. în calitate de administrator şi de către inculpatul A., în calitate de director economic.

Cei doi inculpaţi mai semnează, în aceleaşi calităţi şi Actul adiţional nr. x din 29 noiembrie 2007 şi Actul adiţional nr. x din 30 decembrie 2008 .

Pe parcursul derulării contractului, inculpata I. mai semnează:

- Actul adiţional nr. x din 6 octombrie 2008;

- Cererile de plată nr. x, nr. 2, nr. 3 şi documentele anexate;

- Cererea de retragere a cererii de plată nr. x din data de 20 august 2008;

- Angajamentul de respectare a termenului de finalizare a investiţiei;

- Procesul-verbal de efectuare a vizitei de către reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - Program SAPARD în scopul stabilirii stadiului fizic de realizare a proiectului în data de 15 aprilie 2008; întârzierea în derularea proiectului a fost motivată de reprezentanta SC Y. SRL prin condiţii nefavorabile de lucru şi întârzieri în livrarea echipamentului pentru sala de muls;

- Semnează pentru luare la cunoştinţă a notificării nr. x din 12 noiembrie 2008, a notificării nr. x din 03 octombrie 2008, a notificării din data de 26 august 2008 şi a notificării din data de 14 mai 2008 ale APDRP, prin cea din urmă stabilindu-se termenul limită de depunere a declaraţiei de eşalonare;

- Memoriul justificativ prin care solicită depunerea declaraţiei de eşalonare a plăţilor în lunile iulie 2007, decembrie 2007, iulie 2008 şi octombrie 2008, deoarece, datorită timpului nefavorabil, au existat întârzieri în execuţia lucrărilor de construcţii.;

- Contractul nr. x din 23 mai 2007 de prestări servicii cu constructorul SC YYYYYYY. SA şi actele adiţionale nr. x din 22 septembrie 2007, nr. y din 29 februarie 2008, nr. z din 15 octombrie 2008;

- Contractul nr. x din 4 aprilie 2006 de prestări servicii consultanţă;

- Contractul de proiectare nr. x din 18 ianuarie 2007;

- Nota explicativă nr. 92 din 19 august 2008 pentru modificarea contractului;

- Memoriu justificativ pentru modificarea contractului; cauzele întârzierii proiectului invocate sunt: complexitatea proiectului, noutatea sistemului de stabulaţie pe aşternut permanent şi ivirea unor costuri suplimentare;

- Nota explicativă nr. 96 din 29 august 2008 pentru modificarea contractului şi Memoriul justificativ pentru modificarea contractului;

- Nota explicativă nr. 122 din 15 octombrie 2008 pentru modificarea contractului şi Memoriul justificativ pentru modificarea contractului;

- Contracte de vânzare-cumpărare utilaje, centralizatoare achiziţii, facturi fiscale, etc;

În scopul obţinerii finanţării, membrii grupului infracţional organizat "înzestrează" societatea Y. SRL cu terenuri, încheind contracte de vânzare-cumpărare prin SC Y. SRL cumpără terenuri de la SC III. SRL, de la inculpaţii A. şi I. precum şi de la terţe persoane. .

Termenul de execuţie este 30 septembrie 2009, stabilit prin Actul adiţional nr. x din 30 decembrie 2008, acest termen reprezentând şi data limită până la care beneficiarul poate depune ultima cerere de plată.

Autoritatea contractantă a plătit beneficiarului două tranşe de plată - în data de 17 august 2007 în valoare de 1.193.919,67 RON şi în data de 29 ianuarie 2008 în valoare de 744.184,46 RON (în total 1.938.104,13 RON).

Ca urmare a intrării în insolvenţă a SC Y. SRL, contractul de finanţare a fost reziliat în data de 27 februarie 2009, constituindu-se un debit în valoare de 1.938.104,13 RON, prin Nota nr. x din 13 februarie 2009.

Din această sumă, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a recuperat suma de 1.903 RON.

Comisia de evaluare a SC Y. SRL pentru procedura de adjudecare a ofertei câştigătoare a societăţii ce va întocmi studiul de fezabilitate este formată din I. şi J. în calitate de administratori şi A. în calitate de reprezentant tehnic.

J. mai semnează procesul-verbal de recepţie a unui număr de 35 de junici. (253 - 254)

Contractele de vânzare-cumpărare şi prestări servicii necesare realizării obiectivului au fost încheiate astfel:

- În data de 4 aprilie 2006 este încheiat contractul de prestări servicii consultanţă cu ZZZZZZZ. SRL

- În data de 7 februarie 2007 este încheiat contractul cu ZZZZ. SRL pentru achiziţia a 5 utilaje agricole.

- În data de 20 februarie 2007 este încheiat contractul de achiziţie a 10 utilaje agricole de la XXXX.

- În data de 27 februarie 2007 este încheiat contractul cu YYYY. pentru achiziţia unui încărcător frontal.

- În data de 16 martie 2007 este încheiat contractul cu x Semintrici pentru achiziţia a 5 utilaje agricole.

- În data de 10 aprilie 2007 este încheiat contractul cu AAAAAAAA. pentru achiziţia a 210 junici gestante.

- În data de 23 mai 2007 este încheiat contractul cu YYYYYYY. SA pentru executarea lucrărilor de construcţii.

- În data de 25 mai 2007 este încheiat contractul cu CCCCC. SRL pentru achiziţia de echipamente necesare fermei de vaci.

La data de 6 iulie 2007, SC Y. SRL depune la APDRP - OJPDR Călăraşi prima cerere de plată în calitate de beneficiar al programului SAPARD şi solicită autorizarea cheltuielilor în valoare de 2.412.688 RON şi plata sumei de 1.206.344 RON, reprezentând 50% din suma cheltuielilor eligibile efectuate.

Cheltuielile eligibile justificate constau în:

- servicii consultanţă prin SC ZZZZZZZ. (societate câştigătoare a licitaţiei) - plata prin B. în valoare de 174.830 RON în zilele de 6 septembrie 2006, 1 februarie 2007 şi 7 iunie 2007

- servicii proiectare prin SC BBBBBBBB. SRL (societate câştigătoare a licitaţiei) - plata prin B. în valoare de 108.956 RON în zilele de 1 martie 2007, 1 februarie 2007 şi 15 iunie 2007

- achiziţii utilaje de la XXXX. (societate câştigătoare a licitaţiei) - plata prin B. (tragere credit) în valoare de 503.771 euro în ziua de 17 mai 2007; Utilajele achiziţionate au fost:

1. Combină x x cu heder seria x

2. Combină furaje x sn x

3. x (accesoriu Combina furaje x) sn x

4. Spărgător porumb x (accesoriu Combină furaje x) sn x

5. Tractor x SN x

6. Presa x (presa balotat)

7. Cositoare x SN x

8. x (maşină de adunat fân) sn x

9. x (maşină răvăşit fân) sn x

10. x (încărcător telescopic) sn x

- achiziţii utilaje de la CCCCCCCC. SPA (societate câştigătoare a licitaţiei) - plata prin B. (tragere credit) în valoare de 166.098 euro în ziua de 29 mai 2007; Utilajele achiziţionate au fost:

1. Semănătoare de precizie model x sn x

2. Tocătoare multifuncţională model x sn x

3. Semănătoare pneumatică pentru cereale model x sn x

4. Remorcă tehnologică tractat cu 2 snecuri orizontale şi freză autoîncărcătoare cu descărcare laterală Model x sn x

5. Maşină de erbicidat tractată model x sn x

În data de 20 august 2007 APDRP efectuează plata primei cereri în valoare de 1.193.919 RON. Din această sumă, 403.500 RON sunt transferaţi către III. SRL cu justificarea unui împrumut, sumă cu care III. SRL îşi rambursează creditul din 7 decembrie 2006 (Contractul de credit nr. x).

La data de 30 noiembrie 2007, SC Y. SRL depune la APDRP - OJPDR Călăraşi a doua cerere de plată în calitate de beneficiar al programului SAPARD şi solicită autorizarea cheltuielilor în valoare de 1.488.368 RON şi plata sumei de 744.184 RON, reprezentând 50% din suma cheltuielilor eligibile efectuate.

Cheltuielile eligibile justificate constau în:

- lucrări construcţii prin SC YYYYYYY. SRL - (societate câştigătoare a licitaţiei) - plata prin B. şi D. în valoare de 1.297.000 RON în zilele de 13 iulie 2007, 3 octombrie 2007, 4 octombrie 2007 şi 9 octombrie 2007

- achiziţie 210 junici gestante de la AAAAAAAA. (societate câştigătoare a licitaţiei) - plata prin B. (tragere credit) în valoare de 348.600 euro în ziua de 14 mai 2007; din totalul facturii eligibilă era suma de 58.100 euro.

În data de 30 ianuarie 2008 APDRP efectuează plata celei de a II-a cereri în valoare de 744.184 RON. Din această sumă, 35.000 RON sunt retraşi cash, iar suma de 422.000 este transferată către SC FFFFF. SRL cu justificarea - sold creditor.

La data de 7 august 2008, SC Y. SRL depune la APDRP - OJPDR Călăraşi a treia cerere de plată în calitate de beneficiar al programului SAPARD şi solicită autorizarea cheltuielilor în valoare de 1.808.342 RON şi plata sumei de 904.171 RON, reprezentând 50% din suma cheltuielilor eligibile efectuate. Cheltuielile eligibile justificate constau în:

- lucrări construcţii prin SC YYYYYYY. SRL - (societate câştigătoare a licitaţiei) - plăţi prin D. în valoare de 543.636 RON în zilele de 27 mai 2008, 5 iunie 2008, 9 iunie 2008 şi 11 iunie 2008

- achiziţii utilaje de la SC ZZZZ. SRL (societate câştigătoare a licitaţiei) în valoare de 563.175 RON. Extrasul contului deschis la D. de către Y. SRL, pentru data de 18 iulie 2008 împreună cu Ordinul de efectuare a plăţii, depuse la cererea de plată sunt contrafăcute, operaţiunea de debitare a contului cu suma de 563.175,88 RON nu corespunde cu extrasul de cont oficial, aflat în dosarul penal . Totodată prin "efectuarea" plăţii din contul deschis la D., este încălcat şi contractul de creditare cu B.-Călăraşi; Utilajele achiziţionate au fost:

1. Remorcă cu împrăştietor x, SERIA x, primită de beneficiar în 21 aprilie 2007 şi pusă în funcţiune în 22 aprilie 2007 - 1 buc.

2. Remorcă basculantă în 3 părţi x cu melc descărcare SERII x şi y, primite de beneficiar în 21 aprilie 2007 şi puse în funcţiune în 22 aprilie 2007 - 2 buc.

3. Cisternă vidanjare pe 3 axe x SERIA x, primită de beneficiar în 9 iulie 2007 şi pusă în funcţiune în 10 iulie 2007 - 1 buc.

4. Distribuitor îngrăşăminte x SERIA x, primita de beneficiar în 21 aprilie 2007 şi pusă în funcţiune în 22 aprilie 2007 - 1 buc.

- achiziţii utilaje de la SC CCCCC. SRL (societate câştigătoare a licitaţiei) - plată avans prin B. (279.685,77 RON). Extrasul contului deschis la D. de către Y. SRL, pentru data de 22 iulie 2008 împreună cu Ordinul de efectuare a plăţii, depuse la cererea de plată sunt contrafăcute, operaţiunea de debitare a contului cu suma de 753.430,06 RON nu corespunde cu extrasul de cont oficial, aflat în dosarul penal . Totodată prin "efectuarea" plăţii din contul deschis la D., este încălcat şi contractul de creditare cu B. - Călăraşi. Utilajele achiziţionate au fost:

1. Sală de muls 2X14 echipata 2x10, factura x din 9 iunie 2008, valoare 625.291 RON

2. Poartă de selecţie, pusă în funcţiune în 10 iulie 2008, factura x din 9 iunie 2008, valoare 17.301 RON

3. Tanc pentru stocare şi răcire lapte x, pus în funcţiune în 10 iulie 2008, factura x din 9 iunie 2008, valoare 168.755 RON

4. Instalaţie acumulare apă/gheaţă x SERIA x, pusă în funcţiune în 10 iulie 2008, factura x din 9 iunie 2008, valoare 90.184 RON

În data de 20 august 2008, SC Y. SRL solicită retragerea cererii de plată a tranşei III, urmând să o redepună.

În data de 21 octombrie 2008 redepune cererea de plată nr. x, pe care o retrage din nou în data de 22 octombrie 2008, ulterior nemaidepunând-o.

Beneficiarul nu a mai redepus după aceste două retrageri ale tranşei 3 nicio cerere de plată pentru a finaliza proiectul.

La data de 27 februarie 2009, M.A.D.R. - A.P.R.D.P. înştiinţează SC Y. SRL că prin Nota nr. x din 27 februarie 2009 s-a aprobat încetarea Contractului de Finanţare nr. x din 8 ianuarie 2007, cu restituirea sumelor deja plătite în cadrul Contractului. Astfel, prin Nota nr. x din 13 februarie 2009, AFIR a constituit un debit în valoare de 1.938.104 RON, sumă cu care s-a înscris la masa credală.

Intenţia frauduloasă în încheierea şi derularea contractului cadru nr. x din 8 ianuarie 2007 pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condiţiile programului special de predare pentru agricultură şi dezvoltare rurală - SAPARD, rezultă din mai multe aspecte:

- deşi SC Y. SRL avea obligaţia de a asigura finanţarea proiectului în procent de 50% din valoarea acestuia, importante sume de bani obţinute atât prin cele două contracte de finanţare încheiate cu B. cât şi sumele de bani decontate de APDRP sunt utilizate în alte scopuri;

- de fiecare dată, reprezentanţii SC Y. SRL invocă alte motive pentru întârzierile înregistrate în derularea proiectului;

- societatea foloseşte documente false în momentul depunerii celei de-a treia cereri de plată;

- contractele de credit încheiate de SC Y. SRL cu B. în scopul obţinerii sumelor necesare cofinanţării proiectului sunt încheiate prin utilizarea de mijloace frauduloase;

- insolvenţa SC Y. SRL este solicitată în mod fraudulos, membrii grupului infracţional organizat efectuând diferite operaţiuni astfel încât, instituţiile de stat şi private care deţineau creanţe împotriva societăţii să nu le mai poată recupera:

La data de 23 noiembrie 2008, SC Y. SRL a depus cerere pentru deschiderea procedurii insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2006. În cerere s-a precizat că unul din factorii obiectivi care au determinat imposibilitatea onorării obligaţiilor sale de plată către creditori la termenele scadente îl reprezintă faptul că societatea a beneficiat de finanţare în baza unui program SAPARD şi că, deşi a efectuat investiţiile necesare conform planului aprobat, APDRP i-a comunicat în data de 26 august 2008 "existenţa unei situaţii neprevăzute care poate conduce la unele întârzieri în decontarea tranşelor de plată solicitate" . Acest factor obiectiv este combătut în totalitate de acţiunile întreprinse de SC Y. SRL în acea perioadă, dar şi anterior, şi despre care a "omis" intenţionat să menţioneze în cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, respectiv:

- În data de 7 august 2008, societatea a depus la OJPDRP Călăraşi Cererea de plată pentru tranşa nr. 3. Dosarul a fost verificat şi aprobat, iar în data de 11 august 2008 a fost transmis către CRPDRP 3 Sud Muntenia. În data de 20 august 2008 (deci anterior primirii comunicării de la APDRP) societatea a retras dosarul, fără motivare, precizând că va fi redepus.

- În data de 21 octombrie 2008 societatea a redepus Cererea de plată pentru tranşa nr. 3, cerere pe care a retras-o a doua zi tot fără motivare dar, cu aceeaşi precizare că o va redepune, fapt care nu s-a mai întâmplat.

- Din toate creditele obţinute societatea face trageri de sume mari de bani cash, fără justificare,

- Folosirea unor sume foarte mari de bani obţinute de către societate din creditele bancare pentru "ajutarea" celorlalte societăţi din "grup".

- În momentul intrării în insolvenţă a SC Y. SRL, membrii grupului infracţional organizat, s-au folosit de SC JJ. SRL pentru a face pierdute utilajele cumpărate de SC Y. SRL prin finanţare de la B. şi prin proiectul SAPARD. Aceste utilaje nu puteau fi înstrăinate, astfel că au fost făcute documente fictive de achiziţionare a acestor utilaje de către SC JJ. SRL ca şi cum ar proveni de la persoane fizice. În continuare, SC JJ. SRL a încheiat în mod fictiv, un contract de închiriere a acestor utilaje cu o firmă fantomă, adusă de R. Ulterior, majoritatea utilajelor au fost vândute, la licitaţie, în Germania, banii fiind împărţiţi între A. şi R.

Inculpatul A. a declarat în cursul urmăririi penale în această privinţă:

"În anul 2010, în urma unei discuţii purtate cu R. cu privire la situaţia SC Y. SRL, care intrase în procedura insolvenţei, acesta mi-a dat o idee: utilajele care figurau pe SC Y. SRL să le trec pe SC JJ. SRL, ca şi cum ar fi fost achiziţionate de la persoane fizice. R. mi-a spus să trec SC JJ. pe numele lui, întrucât la o eventuală anchetă a poliţiei el va şti ce să motiveze, pe când K. cu siguranţă s-ar încurca. Deoarece nu aveam voie să înstrăinez bunurile societăţii intrate în insolvenţă R. mi-a adus documentele unei societăţi cu sediul social în Bucureşti, cred că pe Calea x, cu care am încheiat în mod fictiv un contract de închiriere a acestor utilaje. Nu pot da alte amănunte cu privire la această societate, deoarece R. s-a ocupat de obţinerea documentelor şi a ştampilei, tot ele semnând în locul administratorului.

O parte din utilajele trecute pe SC JJ. SRL şi cumpărate prin finanţare de la B. şi proiectul SAPARD le-am vândut în Germania la o societate care are ca obiect de activitate comercializarea utilajelor agricole second hand, respectiv DDDDDDD. (...) "

- Bunurile şi activitatea SC Y. SRL au fost transferate pe o altă societate din grup - SC AA. SRL Nici în anul 2009, sala de muls achiziţionată prin cofinanţare SAPARD nu era funcţională la întreaga sa capacitate. Aceste aspecte rezultă şi din declaraţia martorului XXXXX. - care, în cursul anului 2009 a lucrat pentru aproximativ 6 luni de zile pentru A. ca medic veterinar. Acesta a precizat, printre altele:

"Sala de muls achiziţionată de acesta în urmă cu aproximativ 2 ani de zile nu era funcţională la capacitatea ei tehnologică astfel că am sunat la CCCCC. şi i-am întrebat de ce nu vin să o pună în funcţiune corespunzător şi de ce nu aduc transponderele de identificare a animalelor ca să fie funcţională partea informatică a sălii de muls. Aceştia mi-au răspuns că vor face acest lucru în momentul în care A. va achita datoria pe care o mai avea către ei. (...) Tot de la A. am aflat că SC AA. SRL preluase activitatea SC Y. SRL"

Fiind audiat, inculpatul A. a arătat în cursul urmăririi penale cu privire la proiectul SAPARD:

"În anul 2008 am falsificat extrasele de cont de la D. şi nişte ordine de plată pe care le-am depus la SAPARD solicitând cea de-a treia tranşă de bani. Ulterior am retras cererea, realizând gravitatea faptelor. Am procedat de această manieră întrucât achiziţionasem de la CCCCC. sala de muls (2 x 10 cu posibilitate de extindere la 2 x 14), bazin de răcire şi stocare cu capacitatea de 12.000 de litri, aparat de răcire apă-gheaţă şi poarta de selecţie. Plătisem pentru aceste utilaje un avans de aproximativ 70.000 de euro iar eu trebuia să achit diferenţa pentru a intra în proprietatea societăţii aceste bunuri. Pentru a face rost de bani pentru achitarea acestor utilaje m-am hotărât să întocmesc acea documentaţie falsă dar mi-am dat seama că la un eventual control aş putea avea probleme de aceea am hotărât intrarea în insolvenţă. (...)

Ulterior CCCCC. a ştornat facturile de achiziţie lăsându-ne doar utilajele aferente avansului achitat respectiv poarta de selecţie, bazinul de răcire şi stocare şi aparatul apă-gheaţă.

Din 2008 am solicitat intrarea SC Y. SRL în insolvenţă. (...)

Mai doresc să arăt faptul că în momentul intrării SC III. SRL în insolvenţă am trecut echipamentul Sală de Muls de la Y. SRL la SC III. şi am stornat factura de pe Y. cu CCCCC. CCCCC. a emis o nouă factură către SC III., care nu a efectuat nici o plată către CCCCC., motiv pentru care s-a stornat din nou factura de la SC III. cu CCCCC., aceasta din urmă societate emiţând o nouă factură pe SC AA. SRL"

În data de 26 august 2011, standul de muls şi poarta de selecţie sunt folosite de grup ca garanţie pentru încheierea Contractului de credit nr. 65 cu D. Cele două bunuri au intrat în patrimoniul SC AA. SRL ca urmare a achitării de către societate a facturii nr. x din 28 februarie 2010 emisă de SC CCCCC. SRL În fapt, aceste două bunuri sunt cele recepţionate de SC Y. SRL în cadrul Programului SAPARD şi făceau parte din Cererea de plată nr. x, în cadrul căreia SC Y. SRL justificase plata lor cu extrase de cont şi ordine de plată contrafăcute, pentru a putea beneficia de ultima tranşă de bani din fondurile nerambursabile. Din luna iulie 2008, când a fost pusă în funcţiune, instalaţia de muls a trecut prin mai multe operaţiuni financiare şi contabile pentru a ajunge în patrimoniul SC AA. SRL, astfel:

- În data de 25 mai 2007, SC CCCCC. SRL încheie cu SC Y. SRL contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 25 mai 2007 având ca obiect echipamente pentru ferma de bovine a beneficiarului, în valoare de 249.915 euro;

- În data de 02 decembrie 2008, din cauza nerespectării termenelor de plată de către cumpărător părţile au hotărât rezilierea parţială a Contractului nr. x din 20 mai 2007

- Întrucât echipamentele fuseseră puse în funcţiune iar recuperarea acestora ca urmare a rezilierii contractului era foarte dificilă, reprezentantul SC CCCCC. SRL, a fost de acord cu propunerea lui A. de a încheia un nou contract cu o altă societate reprezentată tot de acesta. Astfel, în data 4 decembrie 2008, SC CCCCC. SRL încheie cu SC III. SRL contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 4 decembrie 2008 având ca obiect o parte din echipamentele din contractul reziliat, respectiv sala de muls şi poarta de selecţie, ce aveau o valoare de 174.570 euro. La momentul încheierii contractului cu III., Y. avea în derulare proiectul SAPARD, motiv pentru care nu putea înstrăina utilajele.

- Întrucât, nici de această dată, beneficiarul nu respecta termenele de plată, Contractul nr. x din 04 decembrie 2008 este reziliat şi este încheiat un nou contract, Contractul nr. x din 22 ianuarie 2010, de această dată cu SC AA. SRL, având acelaşi obiect ca şi contractul anterior, respectiv sala de muls şi poarta de selecţie.

În perioada 2009 - 2012, întreg patrimoniul SC Y. SRL şi SC III. SRL ajunge prin diverse metode în patrimoniul SC AA. SRL şi SC DD. SRL, astfel:

- 22 iunie 2010 - III. SRL prin O., vinde către AA. SRL un teren în suprafaţă de 22.500 mp înscris în CF x,

- 22 iulie 2010 - III. SRL prin O., vinde către AA. SRL un teren în suprafaţă de 7.500 mp înscris în CF x

- 8 iulie 2010 - III. SRL prin O., vinde către AA. SRL un teren în suprafaţă de 4.437 mp înscris în CF x,

- 25 mai 2012 - SC AA. SRL a câştigat licitaţia privind suprafaţă de 138,27 ha a debitoarei I. Licitaţia a avut loc în baza titlului executoriu - Contract de împrumut nr. x din 20 ianuarie 2011, creditor P. (fost administrator şi acţionar al SC AA. SRL, înainte ca firma să fie preluată şi controlată de LLLLL.). La licitaţie nu au fost prezenţi licitatori, prezentându-se doar K., în calitate de administrator al SC AA. SRL care, având în vedere contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012 a solicitat atribuirea în contul creanţei a imobilelor supuse licitaţiei şi întrucât nu au existat şi alţi licitatori şi nemaiexistând altă ofertă a adjudecat respectivele imobile.

- 23 august 2011 are loc licitaţia pentru vânzarea unui număr de 12 bovine rasa Fleckvieh aparţinând SC Y. SRL - în faliment. La licitaţie s-au prezentat SC AA. SRL prin K. şi SC JJ. SRL prin R. Bunurile au fost adjudecate în favoarea SC AA. SRL

- 9 august 2012 - SC Y. SRL, în faliment, vinde către SC AA. SRL un teren în suprafaţă de 11000 mp înscris în CF x, câştigat ca urmare a participării la licitaţie.

- 18 februarie 2014 - în afara licitaţiilor organizate de lichidator, SC DD. SRL prin K. a depus o ofertă pentru achiziţionarea celei mai importante proprietăţi imobiliare a SC Y. SRL (Ferma de bovine şi investiţia SAPARD) pentru suma de 840.000 RON, evaluată iniţial la preţul de 1.898.700 RON.

Această situaţie de fapt a rezultat din declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului A. coroborate cu declaraţia parţială a inculpatului R., declaraţia martorului XXXXX., înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală.

La data de 16 februarie 2011, SC AA. SRL a încheiat cu MADR - APDRP Contractul de finanţare nr. x pentru Acordarea Ajutorului Financiar Nerambursabil în Condiţiile Programului Naţional Pentru Dezvoltare Rurală. Obiectul contractului este "Înfiinţare Capacitate Depozitare Pentru Produse Agricole şi FNC la SC AA. SRL". Valoarea Contractului este de 12.464.544 RON din care autoritatea contractantă acordă o finanţare nerambursabilă de maxim 6.232.267 RON.

Contractul a fost semnat din partea SC AA. SRL de către inculpata J. Prin contract, s-a stabilit termenul maxim de execuţie a contractului - 36 de luni.

În data de 9 februarie 2012, Comisia de Evaluare constituită la nivelul SC AA. SRL din I., J. şi K. stabileşte ca ofertant câştigător pentru achiziţia de "Lucrări pentru Asigurarea Utilităţilor Necesare Obiectivului şi Lucrări de Construcţii şi Instalaţii" societatea comercială FF. SRL cu o ofertă de 3.417.164,82 RON, ofertă mai mică cu aproximativ 500.000 RON şi respectiv 800.000 RON decât a celorlalţi doi ofertanţi (SC DDDDDDDD. SRL şi SC EEEEEEEE. SRL).

Societatea FF. s-a aflat de la început sub controlul membrilor grupului infracţional organizat, astfel: societatea este înfiinţată la finalul anului 2011 cu unic asociat şi administrator în persoana lui L., unul din membrii importanţi ai grupului organizat. Sediul societăţii este stabilit iniţial în comuna Vâlcele într-un imobil aparţinând lui A. şi I., ulterior fiind mutat în municipiul Bucureşti la sediul cabinetului de avocatură al fiului lui A. - inculpatul S. Societatea este înfiinţată de către S. şi I. în baza unei procuri notariale din data de 22 august 2011. De asemenea, în baza aceleiaşi procuri notariale, I. şi S. sunt împuterniciţi cu administrarea conturilor bancare ale societăţii şi gestionarea relaţiilor cu organele fiscale. Capitalul social este depus de către S. În data de 17 octombrie 2012 L. o împuterniceşte şi pe K. să reprezinte societatea la Registrul Comerţului. Datele de contact ale societăţii sunt aceleaşi ca la majoritatea societăţilor controlate de grup, respectiv tel. x (telefon utilizat inclusiv de SC AA. SRL), tel. x (utilizat de inculpata I.), e-mail-x@x. com.

La momentul încheierii contractului cu SC AA. SRL, SC FF. SRL nu avea niciun angajat. În perioada aprilie- iulie 2012, angajează 13 muncitori, în septembrie un muncitor şi în decembrie un subinginer, dar toţi pentru perioade scurte de timp astfel, deja din luna iunie 2012 încetează un contract de muncă, în luna august încetează un alt contract, în luna septembrie un contract, în luna octombrie 4 contracte, în luna noiembrie un contract, în decembrie 3 contracte, un contract în luna mai 2013 şi ultimele 3 contracte încetează în luna octombrie 2013, societatea rămânând fără nici un angajat, deşi avea contractul în derulare. Doi din cei cincisprezece angajaţi ai SC FF. SRL, inclusiv subinginerul în construcţii civile, industriale şi agricole, provin din angajaţi ai SC AA. SRL şi de asemenea, după încetarea contractelor de muncă cu SC FF. SRL, 4 persoane sunt angajate la SC AA. SRL, inclusiv fostul administrator şi unic asociat al SC FF. SRL, L., şi subinginerul în construcţii civile, industriale şi agricole.

La data de 10 iulie 2012, SC AA. SRL obţine de la FEADR un avans în valoare de 3.116.132 RON, garantat de către D. cu o scrisoare de garanţie bancară (SGB).

La data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL depune la APDRP - OJPDR Călăraşi prima cerere de plată în calitate de beneficiar al programului SAPARD şi solicită autorizarea cheltuielilor în valoare de 3.713.229 RON şi plata sumei de 1.856.614 RON, reprezentând 50% din suma cheltuielilor eligibile efectuate.

Cheltuielile eligibile justificate constau în:

- proiectare şi inginerie - SC FFFFFFFF. SRL - 8.591 RON;

- asistenţă tehnică - SC GGGGGGGG. - 5.642 RON;

- construcţii şi instalaţii - SC FF. - 929.827 RON;

- utilaje şi echipamente - x - 2.438.140 RON;

- utilaje şi construcţii - SC FFFFFF. SRL - 331.381 RON,

La data de 11 aprilie 2013, SC AA. SRL depune la APDRP - OJPDR Călăraşi a doua cerere de plată în calitate de beneficiar al programului SAPARD şi solicită autorizarea cheltuielilor în valoare de 898.000 RON şi plata sumei de 449.000 RON, reprezentând 50% din suma cheltuielilor eligibile efectuate.

Cheltuielile eligibile justificate constau în:

- proiectare şi inginerie - SC HHHHHHHH. SRL - 42.925 RON;

- utilaje şi echipamente - UUUUUU. - 855.076 RON,

La data de 3 septembrie 2013, SC AA. SRL depune la APDRP - OJPDR Călăraşi a treia cerere de plată în calitate de beneficiar al programului SAPARD şi solicită autorizarea cheltuielilor în valoare de 1.081.988 RON şi plata sumei de 540.994 RON, reprezentând 50% din suma cheltuielilor eligibile efectuate.

Cheltuielile eligibile justificate constau în:

- consultanţă - SC FFFFFFFF. SRL - 11.445 RON;

- utilaje şi echipamente - UUUUUU. - 1.070.541 RON,

La data de 17 octombrie 2012, inculpatul L. o împuterniceşte pe K. să reprezinte SC FF. SRL la Registrul Comerţului Călăraşi.

La data de 28 octombrie 2013, asociatul unic al SC FF. SRL, inculpatul L. a decis lichidarea şi dizolvarea societăţii, cu precizarea că societatea nu deţinea bunuri în patrimoniu, deşi avea în derulare contractul de prestări servicii cu SC AA. SRL

Inculpata J. a fost reprezentantul SC AA. SRL care s-a ocupat de implementarea proiectului. Aceasta încheie la data de 5 martie 2011, contractul de prestări servicii nr. x din 15 martie 2011 cu SC FFFFFFFF. SRL având ca obiect consultant managementul investiţiei.

Prin Actul adiţional nr. x din 01 august 2011, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale- Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit aprobă cererea SC AA. SRL de modificare a contractului, în sensul acceptării modificărilor tehnice fără implicaţie financiară, şi de prelungire a termenului de depunere a proiectului tehnic şi a cel puţin unui dosar de achiziţii. Din partea SC AA. SRL, actul adiţional este semnat de către inculpata J.

Prin Actul adiţional nr. x din 10 februarie 2012, s-a modificat durata de monitorizare a contractului, aceasta fiind de minim 2 ani şi se calculează de la data ultimei plăţi făcute de către Autoritatea Contractantă. Din partea SC AA. SRL, actul adiţional fiind semnat de către inculpata J. în calitate de asociat unic al SC AA. SRL şi de către A. în calitate de director economic.

Prin Actul adiţional nr. x din 12 februarie 2014, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale- Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a aprobat cererea SC AA. SRL de prelungire a duratei de execuţie a investiţiei cu 6 luni peste termenul maxim de 36 de luni. Din partea SC AA. SRL, actul adiţional fiind semnat de către inculpata J.

Prin Actul adiţional nr. x din 14 martie 2014, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a aprobat cererea SC AA. SRL de prelungire a duratei de execuţie a investiţiei cu 5 luni peste termenul maxim de 43 de luni. Din partea SC AA. SRL, actul adiţional a fost semnat de către inculpata J.

Inculpata J. a semnat Declaraţia de eşalonare a depunerii dosarelor cererilor de plată din 2 martie 2012

Inculpata K. a semnat Declaraţia pe proprie răspundere cu privire la neîncadrarea în categoria - firme în dificultate, Declaraţie privind datele întreprinderii, Calculul pentru întreprinderile partenere sau legate, Fişa de parteneriat. .

Martorul BBBB., angajat de către A. pentru a se ocupa de latura tehnică a proiectului, a arătat că stoparea proiectului de către A. a fost, din punctul său de vedere, de neînţeles:

"În anul 2012, am fost contactat de inculpatul A. care ştia că sunt de formaţie inginer. Acesta m-a rugat să colaborez cu el în implementarea unui proiect FEADR (...)

Responsabilul din partea societăţii pentru proiect era J. Toate documentele cu privire la proiect provenite de la SC AA. SRL erau semnate de J., în calitate de responsabil de proiect. De fiecare dată, îi explicam inculpatei J. detaliile tehnice pentru a înţelege ceea ce semnează. Îi citeam acesteia inclusiv documentele emise de consultant.

Deciziile cu privire la lucrare erau luate de A., acesta spunându-mi că are mandat de reprezentare a societăţii SC AA. de la J.

SC AA. a solicitat două prelungiri a termenului de finalizare a proiectului. La un moment dat, pe la jumătatea anului 2014, A. mi-a spus că L. nu mai doreşte să termine construirea proiectului. Am fost foarte surprins pentru că proiectul era terminat în proporţie de aprox. 90%. Am fost chiar şi la FEADR Târgovişte şi apoi Bucureşti, pentru a mă interesa ce se poate face în acest caz, ocazie cu care ni s-a spus că trebuie că trebuie realizată o expertiză privind stadiul fizic şi valoric de realizare a construcţiei, iar pentru restul nerealizat să se organizeze o nouă procedură de achiziţie. (...)

Proiectul FADR a stagnat din momentul în care A. mi-a spus că firma de construcţii intră în insolvenţă. Nu mai existau bani nici pentru plata dirigintelui de şantier. În ziua stabilită pentru întâlnirea cu reprezentanţii D. am fost la bancă eu împreună cu A., I., J. şi K. La întrebările reprezentanţilor D. adresate inculpaţilor aceştia nu aveau niciun răspuns.

La începutul anului 2015 deoarece expira scrisoarea de garanţie reprezentanţii FADR ne-au solicitat să precizăm dacă se doreşte continuarea proiectului. L-am întrebat pe A. dacă intenţionează să continue proiectul ocazie cu care acesta mi-a spus că cel mai probabil acest lucru nu se va întâmpla.

Se ajunsese într-o situaţie destul de grea cu banii, A. ţinându-şi telefonul închis pentru a nu mai fi sunat de creditori.

Am transmis răspuns către FADR că nu se mai poate continua proiectul."

Inculpatul A. a recunoscut că licitaţia pentru desemnarea firmei constructoare a fost trucată. Cu privire la desfăşurarea proiectului FADR, inculpatul A. a precizat:"Îl cunosc pe L. de foarte mult timp, fiind din comuna Vâlcelele şi a lucrat la mine inclusiv ca zilier. Relaţia noastră a devenit mai apropiată începând cu anul 2010. În acel moment mă hotărâsem să fac un proiect pe SC AA. SRL cu finanţare din fonduri europene pentru construcţie FNC. JJJJJJ., cu care eram prieten m-a sfătuit să înfiinţez o societate comercială cu obiect de activitate construcţii, care să îmi construiască spaţiile de depozitare, spunându-mi că în caz contrar voi pierde mulţi bani cu societatea constructoare care va câştiga licitaţia. Prin urmare sfatul a fost să înfiinţez societatea comercială constructoare şi să dirijez licitaţia astfel încât societatea controlată de mine în mod indirect să câştige licitaţia. Am acţionat în consecinţă şi i-am propus lui L. să înfiinţez o firmă pe numele lui, respectiv SC FF. SRL, societate care a câştigat licitaţia pentru construirea FNC-ului. L. a fost şi angajat al acestei societăţi şi s-a implicat în construcţia acestor spaţii de depozitare conducând echipa de muncitori. El nu a cunoscut toate dedesubturile acestei afaceri.

Proiectul s-a desfăşurat conform graficului până în anul 2014, fiind realizat în proporţie de 90 - 95%. Proiectul nu s-a putut finaliza deoarece SC AA. a intrat în incapacitate de plată datorită unor bilete la ordin pe care le-am dat beneficiarului H., de la care obţinusem o finanţare pe stocuri.

Doresc să arăt faptul că, în momentul cumpărării de utilaje de la firma din Germania UUUUUU. prin proiectul FADR pe AA., am obţinut un discount de 24,5% care nu a fost prins în contract. Pentru această sumă de bani - 24,5% din valoare am încheiat fictiv contract de prestări servicii cu SC FF. SRL, astfel că din orice sumă destinată firmei din Germania, 24,5% o viram către SC FF. SRL. (...)

Ofertanţii SC DDDDDDDD. SRL şi SC EEEEEEEE. SRL care au participat la licitaţia pentru construcţia obiectivului "Înfiinţare Capacitate Depozitare Pentru Produse Agricole şi FNC la SC AA. SRL" au fost în înţelegere cu noi, ştiind că licitaţia va fi câştigată de SC FF. SRL Firma SC EEEEEEEE. SRL a fost adusă de JJJJJJ., care era prietenul meu. Nu mai reţin cine a venit cu SC DDDDDDDD. SRL."

Cu privire la implicarea sa în proiect, inculpatul L. a arătat:

"Prin anul 2011 întrucât aveam o situaţie materială precară am început să lucrez cu ziua pe la diferite persoane din comuna Vâlcelele, inclusiv la A. La un moment dat acesta m-a întrebat dacă vreau să devin administrator pe o societate care se ocupă cu construcţii spunându-mi că mă va plăti cu 2 - 3.000 de RON pe lună fără să fiu nevoit să muncesc ci doar să supraveghez muncitorii. Eu i-am spus că nu mă pricep la astfel de lucruri şi l-am întrebat dacă ar putea fi o problemă din punct de vedere legal. Atunci el mi-a spus să stau liniştit că nu se va întâmpla nimic dându-mi ca exemplu pe O. şi P. care au figurat ca administratori în societăţi administrate în fapt de A. şi că nu au păţit nimic. A. mi-a spus că el se va ocupa de activitatea acestei firme, respectiv FF. L-am întrebat de ce nu se trece el în această firmă dar A. mi-a răspuns că nu poate să figureze atât în societatea în care obţine finanţarea cât şi în societatea care construieşte proiectul. După preluarea societăţii, A. mi-a spus să mă duc cu K. la notariat să încheiem o procură prin care să o împuternicesc pe aceasta pentru desfăşurarea de acte în numele societăţii. Acest lucru s-a întâmplat întrucât ea se afla la birou pe Flacăra, K. împreună cu I. ocupându-se de documentele societăţii. (...)

Întrebare procuror: În afară de construirea acestui FNC această societate a mai avut alte proiecte sau lucrări?

Răspuns: Nu. (...)

După ce s-a construit după aprecierea mea aproximativ 85 - 90% din proiect au fost stopate lucrările. Eu i-am spus lui A. că trebuie să ne grăbim să finalizăm lucrarea pentru că se apropie vremea rea dar acesta mi-a spus că nu mai are bani pentru terminarea proiectului. Eu am insistat în continuare văzând că societatea nu mai are activitate iar A. mi-a spus că va trebui să băgăm societatea în faliment. L-am întrebat dacă acest lucru este legal iar el mi-a spus că este legal. După o anumită perioadă de timp m-am dus împreună cu A. la Bucureşti la un cabinet de insolvenţă unde am semnat documentele de intrare în insolvenţă ale societăţii. Anterior acestui moment A. mi-a spus că ar trebui să mutăm firma pe Bucureşti dar nu mai ştiu ce s-a întâmplat respectiv dacă a fost sau nu mutat sediul social în Bucureşti. După intrarea în insolvenţă A. mi-a spus să nu mă sperii pentru că urmează să primesc acasă diferite înştiinţări."

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a precizat:" Am semnat diverse acte pentru această societate fără să le citesc. Acestea îmi erau prezentate la birou de I. şi de K., după ce eram contactat de A. (...) Nu cunosc nimic în legătură cu proiectul european în care a fost implicată SC FF. Nu neg că am semnat acte în legătură cu acest proiect, dar nu eu le-am depus. Eu m-am ocupat de construirea silozurilor în cadrul proiectului european, iar când proiectul era aproape finalizat, A. mi-a spus că nu mai are bani să investească în acest proiect, astfel încât mi-a solicitat să băgăm firma în insolvenţă pentru a obţine o perioadă de 5 - 6 luni până la prima recoltă, spunându-mi că urmează să-i aducă banii necesari. Cred că a încasat banii pe o parte din acest proiect european, pentru că dl. BBBB. verifica tot timpul respectarea termenelor la realizarea construcţiei, spunându-mi că banii nu vor fi viraţi până la momentul la care comisia nu constata finalizarea fiecărei etape din proiect."

Inculpata K. a arătat cu privire la desfăşurarea licitaţiei:

"Deşi pe hârtie am fost membru al comisiei de evaluare pentru licitaţia realizată în scopul stabilirii societăţii constructoare a FNC-ului, în fapt eu nu am participat la nicio astfel de licitaţie. Nu ştiu care sunt societăţile care au concurat cu SC FF. pentru câştigarea acelei licitaţii. Mi s-a părut dubios că FF. a câştigat licitaţia, dar nu era locul meu să spun ceva pentru că astfel cum am arătat şi mai sus eu nu eram întrebată cu privire la activitatea firmelor controlate de A. (...)

Îmi amintesc de o singură licitaţie la care am participat alături de R. acesta din urmă reprezentând SC JJ. SRL Bănuiesc că a fost vorba despre o înţelegere între A. şi R. întrucât A. mi-a spus mie cât să licitez spunându-i şi lui R. cât să ofere, iar ulterior R. s-a retras din licitaţie. Nu îmi amintesc de alte licitaţii."

S-a apreciat că această situaţie de fapt rezultă din declaraţia de recunoaştere a inculpatului A., coroborată cu declaraţiile inculpaţilor L. şi K., declaraţia martorului BBBB. şi înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală.

III. Evaziune fiscală

- La data de 12 iulie 2010, D.G.F.P. Călăraşi încheiat proces-verbal de constatare cu ocazia unei inspecţii fiscale la SC AA. SRL De la "preluarea" societăţii de către A. prin intermediul surorii sale J., a fost primul control organizat de către organele fiscale, totodată fiind şi primul control în urma căruia se constată nereguli grave din punct de vedere fiscal. Obiectul inspecţiei fiscale, l-a constituit inspecţia fiscală parţială asupra TVA şi anume analiza sumei negative de TVA, analiza TVA deductibilă şi analiza TVA colectată, în vederea soluţionării decontului de TVA aferent lunii martie 2010, respectiv soluţionarea decontului de taxă pe valoarea adăugată cu sumă negativă a TVA cu opţiune de rambursare aferent lunii martie 2010, în sumă de 377.463 RON, decont înregistrat la AFPC Călăraşi sub nr. x din 23 aprilie 2010.

În data de 6 mai 2010 organul de inspecţie a întocmit Referat pentru suspendarea inspecţiei fiscale la SC AA. SRL, motivarea acţiunilor necesare pentru finalizarea inspecţiei fiscale fiind efectuarea de controale încrucişate la SC AAA. SRL şi SC CCCCC. SRL, având ca obiect modul de înregistrare în evidenţa contabilă a facturilor emise de către SC AA. SRL, în perioada 1 octombrie 2009 - 31 martie 2010: dacă acestea au fost înregistrate în jurnalele de vânzări şi au fost preluate rulajele lunare în deconturile de TVA aferente, depunerea deconturilor de TVA, plata taxei pe valoarea adăugată datorată la bugetul general consolidat, modalităţile de încasare a facturilor, verificarea realităţii şi legalităţii prestărilor de servicii efectuate (existenţa utilajelor şi a documentelor de transport situaţii de lucrări, salariaţi), orice alte aspecte care să stabilească realitatea tranzacţiilor. Pentru controlul încrucişat efectuat la SC CCCCC. SRL se solicită suplimentar existenţa unei relaţii comerciale între SC CCCCC. SRL şi SC Y. SRL Pentru perioada verificată organul de inspecţie fiscală a eliminat de la deducere taxa pe valoare adăugată în sumă de 315.735 RON, din care:

- suma de 162.830 RON reprezintă TVA dedusă aferentă unor prestări de servicii facturate de SC AAA. SRL către SC AA. SRL, în baza proceselor-verbale de recepţie lucrări. Conform procesului-verbal de control încrucişat încheiat la SC AAA. SRL şi a punctului de vedere dat de A. în calitate de administrator al SC AAA. SRL, aceste prestări de servicii nu au fost efectuate deoarece: nu a existat personal care să efectueze serviciile facturate; conform balanţei de verificare încheiată la data de 31 martie 2010 reiese că societatea nu are înregistrate cheltuieli cu salariile, respectiv înregistrarea impozitului pe venitul din salarii şi contribuţii asimilate acestora şi nici nu le-a declarat la organul fiscal teritorial; de la data închirierii contractului de prestări servicii cu SC AA. SRL, respectiv 10 martie 2010 şi până la data proceselor-verbale de recepţie a prestaţiei, respectiv 26 şi 29 martie 2010, utilajele închiriate de SC AAA. SRL în vederea realizării lucrărilor au fost insuficiente în comparaţie cu volumul lucrărilor recepţionate; A. nu deţinea nici o calitate în societate la data întocmirii şi semnării facturilor, în concluzie, acestea fiind nule; IIIIIIII. nu deţinea nici o calitate în societate la data încheierii contractelor de prestări servicii şi închirieri utilaje şi la data încheierii proceselor-verbale de recepţie a prestaţiei, în concluzie aceste contracte fiind nule; conform balanţei de verificare încheiată la data de 31 martie 2010 reiese că societatea nu deţine în patrimoniu mijloace fixe, iar în contul de cheltuieli nu sunt înregistrate cheltuieli cu combustibilul, precum şi alte cheltuieli din care să rezulte că societatea a prestat aceste servicii;

- suma de 145.122 RON reprezintă TVA dedusă din factura nr. x din 26 februarie 2010, valoare totală 563.261 RON şi factura nr. x din 28 februarie 2010, valoare totală 345.663 RON, emise de SC CCCCC. SRL, reprezentând instalaţie de muls şi montaj instalaţie. Conform procesului-verbal încheiat la SC CCCCC. SRL au rezultat următoarele: între SC CCCCC. SRL Zimnicea şi SC Y. SRL au existat relaţii comerciale, acestea încheind Contractul nr. x din 25 mai 2007 prin care SC CCCCC. SRL se obligă să furnizeze utilaje şi echipamente către SC Y. SRL în valoare totală de 249.915 euro; instalaţia de muls este procurată în luna noiembrie 2007, de către SC CCCCC. SRL de la JJJJJJJJ. SRL şi KKKKKKKK.; SC CCCCC. SRL emite factura nr. x din 9 iunie 2008 în valoare totală de 1.072.823 RON, reprezentând instalaţie muls inclusiv montajul acestora, sumă care nu a fost încasată, motiv pentru care stornează factura iniţială; Prin Actul adiţional nr. x din 1 decembrie 2008 se reziliază Contractul nr. x din 25 mai 2007; în Declaraţiile informative 394 depuse atât de SC Y. cât şi de SC CCCCC. SRL pentru Semestrul I 2010, nu sunt declarate relaţii comerciale între cele două societăţi.

În data de 23 iulie 2010 D.G.F.P. Călăraşi sesizează Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi, ca urmare a finalizării inspecţiei fiscale, cu privire la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.

Din nota explicativă a inculpatului A. dată în faţa organelor de control fiscal în data de 12 iulie 2010, au rezultat următoarele:

- la întrebarea nr. 1:

"Precizaţi la data de 12 iulie 2010, ce calitate aveaţi în cadrul SC AA. SRL?", acesta răspunde:

"Împuternicit de asociatul unic"

- la întrebarea nr. 2:

"Precizaţi ce grad de rudenie există între dumneavoastră şi doamnele J. şi I.?", acesta răspunde:

"Între mine şi I. nu mai este niciun grad de rudenie pentru că suntem divorţaţi; J. este sora mea"

- la întrebarea nr. 3:

"Precizaţi cu ce au fost mulse cele 300 capete vaci în perioada octombrie 2009 - februarie 2010 având în vedere că în această perioadă aţi obţinut venituri din valorificarea laptelui?", acesta răspunde:

"Vacile au fost mulse cu două instalaţii de muls la conducta, 1 x şi 1 tip y care au fost închiriate"

- la întrebarea nr. 4:

"Precizaţi cu ce mijloc de transport a fost adusă instalaţia de muls de la SC CCCCC. SRL ţinând cont că aceasta a fost procurată de SC Y. SRL, facturându-se inclusiv montajul?", acesta răspunde:

"Instalaţia de muls a fost adusă cu mijloace de transport auto şi nu este instalaţia care a fost la SC Y. SRL"

- la întrebarea nr. 5:

"Dacă mai aveţi ceva de adăugat?", acesta răspunde:

"Consider că întrebările puse de organul fiscal sunt inutile.".

- La data de 9 august 2011, ca urmare a efectuării inspecţiei fiscale la SC AA. SRL, pentru perioada 1 aprilie 2010 - 31 mai 2011, DGAF Călăraşi a încheiat Raportul de Inspecţie Fiscală nr. 417 prin care a exclus de la deducere TVA în sumă de 96.312 RON, care proveneau în principal din:

- suma de 60.576 RON reprezintă ajustarea TVA deductibilă aferentă instalaţiilor de irigat de tip x (4 bucăţi), şi tip x (2 bucăţi), achiziţionate de la SC III. SRL, cu factura fiscală nr. x din data de 01 octombrie 2010 în valoare de 252.400 RON.

- suma de 34.866 RON reprezintă ajustarea TVA deductibilă aferentă achiziţiei unui autotractor x de la SC AAA. SRL, cu factura fiscală x din 27 octombrie 2010 în valoare de 145.321 RON.

Deoarece în timpul perioadei verificate, respectiv aprilie 2010 - mai 2011, societatea a achiziţionat de la diverşi furnizori active corporale (utilaje), cu pondere mare în TVA deductibilă, organul de inspecţie fiscală a efectuat cercetare la faţa locului, respectiv la ferma din loc. Vâlcelele, jud. Călăraşi, pentru a identifica dacă aceste bunuri erau utilizate în scopul realizării de venituri în conformitate cu obiectul de activitate.

Din toate activele corporale ce au fost supuse investigaţiilor pe teren s-a constatat că instalaţiile de irigat tip x (6 bucăţi) şi autotractor x, se află în stare de conservare şi depozitate la ferma societăţii din loc. Vâlcelele, jud. Călăraşi, nefiind utilizate în scopul realizării de activităţi economice.

Din verificarea efectuată asupra evidenţei contabile, organul de inspecţie a exclus de la deducere TVA în sumă de 96.312 RON, care provine din:

- suma de 870 RON, reprezintă TVA deductibilă înregistrată de societate aferentă transportului de avion de la SC LLLLLLLL. SRL care nu sunt prevăzute în contractul încheiat.

- suma de 60.576 RON reprezintă ajustarea TVA deductibilă aferentă instalaţiilor de irigat tip x (4 bucăţi) şi tip x (2 bucăţi), achiziţionate de la SC III. SRL, cu factura fiscală nr. x din data de 01 octombrie 2010 în valoare de 252.400 RON;

- suma de 34.866 RON reprezintă ajustarea TVA deductibilă aferentă achiziţiei de autotractor x, de la SC AAA. SRL, cu factura fiscală nr. x din 27 octombrie 2010 în valoare de 145.321 RON.

În timpul inspecţiei fiscale efectuate nu au fost prezentate documente care să facă dovada că autotractor x a funcţionat respectiv: raport de activitate, fişe de alimentare cu carburanţi, foi de parcurs din care să rezulte rutele pe care s-a efectuat transportul şi mărfurile care au fost transportate.

La ajustarea taxei deductibile organul de inspecţie a avut în vedere că instalaţiile de irigat şi autotractorul nu sunt utilizate în scopuri de activităţi economice.

- La data de 31 ianuarie 2013, D.G.F.P. Călăraşi întocmeşte plângere penală pe numele lui K. care, în calitate de administrator al SC AA. SRL, a solicitat rambursare de la bugetul de stat pe baza unor operaţiuni comerciale nereale, constatându-se o TVA suplimentară de 2.528.839 RON faptă ce constituie infracţiunea de stabilire cu rea-credinţă a taxelor prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.

Prin raportul fiscal încheiat la data de 31 ianuarie 2013, organele de inspecţie fiscală au constatat următoarele:

- societatea a înregistrat în luna octombrie 2012, TVA deductibilă în valoare de 656.160 RON din facturi emise de SC DDD. SRL, achitarea facturilor efectuându-se prin compensare, prezentând în acest sens o factură în valoare de 3.480.160 RON, pentru care a aplicat taxarea inversă;

- societatea a înregistrat în luna noiembrie 2012, TVA deductibilă în valoare de 513.636 RON din facturi emise de SC EEE. SRL, achitarea facturilor efectuându-se prin compensare, prezentând în acest sens trei facturi în valoare totală de 2.653.787 RON, pentru care a aplicat taxarea inversă;

- contribuabilul e precizat verbal că aceste bunuri erau descărcate în acelaşi loc de unde încărcau bunurile achiziţionate respectiv în şi din vagoane CFR, din judeţul Ilfov, fără a preciza exact locaţia,

- comparând cantităţile şi tipurile de produse, declarate ca achiziţionate, folosite pe suprafeţe şi culturi, au rezultat neconcordanţe mari faţă de modul de utilizare a acestor produse (depăşire foarte mare a cantităţii ce trebuie utilizată pe Ha sau substanţele de tratare a culturilor se folosesc la alte culturi decât cele menţionate de contribuabil):

- tranzacţiile dintre SC AA. SRL, SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL şi documentele prezentate sunt suspecte de a fi fictive.

Urmare a controlului efectuat, organul de inspecţie fiscală a constatat următoarele aspecte:

SC AA. SRL a solicitat la rambursare pentru perioada iulie 2012 - noiembrie 2012, TVA în sumă de 2.375.226 RON.

În urma analizării provenienţei TVA deductibilă, au fost constatate următoarele aspecte, care demonstrează caracterul fictiv al tranzacţiilor efectuate:

1) În luna octombrie 2012 societatea a înregistrat în evidenţa contabilă 3 facturi emise de SC DDD. SRL Bucureşti, după cum urmează:

- factura nr. x din 12 octombrie 2012, reprezentând contravaloare 800 tone îngrăşăminte complexe şi 600 litri DMA în valoare totală de 2.820.256 RON, din care valoarea fără TVA în sumă de 2.274.400 RON şi TVA aferentă în sumă de 545.856 RON;

- factura nr. x din 18 octombrie 2012, reprezentând contravaloare 600 litri acetogan, 1.800 litri Equip, 200 tone azotat în valoare totală de 569.904 RON, din care valoarea fără TVA în sumă de 459.600 RON şi TVA aferentă în sumă de 110.304 RON;

- factura nr. x din 22 octombrie 2012, reprezentând contravaloarea 300 doze sămânţă porumb în valoare totală de 90.000 RON.

Din înregistrarea celor trei facturi, societatea a procedat în luna octombrie 2012, la deducerea TVA în valoare totală de 656.160 RON.

SC AA. SRL a prezentat un contract încheiat cu această societate în luna august 2012, un număr de 42 avize de însoţire a mărfii din luna septembrie 2012 (numerotate de la nr. 1 la 42) şi CMR pentru fiecare transport (42 exemplare).

2) În luna noiembrie 2012 societatea a înregistrat în evidenţa contabilă 2 facturi emise de SC EEE. SRL Bucureşti, după cum urmează:

- factura nr. x din 27 noiembrie 2012, reprezentând contravaloarea 1000 tone azotat în valoare totală de 1.475.786 RON, din care valoarea fără TVA în sumă de 1.190.150 RON şi TVA aferentă în sumă de 285.636 RON;

- factura nr. x din 30 noiembrie 2012, reprezentând contravaloarea 950 to fân lucernă în valoare totală de 1.178.000 RON din care valoarea fără TVA în sumă de 950.000 RON şi TVA aferentă în sumă de 228.000 RON.

Din înregistrarea celor două facturi, societatea a procedat în luna noiembrie 2012 la deducerea TVA în valoare totală de 513.636 RON.

SC AA. SRL a prezentat un contract încheiat cu această societate în luna octombrie 2012, un număr de 78 avize de însoţire a mărfii din lunile octombrie şi noiembrie 2012 (numerotate de la nr. 1 la 78) şi CMR pentru fiecare transport (78).

Conform informaţiilor din bazele de date ale ANAF, SC EEE. SRL Bucureşti a devenit plătitor de TVA începând cu data de 1 octombrie 2012 (lunar). Până la data de 24 ianuarie 2013 societatea nu a depus niciun decont de TVA şi declaraţii cod 394 - declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional. În data de 24 ianuarie 2013, societatea a depus un decont de TVA şi declaraţia cod 394 - declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional trimestrial, pentru trimestrul IV 2012. Copii ale acestor documente au fost prezentate de administratorul SC AA. SRL Decontul de TVA prezenta sold sumă negativă de TVA în valoare de 60.185 RON. Din D 394 rezultă că SC EEE. SRL Bucureşti a efectuat achiziţii de la SC MMMMMMMM. SRL şi SC AA. SRL

SC MMMMMMMM. SRL nu a depus nicio declaraţie D394 şi niciun decont de TVA. Asociaţii firmei sunt SSS. şi RRR., care sunt asociaţi şi la SC DDD. SRL (ambii) şi la SC EEE. SRL (RRR.). Administrator al SC MMMMMMMM. SRL figurează SSS.

Conform CMR-lor, transportul l-a efectuat beneficiarul. În CMR-uri nu este înscrisă adresa de încărcare a bunurilor, semnătura şi ştampila de confirmare primire a mărfii, locul de recepţie al mărfii. semnătura şi ştampila expeditorului.

Reprezentantul legal al SC AA. SRL - A. a precizat verbal că bunurile au fost încărcate din vagoane CFR din judeţul Ilfov, fără a preciza exact locaţia.

Reprezentantul legal al SC AA. SRL - A. a prezentat documente (bonuri de consum) din care rezultă că aceste bunuri au fost folosite în activitatea sa de cultură agricolă şi creşterea animalelor. Comparând cantităţile şi tipurile de produse folosite pe suprafeţe şi culturi au rezultat neconcordanţe faţă de modul de utilizare a acestor produse (depăşire foarte mare a cantităţii ce trebuie utilizată pe Ha sau substanţele de tratare a culturilor se folosesc la alte culturi decât cele menţionate de contribuabil).

Din documentele prezentate de contribuabil, achitarea acestor facturi s-a efectuat prin compensare, prezentându-se în acest sens următoarele documente:

- ordine de compensare din luna decembrie 2012;

- avize de însoţire a mărfii din perioada septembrie - decembrie 2012, întocmite către SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL, pentru porumb boabe, grâu, orz, porumb însilozat; contribuabilul a precizat verbal că aceste bunuri erau descărcate în acelaşi loc de unde încărca bunurile achiziţionate de la cei doi furnizori;

- factura nr. x din 3 decembrie 2012 întocmită de SC AA. SRL către SC DDD. SRL, reprezentând contravaloarea a 3.163,78 tone porumb, în valoare totală de 3.480.160 RON, pentru care a aplicat taxarea inversă;

- factura nr. x din 5 decembrie 2012 întocmită de SC AA. SRL către SC EEE. SRL, reprezentând contravaloarea a 1.691 tone porumb, în valoare totală de 1.944.650 RON, pentru care a aplicat taxarea inversă;

- factura nr. x din 5 decembrie 2012 întocmită de SC AA. SRL către SC EEE. SRL, reprezentând contravaloarea a 324.62 tone grâu şi 68.41 tone orz în valoare totală de 395.579 RON, pentru care a aplicat taxarea inversă;

- factura nr. x din 5 decembrie 2012 întocmită de SC AA. SRL către SC EEE. SRL, reprezentând contravaloarea a 1.691 tone porumb, în valoare totală de 1.944.650 RON, pentru care a aplicat taxarea inversă;

- factura nr. x din 6 decembrie 2012 întocmită de SC AA. SRL către SC EEE. SRL, reprezentând contravaloarea a 421,45 porumb însilozat, în valoare totală de 313.558,8 RON din care valoare fără TVA în sumă de 252.870 RON şi TVA în valoare de 60.688,8 RON.

Având în vedere aceste elemente, precum şi faptul că declaraţiile inculpatului L., precum şi ale martorilor SSS. şi RRR. a rezultat că cele două societăţi au fost controlate în fapt de inculpatul A., iar cei doi martori au preluat societăţile contra unor sume de bani, fără a desfăşura vreo activitate prin intermediul acestora, instanţa de judecată a concluzionat că achiziţiile de la SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL sunt fictive şi în consecinţă trebuie exclus de la deducere TVA înscrisă în aceste facturi în sumă de 1.169.796 RON. Totodată, instanţa a mai avut în vedere şi declaraţia martorului XXXXX. - care, în cursul anului 2009 a lucrat o perioadă de aproximativ 6 luni de zile pentru A. ca medic veterinar:

"Tot în aceeaşi perioadă (2009), a crescut TVA-ul de la 19% la 24%. A. mi-a spus că se bucură pentru că fura TVA-ul de la stat. Nu mi-a spus exact cum proceda dar nici eu nu am întrebat pentru că nu doream să mă implic în aşa ceva." (declaraţia este o probă indirectă, întrucât reia aspecte comunicate martorului de către inculpatul A. şi nu prezintă aspecte de fapt constatate ex propriis sensibus de către cel dintâi).

De asemenea, livrările de cereale care figurează efectuate către aceste două societăţi şi pentru care SC AA. SRL a aplicat taxarea inversă, s-a apreciat că trebuie reîncadrate conform prevederilor art. 11, alin. (1) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece aceste livrări nu au fost efectuate în concret către SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL, societăţi comerciale fantomă, controlate de A. În concluzie, pentru aceste livrări s-a colectat TVA în sumă de 1.359.043 RON. Colectarea TVA s-a efectuat în perioadele în care bunurile figurează că au ieşit din gestiune pe bază de aviz de însoţire a mărfii, în conformitate cu prevederile art. 134 şi 1341 din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Rezultă astfel TVA stabilită suplimentar în sumă de 2.528.839 RON (1.169.796 RON + 1.359.043 RON).

- La data de 20 mai 2013, D.G.F.P. Călăraşi a întocmit plângere penală pe numele lui K. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în calitate de administrator al SC AA. SRL Cu ocazia efectuării controlului, organele fiscale au constatat următoarele: societatea nu a putut prezenta documentele financiar-contabile pentru desfăşurarea inspecţiei fiscale, reprezentantul legal al acesteia declarând că i-au fost sustrase şi nici nu le-a refăcut motivând că termenul a fost foarte scurt.

Prin procesul-verbal de control din data de 14 mai 2013, organele fiscale au constatat faptul că SC AA. SRL a înregistrat, în perioada 1 iulie 2012 - 30 noiembrie 2012 operaţiuni fictive cu SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL în valoare totală de 3.893.461 RON, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale în cuantum de 622.954 RON, reprezentând impozit pe profit.

De asemenea, a înregistrat o tranzacţie fictivă cu SC EEE. SRL, pentru care organele de control fiscal au calculat o bază impozabilă în sumă de 157.710 RON pentru care s-a calculat TVA suplimentară în sumă de 37.850 RON.

Prin procura autentificată sub nr. x din 17 ianuarie 2013 de BNP GGG., inculpata K. l-a împuternicit pe inculpatul A. să o reprezinte în faţa oricărei persoane fizice şi juridice în orice problemă care ar deriva din calitatea ei de administrator al SC AA. SRL Eliberarea acestei procuri a fost rezultatul începerii controalelor fiscale la debutul anului 2013.

În data de 16 aprilie 2013, organele de control fiscal s-au deplasat la punctul de lucru al societăţii, situat în str. x, et. parter, loc. Călăraşi, jud. Călăraşi pentru a începe inspecţia fiscală programată a fi desfăşurată conform programului de activitate aprobat.

La punctul de lucru al societăţii situat în str. x, et. parter, mun. Călăraşi, acestea au luat legătura cu inculpatul A., având calitatea de împuternicit al administratorului societăţii, prezentând în acest sens, Procura notarială încheiată şi autentificată în data de 17 ianuarie 2013.

La solicitarea organelor de control fiscal privind punerea la dispoziţie a documentelor financiar-contabile ale societăţii, în vederea desfăşurării inspecţiei fiscale, inculpatul a prezentat o adresă emisă către societate de către IPJ Călăraşi, secţia Poliţie Rurală Dragalina, Postul de Poliţie Vâlcelele.

Prin această adresă s-a solicitat comunicarea prejudiciului cauzat în urma spargerii din noaptea de 6 - 7 aprilie 2013 la SC AA. SRL Vâlcelele, de unde au fost sustrase mai multe bunuri precum şi documente contabile.

În data de 7 mai 2013, inculpatul A., având calitatea de împuternicit al administratorului K., s-a prezentat la sediul DGFP Călăraşi, fără a prezenta documentele financiar-contabile ale societăţii.

Organul de inspecţie fiscală i-a luat acestuia o notă explicativă prin care acesta declara următoarele:

- nu am putut prezenta documentele financiar-contabile ale societăţii deoarece nu s-a putut realiza refacerea evidenţei contabile deoarece termenul de realizare a fost foarte scurt (30 zile), iar activitatea societăţii pe o perioadă de trei ani a fost foarte mare, aceasta având sute de furnizori;

- acesta a mai precizat că, până în momentul prezentării la organul de inspecţie fiscală nu a refăcut niciun document, a contactat o parte din furnizori telefonic şi aceştia au spus că este sfârşit de lună şi au alte activităţi;

- menţionez că va fi imposibil de realizat deoarece lipseşte şi evidenţa contabilă în formă electronică, fapt ce duce la imposibilitatea refacerii documentelor.

Deoarece nu au fost puse la dispoziţia organelor de inspecţie fiscală documentele financiar-contabile ale societăţii, administratorul acesteia nedând curs dispoziţiei de măsuri privind refacerea documentelor financiar-contabile ale societăţii, organul de inspecţie fiscală a procedat la estimarea bazei de impunere.

Organul de inspecţie fiscală a avut în vedere documentele anexate la actul de control precedent şi constatările efectuate în precedentul act de control realizat la societate, care a cuprins verificarea documentelor financiar-contabile pentru perioada 1 iulie 2012 - 30 noiembrie 2012, constatându-se următoarele aspecte, care au condus la stabilirea de diferenţe privind baza impozabilă şi a impozitului pe profit aferent, respectiv:

a) Societatea a înregistrat în luna octombrie 2012, cheltuieli în sumă de 2.824.000 RON astfel cum rezultă din bonurile de consum întocmite pentru achiziţiile de la SC DDD. SRL Bucureşti, CUI: x;

Facturile emise de SC DDD. SRL şi înregistrate de societate în luna octombrie 2012 au fost:

- factura nr. x din 12 octombrie 2012, reprezentând contravaloare 800 tone îngrăşăminte complexe şi 600 litri DMA în valoare totală de 2.820.256 RON, din care valoarea fără TVA în sumă de 2.274.400 RON şi TVA aferentă în sumă de 545.856 RON;

- factura nr. x din 18 octombrie 2012, reprezentând contravaloare 600 litri acetogan, 1.800 litri Equip, 200 tone azotat în valoare totală de 569.904 RON, din care valoarea fără TVA în sumă de 459.600 RON şi TVA aferentă în sumă de 110.304 RON;

- factura nr. x din 22 octombrie 2012, reprezentând contravaloarea 300 doze sămânţă porumb în valoare totală de 90.000 RON.

Pentru justificarea achiziţiei bunurilor SC AA. SRL a prezentat Contractul nr. x din 30 august 2012, încheiat cu SC DDD. SRL, un număr de 42 avize de însoţire a mărfii din luna septembrie 2012 (numerotate de la nr. 1 la 42) întocmite de SC DDD. SRL şi CMR pentru fiecare transport (42 exemplare).

Achitarea celor trei facturi s-a efectuat prin compensare, prezentându-se în acest sens următoarele documente:

- ordin de compensare din luna decembrie 2012;

- avize de însoţire a mărfii din perioada septembrie - octombrie 2012, întocmite către SC DDD. SRL, pentru porumb boabe;

- factura nr. x din 3 decembrie 2012 întocmită de SC AA. SRL către SC DDD. SRL, reprezentând contravaloarea a 3.163,78 tone porumb, în valoare totală de 3.480.160 RON, pentru care a aplicat taxarea inversă.

Contribuabilul a precizat verbal că aceste bunuri erau descărcate în acelaşi loc de unde încărca bunurile achiziţionate respectiv în şi din vagoane CFR, din judeţul Ilfov, fără a preciza exact locaţia.

Comparând cantităţile şi tipurile de produse folosite pe suprafeţe şi culturi, au rezultat neconcordanţe faţă de modul de utilizare a acestor produse (depăşire foarte mare a cantităţii ce trebuie utilizată pe Ha sau substanţele de tratare a culturilor se folosesc la alte culturi decât cele menţionate de contribuabil).

Spre exemplu:

- conform bonului de consum nr. 104 din 31 octombrie 2012 prezentat de contribuabil, acesta a utilizat 600 litri de ACETOGAN la 100 ha orz, rezultând o utilizare a 6 L/ha. Conform prospectului produsului ACETOGAN, acesta este un erbicid care se utilizează la floarea-soarelui şi porumb în cantitate de 1,7 - 2,2 L/ha;

- conform bonului de consum nr. 104 din 31 octombrie 2012 prezentat de contribuabil, acesta a utilizat 1.800 L de EQUIP la 280 ha grâu, rezultând o utilizare a 6,43 L/ha. Conform prospectului produsului EQUIP, acesta este un erbicid care se utilizează la porumb în cantitate de 1 - 2,5 L/ha, când planta de porumb are între 4 şi 8 frunze;

- conform bonului de consum nr. 104 din 31 octombrie 2012 prezentat de contribuabil, acesta a utilizat 600 L de DMA la 300 ha porumb siloz, rezultând o utilizare a 2 L/ha. Conform prospectului produsului DMA, acesta este un erbicid care se utilizează şi la porumb în cantitate de 1 L/ha.

Conform documentelor prezentate de contribuabil, recoltarea porumbului siloz s-a efectuat în lunile septembrie şi octombrie 2012, iar bonul de consum pentru DMA este în data de 31 octombrie 2012.

- conform bonului de consum nr. 104 din 31 octombrie 2012 prezentat de contribuabil, acesta a utilizat 800 tone de îngrăşăminte complexe la 5200 ha ogor, rezultând o utilizare a 1,538 to/ha. Conform prospectului produsului, acesta se utilizează în cantitate de 100 - 450 kg/ha;

- conform bonului de consum nr. 104 din 31 octombrie 2012 prezentat de contribuabil, acesta a utilizat 200 tone de azotat la 70 ha lucernă, rezultând o utilizare a 2,857 to/ha. Conform prospectului produsului, acesta se utilizează la lucernă în cantitate de 100 - 250 kg/ha;

- conform bonului de consum nr. 103 din 31 octombrie 2012 prezentat de contribuabil, în data de 31 octombrie 2012 acesta a utilizat 300 doze de sămânţă porumb.

Întrucât reprezentantul legal al societăţii nu a putut demonstra cu documente cu exactitate locul de încărcare a bunurilor achiziţionate, iar din bonurile de consum privind consumurile bunurilor achiziţionate a reieşit că există neconcordanţe faţă de modul de utilizare a acestor produse (depăşire foarte mare a cantităţii ce trebuie utilizată pe hectar sau substanţele de tratare a culturilor se folosesc la alte culturi decât cele menţionate de contribuabil), având în vedere şi folosirea acestei firme ca societate fantomă de către inculpatul A. (aspect confirmat de declaraţiile inculpatului L. şi ale martorilor SSS. şi RRR.), instanţa a apreciat că achiziţiile de la SC DDD. SRL sunt fictive şi în consecinţă trebuie excluse de la deducere cheltuieli în sumă de 2.824.000 RON.

b) Societatea a înregistrat în luna decembrie 2012, cheltuieli în sumă de 1.069.461 RON din bonul de consum întocmit pentru o parte din achiziţiile efectuate de la SC EEE. SRL Bucureşti, CUI: x.

Pentru justificarea achiziţiei bunurilor, SC AA. SRL a prezentat Contractul nr. x din 05 octombrie 2012, încheiat cu SC EEE. SRL, un număr de 78 avize de însoţire a mărfii din lunile octombrie şi noiembrie 2012 (numerotate de la nr. 1 la 78) întocmite de SC EEE. SRL şi CMR pentru fiecare transport (78).

Conform CMR-lor, transportul l-a efectuat beneficiarul. În CMR-uri nu este înscrisă adresa de încărcare a bunurilor, semnătura şi ştampila de confirmare primire a mărfii, locul de recepţie al mărfii. semnătura şi ştampila expeditorului.

Achitarea facturilor s-a efectuat prin compensare, prezentându-se în acest sens următoarele documente:

- ordine de compensare din luna decembrie 2012;

- avize de însoţire a mărfii din perioada octombrie - decembrie 2012, întocmite către SC EEE. SRL, pentru porumb boabe, grâu, orz;

factura nr. x din 5 decembrie 2012 întocmită de SC AA. SRL către SC EEE. SRL, reprezentând contravaloarea a 1.691 to porumb, în valoare totală de 1.944.650 RON, pentru care a aplicat taxarea inversă;

- factura nr. x din 5 decembrie 2012 întocmită de SC AA. SRL către SC EEE. SRL, reprezentând contravaloarea a 324.62 to grâu şi 68.41 to orz în valoare totală de 395.579 RON, pentru care a aplicat taxarea inversă;

- factura nr. x din 6 decembrie 2012 întocmită de SC AA. SRL către SC EEE. SRL, reprezentând contravaloarea a 421,45 porumb însilozat, în valoare totală de 313.558,8 RON din care valoare fără TVA în sumă de 252.870 RON şi TVA în valoare de 60.688,8 RON.

Contribuabilul a precizat verbal că aceste bunuri erau descărcate în acelaşi loc de unde încărca bunurile achiziţionate respectiv în şi din vagoane CFR, din jud. Ilfov, fără a preciza exact locaţia.

Comparând cantităţile şi tipurile de produse folosite pe suprafeţe şi culturi, au rezultat neconcordanţe faţă de modul de utilizare a acestor produse (depăşire foarte mare a cantităţii ce trebuie utilizată pe Ha sau substanţele de tratare a culturilor se folosesc la alte culturi decât cele menţionate de contribuabil), aşa cum reiese din bonul de consum nr. 137 din 31 decembrie 2012 prezentat de contribuabil. Acesta a utilizat 883,93 tone de azotat la orz, grâu, ogoare, triticale, lucernă, rezultând depăşiri mari ale cantităţilor pe Ha aplicate de societate, faţă de prospectul produsului.

Întrucât reprezentantul legal al societăţii nu a putut demonstra cu documente cu exactitate locul de încărcare a bunurilor achiziţionate, iar din bonul de consum nr. 137 din 31 decembrie 2012 a reieşit că există neconcordanţe faţă de modul de utilizare a acestor produse (depăşire foarte mare a cantităţii ce trebuie utilizată pe Ha), având în vedere şi folosirea acestei firme ca societate fantomă de către inculpatul A. (aspect confirmat de declaraţiile inculpatului L. şi ale martorilor SSS. şi RRR.), instanţa a apreciat că aceste consumuri aferente achiziţiilor de la SC EEE. SRL sunt fictive şi consideră aceste cheltuieli ca fiind nedeductibile la calculul impozitului pe profit, urmând a fi excluse de la deducere cheltuieli în sumă de 1.069.461 RON.

În concluzie, pentru anul fiscal 2012, s-au stabilit prin estimare, cheltuieli nedeductibile suplimentare în sumă de 3.893.461 RON pentru care s-a calculat un impozit pe profit suplimentar estimat în sumă de 622.954 RON.

Asociaţii SC MMMMMMMM. SRL sunt SSS. şi RRR., care sunt asociaţi şi la SC DDD. SRL (ambii) şi la SC EEE. SRL (RRR.). Administrator al SC MMMMMMMM. SRL figurează SSS.

Cu privire la cele patru societăţi, s-au constatat următoarele aspecte:

- toate s-au înfiinţat în data de 6 iunie 2012, în sectoare diferite din Mun. Bucureşti;

- toate au ca obiect de activitate: "Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat" - CAEN: 4621;

- toate au devenit plătitoare de TVA în data de 1 octombrie 2012.

SC DDD. SRL şi SC BBB. SRL au sediul în sectoare diferite din Municipiul Bucureşti, dar au declarat acelaşi număr de telefon pentru contact la sediul social. La acest număr de telefon a răspund o societate de audit, care nu are legătură cu cele patru societăţi şi nu le cunoaşte.

c) Societatea a întocmit în luna noiembrie şi decembrie 2012 avize de însoţire a mărfii către SC EEE. SRL, pentru cantitatea de 324,62 to grâu care a fost facturată în luna decembrie 2012, conform următoarei facturi:

- factura nr. x din 5 decembrie 2012 întocmită de SC AA. SRL către SC EEE. SRL, reprezentând contravaloarea a 324.62 to grâu şi 68.41 to orz în valoare totală de 395.579 RON, pentru care a aplicat taxarea inversă;

SC AA. SRL a procedat la întocmirea facturilor, pentru a compensa contravaloarea facturilor de achiziţii întocmite de SC EEE. SRL în luna noiembrie 2012.

La controlul efectuat anterior, contribuabilul a precizat verbal că aceste bunuri erau descărcate în acelaşi loc de unde încărca bunurile achiziţionate respectiv în şi din vagoane CFR, din judeţul Ilfov, fără a preciza exact locaţia.

Din cantitatea totală de 324,62 tone grâu livrată, la controlul anterior organul de inspecţie fiscală, a calculat TVA colectată aferentă cantităţii de 68,41 tone grâu livrată în luna noiembrie 2012 la preţul de 1.050 RON/tonă.

Pentru diferenţa de grâu de 150,20 tone (livrată în luna decembrie 2012), la preţul de 10.050 RON/tonă (înscris în factura nr. x din 5 decembrie 2012), a fost stabilită o bază impozabilă în sumă de 157.710 RON pentru care a fost calculată TVA colectată suplimentară estimată în sumă de 37.850 RON, astfel: 150,20 to grâu x 1.050 RON/to = 157.710 RON x 24% = 37.850 RON.

Situaţia avizelor de însoţire a mărfii întocmite de SC AA. SRL către SC EEE. SRL, baza impozabilă, perioada la care s-a calculat TVA colectată suplimentar, este prezentată în anexa nr. 4.

Societatea a declarat TVA colectată în sumă de 960.752 RON, iar organele de inspecţie fiscală au stabilit TVA colectată în sumă totală de 998.602 RON, rezultând TVA colectată suplimentar în sumă de 37.850 RON, sumă ce rezultă din reîncadrarea tranzacţiei deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile de aplicare a taxării inverse pentru livrările de cereale efectuate de societate.

În concluzie, pentru aceste operaţiuni, instanţa a apreciat că în mod corect organele fiscale şi experţii contabili au stabilit prin estimare, următoarele:

- impozit pe profit suplimentar de plată = 622.954 RON;

- majorări de întârziere aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar = 12.482 RON;

- TVA colectată stabilită suplimentar = 37.850 RON;

La data de 6 mai 2015, ANAF - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Călăraşi a iniţiat efectuarea unei verificări la SC AA. SRL, societate aflată în insolvenţă, obiectul inspecţiei fiscal fiind taxa pe valoarea adăugată şi impozitul pe profit.

Adunarea creditorilor SC AA. SRL l-au numit administrator special pe inculpatul A., astfel că reprezentanţii ANAF au luat legătura cu acesta, inculpatul solicitându-le ca inspecţia să se desfăşoare în mun. Călăraşi, unde societatea deţine contabilitatea şi arhiva societăţii.

La data stabilită pentru efectuarea inspecţiei fiscale, societatea nu a pus la dispoziţia organului de control evidenţa financiar-contabilă aferentă perioadei ianuarie 2013 - decembrie 2014, A. invocând faptul că evidenţa societăţii de la înfiinţare până la 31 decembrie 2014, se afla într-o baracă la sediul social din com. Vâlcelele, care, în data de 22 ianuarie 2015, a ars, distrugându-le în totalitate.

Pentru dovedirea acestei situaţii de fapt, contribuabilul a prezentat Procesul-verbal de intervenţie nr. x din 22 ianuarie 2015 emis de ISU Călăraşi, Subunitatea, secţia Pompieri Dragalina.

Pentru lămurirea stării de fapt fiscale a societăţii aferente perioadei ianuarie 2013 - decembrie 2014, organele fiscale au procedat la consultarea bazei de date existente la ANAF, respectiv deconturi de TVA şi declaraţia 101 privind impozitul pe profit aferentă anilor 2013 şi 2014 precum şi fişa de plătitor a societăţii. În urma controlului, organele fiscale au majorat baza impozitabilă aferentă TVA şi a impozitului pe profit, stabilind prin estimare debite suplimentare.

La data de 27 aprilie 2012, D.G.F.P. Călăraşi întocmeşte plângere penală pe numele lui W. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în calitate de administrator al SC TT. SRL Ca urmare a controlului efectuat organele fiscale au stabilit un impozit pe profit suplimentar aferent anului 2011, în sumă de 452.942 RON şi TVA de plată suplimentară, ca urmare a excluderii de la deducere, în sumă de 678.327 RON. În perioada supusă inspecţiei, au fost constatate următoarele fapte:

- societatea a înregistrat eronat cheltuieli în anul 2011, din facturi emise de societăţi comerciale care nu mai desfăşoară activitate economică din anul 2010;

- s-a sustras de la efectuarea verificărilor fiscale prin declararea inexactă cu privire la sediul principal al societăţii.

În ceea ce priveşte impozitul pe profit, perioada supusă verificării a fost 30 decembrie 2010 - 31 martie 2012. Organul de inspecţie fiscală a stabilit profit impozabil în sumă de 2.830.942 RON cu impozit pe profit suplimentar anului 2011, în sumă de 452.942 RON. Diferenţa în sumă de 2.826.364 RON, între profitul societăţii şi profilul impozabil stabilit de organul de inspecţie fiscală, reprezintă cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal, înregistrate de societate, aferente facturilor de achiziţii de la SC NNNNNNNN. SRL Consultând baza de date a ANAF echipa de control a constatat că SC NNNNNNNN. SRL, nu desfăşoară activitate economică din luna septembrie 2010, ultimul decont de TVA depus este la septembrie 2010, ultima declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat este depusă la luna septembrie 2010 şi singura declaraţie informativă 394 depusă este aferentă semestrului I 2010. Având în vedere aceste aspecte şi întrucât formularele de facturi fiscale, obiect al analizei, în care au fost reflectate operaţiunile de achiziţii de mărfuri sunt nereale în conformitate cu prevederile art. 2, lit. f), din) Legea nr. 241/2005 instanţa a apreciat că şi operaţiunile economice consemnate în documentaţia evidenţei contribuabilului sunt fictive.

În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată perioada supusă verificării a fost 30 decembrie 2010 - 31 martie 2012. SC TT. SRL a devenit plătitoare de TVA începând cu data de 31 decembrie 2010. În perioada verificată, taxa pe valoarea adăugată deductibilă a rezultat din deconturile de TVA întocmite de către societate pentru perioada verificată (1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2011) fiind în sumă de 678.237 RON, care provenea în principal din achiziţii de bunuri de pe piaţa internă. În perioada supusă verificării organul de inspecţie fiscală a constat că taxa pe valoarea adăugată deductibilă în sumă de 678.327 RON, reprezintă TVA din facturi de achiziţii de la furnizorul SC NNNNNNNN. SRL Instanţa a apreciat că, în mod corect, organele de inspecţie fiscală nu au acordat drept de deducere pentru suma de 678.237 RON, deoarece societatea se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale, prin neprezentarea documentelor financiar contabile.

Cu ocazia audierii de către organele de cercetare ale poliţiei judiciare, în data de 7 iunie 2012, W. a declarat că a "cumpărat" împreună cu V. de la A. o societate comercială în cursul anului 2011. Cu ocazia tranzacţiei acesta nu a primit nici un document sau bun al societăţii, în schimb a primit suma de 600 RON de la A. Cu ocazia audierii, în data de 18 iunie 2013, numitul OOOOOOOO. a declarat următoarele:

"în toamna anului 2010 o cunoştinţă i-a promis un loc de muncă în Constanţa. Cu ocazia deplasării în mun. Constanţa s-a întâlnit cu o persoană pe nume PPPPPPPP., persoană care l-a pus să semneze mai multe documente în vederea angajării. Ulterior nu a mai putut lua legătura cu PPPPPPPP. şi după ceva timp a aflat că documentele pe care le semnase erau de fapt documente prin care "cumpărase" o societate comercială şi fusese numit şi administrator. De asemenea acesta a mai declarat că în calitate de "administrator" al societăţii nu a desfăşurat nicio activitate şi nici nu cunoaşte societăţile JJ. SRL şi TT. SRL

În data de 18 iunie 2013, organele de cercetare ale poliţiei judiciare, au procedat şi la audierea martorului OOOOOOOO., persoana care figura în calitate de Administrator al SC NNNNNNNN. SRL

Cu privire la circumstanţele preluării SC NNNNNNNN. SRL, martorul a arătat că, în toamna anului 2010, s-a întâlnit cu o cunoştinţă care i-a spus că îl va angaja într-o firmă, dar, pentru acest lucru, va trebui să îşi mute domiciliul în Constanţa. A fost de acord cu acest lucru, astfel că s-a deplasat în mun. Constanţa unde s-a întâlnit cu o persoană pe nume PPPPPPPP. Acesta din urmă l-a condus în două locuri, unde a semnat mai multe documente fără a le citi, fiind convins că este vorba despre acte de angajare. Ulterior, PPPPPPPP. i-a spus că urmează să înceapă munca peste o săptămână dar acest lucru nu s-a mai întâmplat întrucât nu a mai putut lua legătura cu PPPPPPPP.

A aflat că a semnat de fapt, pentru a deveni administrator în această societate comercială în toamna anului 2012, când a fost căutat de poliţişti din Bucureşti pentru a-l întreba despre activitatea firmei. Martorul precizează că nu ştie nimic despre activitatea SC NNNNNNNN. SRL, că nu a desfăşurat activităţi pe această firmă şi că nu a auzit de societăţile comerciale SC TT. SRL şi SC JJ. SRL

Din Adresa nr. x din 11 septembrie 2012 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Călăraşi, rezultă că SC TT. SRL nu figurează cu angajaţi.

Din procesul-verbal încheiat de organele de control la data de 27 aprilie 2012, au rezultat următoarele:

Organele de control fiscal au transmis Avizul de inspecţie fiscală nr. x din 21 martie 2012 la sediul social al SC TT. SRL din com. Vâlcelele, sat Vâlcelele, jud. Călăraşi, cu confirmare de primire, avizul a fost returnat cu menţiunea "destinatar necunoscut în localitatea Vâlcelele".

Datorită faptului că SC TT. SRL nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat, din judeţul Călăraşi, reprezentantul acesteia nu a putut fi contactat, organele de inspecţie fiscală nu au putut intra în posesia evidenţei contabile.

Astfel, în lipsa evidenţei financiar-contabile, cât şi a neprezentării documentelor de evidenţă primară, organul de inspecţie a procedat la estimarea bazei de impozitare.

Pentru estimare au fost avute în vedere informaţiile preluate din baza de date a DGFP Călăraşi, precum şi următoarele documente întocmite şi depuse la AFPM Călăraşi de către SC TT. SRL:

- Declaraţia privind impozitul pe profit (101) pentru anul 2011;

- Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriu naţional (394) la sem. II 2011;

- Deconturile de taxă pe valoarea adăugată (300) pentru perioada 1 iulie 2011 - 31 decembrie 2011.

- societatea este înfiinţată în 30 decembrie 2010, înregistrează în perioada iulie 2011 - decembrie 2011 achiziţii de bunuri de la SC NNNNNNNN. SRL cod de identificare fiscală: x.

- conform Raportului CJIF nr. x din 26 aprilie 2012 există diferenţe între valoarea livrărilor nedeclarate de către SC NNNNNNNN. SRL şi valoarea achiziţiilor de bunuri declarate de SC TT. SRL în sumă de 3.504.691 RON (suma de 2.826.364 RON bază impozabilă şi suma de 678.327 RON TVA).

Consultând baza de date a ANAF echipa de control a constatat faptul că SC NNNNNNNN. SRL, cod de identificare fiscală x, nu desfăşoară activitate economică din luna septembrie 2010, ultimul decont de TVA depus este la luna septembrie 2010, ultima declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat este depusă la una septembrie 2010 şi singura declaraţie informativă 394 depusă este aferentă semestrului I 2010.

Prin Raportul de Inspecţie Fiscală încheiat în data de 27 aprilie 2012, au fost verificate impozitele şi contribuţiile datorate bugetului general consolidat, respectiv impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată.

1. IMPOZITUL PE PROFIT

Perioada supusă verificării: 30 decembrie 2010 - 31 martie 2012.

SC TT. SRL prin declaraţia 101 privind impozitul pe profit aferentă anului 2011, declară profit impozabil în sumă de 4.522 RON şi impozit pe profit în sumă de 724 RON.

Organul de inspecţie fiscală stabileşte profit impozabil în sumă de 2.830.886 RON cu impozit pe profit suplimentar aferent anului 2011, în sumă de 452.942 RON.

Diferenţa în sumă de 2.826.364 RON, între profitul societăţii şi profitul impozabil stabilit de organul de inspecţie fiscală, reprezintă cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal, înregistrate de societate, aferente facturilor de achiziţii de la SC NNNNNNNN. SRL

Consultând baza de date a ANAF echipa de control a constatat că SC NNNNNNNN. SRL, nu desfăşoară activitate economică din luna septembrie 2010, ultimul decont de TVA depus este la septembrie 2010, ultima declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat este depusă la luna septembrie 2010 şi singura declaraţie informativă 394 depusă este aferentă semestrului I 2010.

La data controlului societatea datorează la impozitul pe profit:

- debit stabilit suplimentar = 452.218 RON

- majorări de întârziere = 16.823 RON

- penalităţi de întârziere = 67.833 RON

TOTAL DE PLATĂ = 536.874 RON

2. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Perioada supusă verificării: 30 decembrie 2010 - 31 martie 2012.

Urmare a consultării bazei de date existentă la nivelul DGFP Călăraşi, s-au constatat următoarele:

- SC TT. SRL, a devenit plătitoare de TVA începând cu data de 31 decembrie 2010;

- Perioada calendaristică pentru declararea TVA aferentă perioadei verificate este trimestrul, conform art. 1561, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

TVA deductibilă

În perioada verificată, taxa pe valoarea adăugată deductibilă rezultată din deconturile de TVA întocmite de către societate pentru perioada verificată (1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2011) este în sumă de 678.237 RON, care provine în principal din achiziţii de bunuri de pe piaţa internă.

În perioada supusă verificării organul de inspecţie fiscală a constatat că taxa pe valoarea adăugată deductibilă în sumă de 678.327 RON, reprezintă TVA din facturi de achiziţii de la furnizorul SC NNNNNNNN. SRL cod de identificare fiscală x, com. Ciocârlia, sat Ciocârlia de sus, judeţul Constanţa.

Organele de inspecţie fiscală nu au acordat drept de deducere pentru suma de 678.237 RON, deoarece societatea se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale, prin neprezentarea documentelor financiar contabile.

Având în vedere cele precizate anterior şi întrucât formularele de facturi fiscale, obiect al analizei, în care au fost reflectate operaţiunile de achiziţii de mărfuri sunt nereale, ca şi declaraţiile inculpaţilor A. şi L., instanţa a apreciat că şi operaţiunile economice consemnate în documentaţia evidenţei contribuabilului (declaraţii 394) sunt fictive, având în vedere şi faptul că nu se poate demonstra existenţa faptică a mărfurilor.

În consecinţă, s-a apreciat că, în mod corect, organele de inspecţie fiscală au exclus de la deducere TVA deductibilă în sumă de 678.327 RON, aferentă facturilor fiscale de aprovizionare care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative, întrucât nu se poate stabili realitatea tranzacţiilor cu societăţile furnizoare emitente, deoarece societatea se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale şi în consecinţă nu reflectă operaţiuni comerciale reale.

La data controlului societatea datorează la TVA:

- debit stabilit suplimentar = 678.327 RON

- majorări de întârziere = 25.234 RON

- penalităţi de întârziere = 101.749 RON

TOTAL DE PLATĂ = 805.310 RON

Fiind audiat cu privire la relaţiile comerciale desfăşurate cu SC NNNNNNNN. SRL, inculpatul A. a recunoscut în cursul urmăririi penale că acestea sunt fictive. Cu privire la legătura cu reprezentanţii acestei societăţi, A. arată că de acest lucru s-a ocupat inculpatul R.

Inculpatul A. a precizat: "Facturile încheiate pe SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL cu SC NNNNNNNN. SRL le-am primit de la R. (...) După eliberarea acestuia, în primăvara anului 2011, am aflat de la acesta că avea mai multe facturiere de la mai multe societăţi comerciale ascunse la tatăl unui prieten al său, numitul QQQQQQQQ., astfel că mi-a adus şi mie facturile arătate mai sus, respectiv cele pe SC NNNNNNNN. SRL"

- La data de 18 noiembrie 2013, D.G.F.P. Călăraşi a întocmit plângere penală pe numele SC FF. SRL pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de evaziune fiscală prev. de art. 4 şi art. 9 alin. (1) lit. a), c) şi f) din Legea nr. 241/2005. Ca urmare a controlului efectuat organele fiscale au stabilit un impozit pe profit suplimentar în sumă de 1.909.918 RON şi TVA de plată suplimentară, ca urmare a excluderii de la deducere, în sumă de 3.154.947 RON.

Prin procesul-verbal încheiat în data de 18 noiembrie 2013, organele fiscale au constatat următoarele: Având în vedere lipsa evidenţei contabile pentru perioada solicitată (datorată sustragerii evidenţei şi nerefacerii acesteia), organele fiscale au procedat la analizarea tranzacţiilor efectuate pe teritoriul României prezentată în centralizarea Declaraţiei 394, constatând că SC FF. SRL a efectuat tranzacţii comerciale cu preponderenţă cu următorii furnizori: SC FFF. SRL, SC AA. SRL, SC BBB. SRL, SC MMMMMMMM. SRL, SC EEE. SRL La nivelul anului fiscal 2012, organul fiscal a procedat la calculul influenţelor fiscale la o bază impozabilă în sumă de 9.113.541 RON stabilind un impozit pe profit suplimentar în sumă de 1.448.567 RON. La nivelul anului fiscal 2013 (semestrul I), organul fiscal a procedat la calculul influenţelor fiscale la o bază impozabilă în sumă de 3.536.040 RON stabilind un impozit pe profit suplimentar în sumă de 441.723 RON. Cu privire la taxa pe valoare adăugată deductibilă, în urma verificării efectuate, organele de inspecţie fiscală au exclus de la deducere TVA deductibilă în sumă de 3.006.875 RON, aferentă facturilor fiscale de aprovizionare care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative, întrucât nu se poate stabili realitatea tranzacţiilor cu societăţile furnizoare emitente, deoarece societatea se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale şi în consecinţă nu reflectă operaţiuni comerciale reale, sumă compusă în principal din: suma de 781.321 RON, reprezentând TVA exclus de la deducere de la SC FFF. SRL, suma de 171.552 RON, reprezentând TVA exclus de la deducere de la SC AA. SRL, suma de 1.208.818 RON, reprezentând TVA exclus de la deducere de la SC MMMMMMMM. SRL, suma de 834.024 RON, reprezentând diferenţa dintre TVA declarat de societate la organul fiscal teritorial de la alţi furnizori menţionaţi în centralizarea declaraţiilor 394 şi TVA exclus de la deducere de la furnizorii menţionaţi anterior, respectiv SC FFF. SRL, SC AA. SRL, SC BBB. SRL şi SC MMMMMMMM. SRL

Din dovada eliberată de Poliţia sector 3, secţia 23 Poliţie, a rezultat faptul că în noaptea de 20/21 iunie 2013, în intervalul orar 21:30 - 00:45, persoane necunoscute au spart geamul portierei dreapta-spate al autoturismului x cu nr. de înmatriculare x, de unde au sustras un laptop şi o geantă cu următoarele documente: facturi SC FF. SRL şi registru evidenţă contabilă al SC FF. SRL

S-a constatat aşadar că furtul acestor documente contabile, fără valoare materială pentru vreun hoţ, a avut loc la o săptămână după ce s-a declanşat controlul fiscal, organele de control fiscal, deplasându-se în data de 12 iunie 2013 la sediul societăţii din Com. Vâlcelele, jud. Călăraşi. De altfel, instanţa de judecată a constatat că inculpaţii au mai recurs la o modalitate similară de sustragere de la controlul fiscal invocând un incendiu pentru a nu prezenta evidenţa contabilă a SC AA. SRL, deşi aceasta a fost descoperită ulterior, la percheziţia domiciliară de la biroul din mun. Călăraşi utilizat de grupului infracţional organizat.

În aceeaşi dată cu cea a furtului - 21 iunie 2013, inculpatul L. a primit şi avizul de inspecţie fiscală.

Din procesul-verbal de inspecţie fiscală încheiat la data de 18 noiembrie 2013, a rezultat următoarele:

În data de 12 iunie 2013, organele de control fiscal s-au deplasat la domiciliul fiscal declarat al SC FF. SRL din com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, pentru efectuarea inspecţiei fiscale în vederea soluţionării Avizului de inspecţie fiscală nr. x din 22 mai 2012 (aviz primit de către L. în data de 21 iunie 2013).

Ca urmare a invitaţiei nr. 1179 din 12 iunie 2013, în data de 21 iunie 2013 s-a prezentat inculpatul L. care a primit Avizul de Inspecţie nr. x din 22 mai 2012.

Prin Adresa nr. x din 18 iulie 2013 emisă de Cabinetul de avocat RRRRRRRR., înregistrată la DGFP Călăraşi sub nr. x din 22 iulie 2013 şi la Activitatea de Inspecţie Fiscală Călăraşi sub nr. x din 22 iulie 2013, SC FF. SRL, menţionează următoarele:

- societatea nu mai deţine documente şi informaţii referitoare la clienţii şi furnizorii pentru tranzacţiile comerciale desfăşurate în perioada 21 septembrie 2011 - 30 aprilie 2013;

- sustragerea evidenţei contabile, în acest sens prezentând fotocopie de pe Dovada din 21 iunie 2013 eliberată de Poliţia Sectorului 3, secţia 23 Poliţie:

În data de 3 septembrie 2013 a fost întocmită invitaţia nr. 1179 din 3 septembrie 2013 prin care a fost invitat la sediul AJFP Călăraşi în data de 19 septembrie 2013, ora 09:00 inculpatul L. cu evidenţa contabilă pe perioada: 21 septembrie 2011 - 30 aprilie 2013.

Prin Adresa nr. x din 19 septembrie 2013 emisă de avocat S., înregistrată la AJFP Călăraşi sub nr. x din 19 septembrie 2013 şi la Activitatea de Inspecţie Fiscală Călăraşi sub nr. x din 19 septembrie 2013, SC FF. SRL, menţionează următoarele:

- la momentul prezentei, subscrisa depune toate diligenţele şi eforturile pentru refacerea evidenţei contabile pentru a duce la îndeplinire întocmai şi la timp a obligaţiilor.

Inspecţia fiscală a fost reluată în data de 28 octombrie 2013 odată cu trecerea celor 30 de zile acordate pentru refacerea evidenţei contabile.

Având în vedere faptul că reprezentantul legal al societăţii s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiare şi fiscale (precum şi a neprezentării documentelor de evidenţă primară), în mod corect organele de inspecţie au procedat la estimarea bazei de impozitare .

În vederea stabilirii influenţelor fiscale pentru perioada verificată (29 noiembrie 2011 - 31 martie 2013), pentru estimare organele de inspecţie fiscală au avut în vedere:

- Bilanţurile contabile încheiate la data de 31 decembrie 2011 şi 31 decembrie 2012;

- Declaraţia privind impozitul pe profit (101) pentru anii 2011 şi 2012;

- Declaraţiile informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional (394) la lunile: ianuarie - decembrie 2012 şi lunilor ianuarie - martie 2013;

- Deconturile de TVA la lunile: ianuarie - martie 2013 (pentru stabilirea prin estimare a veniturilor şi cheltuielilor).

Organul de inspecţie fiscală pentru stabilirea prin estimare a bazei de impunere şi a obligaţiei fiscale de plată aferentă, a folosit şi situaţia centralizării declaraţiilor 394 "Declaraţiile informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional", depuse de parteneri la organele fiscale teritoriale (informaţiile preluate din baza de date a ANAF).

În urma analizării documentelor menţionate mai sus, organele de inspecţie fiscală au constatat următoarele:

A. CU PRIVIRE LA IMPOZITUL PE PROFIT:

Având în vedere cele precizate anterior, respectiv lipsa evidenţei contabile pentru perioada solicitată (contribuabilul nu a prezentat documente care să ateste înregistrările contabile care au stat la baza întocmirii declaraţiilor pentru activitatea desfăşurată), organele de inspecţie fiscală au procedat la analizarea tranzacţiilor efectuate pe teritoriul României prezentată în centralizarea Declaraţiei 394 (informaţiile preluate din baza de date a ANAF), constatând că SC FF. SRL a efectuat tranzacţii comerciale cu preponderenţă cu următorii furnizori, după cum urmează:

I. SC FFF. SRL (CUI: x):

II. SC AA. SRL (CUI: x):

III. SC BBB. SRL (CUI: x):

IV. SC MMMMMMMM. SRL (CUI: x):

V. SC EEE. SRL (CUI: x).

În urma verificării furnizorilor de mai sus în baza de date ANAF şi ONRC au rezultat următoarele:

I. SC FFF. SRL - sediul social: mun. Bucureşti, str. x A; domiciliul fiscal: mun. Bucureşti, str. x - 58; având ca obiect principal de activitate:

"Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi materiale de construcţii", cod CAEN: 4613;

- neplătitor de TVA începând cu data de 21 august 2013;

- asociaţi: W. şi V.; administrator: V.;

- societatea nu a depus situaţia financiară anuală pentru anul 2012 şi nici declaraţia 101 privind impozitul pe profit (pentru perioada tranzacţiilor efectuate):

- societatea nu a avut salariaţi în perioada tranzacţiilor efectuate (anul 2012), aşa cum rezultă şi din vectorul fiscal;

- societatea a depus următoarele deconturi de TVA:

- Decont de taxă pe valoarea adăugată pentru trimestrul I 2012, depus la organul fiscal teritorial sub nr. x din 24 aprilie 2012 (unicul decont depus cu sume) prin care declară livrări în sumă de 2.258.607 RON cu TVA aferent în sumă de 542.066 RON şi achiziţii în sumă de 2.255.256 RON cu TVA aferent în sumă de 541.262 RON, rezultând sold TVA de plată în sumă de 804 RON;

- Decont de taxă pe valoarea adăugată pentru trim. II 2012, depus la organul fiscal teritorial sub nr. x din 25 iulie 2012

- următoarele firme: SSSSSSSS. SRL (cui: x), TTTTTTTT. cu sume 0).

Menţionăm că, SC FF. SRL a declarat:

- pentru trimestrul I 2012: achiziţii în sumă de 2.258.607 RON cu TVA aferent în sumă de 542.066 RON de la SC FFF. SRL (tranzacţii declarate de ambii parteneri):

- pentru trimestrul III 2012: achiziţii în sumă de 996.894 RON cu TVA aferent 239.255 de la SC FFF. SRL (tranzacţii nedeclarate de către partener): în trimestrul următor (IV 2012), SC FF. SRL stornează această achiziţie.

Din analiza tranzacţiilor efectuate pe teritoriul României prezentată în centralizarea Declaraţiei 394 (informaţiile preluate din baza de date a ANAF), s-a constatat că SC FFF. SRL declară o achiziţie de la SC JJ. SRL (CUI: x), pentru trimestrul I 2012 în sumă de 2.255.232 RON şi TVA aferentă în sumă de 541.256 RON, iar SC JJ. SRL nu declară această livrare.

Menţionăm că:

- SC JJ. SRL, este declarat contribuabil inactiv din data de 15 august 2013 declarat de organele de inspecţie fiscală;

- Societatea figurează cu inspecţie fiscală parţială în perioada 26 septembrie 2012 - 14 iunie 2013, stabilindu-se un prejudiciu transmis instituţiilor de urmărire penală în sumă de 2.955.403 RON;

- Reprezentanţii legali ai SC JJ. SRL sunt: R. (asociat - 95% şi administrator) şi K. (asociat - 5%).

Mai mult, asociaţii şi administratorul societăţii SC FFF. SRL sunt:

1. W. (CNP: x), asociat la TTTTTTTT. SRL (CUI: x), ZZ. SRL (CUI: x), TT. SRL (CUI: x), UUUUUUUU. SRL (CUI: x).

2. W. (CNP: x), administrator la următoarele firme: ZZ. SRL (CUI: x), TT. SRL (CUI: x), UUUUUUUU. SRL (CUI: x), TTTTTTTT. SRL (CUI: x), SSSSSSSS. SRL (CUI: x).

3. V. (CNP: x), asociat la următoarele firme: ZZ. SRL (CUI: x), TT. SRL (CUI: x), VVVVVVVV. SRL (CUI: x), WWWWWWWW. SRL (CUI: x).

4. V. (CNP: x), administrator la VVVVVVVV. SRL (CUI: x).

Menţionăm că:

- SSSSSSSS. SRL (cui: x), este declarat contribuabil inactiv din data de 17 octombrie 2012 ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative;

- TTTTTTTT. SRL (CUI: x), este declarat contribuabil inactiv din data de 19 noiembrie 2012 ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative;

- ZZ. SRL (CUI: x), este declarat contribuabil inactiv din data de 23 mai 2013 ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative;

- TT. SRL (CUI: x), contribuabil inactiv din data de 28 iunie 2012 declarat de organele de inspecţie fiscală.

Conform bazei de date a ANAF, societatea SC TT. SRL figurează cu inspecţie generală în perioada 26 aprilie 2012 - 27 aprilie 2012, stabilindu-se un prejudiciu transmis instituţiilor de urmărire penală în sumă de 1.130.545 RON.

- UUUUUUUU. SRL (CUI: x), este declarat contribuabil inactiv din data de 14 iunie 2012 ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative. Societatea a avut întocmită sesizare penală pentru evaziune fiscală.

- VVVVVVVV. SRL (CUI: x), este declarat contribuabil inactiv din data de 17 octombrie 2012 ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative.

- WWWWWWWW. SRL (CUI: x), este declarat contribuabil inactiv din data de 14 mai 2012 ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative.

Conform bazei de date a ANAF, societatea ELADIN IMPEX SRL figurează cu inspecţie parţială în perioada 16 ianuarie 2012 - 27 iunie 2012, stabilindu-se un prejudiciu transmis instituţiilor de urmărire penală în sumă de 979.771 RON.

II. SC AA. SRL, sediu social/domiciliu fiscal: com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, având ca obiect principal de activitate "Creşterea bovinelor de lapte", cod CAEN: 141;

- plătitor de TVA de la data de 17 februarie 2009;

- asociat unic: K.;

Conform bazei de date a ANAF, societatea SC AA. SRL figurează cu:

- inspecţie generală în perioada 16 aprilie 2013 - 14 mai 2013, stabilindu-se un prejudiciu transmis instituţiilor de urmărire penală în sumă de 673.286 RON;

- inspecţie parţială în perioada 14 ianuarie 2013 - 31 ianuarie 2013, stabilindu-se un prejudiciu transmis instituţiilor de urmărire penală în sumă de 2.546.023 RON.

Din analiza tranzacţiilor efectuate pe teritoriul României prezentată în centralizarea Declaraţiei 394 (informaţiile preluate din baza de date a ANAF), s-a constatat că printre societăţile cu care SC AA. SRL a avut tranzacţii comerciale, se numără cu preponderenţă:

1. SC DDD. SRL

SC AA. SRL declară către SC DDD. SRL:

- achiziţii cu o bază impozabilă în sumă de 2.734.000 RON cu TVA aferent în sumă de 656.160 RON (pentru luna octombrie 2012), partenerul nedeclarând livrarea;

- livrări cu o bază impozabilă în sumă de 3.480.160 RON cu TVA aferent 835.238 RON, partenerul declarând achiziţia cu o bază impozabilă în sumă de 88.800 RON cu TVA aferent 21.312 RON, rezultând o diferenţă în sumă de 3.391.360 RON cu TVA aferent 813.926 (pentru luna decembrie 2012)

2. SC EEE. SRL

SC AA. SRL declară către SC EEE. SRL achiziţii cu o bază impozabilă în sumă de 2.140.150 RON cu TVA aferent în sumă de 513.636 RON (pentru luna noiembrie 2012), partenerul nedeclarând livrarea;

Aceste două societăţi figurează ca furnizori şi clienţi şi ai societăţii SC FF. SRL

De asemenea, s-a constatat că SC FF. SRL declară către SC AA. SRL:

- în trimestrul II 2012, tranzacţii comerciale de tip achiziţie: baza impozabilă 714.800 RON cu TVA aferent în sumă de 171.552 RON (livrare declarată şi de partener). Menţionăm că în trimestrul următor (trim. III 2012) societatea stornează această achiziţie.

- în luna martie 2013, tranzacţii comerciale de tip achiziţie (taxare inversă) : baza impozabilă 1.030.500 RON cu TVA aferent 247.320 RON (livrare nedeclarată şi de partener).

Cu privire la asociatul şi administratorul societăţii SC AA. SRL se impun următoarele precizări:

1. J. (CNP: x), asociată la SC QQ. SRL (CUI: x):

2. J. (CNP: x), administrator la SC QQ. SRL (CUI: x):

3. K. (CNP: x), asociat la SC JJ. SRL (CUI: x):

4. K. (CNP: x), administrator la SC DD. SRL (CUI: x).

Menţionăm că:

- SC JJ. SRL (CUI: x), este declarat contribuabil inactiv din data de 15 august 2013 declarat de organele de inspecţie fiscală;

- Societatea figurează cu inspecţie fiscală parţială în perioada 26 septembrie 2012 - 14 iunie 2013, stabilindu-se un prejudiciu transmis instituţiilor de urmărire penală în sumă de 2.955.403 RON;

- Reprezentanţii legali ai SC JJ. SRL sunt: R. (asociat - 95% şi administrator) şi K. (asociat - 5%).

III. SC BBB. SRL - sediu social/domiciliu fiscal: mun. Bucureşti, str. x, având ca obiect principal de activitate "Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat", cod CAEN: 4621;

- plătitor de TVA de la data de 1 octombrie 2012;

- asociat unic: SSS.; administrator: SSS.;

- societatea nu a depus situaţia financiară anuală pentru anul 2012 şi nici declaraţia 101 privind impozitul pe profit (pentru perioada tranzacţiilor efectuate):

- societatea nu a avut salariaţi în perioada tranzacţiilor efectuate, aşa cum rezultă şi din vectorul fiscal;

- societatea nu a depus declaraţiile 394 şi deconturile de TVA pentru anul 2012 (pentru perioada tranzacţiilor efectuate).

Din analiza centralizării declaraţiei 394 (informaţiile preluate din baza de date a ANAF), s-a constatat că SC FF. SRL declară (în trimestrul IV 2012) către SC BBB. SRL tranzacţii comerciale de tip achiziţie baza impozabilă 46.500 RON cu TVA aferent în sumă de 11.160 RON (livrare nedeclarată de partener).

Mai mult, în completarea celor menţionate mai sus, se constată următoarele cu privire la asociatul şi administratorul societăţii SC BBB. SRL:

1. SSS. (CNP: x), asociat la următoarele firme:

- SC MMMMMMMM. SRL (CUI: x):

- SC DDD. SRL (CUI: x).

2. SSS. (CNP: x), administrator la SC MMMMMMMM. SRL (CUI: x).

Din analiza tranzacţiilor efectuate pe teritoriul României prezentată în centralizarea Declaraţiei 394 (informaţiile preluate din baza de date a ANAF), s-a constatat că SC MMMMMMMM. SRL (CUI: x) şi SC DDD. SRL (CUI: x) figurează ca furnizori şi clienţi şi ai societăţii SC FF. SRL

IV. SC MMMMMMMM. SRL - sediu social: mun. Bucureşti, str. x; domiciliu fiscal: mun. Bucureşti, str. x, având ca obiect principal de activitate "Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat", cod CAEN: 4621;

- neplătitor de TVA începând cu data de 01 august 2013;

- asociaţi: RRR., SSS.; administrator: SSS.;

- societatea nu a depus situaţia financiară anuală pentru anul 2012 (perioada tranzacţiilor efectuate):

- societatea nu a avut salariaţi în perioada tranzacţiilor efectuate, aşa cum rezultă şi din vectorul fiscal;

- societatea a depus decontul de TVA pentru trimestrul IV 2012 (unicul decont depus de SC MMMMMMMM. SRL prin care declară livrări în sumă de 10.408.295 RON cu TVA aferent în sumă de 2.497.991 RON şi achiziţii în sumă de 20.860.610 RON cu TVA aferent în sumă de 5.006.475 RON, rezultând sold TVA de recuperat în sumă de 2.458.554 RON).

Din analiza tranzacţiilor efectuate pe teritoriul României prezentată în centralizarea Declaraţiei 394 (informaţiile preluate din baza de date a ANAF), s-a constatat că furnizorii şi clienţii societăţii SC MMMMMMMM. SRL, sunt următorii:

1. SC BBB. SRL în calitate de furnizor.

Menţionăm că SC MMMMMMMM. SRL declară în trimestrul IV 2012, către SC BBB. SRL, tranzacţii de tip: achiziţie (baza impozabilă în sumă de 20.652.270 RON cu TVA aferent 4.956.545) şi achiziţie-taxare inversă (baza impozabilă în sumă de 208.040 cu TVA aferent 49.930 RON), tranzacţii nedeclarate de către partener.

2. SC DDD. SRL în calitate de client.

Menţionăm că SC MMMMMMMM. SRL declară în trimestrul IV 2012, către SC DDD. SRL, tranzacţii de tip: livrare (baza impozabilă în sumă de 3.233.505 RON cu TVA aferent 776.041 RON, iar partenerul declară o bază impozabilă în sumă de 3.258.255 cu TVA aferent 781.981 RON, rezultând o diferenţă în sumă de 24.750 RON cu TVA aferent 5.940 RON) şi livrare-taxare inversă (baza impozabilă în sumă de 88.800 RON cu TVA aferent 21.312 RON, iar partenerul declară o bază impozabilă în sumă de 3.480.160 cu TVA aferent 835.238 RON, rezultând o diferenţă în sumă de 3.391.360 RON cu TVA aferent 813.926 RON).

3. SC EEE. SRL în calitate de client.

SC MMMMMMMM. SRL declară în trimestrul IV 2012, către (EEE.), tranzacţii de tip: livrare (baza impozabilă în sumă de 2.138.050 RON cu TVA aferent 513.132 RON), tranzacţii declarate de ambii parteneri.

Aceste societăţi figurează ca furnizori şi clienţi şi ai SC FF. SRL

De asemenea, s-a constatat că SC FF. SRL declară (în trimestrul IV 2012) tranzacţii comerciale (de tip achiziţie) cu SC MMMMMMMM. SRL: baza impozabilă în sumă de 5.036.740 RON cu TVA aferent în sumă de 1.208.818 RON (tranzacţii declarate de ambii parteneri).

V. SC EEE. SRL - sediul social: mun. Bucureşti, str. x, apt. 1; domiciliul fiscal: mun. Bucureşti, str. x; având ca obiect principal de activitate "Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat", cod CAEN: 4621;

- plătitor de TVA de la data de 1 octombrie 2012;

- asociat unic şi administrator: RRR.;

- societatea nu a depus situaţia financiară anuală pentru anul 2012 (perioada tranzacţiilor desfăşurate):

- societatea nu a avut salariaţi în perioada tranzacţiilor efectuate, aşa cum rezultă şi din vectorul fiscal;

- societatea a depus declaraţiile 394 şi deconturile de TVA, după cum urmează:

- Decont de taxă pe valoare adăugată pentru luna decembrie 2012, depus la organul fiscal teritorial, sub nr. x din 24 ianuarie 2013 (unicul decont depus cu sume, prin care declară livrări în sumă de 4.480.379 RON cu TVA aferent în sumă de 1.075.291 RON şi achiziţii în sumă de 4.731.149 RON cu TVA aferent în sumă de 1.135.476 RON, rezultând sold TVA de recuperat în sumă de 60.185 RON):

- Decont de taxă pe valoarea adăugată pentru luna februarie 2013, depus la organul fiscal teritorial, sub nr. x din 25 martie 2013 (cu sume zero).

De asemenea s-a constatat că SC FF. SRL declară (în luna februarie 2013) tranzacţii comerciale (de tip achiziţie) cu SC EEE. SRL: baza impozabilă în sumă de 2.505.540 RON cu TVA aferent în sumă de 601.330 RON (livrare nedeclarată de către partener).

Faţă de aceste elemente, având în vedere şi că operaţiunile comerciale s-au efectuat fie cu societăţi fantomă, aflate sub controlul inculpatului A. (după cum rezultă din declaraţiile acestuia din cursul urmăririi penale, declaraţia inculpaţilor L., V. şi W., precum şi a martorilor SSS. şi RRR.) sau contribuabili inactivi, instanţa de judecată concluzionează că achiziţiile efectuate de SC FF. SRL de la furnizorii menţionaţi mai sus sunt fictive deoarece tranzacţiile sunt doar scriptice, în fapt neexistând nicio livrare, respectiv achiziţie.

La nivelul anului fiscal 2011, organul de inspecţie a procedat la calculul influenţelor fiscale la o bază impozabilă în sumă de 124.372 RON stabilind un impozit pe profit suplimentar în sumă de 19.628 RON, astfel:

Conform declaraţiei impozitului pe profit (101) aferentă anului 2011, societatea înregistrează şi declară cheltuieli în sumă totală de 122.672 RON (conform situaţiei financiare anuale aferente anului 2011).

Astfel, s-a apreciat că, în mod corect, organele de inspecţie au exclus de la deducere cheltuieli în sumă de 122.672 RON reprezentând cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ.

La nivelul anului fiscal 2012, organul de inspecţie a procedat la calculul influenţelor fiscale la o bază impozabilă în sumă de 9.113.541 RON (compusă din: suma de 9.600 RON reprezentând cheltuieli cu impozitul pe profit, suma de 6.147.555 RON reprezentând cheltuieli nejustificate cu documente şi suma de 2.905.986 RON reprezentând cheltuieli aferente tranzacţiilor declarate prin declaraţiile cod 394 de către parteneri) stabilind un impozit pe profit suplimentar în sumă de 1.448.567 RON, astfel:

Conform situaţiei financiare anuale aferentă anului 2012, societatea înregistrează şi declară cheltuieli în sumă totală de 6.147.55 RON.

Astfel, organele de inspecţie au exclus de la deducere cheltuieli în sumă de 9.063.141 RON după cum urmează:

- suma de 2.905.986 RON, reprezentând diferenţa dintre cheltuielile înregistrate şi declarate de societate şi cheltuielile aferente facturilor de achiziţii declarate de către SC FF. SRL în Declaraţia Informativă 394, de la SC FFF. SRL (achiziţii în sumă de 3.255.501 RON), de la SC AA. SRL (achiziţii în sumă de 714.800 RON), de la SC BBB. SRL (achiziţii în sumă de 46.500 RON), de la SC MMMMMMMM. SRL (achiziţii în sumă de 5.036.740 RON) (anexa nr. 2) şi facturile storno de achiziţii declarate de către SC FF. SRL în Declaraţia Informativă 394, de la SC FFF. SRL (achiziţii storno în sumă de 1.970.086 RON), de la SC AA. SRL (achiziţii storno în sumă de 714.800 RON).

- suma de 9.600 RON, reprezentând cheltuieli cu impozitul pe profit declarat de societate.

- suma de 6.147.555 RON, reprezentând cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ.

La nivelul anului fiscal 2013 (trimestrul I), organul de inspecţie fiscală a procedat la calculul influenţelor fiscale la o bază impozabilă în sumă de 3.536.040 RON stabilind un impozit pe profit suplimentar în sumă de 441.723 RON.

Astfel, în mod corect organele de inspecţie au exclus de la deducere cheltuieli în sumă de 3.536.040 RON după cum urmează:

- suma de 2.504.607 RON, reprezentând diferenţa dintre cheltuielile înregistrate şi declarate de societate şi cheltuielile aferente facturilor de achiziţii declarate de către SC FF. SRL în Declaraţia Informativă 394, de la SC EEE. SRL (achiziţii în sumă de 2.505.540 RON) şi de la SC AA. SRL (achiziţii în sumă de 1.030.500 RON) (anexa nr. 2).

- suma de 1.031.433 RON, reprezentând cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ.

În concluzie, pentru perioada verificată (21 septembrie 2011 - 31 martie 2013), organul de inspecţie fiscală a stabilit suplimentar:

Impozit pe profit: 1.909.918 RON;

Dobânzi de întârziere: 212.337 RON;

Penalităţi de întârziere: 286.488 RON;

Total: 2.408.743 RON.

B. CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Perioada supusă inspecţiei fiscale: 1 ianuarie 2012 - 30 aprilie 2013.

Urmare a consultării bazei de date existentă la nivelul ANAF, s-au constatat următoarele:

- SC FF. SRL a devenit plătitoare de TVA începând cu data de 1 ianuarie 2012.

Situaţia TVA rezultată din documentele de TVA pentru perioada verificată (1 ianuarie 2012 - 30 aprilie 2013) se prezintă astfel:

- TVA deductibilă: 3.006.875 RON

- TVA colectată: 2.917.403 RON

- Sold TVA de recuperat la 30 aprilie 2013: 89.472 RON.

CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ

În perioada verificată, taxa pe valoarea adăugată deductibilă rezultă din deconturile de TVA întocmite de către societate şi depuse la organul fiscal teritorial pentru perioada (1 ianuarie 2012 - 30 aprilie 2013) este în sumă de 3.006.875 RON.

În urma verificării efectuate, s-a apreciat că, în mod corect organele de inspecţie fiscală au exclus de la deducere TVA deductibilă în sumă de 3.006.875 RON (suma declarată de societate la organul fiscal teritorial), aferentă facturilor fiscale de aprovizionare care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative, întrucât nu se poate stabili realitatea tranzacţiilor cu societăţile furnizoare emitente, deoarece societatea se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale (prin neprezentarea documentelor financiar-contabile) şi în consecinţă nu reflectă operaţiuni comerciale reale, suma compusă din:

- suma de 781.321 RON, reprezentând TVA exclus de la deducere de la SC FFF. SRL

- suma de 171.552 RON, reprezentând TVA exclus de la deducere de la SC AA. SRL

- suma de 11.160 RON, reprezentând TVA exclus de la deducere de la SC BBB. SRL .

- suma de 1.208.818 RON, reprezentând TVA exclus de la deducere de la SC MMMMMMMM. SRL

- suma de 834.024 RON, reprezentând diferenţa dintre TVA declarat de societate la organul fiscal teritorial (în sumă de 3.006.875 RON) de la alţi furnizori menţionaţi în centralizarea declaraţiilor 394 şi TVA exclus de la deducere de la furnizorii menţionaţi mai sus, respectiv SC FFF. SRL, SC AA. SRL, SC BBB. SRL şi SC MMMMMMMM. SRL (în sumă de 2.172.851 RON).

Având în vedere cele precizate anterior, respectiv lipsa evidenţei contabile pentru perioada solicitată (contribuabilul nu a prezentat documente care să ateste înregistrările contabile care au stat la baza întocmirii declaraţiilor pentru activitatea desfăşurată), instanţa a apreciat că respectivele tranzacţii că sunt doar scriptice, în fapt neexistând nicio livrare, respectiv achiziţie.

CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ/COLECTATĂ

În perioada verificată, taxa pe valoarea adăugată colectată rezultă din deconturile de TVA întocmite de societate şi depuse la organul fiscal teritorial pentru perioada 1 ianuarie 2012 - 30 aprilie 2013, este în sumă de 2.917.403 RON.

În urma informaţiilor primite de la Compartimentul de schimb internaţional de informaţii (sistemul VIES), organele de inspecţie fiscală au constatat SC FF. SRL a declarat servicii intracomunitare în sumă de 616.969 RON (138.295 euro) către următorii parteneri:

- UUUUUU. (CIF: x)

- XXXXXXXX. (CIF: x)

Având în vedere faptul că reprezentantul legal al societăţii s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiare şi fiscale (precum şi a neprezentării documentelor de evidenţă primară), organele de inspecţie fiscală se află în imposibilitatea de a stabili dacă societatea deţine documente care să justifice tranzacţiile efectuate, nu există dovada faptului că bunurile au fost livrate către statele membre UE (operatorii menţionaţi mai sus), s-a procedat la stabilirea obligaţiilor fiscale prin estimarea a taxei pe valoarea adăugată colectată.

În consecinţă, organul de inspecţie fiscală a colectat TVA suplimentar în sumă de 148.073 RON, prin aplicarea cotei de 24% asupra bazei impozabile de 616.969 RON, în conformitate cu art. 140, alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal .

Situaţia TVA stabilită în urma inspecţiei fiscale pentru perioada verificată (01 ianuarie 2012 - 30 aprilie 2013) se prezintă astfel:

- TVA deductibilă: 0 RON

- TVA colectată: 3.065.475 RON

- Sold de plată la 30 aprilie 2013: 3.065.475 RON

- TVA stabilit suplimentar: 3.154.947 RON, din care:

3.006.875 RON, TVA exclus de la deducere:

148.072 RON, TVA colectat suplimentar.

Astfel, prejudiciul estimat cauzat bugetului consolidat al statului este în sumă de 5.064.865 RON, compus din:

- impozit pe profit stabilit suplimentar = 1.909.918 RON

- TVA de plată stabilit suplimentar = 3.154.947 RON

- Societatea comercială EE. SRL a fost înfiinţată de L. zis L. în februarie 2014 în scopul de fi folosită în activitatea infracţională a grupului organizat.

Prin întocmirea de facturi fiscale fictive de vânzare-cumpărare de cereale între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL s-a încercat înregistrarea societăţii ca plătitor de TVA în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin deducerea ilegală de TVA, însă cererea este respinsă pe motiv de risc ridicat de fraudă.

În urma unui control inopinat efectuat de către ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti s-a întocmit Procesul-verbal nr. x din 25 martie 2015, fiind sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi cu privire la săvârşirea de către reprezentanţii SC EE. SRL a unor infracţiuni de evaziune fiscală.

Din actele de control ale ANAF şi din probele administrate în cauză a rezultat faptul că membrii grupului infracţional organizat au imaginat o schemă în scopul deducerii ilegale de TVA, ce a constat în întocmirea unor facturi fiscale reprezentând tranzacţii financiare fictive între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL

Astfel, în data de 25 februarie 2015, SC EE. SRL achiziţionează de la SC AA. SRL cantitatea de 750 de tone porumb siloz în valoare totală de 280.860 RON, iar în data de 26 februarie 2015, SC EE. SRL livrează întreaga cantitate de 750 tone de porumb siloz către SC II. SRL, marfă în valoare de 292.500 RON.

Societatea a solicitat înregistrarea societăţii în scopuri de TVA, prin opţiune, însă a fost identificată cu risc ridicat, drept pentru care a fost respinsă cererea de înregistrare.

L., în calitate de împuternicit al SC EE. SRL figurează în luna ianuarie 2015 ca angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată la SC AA. SRL

Conform balanţei de verificare încheiată la data de 31 decembrie 2014, societatea nu a desfăşurat activitate în perioada 27 februarie 2014 - 31 decembrie 2014. În urma sancţionării de către organele din cadrul A.J.F.P. Călăraşi a societăţii pentru neîndeplinirea obligaţiilor declarative la termenul prevăzut de lege, societatea a depus în data de 12 ianuarie 2015 la organul fiscal teritorial declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat pe anul 2014 cu total obligaţii de plată - 0.

Societatea avea un singur angajat cu contract de muncă - YYYYYYYY., în funcţia de muncitor necalificat, începând cu data de 24 februarie 2015, cu o zi înainte de încheierea facturii fiscale de achiziţie nr. x din 25 februarie 2015.

În data de 25 februarie 2015, SC EE. SRL achiziţionează de la SC AA. SRL cantitatea de 750 tone porumb siloz cu factura nr. x din 25 februarie 2015 în valoare totală de 280.860 RON.

A doua zi, pe data de 26 februarie 2015, SC EE. SRL livrează întreaga cantitate de 750 tone porumb siloz către SC II. SRL administrată de Q., conform facturii nr. x din 26 februarie 2015.

Factura reprezentând contravaloarea achiziţiei nu a fost achitată, iar factura reprezentând livrarea nu a fost încasată.

Alte elemente care duc la concluzia că tranzacţiile financiare au fost fictive: SC EE. SRL nu deţine spaţii de depozitare şi nici mijloace de transport; nu există contracte de transport al mărfii; nu există documente privind cântărirea mărfii tranzacţionate, respectiv tichete de cântar; nu există documente de însoţire a mărfii pe durata transportului, respectiv avize de însoţire a mărfii şi nici CMR-uri; până la data efectuării tranzacţiei precum şi după această dată, societatea nu a mai achiziţionat şi livrat produse şi nici nu a prestat servicii; societatea nu are puncte de lucru declarate; nu a prezentat în timpul controlului fişa de magazie pe produs şi nici un alt document de unde să reiasă locul de încărcare respectiv de descărcare al mărfurilor; din deconturile depuse de client rezultă că are TVA de recuperat.

Prin urmare, tranzacţiile efectuate pe SC EE. SRL au avut loc numai scriptic.

În scopul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, membrii grupului infracţional organizat, au încheiat mai multe înscrisuri sub semnătură privată, care nu corespund adevărului:

Procesul-verbal de custodie încheiat între SC II. SRL în calitate de deponent şi SC AA. SRL în calitate de depozitar, din care rezultă că deponentul a depus în silozurile SC AA. SRL, cantitatea de 750 de tone porumb siloz. Documentul este semnat, din partea SC II. SRL de către Q., iar din partea SC AA. SRL de către J.

Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 25 februarie 2015 şi anexa nr. 1 la contract, încheiate între SC EE. SRL în calitate de vânzător şi SC II. SRL în calitate de cumpărător. Documentele sunt semnate din partea SC II. SRL de către inculpatul Q. La reprezentantul SC EE. SRL este trecută ZZZZZZZZ., sora inculpatului L., deşi aceasta nu s-a ocupat niciodată de activitatea firmei, fiind plecată de mai mult timp în străinătate.

Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 25 februarie 2015 (în aceeaşi ca şi contractul dintre SC EE. SRL şi SC II. SRL) şi anexa nr. 1 la contract, încheiate între SC AA. SRL în calitate de vânzător şi SC EE. SRL în calitate de cumpărător. Documentele sunt semnate din partea SC AA. SRL de către inculpata J. Din partea SC EE. SRL este trecută tot ZZZZZZZZ.

După prima întrevedere cu organele fiscale, inculpatul L. revine la acestea, prezentând alte documente false: Avizele de însoţire a mărfii emise de SC AA. SRL nr. 3473 din 26 octombrie 2014, 3475 din 26 octombrie 2014, 3474 din 26 octombrie 2014, 3478 din 26 octombrie 2014, 3476 din 26 octombrie 2014, 3545 din 23 octombrie 2014, 3544 din 23 octombrie 2014, 3547 din 23 octombrie 2014, 3546 din 23 octombrie 2014, 3549 din 23 octombrie 2014, 3548 din 23 octombrie 2014, 3551 din 23 octombrie 2014, 3550 din 23 octombrie 2014, 3461 din 24 octombrie 2014, 3463 din 24 octombrie 2014, 3467 din 24 octombrie 2014, 3466 din 24 octombrie 2014, 3464 din 24 octombrie 2014, 3467 din 24 octombrie 2014, 3465 din 24 octombrie 2014, 3468 din 25 octombrie 2014, 3470 din 25 octombrie 2004, 3469 din 25 octombrie 2014, 3472 din 25 octombrie 2014, 3471 din 25 octombrie 2014, tichete de cântar şi bonuri de recoltare zilnică

Din procesul-verbal încheiat la data de 25 martie 2015 de către Ministerul Finanţelor Publice - ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti- Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Călăraşi, control desfăşurat cu privire la SC EE. SRL, rezultă următoarele:

Controlul inopinat s-a desfăşurat în vederea soluţionării adresei nr. x din 12 martie 2015 emisă de AJFP Călăraşi, Compartimentul de Informaţii Fiscale, înregistrată la Activitatea de Inspecţie Fiscală sub nr. x din 12 martie 2015, privind realitatea tranzacţiilor comerciale efectuate în luna februarie 2015, în vederea înregistrării societăţii în scopuri de TVA, prin opţiune. Conform fişei de evaluare a intenţiei şi capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA întocmită în baza documentelor ataşate şi a declaraţiilor D 088, societatea a fost identificată cu risc "RIDICAT", drept pentru care a fost respinsă cererea de înregistrare în scopuri de TVA.

În data de 19 martie 2014, s-a prezentat la sediul AJFP Călăraşi, Activitatea de Inspecţie Fiscală, inculpatul L., în calitate de împuternicit al societăţii SC EE. SRL (conform Procurei autentificată prin încheierea de Autentificare nr. x din 04 martie 2014), în vederea clarificării situaţiei, respectiv a pus la dispoziţia organelor de control un dosar conţinând documente privind evidenţa contabilă, drept pentru care a fost întocmit procesul-verbal de ridicare de înscrisuri nr. x din 19 martie 2015.

Referitor la inculpatul L., în calitate de împuternicit la SC EE. SRL Vâlcelele, se menţionează că în luna ianuarie 2015, figurează ca angajat, cu contract individual de muncă (începând cu data de 19 iunie 2014), pe perioadă nedeterminată, cu timp parţial, la SC AA. SRL Vâlcelele (C.U.I.: x).

În perioada 4 aprilie 2012 - 31 octombrie 2013, inculpatul L. a figurat atât ca asociat unic şi administrator, dar şi ca angajat cu contract individual de muncă, pe perioadă nedeterminată, cu timp parţial, la SC FF. SRL Vâlcelele, (C.U.I.: x), societate verificată conform inspecţiei fiscale parţiale, stabilindu-se un prejudiciu transmis instituţiilor de urmărire penală în sumă de 6.516.098 RON (sediul societăţii a fost mutat pe raza municipiului Bucureşti, la domiciliul inculpatului S.).

Din analiza documentelor financiar-contabile puse la dispoziţie de SC EE. SRL, organele de control au constatat următoarele:

- conform balanţei de verificare încheiată la data de 31 decembrie 2014, societatea nu a desfăşurat activitate în perioada 27 februarie 2014 - 31 decembrie 2014;

- pentru perioada 27 februarie 2014 - 31 decembrie 2014, societatea nu şi-a îndeplinit obligaţiile declarative la termenul prevăzut de lege, drept pentru care i-a fost întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. x din data de 12 ianuarie 2015 de către organe din cadrul AJFP Călăraşi, prin care s-a aplicat o amendă în sarcina contribuabilului în cuantum de 1.000 de RON, conform O.G. nr. 92/2003, republicată; amenda a fost achitată prin chitanţa seria x nr. x din data de 12 ianuarie 2015;

- societatea are un singur angajat cu contract de muncă, respectiv YYYYYYYY., în funcţia de muncitor necalificat, începând cu data de 24 februarie 2015, conform statului de plată încheiat pe luna februarie 2015;

- în data de 25 februarie 2015, SC EE. SRL achiziţionează de la SC AA. SRL Vâlcelele (C.U.I.: x) cantitatea de 750 tone porumb siloz cu factura nr. x din 25 februarie 2015 în valoare totală de 280.860 RON, pentru care a întocmit Nota de recepţie şi constatare de diferenţe nr. x din 25 februarie 2015;

- în data de 26 februarie 2015, SC EE. SRL livrează întreaga cantitate de 750 tone de porumb siloz către SC II. SRL Vâlcelele (C.U.I.: x) conform facturii seria x nr. x, în valoare de 292.500 RON.

- până la data de 28 februarie 2015, conform extraselor de cont şi a balanţei de verificare încheiată la 28 februarie 2015, reies următoarele aspecte:

- Factura reprezentând contravaloarea achiziţiei efectuate nu a fost achitată;

- Factura reprezentând livrarea nu a fost încasată;

- societatea nu deţine spaţii de depozitare şi nici mijloace de transport, ducând la imposibilitatea stabilirii locului de depozitare al mărfii şi pe cel al transportatorului;

- nu există contracte de transport al mărfii;

- nu există documente privind cântărirea mărfii tranzacţionate, respectiv tichete de cântar;

- nu există documente de însoţire a mărfii pe durata transportului, respectiv avize de însoţire a mărfii şi nici CMR-uri;

- referitor la factura de livrare nr. x din 26 februarie 2015, aceasta a fost întocmită de către IIII., persoană care nu are nicio calitate în cadrul societăţii (contract de muncă sau contract de prestări servicii):

- până la data efectuării "tranzacţiei" şi nici după această dată, societatea nu a mai achiziţionat şi livrat produse sau a prestat servicii;

- începând cu data de 24 februarie 2015, SC AA. SRL, este în insolvenţă.

În timpul controlului au fost solicitate şi alte documente care să vină în completarea celor prezentate de către contribuabil (contracte, facturi, avize de însoţire a mărfii, documente justificative privind depozitarea şi transportul mărfii tranzacţionate).

În data de 23 martie 2015 inculpatul L., în calitate de împuternicit la SC EE. SRL, a prezentat:

- Contract nr. x din 25 februarie 2015 încheiat cu SC AA. SRL, având ca obiect achiziţionarea a 750 tone de porumb siloz;

- Contract nr. x din 25 februarie 2015 încheiat cu SC II. SRL, având ca obiect vânzarea a 750 tone porumb siloz;

- proces-verbal de custodie fn/25 februarie 2015 încheiat între SC II. SRL şi SC AA. SRL

În data de 25 martie 2015 inculpatul L., în calitate de împuternicit la SC EE. SRL, a prezentat:

- declaraţie pe suprafaţa 2014 APIA aparţinând SC AA. SRL;

- avize de însoţire a mărfii aparţinând SC AA. SRL;

- tichete de cântar aparţinând SC AA. SRL;

- note de recepţie şi constatare de diferenţe aparţinând SC AA. SRL;

- bonuri de recoltare zilnică aparţinând SC AA. SRL, documente care nu au fost luate în considerare la analiza situaţiei de fapt a SC EE. SRL

În concluzie, instanţa constatat următoarele aspecte:

- Activitatea economică desfăşurată de SC EE. SRL nu a fost în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate, având în vedere faptul că de la înfiinţare (27 februarie 2014) şi până la data de 28 februarie 2015 societatea a efectuat o singură achiziţie (25 februarie 2015) şi o singură livrare (26 februarie 2015, după care a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA):

- tranzacţiile efectuate de SC EE. SRL, au existat numai scriptic, faptic "marfa s-a plimbat" de la o firmă la alta în "stil carusel", cum de altfel a recunoscut inculpatul L. în faţa instanţei de judecată;

- Societatea nu deţine spaţii de depozitare (nu are puncte de lucru declarate):

- Nu a prezentat în timpul controlului fişa de magazie pe produs şi nici un alt document de unde să reiasă locul de încărcare respectiv de descărcare al mărfurilor;

- Factura primită de la furnizor nu este însoţită de avize de însoţire a mărfurilor, bonuri de cântar;

- Societatea SC EE. SRL are un singur salariat angajat cu contract de muncă din data de 24 februarie 2015, dată premergătoare tranzacţiei (25 februarie 3015):

- Nu există facturi sau alte documente din care să rezulte de către cine a fost efectuat transportul şi nici modul de decontare al acestuia;

- Din deconturile depuse de client rezultă că, are TVA de recuperat pe care nu l-a solicitat niciodată la rambursare;

- În urma verificării furnizorului SC AA. SRL în baza de date A.N.A.F. a rezultat că societatea furnizoare de marfă a intrat în insolvenţă din data de 24 februarie 2015, având formulate şi plângeri penale.

Intenţia frauduloasă a inculpaţilor s-a apreciat că rezultă din declaraţia de recunoaştere a inculpatului L. şi din interceptările convorbirilor telefonice (A. îl învaţă pe L. cum să simuleze existenţa unei activităţi comerciale reale, astfel cum rezultă din discuţia din data de 18 februarie 2015).

- SC DD. SRL este folosită de către grupul infracţional organizat în scopul săvârşirii de fapte de evaziune fiscală. În perioada 08 mai 2012-28 februarie 2015, SC DD. SRL a avut ca principali "parteneri de afaceri" firmele din grup, respectiv SC AA. SRL, SC II. SRL şi SC GG. SRL, înregistrând cheltuieli fictive în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale precum şi în scopul obţinerii, fără drept, de rambursări de TVA.

La data de 28 mai 2015, ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Călăraşi a efectuat o inspecţie fiscală la SC DD. SRL în vederea soluţionării decontului de TVA aferent lunii februarie 2015, prin care societatea solicita rambursarea sumei de 233.552 RON.

Cu această ocazie s-a procedat la verificarea perioadei 08 mai 2012-28 februarie 2015, identificându-se multiple nereguli şi un prejudiciu adus bugetului de stat în sumă de 748.974 RON.

Societăţile au majorat artificial preţurile, fapt ce a dus la sustragerea de la plata impozitului pe venit şi TVA, prin diminuarea nereală a bazei de impozitare. Totodată, a omis să evidenţieze în actele contabile suma de 1.212.108 RON reprezentând dividende, sustrăgându-se de la plata sumei de 193.937 RON reprezentând impozit pe dividende.

În scopul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, membrii grupului infracţional organizat, au întocmit în fals, următoarele facturi fiscale:

Prin facturile fiscale nr. x din 17 iunie 2013 în valoare de 102.600 RON şi 632/22 decembrie 2013 în valoare de 1.135.840 RON de prestări servicii, rezultă că SC AA. SRL a calculat un consum de insecticide şi erbicide de 10 ori mai mare şi, respectiv încă o dată mai mare decât doza recomandată pentru suprafeţele de teren ale SC DD. SRL

Din factura fiscală nr. x din 21 iunie 2013 în valoare de 50.937 RON de prestare servicii de transport pentru SC DD. SRL, rezultă că SC AA. SRL a practicat un tarif în sumă de 208,24 RON/to, o sumă de 5 ori şi jumătate mai mare decât preţul pieţei.

Prin factura fiscală nr. x din 22 aprilie 2014 în valoare de 165.000 RON de prestări servicii, rezultă că SC AA. SRL a calculat un consum de insecticide şi erbicide de 13 ori mai mare şi, respectiv încă o dată mai mare decât doza recomandată pentru suprafeţele de teren ale SC DD. SRL

Prin factura fiscală nr. x din 4 iunie 2014 în valoare de 213.952 RON de prestări servicii, rezultă că SC AA. SRL a calculat un consum de insecticide şi erbicide de 6 ori mai mare decât doza recomandată pentru suprafeţele de teren ale SC DD. SRL

De asemenea, prin calcularea diferită a costului de recoltare, SC DD. SRL a plătit societăţii comerciale prestatoare de servicii SC GG. SRL suma de 55.914 RON în loc de 7.350 RON, de 7,6 ori mai mult decât preţul pieţei: prin factura fiscală nr. x din 2 septembrie 2014 în valoare de 218.335 RON, rezultă că SC GG. SRL a practicat un tarif de 164.92 RON/to (339,04 to porumb x 164,92 RON = 55.914 RON) faţă de preţul pieţei de 350 RON/ha. (21 ha x 350 RON/ha = 7.350 RON)

Din facturile fiscale nr. x din 19 iunie 2014 în valoare de 59.609 RON emisă de SC AA. SRL şi nr. 24/02 septembrie 2014 în valoare de 218.335 RON emisă de SC GG. SRL de prestare servicii de transport pentru SC DD. SRL, rezultă că societăţile comerciale prestatoare au practicat un tarif în sumă medie de 179,42 RON/to, o sumă de aproape 4 ori mai mare decât preţul pieţei.

Instanţa a apreciat că facturile fiscale nr. x din 30 septembrie 2014 emise de SC GG. SRL de prestări servicii în sumă de 913.850 RON şi 1 din 22 decembrie 2014 emisă de SC II. SRL de prestări servicii consultanţă în valoare de 55.000 RON au fost în mod corect excluse de la deducere, reprezentând tranzacţii fictive, având în vedere elementele indicate mai sus, precum şi faptul că societatea era controlată de către inculpatul A. (administratori în firmă sunt K. în perioada 10 aprilie 2012 - 2015, societatea fiind înstrăinată către un om de paie - SS., începând cu 2015, când au început controalele fiscale, A. figurează angajat în funcţia de manager conform contractului de muncă nr. x din 23 decembrie 2013 şi administrator din data de 17 aprilie 2015, asociaţi în această firmă sunt S. începând cu 4 mai 2012, şi J. în perioada 4 mai 2012 - 14 august 2012, apoi, în anul 2015, părţile sociale sunt înstrăinate către A. şi SS., iar sediul social al firmei este în sat Vâlcele, com. Vâlcele, jud. Călăraşi, la imobilul aparţinând lui VVVVV.- tatăl inc. A., în timp ce împuternicită în bancă este K.), iar presupusele relaţii comerciale se desfăşoară tot cu societăţi aflate sub controlul grupului infracţional: SC GG. SRL (administratori în firmă sunt inculpatul N.- nepotul lui A. în perioada 9 aprilie 2012 - 2015, la începutul anului 2015, pentru sustragerea de la controalele financiar-fiscale, societatea este vândută martorului SS. care devine şi unic asociat şi administrator, iar sediul social al firmei este în sat Vâlcele, com. Vâlcele, jud. Călăraşi, la imobilul aparţinând lui VVVVV.- tatăl inc. A., în timp ce împuterniciţi în bancă sunt K. şi N.) şi SC II. SRL (unic asociat şi administrator în firmă figurând fiul lui A. - inculpatul Q.).

Organele fiscale stabilesc impozit pe profit suplimentar prin eliminarea cheltuielilor ce nu au avut la bază operaţiuni reale, pe întreaga perioadă verificată, suma de 222.116 RON.

Totodată, organele de control fiscal exclud de la deducere TVA în sumă de 332.921 RON, TVA aferent facturilor mai sus menţionate.

Pentru a "dovedi" realitatea tranzacţiilor comerciale desfăşurate între SC AA. SRL şi SC DD. SRL, membrii grupului infracţional organizat încheie în fals mai multe contracte:

Contractul de prestări servicii nr. x din 4 iunie 2014, semnat din partea prestatorului SC AA. SRL de către J., iar din partea beneficiarului SC DD. SRL de către K.

Contractul de prestări servicii nr. x din 25 martie 2013, semnat din partea prestatorului SC AA. SRL de către J., iar din partea beneficiarului SC DD. SRL de către K.

De asemenea, între aceleaşi persoane se încheie şi contractul de transport nr. x din 10 iunie 2014 precum şi Anexa nr. 1 la acest contract, dar şi contractul de prestări servicii nr. x din 3 septembrie 2013

Contractul de transport nr. x din 23 mai 2013 şi anexa nr. 1 la contract, încheiat între SC AA. SRL în calitate de prestator şi SC DD. SRL în calitate de beneficiar, este semnat de către K. în dublu rol - de administrator al SC AA. SRL şi administrator al SC DD. SRL

Faptul că toate contractele de prestări servicii încheiate între firmele din grup sunt întocmite în fals, în singurul scop al săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală, reiese inclusiv din numerotarea acestora, care nu ţine cont de cronologie şi dovedeşte că aceste contracte nu sunt înregistrate: spre exemplu, există contractul de prestări servicii nr. x din 3 septembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL în calitate de prestator şi SC DD. SRL în calitate de beneficiar dar şi contractul de prestări servicii nr. x din 04 iunie 2013 încheiat între SC AA. SRL în calitate de prestator şi SC DD. SRL în calitate de beneficiar. Se constată faptul că, contractul cu număr mai mare este încheiat cu trei luni înaintea contractului cu număr mai mic.

În acelaşi scop, sunt întocmite în fals, între SC AA. SRL şi SC DD. SRL, următoarele procese-verbale de recepţie lucrări: nr. x din 25 iunie 2014, nr. y din 8 iulie 2014, nr. z din 27 august 2014, nr. w din 6 noiembrie 2014 precum şi nr. 1 din 16 septembrie 2013, nr. 2 din 26 septembrie 2013, nr. 3 din 7 octombrie 2013, nr. 4 din 05 februarie 2014, nr. 5 din 17 martie 2014, nr. 6 din 24 martie 2014, nr. 7 din 4 aprilie 2014, nr. 8 din 14 aprilie 2014, nr. 9 din 22 aprilie 2014, nr. 10 din 13 mai 2014, nr. 11 din 26 iunie 2014, nr. 12 din 14 august 2014, nr. 1 din 19 iunie 2013, nr. 2 din 25 iunie 2013, nr. 1 din 14 iunie 2013, nr. 2 din 26 iunie 2013, nr. 3 din 29 iulie 2013.

În afară de reprezentanţii SC AA. SRL şi SC DD. SRL, respectiv inculpatele K. şi J., în procesele-verbale de recepţie lucrări, la rubrica Comisia de recepţie sunt trecuţi şi angajaţi ai fermei din Vâlcelele- FFFF., ZZZ.

Pentru a "dovedi" realitatea tranzacţiilor comerciale desfăşurate SC GG. SRL şi SC DD. SRL, membrii grupului infracţional organizat încheie în fals şi contractul de prestări servicii nr. x din 26 iunie 2014. Contractul este semnat din partea prestatorului SC GG. SRL de către N., iar din partea beneficiarului SC DD. SRL de către K.

Între aceleaşi părţi mai sunt încheiate în fals şi contractul de prestări servicii nr. x din 04 ianuarie 2014 şi anexa nr. 1 la contract, Actul adiţional nr. x din 7 ianuarie 2014 şi Actul adiţional nr. x din 09 ianuarie 2014.

În acelaşi scop, sunt întocmite în fals, între SC GG. SRL şi SC DD. SRL, următoarele procese-verbale de recepţie lucrări: nr. x din 11 august 2014, nr. y din 14 august 2014, nr. z din 31 ianuarie 2014, nr. w din 28 februarie 2014, nr. t din 31 martie 2014, nr. s din 30 aprilie 2014, nr. q din 31 mai 2014, nr. r din 30 iunie 2014, nr. 7 din 31 iulie 2014, nr. 8 din 31 august 2014, nr. 9 din 30 septembrie 2014, nr. 10 din 31 octombrie 2014, nr. 11 din 30 noiembrie 2014, nr. 12 din 31 decembrie 2014.

Primele două procesele-verbale sunt semnate de reprezentanţii SC GG. SRL şi SC DD. SRL În următoarele procese-verbale de recepţie lucrări, la rubrica Comisia de recepţie sunt trecuţi angajaţi ai fermei din Vâlcelele - DDDD., CCCC., AAAAAAAAA., EEEE., BBBBBBBBB. dar şi I.

Pentru a "dovedi" realitatea tranzacţiilor comerciale desfăşurate SC II. SRL şi SC DD. SRL, membrii grupului infracţional organizat încheie în fals şi contractul de consultanţă nr. x din 04 decembrie 2014. Contractul este semnat din partea consultantului SC II. SRL de către Q., iar din partea beneficiarului SC DD. SRL de către SS.

Fiind audiaţi cu privire la semnarea proceselor-verbale de recepţie lucrări, angajaţii firmelor din grup nu au recunoscut aceste documente. Astfel, aceştia au declarat:

Martorul CCCC.:

"Am lucrat succesiv pentru societăţile SC III. SRL, SC Y. SRL, SC AA. SRL şi SC DD. SRL (...)

Nu am auzit nimic despre această societate.( SC GG. SRL ) Este prima dată când am auzit acest nume. Despre celelalte societăţi am auzit pentru că am fost angajat pe ele.

Mi-au fost prezentate astăzi procesele-verbale de recepţie lucrări nr. x din 31 ianuarie 2014, nr. y din 28 februarie 2014, nr. z din 31 iulie 2014 şi nr. z din 31 august 2014.

Arăt faptul că semnătura din dreptul numelui meu nu-mi aparţine, nu a fost executată de către mine. Este prima dată când văd aceste procese-verbale. Nu mi s-a spus niciodată că aş face parte din vreo comisie de recepţie lucrări şi nici nu mi s-a cerut să semnez astfel de documente. Nu cunosc nimic despre serviciile ce sunt enumerate în aceste procese-verbale ca fiind prestate între cele două societăţi."

Martorul a declarat în cursul judecăţii: " Nu am semnat procesele-verbale de recepţie lucrări între GG. şi DD. Nu cunosc dacă au fost prestate lucrări de GG. pentru DD."

Martorul DDDD.:

"Nu am auzit de SC GG. SRL Despre SC DD. SRL ştiu din auzite că este firma lui A.

Mi-au fost astăzi prezentate procesele-verbale de recepţie lucrări nr. x din 31 ianuarie 2014 şi nr. y/28 februarie 2014 încheiate între SC GG. SRL şi SC DD. SRL Arăt faptul că semnătura din dreptul numelui meu nu-mi aparţine, nu a fost executată de mine.

Nu ştiu nimic despre lucrările ce ar fi avut loc între cele două societăţi comerciale. După cum am menţionat mai sus nici nu am auzit până astăzi de SC GG. SRL Nu îmi amintesc să mi se fi spus vreodată că aş face parte din vreo comisie de recepţie. Este prima dată când văd aceste procese-verbale. Îl cunosc pe CCCC., acesta fiind şeful de la zootehnie. Nu-mi explic cum apar eu împreună cu CCCC. în calitate de membrii în această comisie de recepţie.

Am aflat acum că aceste procese-verbale de recepţie au fost folosite pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Declar cu tărie că cele două procese-verbale sunt false, semnătura mea nefiind reală."

Martorul a declarat în cursul judecăţii: "Nu am lucrat niciodată pentru DD. Nu am semnat niciodată procese-verbale de recepţie lucrări. Nu mi s-a adus la cunoştinţă niciodată că aş face parte din vreo comisie de recepţie."

Martorul ZZZ.:

"Mi-au fost prezentate procesele-verbale de recepţie lucrări încheiate între SC AA. SRL şi SC DD. SRL respectiv procesul-verbal de recepţie lucrări nr. x din 06 noiembrie 2014, nr. y din 17 martie 2014, nr. z din 24 martie 2014, nr. w din 22 aprilie 2014, nr. t din 13 mai 2014, nr. s din 26 iunie 2014, nr. q din 14 august 2014, nr. r din 19 iunie 2013, nr. 2 din 25 iunie 2013, nr. 3 din 29 iulie 2013. Nu ştiu nu nimic despre aceste procese-verbale, semnătura din dreptul numelui meu nu îmi aparţine şi nu îmi amintesc să mi se fi cerut vreodată de către reprezentanţii SC AA. SRL să semnez astfel de documente.

Am aflat faptul că aceste documente au fost folosite pentru a justifica executarea unor contracte de prestări servicii - lucrări agricole şi respectiv contract de transport încheiat între SC AA. SRL şi SC DD. SRL în scopul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, însă eu nu pot da nici un fel de relaţii cu privire la acest aspect.

Cunosc pe K. şi ştiu că acesta lucra la biroul din Călăraşi. Aceasta nu venea la fermă în Vâlcelele. Am aflat că şi aceasta a făcut parte din aşa-zisa comisie de recepţie a lucrărilor menţionate în procesele-verbale de recepţie lucrări arătate mai sus dar după cum am declarat anterior eu nu am făcut niciodată parte dintr-o astfel de comisie".

Declaraţia a fost menţinută şi în faţa instanţei de judecată: Nu-mi aduc aminte să fi semnat procese-verbale de recepţie lucrări efectuate între SC AA. şi DD. Nu-mi aduc aminte să-mi fi cerut cei de la fermă să semnez documente. Eu lucram la câmp.

Martorul EEEE.:

"Mi-au fost prezentate astăzi procesele-verbale de recepţie lucrări nr. x din 31 mai 2014, nr. y/30 iunie 2014 şi 10/31 octombrie 2014 încheiate între SC GG. SRL şi SC DD. SRL, din care rezultă că eu aş fi făcut parte din comisia de recepţie a acestor lucrări. Arăt faptul că semnătura ce apare în dreptul numelui meu nu-mi aparţine, nu ştiu nimic despre lucrările desfăşurate între cele două societăţi comerciale. De asemenea arăt faptul că este prima dată când văd aceste documente, nu-mi amintesc să mi se fi cerut să semnez astfel de documente şi nici nu mi s-a spus că aş fi făcut parte din vreo comisie de recepţie lucrări.

O ştiu pe I. din vedere. Acesta venea destul de rar la ferma din Vâlcelele şi nu discuta cu noi. Nu am făcut parte dintr-o comisie de recepţie împreună cu I."

Declaraţia a fost menţinută şi în faţa instanţei de judecată: "Nu am semnat niciodată procese-verbale de recepţie lucrări."

Martorul FFFF.:

"Mi-au fost prezentate astăzi procesele-verbale de recepţie lucrări nr. x din 7 octombrie 2013, y din 5 februarie 2014, z din 17 martie 2014, w din 24 martie 2014, t din 4 aprilie 2014, s din 14 aprilie 2014, q din 14 august 2014, nr. r din 14 iunie 2013, 2 din 26 iunie 2013, încheiate între SC AA. SRL şi SC DD. SRL

Nu recunosc aceste documente şi nici semnătura mea de pe acestea. Observ chiar că majoritatea semnăturilor ce ar trebui să-mi aparţină sunt acoperite de ştampile pentru a nu se sesiza falsul.

Nu îmi amintesc să mi se fi spus că aş fi făcut parte dintr-o comisie de recepţie lucrări sau să mi se fi cerut să semnez procese-verbale de recepţie lucrări. Subliniez încă o dată că semnăturile nu-mi aparţin.

Nu cunosc nimic despre nişte contracte încheiate între SC AA. şi SC DD. Am aflat că aceste procese-verbale au fost folosite pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală dar nu pot da nici un fel de relaţii cu privire la acest aspect. Nu am semnat niciodată astfel de documente.

O cunosc pe K. Ştiu că acesta lucrează pentru A. la biroul din Călăraşi. Nu am făcut niciodată parte dintr-o comisie de recepţie împreună cu K. şi J."

Declaraţia a fost menţinută şi în faţa instanţei de judecată: "Nu am semnat niciodată procese-verbale de recepţie lucrări sau alte documente."

Din probele administrate la dosar instanţa a reţinut că, în perioada 30 iunie 2014 - 28 noiembrie 2014, societatea înregistrează în debitul contului 542 - avansuri de trezorerie - suma de 1.212.108 RON, ridicată de la casiera societăţii de către K., în calitate de administrator şi oferită sub formă de împrumut lui A. în vederea achiziţionării de cereale, achiziţii ce nu au loc nici până în 2015.

Astfel, conform contractului de împrumut nr. x din 01 iunie 2014 semnat de către K. în calitate de administrator al împrumutătorului SC DD. SRL şi A., în calitate de împrumutat, rezultă că SC DD. SRL îl împrumută pe cel din urmă cu suma de 1.500.000 RON pentru achiziţionarea de cereale.

Termenul de rambursare începe la data de 1 iunie 2014 şi se va încheia la data de 31 decembrie 32015.

Sumele ridicate din societate reprezintă în fapt, plăţi de dividende, o modalitate în care liderul A. se bucură de beneficiile aduse de societăţi, sume pentru care societatea datorează impozit pe dividende, prejudiciul fiind în sumă de 193.937 RON.

În consecinţă, tot în fals sunt întocmite şi dispoziţiile de plată către casierie din datele de 31 august 2014, 26 august 2014, 20 august 2014, 28 iulie 2014, 16 iulie 2014, 30 iulie 2014, 14 noiembrie 2004, 20 noiembrie 2014, 20 noiembrie 2014, 28 noiembrie 2014, 24 iunie 2014, 23 iunie 2014, 30 iunie 2014, 27 iunie 2014, 26 iunie 2014, 19 iunie 2014, 18 iunie 2014, 13 iunie 2014, 17 iunie 2014, 10 iunie 2014, 11 iunie 2014, 20 iunie 2014 şi 25 iunie 2014, semnate de către K. în calitate de administrator al SC DD. SRL

Relaţia de afiliere între SC DD. SRL şi SC AA. SRL în perioada 01 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2014, a fost generată de:

1. Controlul administrativ: cele două firme au acelaşi administrator, inculpata K.;

2. Controlul managerial: inculpatul A. este manager al firmei SC DD. SRL din data de 23 decembrie 2013 şi împuternicit cu drepturi depline al firmei SC AA. SRL din data de 17 ianuarie 2013;

3. Controlul economic: firma SC AA. SRL este singurul furnizor de imputuri agricole către SC DD. SRL;

4. Controlul financiar: firma SC AA. SRL a acordat împrumuturi fără dobândă/garanţie firmei SC DD. SRL

Relaţia de afiliere între SC DD. SRL şi SC GG. SRL în perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2014, este generată de:

1. Controlul managerial: inculpatul A. este manager al firmei SC DD. SRL din data de 23 decembrie 2013 şi împuternicit cu drepturi depline al firmei SC GG. SRL din data de 11 februarie 2014;

2. Controlul economic: firma SC GG. SRL este singurul furnizor de servicii deservire zootehnie, încărcat şi descărcat gunoi, către SC DD. SRL;

3. Controlul financiar: firma SC GG. SRL a acordat împrumuturi fără dobândă/garanţie firmei SC DD. SRL

Relaţia de afiliere între SC DD. SRL şi SC II. SRL în perioada 1 decembrie 2014 - 31 decembrie 201, este generată de faptul că inculpatul S., asociat unic al firmei SC DD. SRL din data de 14 august 2012 şi inculpatul Q., asociat unic/administrator al firmei SC II. SRL din data de 14 august 2014, sunt rude de gradul II, fiii inculpatului A., manager al firmei SC DD. SRL

IMPOZITUL PE PROFIT

Pentru anul 2013, s-au stabilit cheltuieli nedeductibile în sumă de 172.757 RON, astfel:

- suma de 139.175 RON, reprezentând cheltuieli aferente consumului nejustificat de insecticide şi erbicide pentru culturile agricole, stabilit ca diferenţă între consumurile înregistrate de societate din facturile emise de către firma afiliată SC AA. SRL (prestări servicii + materiale) şi consumurile calculate în funcţie de doza recomandată a produsului utilizat.

Situaţia pe facturi se prezintă astfel:

1. factura nr. x din 17 iunie 2013 - ctr. Prestări servicii nr. x din 12 octombrie 2012, în valoare de 102.600 RON şi TVA în sumă de 24.624 RON, din care suma de 72.424 RON stinsă prin ordine de compensare iar diferenţa în sumă de 150.400 RON achitată prin decontare bancară, conform căreia:

a. pentru suprafaţa de 10.82 ha grâu s-au facturat: x litri insecticid calypso faţă de 1.08 litri (calculat în funcţie de doza recomandată):

10,82 ha x 0,1 litri/ha = 1,08 litri

b. pentru suprafaţa de 27,87 ha orzoaică s-au facturat: x litri insecticid calypso faţă de 2,79 litri (calculat în funcţie de doza recomandată).

27,87 ha x 0,1 litri/ha = 2,79 litri

2. factura nr. x din 22 decembrie 2013 - ctr. Prestări servicii nr. x din 23 mai 2013, în valoare de 1.135.840 RON şi TVA în sumă de 272.602 RON, achitată prin ordin de compensare conform căreia pentru suprafaţa de 210 ha porumb (cultură dublă) s-au facturat: x litri erbicid mistral turbo faţă de 126 litri (calculat în funcţie de doza recomandată).

210 ha x 0,6 litri/ha = 126 litri

În cadrul celor două contracte de prestări servicii, firma SC DD. SRL este reprezentată de către K., iar firma SC AA. SRL este reprezentată de către J., sora inculpatului A., în condiţiile în care inculpata K. avea calitatea de administrator la ambele firme.

- suma de 33.582 RON, reprezentând ajustarea cheltuielilor de transport cereale (grâu, orzoaică) pe ruta Grădiştea - Vâlcelele, înregistrate în baza facturii nr. x din 21 iunie 2013 în valoare totală de 50.937 RON, emisă de către firma afiliată SC AA. SRL, deoarece a fost practicat un tarif în sumă de 208,24 RON/to, în timp ce între persoanele independente, în aceleaşi condiţii din punct de vedere comercial, tariful mediu este în sumă de 38 RON/to.

Factura în cauză a fost achitată prin ordin de compensare şi a fost emisă în baza contractului de prestări servicii nr. x din 23 mai 2013, ambele firme fiind reprezentate de către K., în calitate de administrator.

Pentru profitul impozabil stabilit suplimentar în sumă de 172.757 RON, organul de inspecţie fiscală stabileşte impozit pe profit suplimentar în sumă de 27.641 RON (172.757 * 16%).

Pentru anul 2014, s-au stabilit cheltuieli nedeductibile în sumă de 1.215.468 RON, astfel:

- suma de 98.696 RON, reprezentând ajustarea cheltuielilor aferente consumului nejustificat de insecticide şi erbicide pentru culturile agricole, stabilit ca diferenţă între consumurile înregistrate de societate din facturile emise de către firma afiliată SC AA. SRL (prestări servicii + materiale) şi consumurile calculate în funcţie de prospectul produsului utilizat.

Situaţia pe facturi se prezintă astfel:

1. factura nr. x din 22 aprilie 2014 - ctr. Prestări servicii nr. x din 3 septembrie 2013, în valoare de 165.000 RON şi TVA în sumă de 39.600 RON, achitată prin decontare bancară, conform căreia:

a. pentru suprafaţa de 21 ha grâu s-au facturat: x litri insecticid calypso faţă de 2,10 litri (calculat în funcţie de doza recomandată):

21 ha x 0,1 litri/ha = 2,10 litri

b. pentru suprafaţa de 21 ha porumb s-au facturat: x litri erbicid mistral turbo faţă de 12,60 litri (calculat în funcţie de doza recomandată).

21 ha x 0,6 litri/ha = 12,60 litri

2. factura nr. x din 30 iunie 2014 - ctr. Prestări servicii nr. x din 4 iunie 2014, în valoare de 213.952 RON şi TVA în sumă de 51.348 RON, achitată prin decontare bancară, conform căreia pentru suprafaţa de 23,3 ha porumb (cultură dublă) s-au facturat: x litri erbicid mistral turbo faţă de 13,98 litri (calculat în funcţie de doza recomandată).

23,3 ha x 0,6 litri/ha = 13,98 litri.

În cadrul celor două contracte de prestări servicii, firma SC DD. SRL este reprezentată de către K., iar firma SC AA. SRL este reprezentată de către J., sora inculpatului A., în condiţiile în care inculpata K. avea calitatea de administrator la ambele firme.

- suma de 108.953 RON, reprezentând cheltuieli de transport cereale (grâu, porumb, rapiţă, paie) pe ruta Grădiştea - Vâlcelele, facturate de către SC AA. SRL şi SC GG. SRL, afiliate firmei SC DD. SRL, deoarece a fost practicat un tarif mediu în sumă de 179,42 RON/to, în timp ce între persoanele independente, în aceleaşi condiţii din punct de vedere comercial, tariful mediu este în sumă de 46 RON/to.

Situaţia pe facturi se prezintă astfel:

1. factura nr. x din 19 iunie 2014 în valoare de 59.609 RON şi TVA în sumă de 14.306 RON, reprezentând transport grâu şi rapiţă, achitată prin decontare bancară, emisă în baza contractului de prestări servicii nr. x, firma SC DD. SRL fiind reprezentată de către K., iar firma SC AA. SRL reprezentată de către J., sora inculpatului A., în condiţiile în care inculpata K. avea calitatea de administrator la ambele firme.

2. factura nr. x din 02 septembrie 2014, în valoare totală de 218.335 RON (achitat doar 11.830 RON, prin decontare bancară), emisă de către firma afiliată SC GG. SRL, în baza contractului de prestări servicii nr. x A/24 iunie 2014, din care transport porumb boabe şi paie în valoare de 88.038 RON şi TVA în sumă de 21.129 RON;

- suma de 49.614 RON, reprezentând diferenţă cheltuieli recoltat porumb boabe de pe suprafaţa de 21 ha, înregistrate cu factura nr. x din 2 septembrie 2014, în valoare totală de 218.335 RON (achitat doar 11.830 RON, prin decontare bancară), emisă de către firma afiliată GG. SRL, deoarece a fost practicat un tarif în sumă de 164,92 RON/to, în timp ce între persoane independente, în aceleaşi condiţii din punct de vedere comercial, tariful mediu este în sumă de 350 RON/ha.

calcul recoltat din factură: x,04 to porumb x 164,92 RON/to = 55.914 RON calcul organ de inspecţie fiscală: 21 ha x 350 RON/ha = 7.350 RON, diferenţă recoltă 48.564 RON

Pentru prestările în cauză, a fost achitată prin decontare bancară doar suma de 11.830 RON, iar diferenţa în sumă de 206.505 RON era neachitată la data încheierii raport de inspecţie fiscală.

- suma de 913.850 RON, reprezentând cheltuieli înregistrate cu factura nr. x din 30 septembrie 2014, emisă de către firma SC GG. SRL, reprezentând transport cereale (1 iunie 2014 - 31 decembrie 2014), deservire zootehnie (01 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2014), încărcat şi transportat gunoi, deoarece:

- pentru transportul de cereale din perioada 1 iunie 2014 - 31 decembrie 2014 specificat în factură, în sumă de 51.300 RON şi TVA aferentă în sumă de 12.312 RON, societatea nu a prezentat documente justificative, iar pentru producţia anului 2013 - 2014 transportul este deja inclus în factura nr. x din 19 iunie 2014 emisă de către firma SC AA. SRL şi factura nr. x din 2 septembrie 2014 emisă de către firma SC GG. SRL;

- pentru deservire zootehnie, încărcat şi transportat gunoi, în perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2014, în sumă de 826.550 RON şi TVA aferentă în sumă de 207.012 RON ca documente justificative societatea a prezentat procese-verbale de recepţie lucrări lunare, în care este specificat un tarif mediu în valoare de 826 RON/zi fără o documentaţie explicită pe componente a valorii acestuia, iar în cadrul notei explicative din data de 21 mai 2015 (prezentată în data de 25 mai 2015), este prezentat doar un mod de calcul pentru care nu au fost prezentate documente justificative;

Cu privire la consumul de motorină pentru deservire zootehnie, în cadrul notei explicative, A. face declaraţii contradictorii, astfel: la întrebarea pusă de organele de inspecţie fiscală:

"În cadrul prestărilor de servicii agricole efectuate de către SC AA. SRL şi SC GG. SRL, combustibilul şi input-urile agricole au fost asigurate exclusiv de prestator sau de către firma SC DD. SRL?", administratorul declară faptul că "motorina pentru deservire zootehnie a fost asigurată de către firma SC DD. SRL", societatea înregistrând în contabilitate un consum de 15 to motorină în valoare de 77.307 RON (conform bonurilor de consum prezentate). De asemenea în cadrul răspunsului de la întrebarea nr. 9, se explică faptul că tariful, facturat de către firma SC GG. SRL pentru deservire zootehnie, cuprinde un consum de 50 to motorină în valoare de 215.000 RON.

Societatea a avut ca personal angajat între 2 şi 5 îngrijitori animale, între 2 şi 3 muncitori necalificaţi, personal care putea asigura încărcarea gunoiului de grajd.

- suma de 44.355 RON, reprezentând cheltuieli cu servicii consultanţă facturate de către firma afiliată SC II. SRL cu factura nr. x din 22 decembrie 2014 în valoare totală de 55000 din care TVA în sumă de 10.645 RON.

În factură, la denumirea produselor sau serviciilor figurează prestări servicii consultanţă, fără a fi precizat numărul şi data vreunui contract.

Conform explicaţiilor administratorului factura în cauză a fost întocmită în baza Contractului nr. x din 4 decembrie 2014, având ca obiect întocmire proiect "investiţii în exploatări agricole".

Urmare analizării documentelor prezentate, instanţa consideră că studiul prezentat nu are legătură cu serviciul facturat (ci doar s-au fabricat documente fictive între părţi) iar cheltuielile în cauză sunt nedeductibile fiscal, din următoarele considerente:

- în anul 2014 firma SC II. SRL nu deţinea personal angajat;

- asociat unic al SC DD. SRL este S., fratele inculpatului Q. asociat unic şi administrator al SC II. SRL - copiii inculpatului A. - persoana care controlează aceste firme.

- obiectul proiectului prezentat de societate ca document justificativ este "înfiinţare fermă de porci la SC DD. SRL", în timp ce obiectul proiectului din Contractul nr. x din 4 decembrie 2014, este "investiţii în exploataţii agricole"

- există dovezi clare cu privire la faptul că studiul prezentat a avut ca sursă de inspiraţie studiul "modernizare fermă de porci la SC CCCCCCCCC. SRL Călăraşi", aparţinând firmei CCCCCCCCC. SRL (în prezent DDDDDDDDD. SRL), înfiinţată în august 2009, cu punct de lucru în comuna Dragoş Vodă, dintre care amintim:

1. descrierea construcţiei şi fluxul tehnologic sunt identice;

2. în cadrul proiectului prezentat, la capitolul 3.3 "structura constructivă", pentru cele patru obiective (hală îngrăşătorie) se menţionează "acoperişul va fi refăcut în totalitate", în condiţiile în care pentru SC DD. SRL se presupune înfiinţarea unei ferme şi nu modernizarea uneia deja existente (cazul firmei CCCCCCCCC. SRL):

3. în cadrul proiectului prezentat, la capitolul 3.7 "avize şi acorduri", sunt menţionate următoarele: certificat de urbanism nr. x din 26 octombrie 2010 - Primăria comunei Dragoş Vodă; adeverinţa nr. x din 27 octombrie 2010 - Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi; notificare nr. x din 26 octombrie 2010 - Direcţia Sanitară şi pentru Siguranţa Alimentelor Călăraşi; notificare nr. x din 26 octombrie 2010 - Direcţia de Sănătate Publică - Călăraşi; în condiţiile în care societatea SC DD. SRL a fost înfiinţată în anul 2012, iar amplasarea investiţiei este în comuna Vâlcelele şi nu în comuna Dragoş Vodă.

- stingerea datoriei către furnizor nu s-a efectuat prin virament bancar ci prin înregistrarea ordinului de compensare nr. x din 21 februarie 2015.

Pentru profitul impozabil stabilit suplimentar în sumă de 1.215.468 RON, organul de inspecţie fiscală a stabilit impozit pe profit suplimentar în sumă de 194.475 RON (1.215.468 RON * 16%).

B. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

- suma de 57.089 RON, reprezentând TVA deductibilă aferentă consumului nejustificat de insecticide şi erbicide pentru culturile agricole, stabilit ca diferenţă între consumurile înregistrate de societate din facturile emise de către firma afiliată SC AA. SRL (prestări servicii + materiale) şi consumurile calculate în funcţie de prospectul produsului utilizat.

Situaţia pe facturi se prezintă astfel:

1. factura nr. x din 17 iunie 2013 - ctr. Prestări servicii nr. x din 12 octombrie 2012, în valoare de 102.600 RON şi TVA în sumă de 24.624 RON, din care suma de 72.424 RON stinsă prin ordine de compensare iar diferenţa în sumă de 150.400 RON achitată prin decontare bancară, conform căreia:

- pentru suprafaţa de 10,82 ha grâu s-au facturat: x litri insecticid calypso faţă de 1,08 litri (calculat în funcţie de doza recomandată):

- pentru suprafaţa de 27,87 ha orzoaică s-au facturat: x litri insecticid calypso faţă de 2,79 litri (calculat în funcţie de doza recomandată).

2. factura nr. x din 20 decembrie 2013 - ctr. Prestări servicii nr. x din 23 mai 2013, în valoare de 1.135.840 RON şi TVA în sumă de 272.602 RON, achitată prin ordin de compensare, conform căreia pentru suprafaţa de 210 ha porumb (cultură dublă) s-au facturat: x litri erbicid mistral turbo faţă de 126 litri (calculat în funcţie de doza recomandată):

3. factura nr. x din 22 aprilie 2014 - ctr. Prestări servicii nr. x din 03 septembrie 2013, în valoare de 165.000 RON şi TVA în sumă de 39.600 RON, achitată prin decontare bancară, conform căreia:

- pentru suprafaţa de 21 ha grâu s-au facturat: x litri insecticid calypso faţă de 2,10 litri (calculat în funcţie de doza recomandată):

- pentru suprafaţa de 21 ha porumb s-au facturat: x litri erbicid mistral turbo faţă de 12,60 litri (calculat în funcţie de doza recomandată):

4. factura nr. x din 30 iunie 2014 - ctr. Prestări servicii nr. x din 4 iunie 2014, în valoare de 213.952 RON şi TVA în sumă de 5.134.800 RON, achitată prin decontare bancară, conform căreia pentru suprafaţa de 23 ha porumb (cultură dublă) s-au facturat: x litri erbicid mistral turbo faţă de 13,98 litri (calculat în funcţie de doza recomandată).

În cadrul celor două contracte de prestări servicii, firma SC DD. SRL este reprezentată de către K., iar firma SC AA. SRL este reprezentată de către J., sora inculpatului A., în condiţiile în care inculpata K. avea calitatea de administrator la ambele firme.

- suma de 34.208 RON, reprezentând TVA deductibilă aferentă ajustării cheltuielilor de transport cereale (grâu, porumb, rapiţă, orzoaică, paie) pe ruta Grădiştea - Vâlcelele, facturate de către firmele SC AA. SRL şi SC GG. SRL, afiliate ale firmei SC DD. SRL, deoarece a fost practicat un tarif mediu în sumă de 183 RON/to, în timp ce între persoane independente, în aceleaşi condiţii din punct de vedere comercial, tariful mediu este în sumă de 38 RON/to pentru anul 2013 şi 46 RON/to pentru anul 2014 (anexa nr. 2).

Situaţia pe facturi se prezintă astfel:

1. factura nr. x din 21 iunie 2013 - în valoare de 41.078 RON şi TVA în sumă de 9.859 RON, emisă de către firma afiliată SC AA. SRL, reprezentând transport grâu şi orzoaică, achitată prin ordin de compensare, emisă în baza contractului de prestări servicii nr. x din 23 mai 2013, ambele firme fiind reprezentate de către K., în calitate de administrator;

2. factura nr. x din 19 iunie 2014 - în valoare de 59.609 RON şi TVA în sumă de 14.306 RON, emisă de către firma afiliată SC AA. SRL, reprezentând transport grâu şi rapiţă, achitată prin decontare bancară, emisă în baza contractului de prestări servicii nr. x, firma SC DD. SRL reprezentată de către K., iar firma SC AA. SRL este reprezentată de către J., sora inculpatului A., în condiţiile în care inculpata K. avea calitatea de administrator la ambele firme;

3. factura nr. x din 2 septembrie 2014 - în valoare totală de 218.335 RON (achitat doar 11.830 RON, prin decontare bancară) emisă de către firma afiliată SC GG. SRL din care transport porumb boabe şi paie în valoare de 88.038 RON şi TVA în sumă de 21.129lei, emisă în baza Contractului de prestări servicii nr. x A din 24 iunie 2014.

- suma de 11.655 RON, reprezentând TVA deductibilă aferentă ajustării cheltuielilor de recoltat porumb boabe de pe suprafaţa de 21 ha, înregistrate cu factura nr. x din 2 septembrie 2014, emisă de către firma afiliată SC GG. SRL, deoarece a fost practicat un tarif în sumă de 164,92 RON/to, în timp ce între persoane independente, în aceleaşi condiţii din punct de vedere comercial, tariful mediu este în sumă de 350 RON/ha.

- suma de 219.324 RON, reprezentând TVA deductibilă aferentă cheltuielilor în sumă de 913.850 RON înregistrate cu factura nr. x din 30 septembrie 2014, emisă de către firma afiliată SC GG. SRL, reprezentând transport cereale (1 iunie 2014 - 31 decembrie 2014), deservire zootehnie (1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2014), încărcat şi transportat gunoi, deoarece:

- pentru transportul de cereale din perioada 1 iunie 2014 - 31 decembrie 2014 specificat în factură, în sumă de 51.300 RON şi TVA aferentă în sumă de 12.312 RON, societatea nu a prezentat documente justificative, iar pentru producţia anului 2013 - 2014 transportul este deja inclus în factura nr. x din 19 iunie 2014 emisă de către firma SC AA. SRL şi factura nr. x din 2 septembrie 2014 emisă de către firma SC GG. SRL;

- pentru deservire zootehnie, încărcat şi transport gunoi, în perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2014, în sumă de 862.550 RON şi TVA aferentă în sumă de 207.012 RON ca documente justificative societatea a prezentat procese-verbale de recepţie lucrări lunare, în care este specificat un tarif mediu în valoare de 826 RON/zi fără o documentaţie explicită pe componente a valorii acestuia, iar în cadrul notei explicative din data de 21 mai 2015 (prezentată în data de 25 mai 2015), este prezentat doar un mod de calcul pentru care nu au fost prezentate documente justificative.

- suma de 10.645 RON, reprezentând TVA deductibilă aferentă serviciilor de consultanţă facturate de către firma SC II. SRL, cu factura nr. x din 22 decembrie 2014 în valoare totală de 55000 din care TVA în sumă de 10645 RON.

În factură, la denumirea produselor sau serviciilor figurează prestări servicii consultanţă, fără a fi precizat numărul şi data vreunui contract.

Conform explicaţiilor administratorului, factura în cauză a fost întocmită în baza Contractului nr. x din 4 decembrie 2014, având ca obiect întocmire proiect "investiţii în exploatări agricole".

În vederea justificării prestării în cauză, administratorul societăţii a prezentat un studiu de fezabilitate - înfiinţare fermă de porci la SC DD. SRL, având ca localizare proiect comuna Vâlcelele, judeţul Călăraşi.

Urmare analizării documentelor prezentate, instanţa a considerat că studiul prezentat nu are legătură cu serviciul facturat (ci doar s-au fabricat documente fictive între părţi), iar cheltuielile în cauză sunt nedeductibile fiscal, din următoarele considerente:

- în anul 2014 firma SC II. SRL nu deţinea personal angajat;

- asociat unic al SC DD. SRL este S., fratele inculpatului Q. asociat unic şi administrator al SC II. SRL - copiii inculpatului A. - persoana care controlează aceste firme.

- obiectul proiectului prezentat de societate ca document justificativ este "înfiinţare fermă de porci la SC DD. SRL", în timp ce obiectul proiectului din Contractul nr. x din 04 decembrie 2014, este "investiţii în exploataţii agricole"

- există dovezi clare cu privire la faptul că studiul prezentat a avut ca sursă de inspiraţie proiectul "modernizare fermă de porci la SC CCCCCCCCC. SRL Călăraşi", proiect aparţinând firmei CCCCCCCCC. SRL (în prezent DDDDDDDDD. SRL), înfiinţată în august 2009, cu punct de lucru în comuna Dragoş Vodă, dintre care amintim:

1. descrierea construcţiei şi fluxul tehnologic sunt identice;

2. în cadrul proiectului prezentat, la capitolul 3.3 "structura constructivă", pentru cele patru obiective (hală îngrăşătorie) se menţionează "acoperişul va fi refăcut în totalitate", în condiţiile în care pentru SC DD. SRL se presupune înfiinţarea unei ferme şi nu modernizarea uneia deja existente(cazul firmei CCCCCCCCC. SRL):

3. în cadrul proiectului prezentat, la capitolul 3.7 "avize şi acorduri", sunt menţionate următoarele: certificat de urbanism nr. x din 26 octombrie 2010 - Primăria comunei Dragoş Vodă; adeverinţa nr. x din 27 octombrie 2010 - Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi; notificare nr. x din 26 octombrie 2010 - Direcţia Sanitară şi pentru Siguranţa Alimentelor Călăraşi; notificare nr. x din 26 octombrie 2010 - Direcţia de Sănătate Publică - Călăraşi; în condiţiile în care societatea SC DD. SRL a fost înfiinţată în anul 2012, iar amplasarea investiţiei este în comuna Vâlcelele şi nu în comuna Dragoş Vodă.

- stingerea datoriei către furnizor nu s-a efectuat prin virament bancar, ci prin înregistrarea ordinului de compensare nr. x din 21 februarie 2015.

II. În perioada 25 iulie 2013 - 27 ianuarie 2015, societatea a primit cu titlu de împrumut sume în valoare totală de 1.225.841 RON, de la: S., SC AA. SRL, SC GG. SRL, SC II. SRL, SC FF. SRL, EEEEEEEEE. SRL, evidenţiate în contul 462 "creditori diverşi".

Reprezentantul societăţii justifică destinaţia sumelor primite cu titlu de împrumut astfel:

"între SC DD. SRL şi A. s-a perfectat un contract în baza căruia A. să achiziţioneze cereale; suma la care se face referire reprezintă avans pentru marfa ce urmează a fi primită;".

În perioada 30 iunie 2014 - 28 noiembrie 2014, societatea înregistrează în debitul contului 542 "avansuri de trezorerie", în sumă totală de 1.212.108 RON, ridicată din caseria societăţii de către inculpata K., în calitate de administrator şi oferită sub formă de împrumut inculpatului A. (administrator din data de 17 aprilie 2015), în vederea achiziţionării de cereale.

La întrebările puse de organul de inspecţie fiscală cu privire la modul de justificare al acestor sume, administratorul societăţii răspunde:

"suma în cauză a fost ridicată în vederea achiziţionării de cereale iar până la data prezentă, SC DD. SRL nu a făcut niciun demers prin care să solicite o cantitate fermă pentru mărfuri ce intră în competenţa acestui contract".

Întrucât din punct de vedere fiscal, sumele ridicate din societate fără dovada efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, sunt asimilate cu plăţi de dividende pentru care societatea datorează impozit pe dividende, în conformitate cu prevederile art. 7, pct. 12, din Legea nr. 571/2003 - privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa apreciază că plăţi au reprezentat modalităţi prin care inculpatul A. se bucură de beneficiile aduse de această societate, reprezentând în fapt, dividende încasate fără respectarea dispoziţiilor legale.

În consecinţă, s-a apreciat că, în mod corect organul de inspecţie fiscală a stabilit impozit pe dividende suplimentar în sumă de 193.937 RON, astfel:

sold debitor cont 542 la 31 decembrie 2014: 1.212.108 RON x 16% = 193.937 RON.

- SC JJ. SRL este înfiinţată în iunie 2010 în scopul de a fi introdusă în circuitul tranzacţiilor fictive. Administratori în firmă sunt K. în perioada 8 iunie 2010 - 29 noiembrie 2010 şi R. începând cu data de 29 noiembrie 2010.

La data de 26 septembrie 2012, organele de inspecţie fiscală s-au deplasat la sediul social declarat al SC JJ. SRL din com. Vâlcelele în scopul efectuării unei inspecţii fiscale, unde nu a fost găsită nicio persoană. Cu această ocazie, organele de control au lăsat invitaţii reprezentanţilor societăţii - K. (asociat) şi R. (administrator) care nu au dat curs solicitărilor de a se prezenta la sediul DGFP Călăraşi cu documentele financiar-contabile pentru perioada 18 iunie 2010 - 30 iunie 2012.

Pentru lămurirea situaţiei societăţii, organele de control fiscal au procedat la verificarea încrucişată cu agenţii economici care figurează ca furnizori de bunuri/servicii ai SC JJ. SRL: SC AA. SRL, SC ZZ. SRL şi SC FFFFFFFFF. SRL

A., în calitate de împuternicit al SC AA. SRL a prezentat organelor fiscale o adresă emisă de către Postul de Poliţie Vâlcelele din care rezulta că în noaptea de 6/7 aprilie 2013, au fost sustrase mai multe bunuri şi documente financiar-contabile, motivând astfel că nu poate pune la dispoziţie contabilitatea SC AA. SRL şi arătând, de asemenea că nu mai reţine în ce au constat relaţiile comerciale ale SC AA. SRL cu SC JJ. SRL

K. avea la acea dată, atât calitatea de administrator în SC AA. SRL cât şi cea de asociat în SC JJ. SRL

La data de 24 mai 2013, organele de control fiscal s-au deplasat în com. Vâlcelele la sediul social declarat al SC ZZ. SRL pentru verificarea realităţii relaţiilor comerciale cu SC JJ. SRL, ocazie cu care au constatat că nici această societate nu desfăşoară activitate la sediul declarat şi nu au găsit nici reprezentanţii societăţii W. (asociat şi administrator) şi V. (asociat).

Având în vedere faptul că tranzacţiile comerciale declarate de către societate sunt numai cu societăţi comerciale care se sustrag de la efectuarea inspecţiilor fiscale precum şi cu contribuabili declaraţi inactivi, şi având în vedere şi legăturile dintre firme (de afiliere şi control, după cum rezultă din declaraţiile inculpaţilor A., V., W.), instanţa de judecată a apreciat că tranzacţiile ca fiind fictive, înregistrate şi declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare.

Prin urmare, s-a stabilit un prejudiciu estimat cauzat bugetului general consolidat al statului în valoare de 2.955.000 RON, din care 920.659 RON, reprezentând impozit pe profit şi 2.034.744 RON reprezentând TVA de plată suplimentară.

La data de 14 iunie 2013, D.G.F.P. Călăraşi întocmeşte plângere penală pe numele lui R. pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de evaziune fiscală, în calitate de administrator al SC JJ. SRL, în perioada 2012-2013, prin evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive şi prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, întocmind în acest sens un proces-verbal prin care au constatat că societatea a declarat achiziţii de la societăţi ai căror reprezentanţi legali s-au sustras de la efectuarea inspecţiilor fiscale sau de la contribuabili declaraţi inactivi, societatea nu a înregistrat în evidenţa contabilă o parte din veniturile realizate şi de asemenea a efectuat înregistrări inexacte, având drept consecinţă denaturarea veniturilor, şi a rezultatelor financiare ce se reflectă în bilanţ. Ca urmare a neregulilor constatate în urma inspecţiei fiscale, organele de inspecţie fiscală au procedat la excluderea de la deducere a cheltuielilor aferente facturilor de cumpărare care nu reflectă operaţiuni reale şi la repunerea veniturilor realizate ce nu au fost înregistrate în contabilitate, fapt care a dus la modificarea bazei de impozitare şi implicit la stabilirea unui prejudiciu estimat cauzat bugetului general consolidat al statului în valoare de 2.955.000 RON, din care 920.659 RON reprezentând impozit pe profit şi 2.034.744 RON reprezentând TVA de plată suplimentară.

În ceea ce priveşte relaţiile comerciale dintre SC JJ. SRL şi SC AA. SRL, organele fiscale nu au putut realiza controlul încrucişat întrucât A., în calitate de împuternicit al SC AA. SRL, nu a prezentat documentele solicitate motivând că i-au fost sustrase, şi nici nu le-a refăcut conform dispoziţiilor legale în vigoare. Referitor la furnizorul ZZ. SRL, organele fiscale nu au putut efectua controlul încrucişat deoarece în urma deplasării la sediul declarat al societăţii, au constatat că societatea nu funcţionează la sediul respectiv, iar W. - asociat şi administrator şi V. - asociat nu s-au prezentat ca urmare a invitaţiilor transmise de organele fiscale.

Cu ocazia audierii de către organele de cercetare ale poliţiei judiciare, R., în data de 11 iunie 2013 a declarat că în luna octombrie 2010 a preluat 95% din părţile sociale ale SC JJ. SRL, dar că toate documentele societăţii au rămas la contabilă, pe care nu mai ştie unde o poate găsi, uitând şi numele acesteia, el nedesfăşurând niciun fel de activitate comercială ulterior preluării societăţii. Fiind audiată inculpata K., în data de 11 iunie 2013, a declarat că a înfiinţat societatea JJ. SRL în anul 2010, cu sediul în Vâlcelele, dar că nu-şi mai aminteşte cine era proprietarul imobilului. În legătura cu documentele societăţii aceasta a declarat că le-a predat lui R. cu ocazia cesionării părţilor sociale către acesta.

În cursul judecăţii, inculpatul R. a declarat: "L-am cunoscut pe A. pentru că mă ocupam cu achiziţia de cereale. În 2010, am fost de acord că preiau SC JJ. la solicitarea acestuia de la inc. K. Am făcut acest lucru pentru că mi s-a promis că vom lucra pe această societate şi pentru că-l ştiam ca om de bază în Călăraşi. Toate actele societăţii au rămas la K. şi au lucrat cu un cont deschis anterior la D., despre care eu nu ştiam nimic şi pentru care nu am dat specimen de semnătură. Nu am semnat nici un act pentru JJ."

Ambii au arătat că nu au desfăşurat nicio activitate comercială pe SC JJ. SRL

Organele de cercetare ale poliţiei judiciare au procedat chiar şi la confruntarea acestora, ambii menţinându-şi poziţia şi fără a spune ceva cu privire la implicarea inculpatului A.

Din Adresa nr. x din 12 iulie 2013 a Inspectoratului Teritorial de Muncă Călăraşi, a rezultat că SC JJ. SRL figurează cu un singur angajat - inculpatul R., în perioada 5 iulie 2011 - 4 mai 2012.

Din procesul-verbal de inspecţie fiscală, întocmit la data de 14 iunie 2013, a rezultat următoarele:

În data de 26 septembrie 2012 organele de control fiscal s-au deplasat la sediul social declarat al SC JJ. SRL din jud. Călăraşi, pentru efectuarea inspecţiei fiscale în vederea soluţionării Avizului de inspecţie fiscală nr. x din 29 august 2012 (aviz returnat cu menţiunea:

"refuză primirea se aprobă înapoierea"), unde nu a fost găsită nicio persoană.

Urmare a faptului că, atât administratorul societăţii R., cât şi asociatul în persoana inculpatei K. nu au putut fi contactaţi telefonic au fost întocmite invitaţiile nr. x din 27 septembrie 2012 prin care se solicită prezenţa acestora la sediul DGFP Călăraşi în data de 22 octombrie 2012 ora 10:00 cu documentele financiar - contabile pentru perioada 18 iunie 2010 - 30 iunie 2012.

Notificările transmise societăţii au fost returnate având înscris ca motiv al nepredării - destinatar mutat pentru R., iar pentru inculpata K. - expirat termen de păstrare.

Referitor la solicitarea de informaţii cu privire la rulajele conturilor deschise la D. şi MM.

- SC JJ. SRL figurează la MM. cu un cont care a înregistrat o singură operaţiune reprezentând primirea sumei de 548,15 RON spre consemnare numerar de la R.

- SC JJ. SRL figurează la D. cu două conturi deschise respectiv unul în RON şi unul în euro, persoană împuternicită pe conturile societăţii este inculpata K.

Din analiza extraselor bancare, pentru perioada 01 ianuarie 2011 - 31 mai 2012, SC JJ. SRL efectua tranzacţii bancare (încasări şi plăţi) după cum urmează:

- plăţi pentru achiziţii în sumă de 3.411.193 RON;

De asemenea s-a constatat că:

- suma de 858.300 RON, a fost retrasă de către asociatul societăţii inculpata K. cu specificaţia "diverse plăţi", "achiziţii cereale" sau "restituire aport conform contract".

- suma de 20.000 RON, a fost retrasă de către inculpata I. cu specificaţia "restituire conform contract".

- încasări aferente livrărilor în sumă de 2.622.467 RON;

De asemenea s-a constatat că SC JJ. SRL a încasat:

- suma de 1.200.000 RON, de la inculpatul A. cu specificaţia "împrumut firmă conform contract" şi "c/val avans lucernă, fân"

- suma de 170.000 RON de la inculpata I. cu specificaţia "contract împrumut"

- suma de 13.300 RON de la asociatul societăţii inculpata K.

La data de 26 mai 2013 contul are sold "0" RON.

În urma analizei informaţiilor preluate din baza de date a DGFP Călăraşi, cu privire la "Declaraţia informativă "394" aferentă semestrului II 2010, I şi II 2011, şi lunilor ianuarie, februarie şi martie 2012 s-au constatat următoarele:

1) Achiziţii efectuate de SC JJ. SRL declarate în D 394 şi nedeclarate de parteneri

- SC GGGGGGGGG. SRL (CUI: x)

În semestrul II 2011 SC JJ. SRL declara în declaraţia 394 achiziţie de la SC GGGGGGGGG. SRL în sumă de 26.839 RON baza şi 6.441 RON TVA, SC GGGGGGGGG. SRL nedeclarând livrarea.

Din baza de date a DGFP Călăraşi s-au verificat informaţii detaliate referitoare la SC GGGGGGGGG. SRL şi s-au constatat următoarele:

- societatea nu a depus niciun decont de TVA (cod 300), nicio declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional (cod 394) şi nicio Declaraţie 101 privind impozitul pe profit;

- SC GGGGGGGGG. SRL este declarat contribuabil inactiv conform OPANAF nr. 2073/13 mai 2011.

2) Achiziţii efectuate şi declarate de către SC JJ. SRL şi parteneri în Declaraţia informativă 394

- SC TT. SRL (CUI: x)

În urma analizei informaţiilor preluate din baza de date a DGFP - AIF Călăraşi s-a constatat că SC JJ. SRL, declară în D 394 la nivelul semestrului II 2011, achiziţii de la SC TT. SRL în sumă de 2.785.861 RON şi TVA în sumă de 668.607 RON, SC TT. SRL declară în D 394 livrarea către SC JJ. SRL în sumă de 2.831.176 RON şi TVA în sumă de 679.482 RON.

W. şi V. figurează ca administrator şi respectiv asociaţi şi la SC ZZ. SRL, societate care nu funcţionează la sediul social declarat, iar reprezentanţii societăţii s-au sustras de la efectuarea controlului încrucişat.

În consecinţă, tranzacţiile de tip achiziţie efectuate de SC JJ. SRL cu TT. SRL la nivelul semestrului II 2012 s-a apreciat că sunt artificiale, înregistrate în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor bugetare.

IMPOZIT PE PROFIT

Având în vedere cele precizate anterior respectiv:

- lipsa evidenţei contabile pentru perioada solicitată;

- relaţiile de afiliere existente între societăţi, respectiv:

SC ZZ. SRL societatea a fost înfiinţată în data de 30 decembrie 2010, fiind reprezentată de:

- A., cu domiciliul în judeţul Călăraşi - în calitate de asociat;

- I., cu domiciliul în jud. Călăraşi - în calitate de asociat şi administrator.

Conform informaţiilor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Călăraşi în data de 2 decembrie 2011 în baza rezoluţiei nr. 4597 aceştia cesionează părţile sociale către:

- V., cu domiciliul în Călăraşi - în calitate de asociat;

- W., cu domiciliul în Călăraşi - în calitate de asociat şi administrator.

SC TT. SRL societatea a fost înfiinţată în data de 30 decembrie 2010 fiind reprezentată de:

- A., cu domiciliul în judeţul Călăraşi - în calitate de asociat;

- I., cu domiciliul în Călăraşi - în calitate de asociat şi administrator.

În data de 2 decembrie 2011 conform actului constitutiv actualizat prin menţiunea nr. 11664 aceştia cesionează părţile sociale, către:

- W., cu domiciliul în Călăraşi - în calitate de asociat şi administrator;

- V., cu domiciliul în Călăraşi - în calitate de asociat.

SC AA. SRL societatea a fost înfiinţată în data de 13 februarie 2009 şi este reprezentată de:

- K., cu domiciliul în jud. Călăraşi - în calitate de administrator;

- J., cu domiciliul în jud. Călăraşi - în calitate de asociat;

- A., cu domiciliul în judeţul Călăraşi are calitatea de împuternicit la SC AA. SRL conform procurii de împuternicire din data de 17 ianuarie 2013.

- efectuare de tranzacţii cu societăţi ai căror reprezentanţi legali se sustrag de la efectuarea inspecţiilor fiscale;

- derularea de tranzacţii cu un contribuabil declarat inactiv,

- declaraţiile inculpaţilor A., R., V. şi W.

Instanta de judecată a apreciat aceste tranzacţii ca fiind fictive, fiind declarate în vederea diminuării bazei impozabile.

La nivelul anului fiscal 2010, organul de inspecţie a procedat la calculul influenţelor fiscale la o bază impozabilă în sumă de 636.413 RON stabilind un impozit pe profit suplimentar în sumă de 101.826 RON, astfel:

Conform declaraţiei impozitului pe profit (101) aferentă anului 2010, societatea înregistrează şi declară cheltuieli în sumă totală de 668.696 RON (conform situaţiei financiare anuale eferente anului 2010, suma de 611.361 RON este înregistrată în contul 658 "alte cheltuieli din exploatare") în condiţiile în care conform declaraţiei informative 394 (depusă pentru aceeaşi perioadă) achiziţiile declarate de societate sunt în sumă totală de 37.447 RON. Ca urmare a imposibilităţii verificării documentelor justificative şi a celor precizate anterior, este înlăturat caracterul deductibil al cheltuielilor în sumă de 631.249 RON (668.696 - 37.447), stabilind un impozit pe profit suplimentar în sumă de 101.826 RON.

La nivelul anului fiscal 2011, organul de inspecţie a procedat la calculul influenţelor fiscale la o bază impozabilă în sumă de 2.906.997 RON stabilind un impozit pe profit suplimentar în sumă de 465.120 RON.

I) Astfel, în mod corect organele de inspecţie au exclus de la deducere cheltuieli în sumă de 2.812.700 RON după cum urmează:

- suma de 2.785.861 RON reprezentând cheltuieli aferente facturilor de achiziţie declarate de către SC JJ. SRL în Declaraţia informativă 394, de SC TT. SRL, care nu au calitatea de document justificativ pentru că nu reflectă operaţiuni comerciale reale (anexa nr. 3).

- suma de 26.839 RON reprezentând cheltuieli aferente achiziţiilor declarate de către SC JJ. SRL în Declaraţia informativă 394, de la SC GGGGGGGGG. SRL (anexa nr. 3), contribuabil declarat inactiv conform OPANAF nr. 2073 din 13 mai 2011.

II) a stabilit un venit suplimentar în sumă de 59.699 RON astfel:

La luna decembrie 2011, conform balanţei de verificare contabilă încheiată la data de 31 decembrie 2011 - anexă la situaţia financiară anuală depusă la AFPC Călăraşi sub nr. x din 18 mai 2012, societatea prezintă în soldul debitor al contului 302 "Seminţe şi materiale de plantat" suma de 1.479.600 RON şi în soldul debitor al contului 371 "Mărfuri" suma de 1.874.248 RON.

Având în vedere că:

- obiectul principal de activitate al societăţii sunt lucrările de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale;

- societatea nu are sedii secundare sau puncte de lucru declarate;

- lipsa evidenţei financiar-contabile pentru perioada verificată;

- lipsa listelor de inventar la data de 31 decembrie 2011;

- ultima declaraţie a impozitului pe profit este aferentă trimestrului I 2012, ultimul decont TVA este aferent lunii aprilie 2012, ultima declaraţie 394 a fost depusă în luna martie 2012 din analiza acestora reieşind faptul că stocurile de marfă şi materiale nu au mai suferit mişcări în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2012, stocurile menţionate mai sus au fost comercializate de societate, veniturile obţinute şi neînregistrate în evidenţa contabilă în urma comercializării acestora, fiind în sumă de 59.699 RON, calculate după cum urmează:

pentru stoc materiale: 1.479.600 x 1,78% = 26.337;

pentru stoc marfă: 1.874.248 x 1,78% = 33.362.

La nivelul trimestrului I 2012, nu a fost acordat drept de deducere cheltuielilor în sumă de 2.251.856 RON, stabilind un impozit pe profit suplimentar în sumă de 360.953 RON, cheltuieli aferente facturilor de achiziţie declarate de către SC JJ. SRL în Declaraţia informativă 394 de la SC ZZ. SRL care nu au calitatea de document justificativ pentru că nu reflectă operaţiuni comerciale reale.

În concluzie, pentru perioada verificată (18 iunie 2010 - 31 martie 2012) organele de inspecţie fiscală au stabilit prin estimare impozit pe profit suplimentar în sumă de 920.659 RON.

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ

În perioada verificată 18 iunie 2010 - 30 aprilie 2012, TVA deductibilă rezultă din deconturile de TVA întocmite de către societate este în sumă de 2.127.060 RON.

Organele de inspecţie fiscală au exclus de la deducere TVA în sumă de 1.215.493 RON, după cum urmează:

- suma de 668.607 RON, reprezentând TVA aferentă facturilor de achiziţie declarate de către SC JJ. SRL în Declaraţia informativă 394 de la SC TT. SRL, care nu au calitatea de document justificativ pentru că nu reflectă operaţiuni comerciale reale;

- suma de 6.441 RON, reprezentând TVA aferentă achiziţiei (anexa 3) declarată de către SC JJ. SRL în Declaraţia informativă 394 de la SC GGGGGGGGG. SRL contribuabil declarat inactiv conform OPANAF nr. 2073/13 mai 2011.

Având în vedere prevederile legale se reţine că achiziţiile efectuate de societate, în baza unor facturi emise de contribuabili inactivi, după data declarării acestora ca inactivi, nu mai produc efecte juridice din punct de vedere fiscal, fapt pentru care, pentru documentele respective societatea nu poate beneficia de drept de deducere a TVA.

- suma de 540.445 RON, reprezentând TVA aferentă facturilor de achiziţii declarate de către SC JJ. SRL în Declaraţia informativă 394 de la SC ZZ. SRL, care nu au calitatea de document justificativ pentru că nu reflectă operaţiuni comerciale reale .

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ COLECTATĂ

În perioada verificată 18 iunie 2010 - 30 aprilie 2012, taxa pe valoarea adăugată colectată rezultă din deconturile de TVA întocmite de către societate este în sumă de 2.061.806 RON.

În urma verificărilor efectuate organele de inspecţie au stabilit suplimentar TVA colectată în sumă de 819.251 RON după cum urmează:

La luna decembrie 2011 conform balanţei de verificare contabilă încheiată la data de 31 decembrie 2011 - anexă la situaţia financiară anuală depusă la AFPC Călăraşi sub nr. x din 18 mai 2012, societatea prezintă în soldul debitor al contului 302 "seminţe şi materiale de plantat" suma de 1.479.600 RON şi în soldul debitor al contului 371 "Mărfuri" suma de 1.874.248 RON.

Urmare a impozitării de către organele de inspecţie fiscală a stocurilor de "Seminţe şi materiale de plantat" şi "Mărfuri" la data de 31 decembrie 2011 s-a estimat ca bază impozabilă a taxei pe valoarea adăugată colectată neînregistrată în evidenţa contabilă în urma comercializării acestora, este în sumă totală de 3.413.547 RON calculată după cum urmează:

pentru stoc materiale: 1.479.600 RON + 26.337 RON profit suplimentar pentru stoc marfă: 1.874.248 RON + 33.362 RON profit suplimentar.

Organele de inspecţie asimilează operaţiunea unei livrări de bunuri, considerând că această marfă a fost comercializată drept pentru care taxa pe valoarea adăugată stabilită suplimentar este în sumă de 819.251 RON (3.413.547 x 24%).

În concluzie, la nivelul perioadei verificate s-a stabilit prin estimare TVA în sumă de 2.034.744 RON.

Fiind audiat cu privire la SC JJ. SRL, inculpatul A. a arătat că această societate a fost trecută pe numele lui R. pentru că acesta avea mai multă experienţă cu poliţia:"R. mi-a spus să trec SC JJ. pe numele lui, întrucât la o eventuală anchetă a poliţiei el va şti ce să motiveze, pe când K. cu siguranţă s-ar încurca."

În anul 2011 am înfiinţat la Bucureşti SC FFF. SRL pe numele lui W. şi V., persoane găsite de R., motivul fiind evaziunea fiscală, respectiv ca bunurile să treacă prin mai multe societăţi, cu scopul de a nu se ajunge în urma verificărilor fiscale la firmele controlate de mine. (...)

Intenţia frauduloasă a inculpaţilor, a rezultat şi din interceptările convorbirilor telefonice.

Din discuţia purtată în data de 11 martie 2015de I. cu o angajată - martora SSSS. zisă HHHHHHHHH., a rezultat că organele fiscale sosiseră la sediul declarat al SC DD. SRL, însă aceasta a minţit că nu este acolo sediul societăţii:

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Alo?

I.: Da HHHHHHHHH.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Am sunat că eu am sunat-o şi pe K. şi mi-a zis să vă sun, a venit unii de la finanţe pentru DD., venise acolo la fermă şi întreba, acolo este sediul, nu ştiu zic aici nu este sediul, este altă firmă, de aia am sunat-o pe urmă pe K. că zicea că eu am ţinut legătura cu domnişoara K., zice o să o sun pe ea, şi pe urmă am sunat-o pe K. imediat şi zicea că a sunat-o dar nu a răspuns.

I.: Aha.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Şi mi-a zis K. să te sun.

I.: Da.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Era un domn în vârstă şi cu o doamnă în vârstă.

I.: Aha.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: În vârstă.

I.: Da, da, da.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da de aia te-am deranjat.

I.: Da, bine HHHHHHHHH.

În data de 11 martie 2015, J. îl sună pe A. căruia îi spune că au venit angajaţi ai statului pentru a efectua un control la SC GG. SRL J. arată că i-a minţit pe aceştia, că SS. s-a mutat de acolo înainte să vină ea. A. îi transmite surorii sale, să îi gonească dacă mai vin pe acolo:

J.: Aha, auzi a venit unii îl caută GG. pe SS.? A venit în curtea.

A.: Spune-i să-l caute.

J.: Păi i-a uitaţi că aicea are sediu, ce are sediu domnule nu vedeţi că e Călăraşi (...) dar înainte n-a avut aici, păi înainte a avut, cum nu ştiţi cine e, păi înainte a fost altcineva care avea sediul aici de când s-a mutat de aici eu de unde să-l cunosc pe ăsta.

A.: Cu ce ocazie vi, mă tragi ma-ta la răspundere cine eşti tu.

J.: Păi are de plată un miliard şi nu ştiu cât.

A.: Păi de unde până unde are de plată?

J.: Păi eu de unde să ştiu, nu ştiu.

A.: O avea impozit pe profit poate?

J.: Nu ştiu.

A.: Să caute să-l execute pe SS. şi cu uitaţi aicea, îi dai afară, ieşi de aici, cu cine te-a trimis aici, du-te şi la adresă dă-te dracu de aici de jegos, bine.

J.: Bine.

În continuarea discuţiei din data de 11 martie 2015, A. îi spune inculpatei J. ca, în cazul în care mai vin să se interesează de SC GG. SRL, să le ia actele ca să vadă şi ei despre ce este vorba, cu motivarea că le vor transmite ei martorului SS.:

A.: Uită omul ce are să îţi spună până răspunzi tu.

J.: Vorbeam cu I. că trebuie să-mi trimită nişte acte lui IIIIIIIII.

A.: Când vin ăştia de la finanţe şi întreabă de GG. şi de DD. ia-ale actele, să vedem ce drace sunt, înştiinţări, somaţii să le ducem acte să le ducem să le ducem pe dracu să-i ia, că pe urmă cică ne sustragem şi îl anunţăm şi pe SS. ăla.

J.: Aha.

A.: Am trimis-o pe HHHHHHHHH. după ei prin sat să vedem dacă i-o mai găsi.

J.: Aha.

A.: Poate te cheamă la control dracu, la DD. sunt eu administrator.

J.: Păi a întrebat de SS. că unde-i SS., cine-i SS., nu ştiu domnule cine este.

A.: I-ai mă actele şi zi lasă că i le dau eu mă că-l cunosc, nu-i aicea acuma, că-i plecat la dracu să te ia.

J.: Dar nu am ştiut.

A.: Păi ca să ştii de acum încolo.

J.: Da.

Din discuţia purtată în data de 9 martie 2015între A. şi I., rezultă faptul că aceştia întocmesc cifrele contabile, după propriile lor socoteli, în funcţie de necesitate:

A.: Ai idee cât a ieşit profit la II.?

I.: Nu.

A.: Nici cât avem de plată?

I.: Ă impozit?

A.: Impozit pe profit?

I.: Vreo treizeci şi ceva de mii.

A.: Cât 300 de milioane?

I.: Da.

A.: Mamă!

I.:Păi aşa ai spus tu că .

A.: Păi nu asta e dacă aşa a ieşit ce dracu să zic asta e, că a avut vânzări, a făcut profit, asta e, asta înseamnă, la 300 de mii, cât dracu înseamnă mă, înseamnă 20 de miliarde mă, nu 20, între 15 - 16 - 17 miliarde.

I.: Cam aşa.

A.: Fir-ar al dracu să fie, na dacă a avut venituri asta e, bine.

În data de 3 aprilie 2015, A. îl sună pe S. pentru a-l sfătui ce să declare organelor fiscale care îi citaseră pe A. şi pe N. cu privire la datoriile SC GG. SRL La începutul anului 2015, membrii grupului infracţional organizat au cesionat părţile sociale ale SC GG. SRL către un interpus - martorul SS.:

S.: - Da!

A.: - YYYYYY.!?

S.: - Da!

A.: - ĂĂ, mi-a, ăsta N. mi-a dat decât alea, mi-a dat notificările alea dă la ăştia, de la ANAF, unde a pus viza când au venit ei prima dată!

S.: - Aşa!

A.: - ĂĂ, io mă duc cu el acolo şi o să ne ia o declaraţie, ce draci îi scriu acolo!?

S.: - Ce declaraţie? Păi, îi dai certificatu constatator! Să facă el proces-verbal ce dracu să le declari?

A.: - Aa, nu, deci nu scriu.

S.: - Nu, Ce să-i scriu?

A.: - Nu scriem nimic!

S.: - Îi zici pă gură:, uite dom-le, am venit, m-am prezentat, am amânat-o cu 15 zile, m-am prezentat, trebuia să vin pă întâi, i-am făcut io o hârtie, le-am trimis, nu putem să venim pă întâi, vino pă trei, că l-am întrebat pă N. când ajunge la Călăraşi, a zis că Vineri!

A.: - Nu, este aicea N., e în oraş şi mă aşteaptă pă mine!

S.: - Ştiu, dar iniţial i-am zis pentru miercuri 01 aprilie şi mi-am dat seama că el n-are carnet, nu poa să vină, cu un certificat constatator şi cu hârtia aia:, uite dom-le, am venit m-am prezentat, uite nu deţin, nu mai deţin calitatea,,

A.:Noi nu mai avem nicio ... p. ă!

S.: - Nu avem nicio treabă, şi în al doilea rând, îi spui, io sunt doar asociat, nu pot eu să răspund dă.

A.: - Păi nu sunt asociat eu acolo mă, n-am nicio legătură la GG.,

S.: - Aa, păi am crezut că eşti şi-n aia!

A.: Nu, eu la GG. nu am nicio legătură,

S.: - Aşa, păi da, tocmai d-aia!

A.: - Este SS., SS. este asociat unic şi administrator

S.: - Am înţeles!

A.: - Şi eu pă, dă când s-a înfiinţat societatea, mi-a dat mandat să conduc afacerea cu Florin(N.),

S.: - Da, am înţeles, dar nu-i mai spui lor asta!

A.: - Păi sunt înregistrat la finanţe!

S.: - Aşa, păi dacă e înregistrat nu le mai aduce aminte încă o dată, lasă-i dracu să-ia ia,

A.: - Dar în momentu când N. şi-a vândut părţile sociale şi funcţia de administrator, mandatul meu s-a dus dracu,

S.: - Exact, dar tre să-i arate să i se dea, un certificat constatator, un act de stare, (neinteligibil)

A.: - Gata, am înţeles, şi-i dau pă gură şi atâta tot!

S.: - Pă gură, dom-le

A.: - Bine!

S.: - Pă gură şi atât!

A.: - Bine!

S.: - Eu nu deţin nicio calitate şi eu nu mai deţin nicio calitate şi cu asta basta!

A.: - Da, bine!

S.: - N-am ce să răspund, nu am de ce să răspund în faţa dumneavoastră, dar am venit să vă aduc la, că m-am prezentat conform legii!

A.: - Da, bine YYYYYY., bine!

S.: - Bine!

A.: - Salut!

La stabilirea cuantumului debitelor datorate către bugetul de stat, instanţa de judecată a avut în vedere rapoartele de constatare fiscală, procesele-verbale întocmite de acestea, raportul de expertiză contabilă întocmit în cursul judecăţii, precum şi elementele de fapt din care rezultă caracterul fictiv al operaţiunilor înregistrate în contabilitate.

IV. Societăţi comerciale - înfiinţarea societăţilor comerciale fantomă cu sedii fictive şi cesionarea societăţilor deţinute de grup către persoane interpuse

A. Declararea de sedii sociale fictive prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005

În scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare, având în vedere controalele realizate în com. Vâlcelele de către organele de control fiscal pentru verificarea realităţii tranzacţiilor comerciale declarate la autorităţile fiscale de către firmele deţinute de grup, începând cu sfârşitul anului 2011, membrii grupului infracţional organizat încep înfiinţarea de societăţi comerciale "fantomă", deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti.

Astfel, în perioada 2011 - 2012, sunt înfiinţate de către grup SC BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL, SC EEE. SRL, SC FFF. SRL, toate figurând cu sedii sociale la diverse birouri de avocatură.

Societăţile comerciale cu comportament de societăţi tip "fantomă" au asociaţi şi administratori persoane interpuse, fără rol în firme, fără sedii sociale, societăţi înfiinţate în scopul săvârşirii de infracţiuni - înşelăciuni, evaziune fiscală şi spălare de bani. Toate au acelaşi obiect de activitate declarat: comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat. Aceste firme sunt înfiinţate pe mun. Bucureşti, pentru a nu se putea face legătura de către organele fiscale cu celelalte societăţi deţinute de grup, acestea având doar sedii provizorii, la birouri de avocatură, unde nu au desfăşurat niciun fel de activitate economică. Este vorba despre următoarele societăţi comerciale:

SC BBB. SRL a fost înfiinţată în iunie 2012. De înfiinţarea şi înmatricularea societăţii s-au ocupat L. zis L., S. şi I. În acte figurează ca unic acţionar şi administrator un interpus - martorul SSS., persoană găsită de L. (SSS. figurează ca acţionar şi în societăţile fantomă SC CCC. SRL, SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL). Societatea a fost folosită pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală.

Sediul social al firmei a fost declarat în Bucureşti la un cabinet de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este adresa de email a societăţii FF. SRL, respectiv x@x. com

SC CCC. SRL a fost înfiinţată în iunie 2012, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se L., S. şi K.

Acţionari în societate au figurat numiţii RRR. (care figurează ca acţionar şi administrator şi în societăţile fantomă SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL) şi SSS. (care figurează ca acţionar şi în societăţile fantomă SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL şi SC BBB. SRL).

Administrator al societăţii este înscris numitul SSS.

Sediul social al firmei este în Bucureşti succesiv, la două cabinete de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este acelaşi cu cel al societăţii SC FF. SRL .

SC DDD. SRL a fost înfiinţată tot în iunie 2012, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se aceeaşi L., S. şi K.

Acţionari în societate au figurat tot RRR. şi SSS.

Administrator al societăţii este înscris numitul RRR.

Sediul social al firmei a fost în Bucureşti la un cabinet de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este acelaşi cu cel al societăţii SC FF. SRL .

SC EEE. SRL a fost înfiinţată tot în iunie 2012, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se L., S. şi I.

Acţionari în societate figurează aceeaşi RRR. şi SSS.

Administrator al societăţii este înscris numitul RRR.

Sediul social al firmei a fost în Bucureşti, succesiv, la două cabinete de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este acelaşi cu cel al societăţii SC FF. SRL - x@x. com.

În scopul înfiinţării acestor 4 societăţi comerciale, inculpatul L. s-a deplasat în localitatea de domiciliu a mamei sale - jud. Vaslui unde îi abordează pe martorii SSS. şi RRR., persoane fără posibilităţi materiale, cărora le promite locuri de muncă în mun. Bucureşti. Cei doi îl însoţesc pe inculpatul L. în mun. Bucureşti unde, pentru o perioadă scurtă de timp, aceştia sunt "omeniţi", sunt cazaţi într-un apartament din Bucureşti, li se schimbă domiciliul pe mun. Bucureşti, în schimb aceştia semnând mai multe documente necesare înfiinţării societăţilor comerciale BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL în care SSS. şi RRR. figurează în calitate de asociaţi şi administratori.

SC FFF. SRL a fost înfiinţată în septembrie 2011, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se S. şi I. Societatea este folosită pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală.

Acţionari în societate figurează aceeaşi "oameni de paie" folosiţi şi în societăţile SC AAA. SRL, SC TT. SRL şi SC ZZ. SRL - inculpaţii V. şi W.

Sediul social al firmei este în Bucureşti succesiv, la două cabinete de avocatură, unul dintre acestea fiind cel al inculpatului S.

Printre datele de contact declarate ale firmei sunt: nr. fix de telefon x (acelaşi nr. de telefon este declarat şi pentru societăţile Y. SRL, III. SRL şi AA. SRL) şi nr. de telefon x utilizat de I.

La data de 24 iulie 2011, V., în calitate de reprezentant legal al SC FFF. SRL, împuterniceşte prin procură notarială pe S. şi I. să desfăşoare orice activităţi necesare înfiinţării societăţii şi ulterior înfiinţării aceştia având puteri depline.

La data de 22 august 2011, solicitările de verificare şi rezervare firmă pentru SC FFF. SRL şi SC FF. sunt depuse de S. la Registrul Comerţului Călăraşi.

La data de 22 august 2011, V., în calitate de reprezentant legal al SC FFF. SRL, împuterniceşte prin procura notariala pe S. şi I. sa desfăşoare orice activităţi necesare înfiinţării societăţii, ulterior înfiinţării, aceştia dobândind puteri depline.

În data de 22 aprilie 2012, corespondenţa cu Biroul Notarului Public JJJJJJJJJ., referitor la documente necesare înfiinţării unui număr de 4 societăţi comerciale (SC DDD. SRL, SC MMMMMMMM. SRL, SC EEE. SRL şi SC BBB. SRL) este purtată prin intermediul e-mail-ului cu S. la adresa x@x. com

La data de 02 mai 2012, au loc solicitările de verificare şi rezervare firmă pentru SC EEE. şi SC BBB. SRL care sunt depuse de I. la Registrul Comerţului Călăraşi, deşi firmele vor fi înfiinţate în Bucureşti.

La data de 11 mai 2012, au loc solicitările de verificare şi rezervare firmă pentru SC DDD. SRL şi SC MMMMMMMM. SRL care sunt depuse de K. la Registrul Comerţului Călăraşi, deşi firmele vor fi înfiinţate în Bucureşti.

La data de 23 mai 2012, RRR. împuterniceşte prin procură notarială pe L. să se ocupe de înfiinţarea SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL

Astfel, la data de 6 iunie 2012, membrii grupului infracţional înfiinţează 4 societăţi comerciale pe raza mun. Bucureşti - DDD. SRL, MMMMMMMM. SRL, EEE. SRL şi BBB. SRL, care ulterior se vor dovedi ca fiind societăţi tip "fantomă", astfel:

- toate cele 4 societăţi au ca administratori şi asociaţi două persoane fizice ce pot fi caracterizate ca şi "oameni de paie",

- toate au ca obiect de activitate "Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat" - CAEN 4621, toate au devenit plătitoare de TVA în data de 1 octombrie 2012,

- DDD. SRL a depus decont de TVA şi declaraţia informativă 394, doar pentru luna decembrie 2012, lună în care a avut "relaţii comerciale directe" cu SC AA.,

- EEE. SRL a depus decont de TVA şi declaraţia informativă 394, doar pentru luna decembrie 2012 şi februarie 2013, luni în care a avut "relaţii comerciale directe" cu SC AA. SRL şi FF. SRL,

- MMMMMMMM. SRL a depus decont de TVA şi declaraţia informativă 394, doar pentru luna decembrie 2012, lună în care a avut "relaţii comerciale directe" cu FF. SRL,

- BBB. SRL nu a depus nicio declaraţie,

- Niciuna din societăţi nu a depus bilanţ,

- Toate societăţile au avut sediul social pentru 6 luni sau un an la diverse cabinete de avocatură,

- Deşi au ca obiect de activitate activităţi de comerţ niciuna nu are punct de lucru,

- Toate au ca şi date de contact nr. de tel. al unei firme de audit şi acelaşi e-mail, respectiv x@x. com utilizat de SC FF. SRL,

- Niciuna nu are cont bancar declarat, suma de 200 RON necesară pentru capitalul social al fiecăreia dintre cele patru societăţi a fost depusă de L. în patru subconturi deschise pe numele său şi aflate la dispoziţia celor 4 societăţi.

De înfiinţarea şi înmatricularea lor s-au ocupat aceleaşi persoane, respectiv L., K. şi S.

Persoanele la birourile de avocatură ale cărora figurează societăţile comerciale cu sedii comerciale arată că aceste sedii sunt provizorii, pe o perioadă de maxim un an de zile, adresa fiind folosită doar pentru corespondenţă şi că aceste societăţi nu au desfăşurat activitate economică la respectivele locaţii, după cum rezultă din următoarele declaraţii:

Martora KKKK. a precizat:

"Am încheiat mai multe contracte de asistenţă juridică cu mai multe societăţi comerciale având ca obiect găzduire provizorie sediu social printre care şi SC EEE. SRL.

Pe toate contractele de asistenţă juridică s-a precizat faptul că în fapt nu se va desfăşura nici un fel de activitate comercială sau de altă natură la sediul din str. x de aceea pot afirma cu siguranţă faptul că societatea comercială EEE. SRL nu a desfăşurat activitate comercială în acest loc. (...)

Precizez faptul că legea ne permite înfiinţarea de sedii sociale pe perioadă determinată de 6 luni şi maxim un an, sedii provizorii, motiv pentru care SC EEE. SRL figurează pe perioadă de 6 luni la sediul cabinetului meu de avocatură.

Nu i-am cunoscut niciodată pe acţionarii şi administratorii acestei societăţi respectiv pe RRR. şi SSS.

Nu pot da relaţii despre activitatea acestei societăţi sau despre alte aspecte legate de această societate pentru că nu a desfăşurat activitate la sediul de pe str. x, nu am cunoscut administratorii acesteia sau pe reprezentanţii ei de fapt."

Declaraţia a fost menţinută în cursul judecăţii: "Am încheiat un contract de asistenţă juridică, având ca obiect "găzduire sediu profesional" pentru SC EEE. SRL Nu-mi aduc aminte cine mi-a solicitat încheierea acestui contract. În cursul urmăririi penale, mi-au fost prezentate fotografii cu martorii RRR. şi SSS., pe care nu i-am cunoscut niciodată. Societatea nu a desfăşurat activitate acolo."

Martorul OOOO. a arătat:

"În cursul anului 2012, prin intermediul unei colege avocat - KKKKKKKKK., am încheiat contracte de asistenţă juridică cu câteva societăţi comerciale având ca obiect găzduire sediu social printre care şi SC DDD. SRL Am încheiat acest contract - seria x nr. x pe termen de 6 luni de zile.

Nu-mai mai amintesc amănunte pentru că a trecut ceva timp de atunci, însă pot afirma cu tărie faptul că eu am luat legătura cu persoana care figurează în contractul de asistenţă juridică, respectiv cu inculpatul L. (...)

Precizez faptul că această societate comercială nu a desfăşurat nici un fel de activitate la sediul social al cabinetului meu. De altfel şi în contractul de asistenţă juridică s-a specificat faptul că societatea comercială nu va desfăşura nici un fel de activitate la acest sediu social, această adresă fiind una de primire a corespondenţei.

Nu-i cunosc pe RRR. şi pe SSS.

Am primit la un moment dat corespondenţă pe SC DDD. SRL de la ANAF din câte îmi amintesc, dar datele de contact pe care mi le lăsaseră reprezentanţii societăţii nu mai erau de actualitate."

Cu privire la circumstanţele înfiinţării SC MMMMMMMM. SRL Bucureşti, SC BBB. SRL Bucureşti, SC DDD. SRL Bucureşti şi SC EEE. SRL Bucureşti, martorii SSS. şi RRR. au precizat:

Martorul SSS.:

"În momentul în care am ajuns la Bucureşti, L. ne-a prezentat unei persoane pe care am recunoscut-o ca fiind S. Ni l-a prezentat sub numele de YYYYYY., spunându-ne că aceasta este persoana care este interesată să ne angajeze pe raza municipiului Bucureşti, la firma sa de construcţii. S. ne-a spus mie şi lui RRR. că, pentru a ne angaja trebuie să ne schimbe buletinele de la domiciliile noastre, pe raza mun. Bucureşti, spunând că în caz contrar, ar putea avea el probleme cu firma.

Atât eu cât şi RRR. am fost de acord cu această cerere, pentru că amândoi suntem oameni amărâţi şi aveam nevoie de un loc de muncă.

În ziua în care am ajuns în mun. Bucureşti împreună cu RRR., L. ne-a aşteptat la gară. Toţi trei am mers în continuare la o cafenea unde ne-am întâlnit cu S. Aici, YYYYYY. ne-a întrebat ce ştim să facem în construcţii, noi spunându-i că ştim să săpăm şanţuri, să tencuim, să zugrăvim. S. s-a declarat mulţumit de ceea ce ştim să facem şi a spus că ne va angaja.

După această discuţie, S. şi L. ne-au condus la un apartament cu 2 camere din mun. Bucureşti, situat pe b-dul x apartamentului se afla la S. Acesta ne-a spus că acolo vom locui pe perioada în care vom munci la firma sa. După ce am ajuns acolo, S. a plecat, noi rămânând cu L. Acesta ne-a cumpărat de mâncare şi de băut.

După 2-3 zile, la apartament a venit S. şi ne-a luat pe toţi trei cu maşina şi ne-a dus la o secţie de poliţie pentru a ne face mutaţia pe Bucureşti.

La, secţia respectivă de poliţie, ne-am întâlnit cu întâlnit cu două femei de etnie romă al căror nume nu îl mai reţin. S. ne-a spus că cele două femei ne va ajuta cu mutaţia, în sensul că acestea ne vor lua în spaţiu.

Nu ştiu unde se află locaţia de pe str. x unde figurez acum cu domiciliul. Nu am fost niciodată acolo.

După încă vreo două zile cred, din nou a venit S. şi ne-a dus pe toţi trei la un birou notarial. S. ne-a spus să nu stăm prea mult de vorbă cu angajaţii biroului notarial, şi la întrebările lor, să spunem că suntem de acord. L. a rămas afară iar eu împreună cu S. şi RRR. am intrat în biroul notarului. O domnişoară ne-a întrebat dacă ştim ce semnăm, iar noi am spus că da, noi fiind convinşi că semnăm acte necesare angajării, astfel cum ne spuseseră S. şi L.

După ce am semnat documentele pe care ni le-au indicat, am ieşit din biroul notarului, S. şi L. spunându-ne să fumăm o ţigară afară. Eu cu RRR. am aşteptat afară iar cei doi au intrat împreună în biroul notarial, unde au stat o perioadă destul de îndelungată.

Am mai stat în apartamentul din mun. Bucureşti, aprox. 2 zile, după care L. ne-a spus să plecăm, că mai durează puţin actele şi că ne vor chema ei imediat. Din câte îmi amintesc noi am plecat din Bucureşti, într-o zi de duminică, L. spunându-ne că ne va chema marţea sau miercurea ce urmează. În această zi l-am cunoscut şi pe A., pe care L. ni l-a prezentat ca fiind tatăl lui S. A. şi L. ne-au condus la gară cu maşina lui A.

În total, am stat la Bucureşti aproximativ 10 zile. În toată această perioadă, L. a stat cu noi, plecând doar scurte perioade de timp, de genul o oră-două. În toată această perioadă, L. a fost persoana care ne-a cumpărat mâncare şi băutură.

În săptămâna următoare, am fost sunaţi de L. care ne-a spus că YYYYYY. are o problemă şi trebuie să mai aşteptăm că ne va chema când se va rezolva problema, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Am aflat că noi de fapt am semnat pentru înfiinţarea unor societăţi comerciale de abia în momentul în care am fost chemaţi la Călăraşi pentru a fi audiaţi.

Noi am fost convinşi că toate documentele întocmite au fost în scopul angajării, astfel cum am fost păcăliţi de S. şi L.".

Martorul RRR.:

"În urmă cu câţiva ani, nu îmi mai aduc aminte exact anul, cred că prin 2013-2013, L. a venit în Vladia, ocazie cu care mi a propus mie şi unui prieten pe nume SSS., să lucrez în Mun. Bucureşti. Acesta ne-a spus că are un prieten care voia să angajeze oameni în construcţii .

Noi am fost de acord cu acest lucru, fiind oameni amărâţi şi întrucât aveam nevoie de un loc de muncă.

Am stabilit cu L. să ne întâlnim în mun. Bucureşti.

În ziua în care am ajuns în mun. Bucureşti împreună cu SSS., L. ne-a aşteptat la gară. Toţi trei am mers la o cafenea unde ne-am întâlnit cu S. L. ni l-a prezentat sub numele de YYYYYY., spunându-ne că aceasta este persoana care are firma de construcţii şi care doreşte să ne angajeze. Cu această ocazie, YYYYYY. ne-a întrebat ce ştim să facem în construcţii, noi spunându-i că ştim să tencuim, să zugrăvim şi alte astfel de activităţi. S. s-a declarat mulţumit de ceea ce ştim să facem şi a spus că ne va angaja.

După această discuţie, S. şi L. ne-au condus la un apartament cu 2 camere din mun. Bucureşti, situat pe b-dul x ne-a spus că acolo vom locui pe perioada în care vom munci la firma sa. După ce am ajuns acolo, S. a plecat, noi rămânând cu L. Acesta ne-a cumpărat de mâncare şi de băut.

După 2-3 zile, la apartament a venit S. şi ne-a luat pe toţi trei cu maşina şi ne-a dus la o secţie de poliţie pentru a ne face mutaţia pe Bucureşti.

S. ne-a spus că trebuie să ne facă mutaţia pe mun. Bucureşti pentru a putea să stăm acolo.

La, secţia respectivă de poliţie, ne-am întâlnit cu întâlnit cu două femei de etnie romă al căror nume nu îl mai reţin. S. ne-a spus că cele două femei ne va ajuta cu mutaţia, în sensul că acestea ne vor lua în spaţiu.

Nu ştiu unde se află locaţia de pe str. x unde figurez acum cu domiciliul. Nu am fost niciodată acolo.

După încă vreo două zile cred, din nou a venit S. şi ne-a dus pe toţi trei la un birou notarial. S. ne-a spus că trebuie să semnăm nişte documente pentru contractul de muncă.

O doamnă ne-a dat nişte documente să semnăm, fără să citim ceea ce am semnat, noi fiind convinşi că semnăm acte necesare angajării, astfel cum ne spuseseră S. şi L.

După ce am semnat documentele pe care ni le-au indicat, am ieşit din biroul notarului, S. şi L. spunându-ne să fumăm o ţigară afară. Eu cu SSS. am aşteptat afară iar cei doi au intrat împreună în biroul notarial, unde au stat aprox. 10 min.

Am mai stat în apartamentul din mun. Bucureşti, cred că o singură zi, după care L. ne-a spus să plecăm, că mai durează puţin actele şi că ne vor chema ei imediat. Din câte îmi amintesc L. ne-a promis că ne va suna în maxim 2 săptămâni.

În ziua în care am plecat, a venit un domn mai în vârstă. Acesta împreună cu L. ne-au condus la gară cu maşina.

În total, am stat la Bucureşti aproximativ 4 - 5 zile. În toată această perioadă, L. a stat cu noi, dormind în acelaşi apartament cu noi. În toată această perioadă, L. a fost persoana care ne-a cumpărat mâncare şi băutură.

Văzând că nu suntem contactaţi, SSS. l-a sunat pe L. care i-a spus că YYYYYY. are o problemă cu firma şi trebuie să mai aşteptăm că ne va chema când se va rezolva problema, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Am aflat că noi de fapt am semnat pentru înfiinţarea unor societăţi comerciale de abia în momentul în care SSS. a fost dus la Călăraşi pentru audieri.

Noi am fost convinşi că toate documentele întocmite au fost în scopul angajării, astfel cum am fost păcăliţi de S. şi L.

Numitul SS. este prieten şi consătean de-al meu şi cunosc că acesta a fost luat, la muncă, în Mun. Călăraşi de către numitul L. Din câte am înţeles, şi acesta a fost păcălit de L.

Despre societăţile comerciale SC MMMMMMMM. SRL Bucureşti, SC BBB. SRL Bucureşti, SC DDD. SRL Bucureşti şi SC EEE. SRL Bucureşti, în care eu figurez ca administrator sau/şi acţionar declar că nu cunosc nimic, nu am ştiut de existenţa acestora până în momentul audierii".

Cu privire la circumstanţele înfiinţării SC FFF. SRL, inculpatul W. a declarat:

"Tot în cursul anului 2011, nu mai reţin cu exactitate data, tot împreună cu V. am devenit asociat în SC FFF. SRL, societate cu sediul în Bucureşti.

Îmi amintesc că împreună cu V. m-am întâlnit cu un tânăr pe care l-am recunoscut ca fiind S. care mai era însoţit de o femeie, aceeaşi femeie care a fost prezentă şi la cesionarea societăţilor SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL

Precizez că eu nu ştiam cum se numesc societăţile care mi-au fost cesionate pentru că nu m-a interesat, ştiam că nu urma să mă ocup de activitatea lor.

Din câte îmi amintesc, tot la B.N.P. LLLLLLLLL. ne-am întâlnit, totul petrecându-se astfel cum am descris mai sus: am înmânat buletinele noastre celor două persoane, ulterior intrând în sediul biroului notarial unde actele erau deja întocmite, amândoi semnând documentele ce ne-au fost indicate fără a le citi. Nu am reţinut că societatea înfiinţată se numea SC FFF. SRL

După ce am ieşit din biroul notarial, am înmânat documentele băiatului care ne-a dat câte 300 de RON la fiecare în schimb.

Nu am desfăşurat niciodată niciun fel de activitate economică sau de altă natură pe aceste societăţi comerciale. Sunt o persoană fără posibilităţi materiale, care a încercat să câştige bani pentru traiul zilnic în modalităţi cât mai corecte, dar am fost păcălit de alte persoane care au profitat de situaţia mea materială precară şi de lipsa de educaţie şi m-au folosit pentru a scăpa ei de răspundere penală.

Precizez că nu am deţinut niciun moment actele contabile sau alte documente ale niciuneia dintre cele trei societăţi comerciale, nu am fost împuternicit în bancă şi nici nu am efectuat nicio operaţiune comercială pe seama acestor societăţi. (...)

Pentru înfiinţarea acestei societăţi pe numele meu şi al lui V. am fost căutaţi tot de către R. care ne-a spus că nu au alte persoane pe numele cărora să înfiinţeze societatea. (...)

Revin şi precizez că la notariat ne-a însoţit şi de această dată şi R. Acolo au mai fost şi femeia de care am arătat mai sus precum şi S. Nu mai reţin cine ne-a înmânat banii - cei 300 de RON, oricum a fost ori R. ori băiatul S. (...) "

Declaraţiile au fost menţinute în cursul judecăţii şi se coroborează parţial cu declaraţia inculpatului L. care confirma folosirea martorilor în scopul indicat în actul de sesizare, cu precizarea, însă, că le-a adus la cunoştinţă acestora, încă de la început scopul real pentru care avea nevoie de ei.

Instanţa a constatat că probele administrate confirmă faptul că la înfiinţarea societăţilor au fost declarate sedii fictive, unde nu şi-au desfăşurat niciodată activitate, fără a se reţine efectuarea vreunei verificări financiare sau fiscale ale acestor societăţi comerciale.

B.Transmiterea fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată

În perioada 2008 - 2015, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au transmis fictiv părţile sociale ale firmelor care înregistrau datorii către buget sau alţi creditori precum şi societăţi deţinute de grup şi aflate în relaţii comerciale fictive cu celelalte firme din grup, în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat: transmiterea fictivă a părţilor sociale ale SC GG. SRL în anul 2015; cesiunea SC ZZ. SRL în anul 2011; cesiunea SC TT. SRL în anul 2011; cesiunea SC AAA. SRL în anul 2010, SC DD. SRL şi SC QQ. SRL

Din probele administrate în cauză a rezultat faptul că inculpatul L. a ajutat grupul infracţional organizat să transmită fictiv părţile sociale ale SC DD. SRL, SC QQ. SRL şi SC GG. SRL în luna ianuarie 2015, în scopul în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat.

Şi de această dată, L. procedează de aceeaşi manieră, respectiv apelează la persoane fără posibilităţi materiale pe care le găseşte în localitatea de domiciliu a mamei sale - jud. Vaslui.

Astfel, la sfârşitul anului 2014, inculpatul L. s-a deplasat din nou în localitatea de domiciliu a mamei sale - jud. Vaslui unde, folosind aceeaşi modalitate de operare, îl abordează pe SS., persoană fără posibilităţi materiale, căruia îi promite un loc de muncă la ferma din comuna Vâlcelele. În acest scop, SS. acceptă să îl însoţească pe L. în comuna Vâlcelele unde este cazat la domiciliul inculpatului L. timp de aproximativ o lună de zile, cât a durat formalităţile de cesionare a părţilor sociale ale SC DD. SRL, SC QQ. SRL şi SC GG. SRL SS. semnează toate documentele pe care i le prezintă L. sub pretextul că sunt necesare pentru angajare.

Cu privire la acest aspect, SS. a declarat:

": L-am cunoscut pe A. chiar la începutul anului 2015, prin intermediul lui L. Pe L. îl cunosc de mai mult timp întrucât mama lui locuieşte la noi în Vladia. Şi pe SSS. îl cunosc şi el locuind în fapt în sat Vladia, jud. Vaslui.

L. m-a abordat şi m-a întrebat dacă am loc de muncă, pentru că, A. are o fermă de vaci, în Vâlcelele, Călăraşi şi mă poate angaja. Am fost de acord cu propunerea acestuia şi împreună cu L. am venit în Vâlcelele, acasă la L., unde am locuit câteva săptămâni.

L. m-a dus la fermă, în Vâlcelele dar şi la birou în mun. Călăraşi, unde am văzut că lucrau mai multe persoane şi am fost convins că au o activitate economică serioasă.

L. mi-a spus că pentru a mă putea angaja trebuie să facem nişte acte, astfel că, am semnat mai multe documente, eu crezând că sunt acte de angajare. În perioada cât am stat în Vâlcelele, m-am preocupat de treburi gospodăreşti acasă la L. ca de exemplu: tăiatul lemnelor.

La un moment dat, L. mi-a spus că trebuie să mă întorc la Vladia, urmând să mă sune el când vor fi gata actele de angajare.

Acesta nu m-a mai sunat ci l-am sunat eu în momentul în care la domiciliul meu am primit un plic de la ANAF în care se arăta că s-a înregistrat un debit pe numele meu.

După circa trei zile, L. a venit în Vladia, ocazie cu care mi-a spus că de fapt m-au trecut ca asociat şi administrator în SC GG. SRL Acesta mi-a cerut plicul, spunând că îl va da lui A., şi că va rămâne la acesta din urmă. De asemenea, L. mi-a spus că în cazul în care voi fi chemat la poliţie să dau declaraţii, să spun că nu-l cunosc.

După o perioadă de timp, am fost din nou sunat de L. care mi-a cerut să vin din nou la Călăraşi, să mai dau nişte semnături, lucru pe care eu l-am refuzat. Întrucât citisem conţinutul plicului de la ANAF şi am mai văzut la ştiri persoane aflate în situaţia mea, mi-a fost teamă să fac acest lucru.

Cu toate acestea, L. a venit în Vladia, m-a contactat şi a insistat să îl însoţesc la Călăraşi. Întrucât eu am refuzat, acesta s-a enervat şi m-a ameninţat că mă va bate. Văzând acest lucru, i-am replicat că dacă nu mă lasă în pace, mă voi duce la poliţie. Auzind acest lucru, s-a speriat şi nu m-a mai deranjat.

Întrebare: - Ce ştiţi despre SC DD. SRL şi SC QQ. SRL?

Răspuns: - Nu ştiu nimic despre aceste societăţi. Nu ştiam că figurez asociat şi administrator în aceste firme. Nu am desfăşurat nici o activitate economică pe aceste firme sau pe SC GG. SRL"

Această declaraţie a fost menţinută în cursul judecăţii şi se coroborează parţial cu declaraţia inculpatului L. care confirma folosirea martorului în scopul indicat în actul de sesizare, cu precizarea, însă, că i-a adus la cunoştinţă acestuia, încă de la început scopul real pentru care avea nevoie de el.

În luna decembrie 2011, R. a ajutat grupul infracţional organizat la înstrăinarea fictivă a părţilor sociale ale SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală.

Prin Hotărârea nr. 1 şi 2 a asociaţilor SC ZZ. SRL - A. şi I., au transferat părţile sociale ale societăţii către W. şi V.; Prin Hotărârea nr. 4 se revocă din poziţia de administrator al societăţii inculpata I.; prin Hotărârea nr. 5, se numeşte administrator W.; prin Hotărârea nr. 6, sunt împuterniciţi inculpaţii I. şi R. pentru a se ocupa de formalităţile privind procesul de înregistrare a hotărârilor adoptate.

Inculpatul R. i-a racolat pe V. şi W. - persoane fără posibilităţi materiale, administratori "de profesie" care, în schimbul unor sume modice de bani preiau doar scriptic societăţi comerciale cu datorii, transmiterea fictivă a părţilor sociale efectuându-se în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscală.

Aceste două persoane sunt "administratori de profesie", figurând în calitate de asociaţi şi/sau administratori în alte 8 societăţi comerciale: SSSSSSSS. SRL, FFF. SRL, UUUUUUUU. SRL, TT. SRL, TTTTTTTT. SRL, AAA. SRL, VVVVVVVV. SRL şi WWWWWWWW. SRL

Astfel, R., după o înţelegere prealabilă cu inculpatul A. a luat legătura cu aceste două persoane care, în schimbul sumei de 500 de RON fiecare au acceptat să preia fictiv părţile sociale a două societăţi comerciale din grup ce fuseseră folosite în activitatea infracţională a grupului, respectiv SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL În baza acestei rezoluţii infracţionale, în data de 6 decembrie 2011, R., însoţit de I. s-a întâlnit cu V. şi cu W. la biroul notarial BNP LLLLLLLLL. situat pe str. x din mun. Călăraşi unde s-a ocupat personal de întocmirea formalităţilor de cesionare a celor două societăţi, după care a înmânat celor două persoane câte 500 de RON fiecare.

Tot inculpatul R. s-a ocupat în noiembrie 2010 de transmiterea fictivă a părţilor sociale ale SC AAA. SRL, societate preluată de inculpat în august 2010 de la inculpata J.

R. a înstrăinat societatea folosită în activitatea infracţională a grupului către V. şi MMMMMMMMM. zis NNNNNNNNN., acesta din urmă fiind cunoscut în localitate ca fiind o persoană cu probleme psihice.

Cu privire la aceste aspecte, inculpatul A. a declarat: "În momentul cesionării părţilor sociale ale SC ZZ. SRL, TT. şi AAA. SRL, i-am dat de fiecare dată, deci în trei tranşe, lui R. câte 2000 de RON pentru a se ocupa de găsirea persoanelor folosite respectiv W., V. şi MMMMMMMMM. Îmi amintesc chiar că R. mi-a arătat un mesaj telefonic primit de la unul din W. sau V. în care aceştia spuneau "cumpărăm firme bubuite". Situaţia de fapt a fost confirmată şi de declaraţiile din cursul judecăţii date de inculpaţii R. ("La solicitarea lui A., care mi-a spus că are nevoie de nişte oameni pentru a prelua societăţi comerciale, am luat legătura cu V., despre care ştiam că se ocupă cu preluarea societăţilor comerciale. Acesta l-a adus şi pe W. şi împreună au preluat 2 societăţi pentru câte 500 RON fiecare. Actele au fost prezentate la notar de I."), W. ("Recunosc că am preluat 2 societăţi comerciale la solicitarea inculpatului R. împreună cu inculpatul V. Am făcut acest lucru pentru că mi-a promis că ne dă 500 de RON la amândoi.") şi V.

La data de 31 octombrie 2011, după aproximativ o lună din momentul în care devine "administrator" în două societăţi controlate de A., respectiv SC TT. SRL şi SC ZZ. SRL, W. contractează un credit de consum de la D., ca şi persoană fizică, la care nu plăteşte nicio rată.

La data de 14 decembrie 2011, deşi cesionase SC TT. SRL către W. şi V., în data de 14 decembrie 2011, I. a fost împuternicită de către noul administrator, W., să reprezinte societatea la Oficiul Registrului Comerţului Călăraşi, iar la date de contact sunt menţionate adresa de mail a SC AA. şi numărul de telefon utilizat de A.

Cu privire la scopul înfiinţării acestor societăţi, A. a arătat:"În anul 2011 am înfiinţat la Bucureşti SC FFF. SRL pe numele lui W. şi V., persoane găsite de R., motivul fiind evaziunea fiscală, respectiv ca bunurile să treacă prin mai multe societăţi, cu scopul de a nu se ajunge în urma verificărilor fiscale la firmele controlate de mine.

În anul 2012 am înfiinţat patru societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti, respectiv SC EEE. SRL, SC DDD. SRL, SC CCC. şi SC BBB. SRL în acelaşi scop."

Cu privire la circumstanţele preluării părţilor sociale ale SC AAA. SRL, SC TT. SRL şi SC ZZ. SRL, inculpaţii V. şi W. au arătat în cursul urmăririi penale:

V.:

"Îl cunosc pe R. sub numele de OOOOOOOOO. de foarte mult timp. Eu ştiu despre el că era comisionar şi că se ocupa cu cereale.

Îl cunosc şi pe W., încă din copilărie şi pot spune că sunt amic cu acesta.

În urmă cu aproximativ 3 - 4 ani de zile, nu mai reţin cu exactitate, m-am întâlnit cu R. la magazinul PPPPPPPPP. din zona Orizont, ocazie cu care acesta mi-a spus că are o firmă pe care vrea să o înstrăineze. Acesta mi-a spus că îmi va da suma de 250 de RON dacă voi fi de acord să o preiau. L-am întrebat dacă pot avea probleme din cauza asta dar el mi-a spus să stau liniştit, că firma este deja în insolvenţă şi că urmează să se închidă. Am fost în aceste condiţii de acord cu propunerea sa. Totodată, acesta m-a întrebat dacă am vreo cunoştinţă care ar acceptat de asemenea să preia alături de mine această firmă, urmând ca şi această persoană să primească tot suma de 250 de RON.

Ştiam că şi W. este amărât şi are nevoie de bani şi i-am transmis cele spuse de R. Şi acesta a fost de acord să preia societatea respectivă. Îmi amintesc că numele acestei societăţi era SC AAA. SRL

A doua zi, împreună cu W., m-am deplasat la un notariat situat pe str. x din mun. Călăraşi unde ne-am întâlnit cu R. care mai era însoţit de o doamnă al cărei nume nu îl cunosc.

Precizez că doamna era măruntă de statură, şatenă, în vârstă de aproximativ 40 de ani. Actele erau pregătite în momentul în care am ajuns la notariat. R. ne-a invitat să intrăm în notariat unde am semnat mai multe documente pe care nu le-am citit.

După ce am ieşit din notariat R. ne-a înmânat fiecăruia suma de 250 de RON.

(...) Precizez faptul că R. a venit la mine de mai multe ori să preiau diferite societăţi comerciale eu fiind de acord de fiecare dată pentru că acesta mi-a promis că nu voi avea probleme cu legea.

De fiecare dată acesta îmi dădea 200 sau 250 de RON. Precizez că am fost de acord să preiau aceste societăţi pentru că aveam nevoie de bani.

De fiecare dată cu mine a mers şi W. Nu mai reţin exact despre câte societăţi comerciale a fost vorba, cred că în jur de 3 - 4.

După ce a fost arestat W. m-am gândit că a fost din cauza societăţilor comerciale preluate de la R. de aceea m-am întâlnit cu R. căruia i-am spus că W. a fost arestat. Acesta mi-a spus să nu-mi fac griji că a fost arestat din cu totul altă cauză."

W.:

"Precizez faptul că în cursul anului 2011, V., mi-a spus că a fost abordat de R., acesta din urmă având nevoie de două persoane pentru a prelua nişte societăţi comerciale. De fapt, iniţial, am înţeles că era vorba despre o singură societate comercială. Doar în momentul în care am fost chemat la audieri am aflat că, de fapt, am semnat pentru două societăţi comerciale - SC TT. SRL şi SC ZZ. SRL Pentru că aveam nevoie de bani, am acceptat propunerea lui R. de a prelua societatea. Acesta ne-a promis atât mie, cât şi lui V., suma de 500 de RON. Am întrebat dacă societatea are datorii şi mi s-a răspuns că nu are şi că se doreşte doar transferul ei. În ziua stabilită, m-am deplasat împreună cu V. şi cu R. la un birou notarial din Călăraşi, din câte îmi amintesc, a fost vorba despre B.N.P.LLLLLLLLL. unde atât eu, cât şi V. i-am înmânat buletinele lui R. Acesta ne-a dat 10 RON, spunându-ne să bem câte o cafea şi să ne întoarcem repede, el intrând singur în biroul notarial.

După circa 30 de minute, am revenit la biroul notarial unde eram aşteptaţi de R. Imediat am intrat în biroul notarului atât eu, cât şi V. şi am semnat mai multe seturi de documente, fără a le citi.

După ieşirea din biroul notarial, exemplarele documentelor semnate şi rămase la noi au fost luate de R. care ne-a şi înmânat cu această ocazie suma de 500 de RON fiecăruia dintre noi.

A fost cu acea ocazie la notariat şi o femeie care a vorbit atât cu noi cât şi cu R. Aceasta l-a întrebat pe R.: Aceştia sunt băieţii? Iar el a confirmat. Am realizat că ea răspundea de societate şi am întrebat-o dacă este vreo problemă ea asigurându-ne că trebuie să stăm liniştiţi.(...)

Pentru a face rost de bani am acceptat să apar în diferite societăţi comerciale, dar de fiecare data am întrebat dacă sunt probleme şi am acceptat să preiau societăţi doar în cazurile în care mi s-a spus că nu sunt probleme. Nu am primit actele contabile, ştampile sau alte bunuri ale societăţii."

Împrejurarea că cesionarea societăţilor a fost făcută fictiv, membrii grupului infracţional organizat rămânând în continuare persoanele care au controlul de fapt al acestora, s-a apreciat că rezultă şi din interceptările convorbirilor telefonice.

În data de 19 februarie 2015, I. a discutat cu A. despre demersurile întreprinse de F. SA de recuperare a prejudiciului. I. şi A. au discutat despre înstrăinarea SC GG. SRL În ciuda acestui cesionării societăţii către SS., ştampila SC GG. SRL se afla tot în posesia acesteia:

A.: Ce au zis de apartament?

I.: Le-am zis că s-a semnat pentru .

A.: (...) mai repede?

I.: S-a semnat nu, i-am zis că s-a semnat pentru .

A.: Nu te aud, du-te lângă geam du-te undeva.

I.: Sunt pe stradă nu am unde să mă duc, s-a semnat pentru primirea aia pe 17 şi pe urmă au sunat ei şi au confirmat, a zis că să ne întâlnim săptămâna viitoare să le dai cheia.

A.: Le dăm, da.

I.: Şi a venit pentru utilaje.

A.: Să vină dă-i în p(...) a mea, să ne caute.

I.: Că o vrea pe K. că ea a semnat contractele şi i se face plângere penală.

A.: Da.

I.: Că de ce eşti tu, că de ce am înstrăinat firma la ăia de la Botoşani.

A.: K. mi le-a predat, K. mi le-a predat mie mă, are proces-verbal de predare-primire, mi le-a predat mie.

I.: A zis că nu-i interesează că.

A.: E şi mă doare-n p(...) ă dacă nu-i interesează.

I.: Păi da dar venise figuristul ăla de la F., unul din ei, nu ăla înaltu, e unul mai mărunt şi mai gras.

A.: Aşa.

I.: Venise ăla cu nişte figuri pe el, executorul e unul mărunţel aşa şi acuma nu ştiu tre să stai acolo să aştepţi să vezi ce.

A.: Da să mă piş pe ei, stau aici să-i aştept, să-şi caute.

I.:Că de ce am înstrăinat ă, firma de la GG. şi că ştampila e la mine, de unde ştie el că-i ştampila la mine?

A.: Cum am înstrăinat firma?

I.: Că i-am dat lui ăla de la Botoşani.

A.: Am cesionat acţiunile, a cesionat acţiunile dragă nu a înstrăinat nimic, nu e ceva legal sau cum?

I.: E ilegal pentru ei.

A.: E ilegal?

I.:Păi pentru ei normal că dacă era ceva legal nu ziceau aşa.

A.: Da să mă cac pe ei dacă.

I.: Şi că vrem să le pun ă, modificarea de administrator pe mail, i-am zis să-mi lase o adresă de mail şi i-o pun.

A.: Da nu-i pune nimic dă-l în p(...) a mea, are la Camera de Comerţ să plătească.

I.: A zis că în 25 ianuarie 2015 era K. când au făcut ei probabil verificarea.

A.: Şi dacă nu mai este K. the wasn t problem?

I.:A zis că ei îi face plângere penală, cred că e speriată asta.

A.: Da, bine.

În data de 11 martie 2015, J. îl sună pe A. căruia îi spune că au venit angajaţi ai statului pentru a efectua un control la SC GG. SRL J. arată că i-a minţit pe aceştia, că SS. s-a mutat de acolo înainte să vină ea. A. îi transmite surorii sale, să îi gonească dacă mai vin pe acolo:

J.: Aha, auzi a venit unii îl caută GG. pe SS.? A venit în curtea.

A.: Spune-i să-l caute.

J.: Păi i-a uitaţi că aicea are sediu, ce are sediu domnule nu vedeţi că e Călăraşi (...) dar înainte n-a avut aici, păi înainte a avut, cum nu ştiţi cine e, păi înainte a fost altcineva care avea sediul aici de când s-a mutat de aici eu de unde să-l cunosc pe ăsta.

A.: Cu ce ocazie vi, mă tragi ma-ta la răspundere cine eşti tu.

J.: Păi are de plată un miliard şi nu ştiu cât.

A.: Păi de unde până unde are de plată?

J.: Păi eu de unde să ştiu, nu ştiu.

A.: O avea impozit pe profit poate?

J.: Nu ştiu.

A.: Să caute să-l execute pe SS. şi cu uitaţi aicea, îi dai afară, ieşi de aici, cu cine te-a trimis aici, du-te şi la adresă dă-te dracu de aici de jegos, bine.

J.: Bine.

În aceeaşi zi - 11 martie 2015, A. o sună pe o angajată - SSSS. zisă HHHHHHHHH. pentru a o întreba ce au zis angajaţii de la ANAF cu privire la SC DD. SRL Deşi SC DD. SRL fusese deja cesionată, acesta este interesat de datoriile cu care este înregistrată societatea:

A.: Bună doamna .

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Bună ziua, bună ziua.

A.: Ce faceţi măi doamnă, numai musafiri din ăştia nepoftiţi am înţeles că aveţi?

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Numai musafiri din ăştia nepoftiţi da, da, da am eu, da.

A.: Pe cine căutau?

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Era cam expiraţi că erau cam moşii, erau cam moşii şi vroiam şi eu de ăia mai tineri aşa, venise un mai aranjat aşa, zic i-a uite măi frate zic ă, unu aranjat când pa, da domn, pe cine căutaţi, FFFFF., nu domnu nu este FFFFF. aici FFFFF., păi zice, nu Vâlcelele, nu, nu e FFFFF., păi aici ce este, II., cred că era vreunu cu ofertă, zice haideţi că vin şi la dumneavoastră, mă întorc şi pe la dumneavoastră, da şi îl aştept că nu a venit, ăla era unul cu un bengos de maşină aşa.

A.: Nu mă, de la finanţe nu a venit nimeni?

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da a venit unu cu, un moş cu o babă, dar moş, moş şi babă, babă deci babă, babă şi a întrebat de DD. şi i-am spus nu este aici, păi noi zice am ţinut legătura cu domnişoara K., păi domnişoara K. dar nu este aici domnişoara K. zic, păi o să o sunăm pe ea, zic, nu ştiu aici nu este.

A.:Păi i-a întreabă mă mai e domnişoara K. ala DD., dă-te dracu de aici, de jegos.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: NU ştiu domle cu cine aţi ţinut legătura, păi nu este Vâlcelele, păi Vâlcelele dar zic în Vâlcelele astea zic e mare, aici e o altă firmă zic eu nu, nu ştiu.

A.: Mai luaţi în sat încolo.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: În sat încolo sunt atâtea locaţii sunt atâtea, nu deci nu este aici zic.

A.: Şi ce spunea că are datorii la buget?

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da a zis că e, sânt, da sunt, e vorba că a întrebat, zic bănuiesc eu l-am luat aşa zic bănuiesc că e vorba de sediul unde trebuie să fie hârtii, aşa zic, trebuie să fie un sediu mare, zice da, da, zice sunt nişte datorii şi zice şi vroiam aşa să discutăm să vedem, atât mi-a spus.

A.:Păi zic cam câte datorii sunt, nu pot să nu?

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: (...) cred că ştiţi prea multe despre DD.

A.: Poftim?

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Nu erau mulţi aşa că nu, a zis că nu sunt multe nu, dar am zis aşa să vedem şi noi aşa să.

A.: La ce dracu ai mai venit mă, de să cheltui atâţia bani.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Păi mă uitam aşa că nu îmi venea să cred, bă moş, moş dar cine dracu îi mai ţine pe ăştia să mai lucreze, în loc dracu să ţină nişte oameni tineri să lucreze, să aibă activitate.

A.: E. îi trimite de ăştia să meargă pe drum, dă-i dracu.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da, da, da ce zice lasă că la ăştia le dă 1% decât le-ar da la ăia.

A.: Da.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Şi la ăştia le convine.

A.: Şi de GG. nu a zis?

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Nu, nu, nu n-a zis nimic, decât DD. a zis.

A.: Da bine, bine.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Decât DD.

A.: Bine HHHHHHHHH. Pa.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Pa.

Ulterior, în data de 11 martie 2015 la ora 12:49:33, A. discută tot SSSS. zisă HHHHHHHHH., ocazie cu care aceasta îi spune că au venit de la finanţe şi pentru SC GG. SRL:

A.: Da HHHHHHHHH.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: A venit şi uni tot de la finanţe cu GG., GG., nu ştiu domle cine sunt că unul SS. din Vaslui ca are sediul aici.

A.: Spune-i că domle a zis şefu care mai vine aici trimis de toţi proşti din sat dacă îi prinde la dă .

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da aşa, ăsta a fost cumsecade nu n-a zis nimic, i-am spus domle nu ştim despre aşa ceva, nu ştim, zice nu era vorba de SS. căutau ei pe SS. şi că nu ştiu ce, nu ştiu domnule nici nu am auzit de firma asta.

A.: Vezi şi dumneata după şirele alea de paie poate dă la ...

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da, era pe acolo zice prin, zice ne-am luat după număr, păi şi dacă vi-aţi luat număr de ce aţi venit aici domnu zic că acuma să ne ducem să întrebăm de mine la dumneavoastră zic n-avem dar eu zic chiar nu, eu nici nu am auzit de firma asta şi de ce, cine este nu, zic nu nu ştiu, da, da doamnă a fost cumsecade.

A.: Aveţi adresa, zi-i aveţi adresa unde e corectă?

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da i-am zis păi îi aicea adresa, nu, păi atunci de ce aţi venit aici, cred că tot aşa trimis de bulangii ăştia de .

Din nou, în data de 11 martie 2015 A. o sună pe SSSS. zisă HHHHHHHHH. pentru a-i spune să meargă după angajaţii de la finanţe, să-i pună că va lua legătura cu SS., pentru a-i da somaţiile, A. fiind curios în legătură cu sumele stabilite:

SSSS. zisă HHHHHHHHH. Da.

A.: HHHHHHHHH.?

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da.

A.: Fac şi eu ca Preda, fugi după ei spune-i că te-a sunat SS. că e la Vaslui şi dacă are vreo ceva, vreo somaţie vreo invitaţie şi dă-i-o, ia-i-o.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Să vedem dacă-i găsesc.

A.: Du-te fugi după ei, i-a şi pe a lui DD. şi pe a lui aia.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da, da.

A.: Şi vezi că sediul mai în sat încolo.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da, da, da şefu.

A.: Vedeţi că căutaţi domle în ăsta în (...) la camera de comerţ că e pe strada x.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Păi am spus asta la ăia la primii, i-am spus domle aici e strada Călăraşilor, păi da că QQQQQQQQQ.

A.: Du-te după ei, du-te după ei şi ia-le alea.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da, da, da.

A.: Bine pa.

În continuarea discuţiei din data de 11 martie 2015, A. îi spune inculpatei J. ca, în cazul în care mai vin să se interesează de SC GG. SRL, să le ia actele ca să vadă şi ei despre ce este vorba, cu motivarea că le vor transmite ei martorului SS.:

A.: Uită omul ce are să îţi spună până răspunzi tu.

J.: Vorbeam cu I. că trebuie să-mi trimită nişte acte lui IIIIIIIII.

A.: Când vin ăştia de la finanţe şi întreabă de GG. şi de DD. ia-ale actele, să vedem ce drace sunt, înştiinţări, somaţii să le ducem acte să le ducem să le ducem pe dracu să-i ia, că pe urmă cică ne sustragem şi îl anunţăm şi pe SS. ăla.

J.: Aha.

A.: Am trimis-o pe HHHHHHHHH. după ei prin sat să vedem dacă i-o mai găsi.

J.: Aha.

A.: Poate te cheamă la control dracu, la DD. sunt eu administrator.

J.: Păi a întrebat de SS. că unde-i SS., cine-i SS., nu ştiu domnule cine este.

A.: I-ai mă actele şi zi lasă că i le dau eu mă că-l cunosc, nu-i aicea acuma, că-i plecat la dracu să te ia.

J.: Dar nu am ştiut.

A.: Păi ca să ştii de acum încolo.

J.: Da.

În data de 3 aprilie 2015 A. îl sună pe S. pentru a-l sfătui ce să declare în faţa organelor fiscale care îl citaseră pe A. şi pe N. cu privire la datoriile SC GG. SRL La începutul anului 2015, membrii grupului infracţional organizat cesionaseră părţile sociale ale SC GG. SRL către un interpus - martorul SS.:

S.: - Da!

A.: - YYYYYY.!?

S.: - Da!

A.: - ĂĂ, mi-a, ăsta N. mi-a dat decât alea, mi-a dat notificările alea dă la ăştia, de la ANAF, unde a pus viza când au venit ei prima dată!

S.: - Aşa!

A.: - ĂĂ, io mă duc cu el acolo şi o să ne ia o declaraţie, ce draci îi scriu acolo!?

S.: - Ce declaraţie?Păi, îi dai certificatu constatator! Să facă el proces-verbal ce dracu să le declari?

A.: - Aa, nu, deci nu scriu.

S.: - Nu, Ce să-i scriu?

A.: - Nu scriem nimic!

S.: - Îi zici pă gură:, uite dom-le, am venit, m-am prezentat, am amânat-o cu 15 zile, m-am prezentat, trebuia să vin pă întâi, i-am făcut io o hârtie, le-am trimis, nu putem să venim pă întâi, vino pă trei, că l-am întrebat pă N. când ajunge la Călăraşi, a zis că Vineri!

A.: - Nu, este aicea N., e în oraş şi mă aşteaptă pă mine!

S.: - Ştiu, dar iniţial i-am zis pentru miercuri 1 aprilie şi mi-am dat seama că el n-are carnet, nu poa să vină, cu un certificat constatator şi cu hârtia aia:, uite dom-le, am venit m-am prezentat, uite nu deţin, nu mai deţin calitatea,,

A.:Noi nu mai avem nicio ... p. ă!

S.: - Nu avem nicio treabă, şi în al doilea rând, îi spui, io sunt doar asociat, nu pot eu să răspund dă.

A.: - Păi nu sunt asociat eu acolo mă, n-am nicio legătură la GG.,

S.: - Aa, păi am crezut că eşti şi-n aia!

A.: - Nu, eu la GG. nu am nicio legătură,

S.: - Aşa, păi da, tocmai d-aia!

A.: - Este SS., SS. este asociat unic şi administrator

S.: - Am înţeles!

A.: - Şi eu pă, dă când s-a înfiinţat societatea, mi-a dat mandat să conduc afacerea cu Florin(N.),

S.: - Da, am înţeles, dar nu-i mai spui lor asta!

A.: - Păi sunt înregistrat la finanţe!

S.: - Aşa, păi dacă e înregistrat nu le mai aduce aminte încă o dată, lasă-i dracu să-ia ia,

A.: - Dar în momentu când N. şi-a vândut părţile sociale şi funcţia de administrator, mandatul meu s-a dus dracu,

S.: - Exact, dar tre să-i arate să i se dea, un certificat constatator, un act de stare, (neinteligibil)

A.: - Gata, am înţeles, şi-i dau pă gură şi atâta tot!

S.: - Pă gură, dom-le

A.: - Bine!

S.: - Pă gură şi atât!

A.: - Bine!

S.: - Eu nu deţin nicio calitate şi eu nu mai deţin nicio calitate şi cu asta basta!

A.: - Da, bine!

S.: - N-am ce să răspund, nu am de ce să răspund în faţa dumneavoastră, dar am venit să vă aduc la, că m-am prezentat conform legii!

A.: - Da, bine YYYYYY., bine!

S.: - Bine!

A.: - Salut!

S-a apreciat că şi declaraţia inculpatului L. confirmă că actele societăţii, ştampilele şi token-urile necesare efectuării tranzacţiilor bancare online au rămas la biroul ocupat de inculpatele I. şi K.

Împrejurarea că şi inculpatul N. a cunoscut faptul că înstrăinarea părţilor sociale ale societăţii a avut un caracter fictiv, s-a considerat că rezultă inclusiv din declaraţiile martorilor WWW. şi FFFFFFF. - angajaţi ai F. SA având ca atribuţii de serviciu, recuperarea creanţelor. Astfel, martorul WWW. a precizat: «Noi ştiam de pe site-ul Recom că firma fusese vândută către un anume SS. din Vaslui. L-am contactat telefonic pe N., fostul administrator al societăţii pentru a-l întreba ce s-a întâmplat cu bunurile şi să obţinem datele de contact ale noului administrator. N. ne-a comunicat că nu SS. se ocupă de societate, că nu are nicio treabă cu aceasta spunându-ne să o contactăm pe doamna I., fără să realizez iniţial că era vorba de soţia lui A. Am realizat că era vorba despre I. când am sunat-o pe numărul obţinut de la N. şi am văzut că o aveam deja în lista de contacte ca "doamna I.".»

V. Infracţiuni de fals

A.Falsul intelectual

Din probele administrate la dosar, a rezultat faptul că membrii grupului infracţional organizat au încheiat în mod fictiv, contracte de împrumut autentificate la notar, împrumuturi garantate cu ipotecă pe bunurile lor imobile, în scopul de a sustrage aceste bunuri de la executare silită.

Se constată existenţa unui adevărat mod de operare al grupului infracţional organizat, mod de operare ce a debutat la data de 20 ianuarie 2011, când inculpaţii P. şi I. au încheiat, în mod fictiv, contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG., din care rezultă că inculpatul P. o împrumută cu suma de 200.000 de RON pe debitoarea I., termenul scadent fiind de doar 10 zile - data de 30 ianuarie 2011. Inculpata se obligă să garanteze restituirea împrumutului "cu toate bunurile mele mobile şi imobile aflate în proprietatea mea şi a soţului meu".

Fiind audiat cu privire la acest Contract de împrumut, inculpatul P. a declarat că nu îşi aminteşte nimic despre încheierea acestui contract, dar cu siguranţă, arată că nu i-a dat niciodată inculpatei I. suma de 200.000 de RON, pentru că nu dispune de astfel de sume de bani, declaraţie menţinută şi în cursul cercetării judecătoreşti.

Pentru că I. nu achită "împrumutul" în termen, se trece la executarea silită a bunurilor inculpatei, respectiv terenurile ipotecate în favoarea SC G. SA

Astfel, la data de 8 februarie 2011, P. a solicitat Biroului Executori Judecătoreşti JJJ. să procedeze la recuperarea sumei de 200.000 de RON de la inculpata I.

La data de 10 mai 2012, creanţa deţinută de P. a fost cumpărată de SC AA. SRL, reprezentată de inculpata K., prin contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012.

Prin Actul de adjudecare nr. x din data de 06 iunie 2012 bunurile imobile au fost adjudecate de către SC AA. SRL în contul creanţei rezultate din contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012 şi a contractului de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 la un preţ total de 553.080 RON.

Prin încheierea fictivă a contractului de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011, dintre inculpaţii P. şi I., s-a urmărit ca, prin mecanismul unei pretinse executări silite, să fie eludate prevederile contractelor de ipotecă autentificate sub nr. x şi 1876 din 24 august 2010, care stabileau o interdicţie de înstrăinare şi grevare de sarcini a imobilelor ipotecate în favoarea SC G. SA, şi totodată, bunurile să intre în patrimoniul SC AA. SRL, cu consecinţa imposibilităţii de a fi executate contractele de ipotecă de către SC G. SA, ca urmare a intrării în insolvenţă a debitoarei sus-menţionate.

S-a constatat că încheierea contractului de împrumut de către I. a fost făcută pentru o sumă semnificativ de mare, respectiv 200.000 RON, cu un termen de restituire foarte scurt - 10 zile; adjudecarea bunurilor în favoarea SC AA. SRL, s-a făcut în lipsa altui participant la licitaţie; adjudecarea a avut ca obiect tocmai bunurile imobile care constituiau garanţii pentru creditele restante la SC G. SA, bunuri care au fost folosite ulterior fraudulos pentru garantarea obţinerii altui credit; executarea a avut ca obiect bunuri evaluate la 553.080 RON şi vândute prin licitaţie în baza unui titlu executoriu ce privea o creanţă de numai 200.000 RON, în condiţiile în care din actele de executare nu rezultă nicio menţiune referitoare la modalitatea de distribuire a preţului adjudecării bunurilor executate şi nici cu privire la valoarea contractului de cesiune ce a stat la baza finalizării executării.

Membrii grupului infracţional organizat au încheiat şi alte contracte de împrumut fictive, autentificate la notar şi garantate cu instituirea dreptului de ipotecă pe bunurile imobile proprietatea lor:

Conform contractului de împrumut autentificat sub nr. x din 4 februarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti, UU., mama inculpaţilor A. şi J., o împrumută pe J. cu suma de 80.000 de RON, urmând ca suma să fie restituită până la data de 1 martie 2015.

J. garantează restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 6 imobile având următoarele numere de carte funciară: x, 21153,20236, 20356, 21511 şi 21510, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi.

Conform contractului de împrumut autentificat sub nr. x din 4 februarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti, UU., mama inculpaţilor A. şi J., o împrumută pe J. cu suma de 125.000 de RON, urmând ca suma să fie restituită până la data de 1 martie 2015.

J. garantează restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 11 imobile, neînscrise în cartea funciară, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi.

Se constată că ambele contracte au fost încheiate cu aceeaşi ocazie, în aceeaşi zi, ambele având şi acelaşi termen de restituire, unul foarte scurt, de nici o lună de zile.

Ambele contracte de împrumut au fost învestite cu formula executorie de către Judecătoria Călăraşi, în urma cererilor formulate la data de 15 aprilie 2015 de împrumutătorul UU., prin încheierile din datele de 20 aprilie 2015 şi 21 aprilie 2015 date de Judecătoria Călăraşi, în dosarele nr. x din 2015 şi y/2015.

La data de 28 ianuarie 2015, inculpatul L. a încheiat trei contracte fictive de împrumut cu SC QQ. SRL, SC DD. SRL şi SC AA. SRL, la acelaşi birou notarial:

La data de 28 ianuarie 2015, între inculpatul L. şi SC QQ. SRL reprezentată de A., s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti. Prin acest contract, L. a împrumutat societatea QQ. SRL cu suma de 430.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 1 martie 2015.

SC QQ. SRL a garantat restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 14 imobile având următoarele numere de carte funciară: x, 21264, 21356, 21263, 21302, 21301, 21306, 21255, 21256, 21136, 21234, 21251, 21675 şi 21441, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi.

La punctul 2.2 din contract, s-a precizat că SC QQ. SRL a fost de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractual, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

La aceeaşi dată - 28 ianuarie 2015, între inculpatul L. şi SC DD. SRL reprezentată de SS., s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti. Prin acest contract, L. a împrumutat societatea DD. SRL cu suma de 145.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 1 martie 2015.

SC DD. SRL a garantat restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 2 imobile având următoarele numere de carte funciară: x şi y, situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi.

La punctul 2.2 din contract, s-a precizat că SC DD. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractual, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

La data de 15 aprilie 2015, inculpatul L. a solicitat Judecătoriei Călăraşi, învestirea cu formula executorie a contractului de împrumut nr. x din 28 ianuarie 2015. Contractul a primit putere executorie prin încheierea din data de 22 aprilie 2015 a Judecătoriei Călăraşi. (dosar nr. x din 2015).

La data de 28 ianuarie 2015, între inculpatul L. şi SC AA. SRL reprezentată de K., s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti. Prin acest contract, L. a împrumutat societatea AA. SRL cu suma de 985.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 1 martie 2015.

SC AA. SRL garantează restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 23 imobile având următoarele numere de carte funciară: x, 20115, 20492, 20548, 20779, 21416, 20491, 20517, 20499, şi 21441, 20169, 20498, 20494, 20490, 20500, 20135, 20449, 20066, 20141, 20448, 20485, 20054, şi 20468, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi şi prin instituirea unei ipoteci imobiliare asupra terenului cu număr de carte funciară x, situat pe raza com. Grădiştea, jud. Călăraşi.

La punctul 2.2 din contract, se precizează că SC AA. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractual, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

Cu privire la aceste contracte, inculpatul L. a declarat în faţa instanţei de judecată că au fost fictive şi că au fost făcute în scopul salvării bunurilor societăţii.

Faptul că toţi membrii grupului infracţional organizat au acţionat în cunoştinţă de cauză, s-a apreciat că rezultă şi din interceptările convorbirilor telefonice.

În data de 19 martie 2015, A. discută cu J. Această discuţie se referă la contractele de împrumut încheiate fictiv şi demonstrează faptul că atât A. cât şi J. sunt implicaţi în activitatea de falsificare a contractelor de împrumut în scopul sustragerii bunurilor de la executare silită. Cei doi sunt nemulţumiţi că executorul judecătoresc a solicitat Primăriei Vâlcelele să îi transmită bunurile deţinute de inculpata J., iar angajaţii Primăriei au comunicat toate bunurile, inclusiv cele ipotecate:

J.: - Da!

A.: - Mai ştii când am făcut ultimu act la notar, acolo cu tine, la BUCUREŞTI?

J.: - Tre să mă uit în contractele alea dă împrumut şi-ţi spun!

A.: - Du-te şi te uită dar, ăla, cârnatu ăla a dat la PRIMĂRIE!

J.: - Da!

A.: - Primăria i-a dat cu ce ţi-a găsit în Registru Agricol pă tine, dar el trebui să se intereseze la Cartea Funciară, dă-l în morţii mamii lui!

J.: - Păi, ăă.

A.: - Toate, toate, împrumuturile care le-ai făcut, ăsta, zi, notaru de la Bucureşti a cerut Extras de Carte Funciară,

J.: - Da!

A.: - Au venit libere de sarcini şi ai făcut, ăă, le-ai pus gaj şi te-ai împrumutat, ce Cristosu' mamii lui tot o dă de gard atât?

J.: - Stai să, ca să vezi cât, cât de ai dracu ar pu, a putut să fie nenorocitu' ăsta de GABI şi cu aia, care ai măscărit-o, ai făcut-o ca pă dracu'!Aşa ca chestie, oricum nu putea să zică nimic, da' fii atent, ăia când ăsta, când i-a trimis adresă la Primărie, a trimis decât cu tarlalele, alea care n-am avut io carte funciară, alea primele care m-am dus cu carte funciară, ăsta nu le-a mai solicitat, că alea s-a înscris primele, c-a fost Carte funciară, (neinteligibil)

A.: - Păi stai puţin, stai puţin, că nu înţeleg, păi ăştia la Primărie ştia la ce ai tu carte funciară şi la ce nu ai?

J.: - Nu! Deci executoru' când a trimis, noi când, io când m-am dus prima dată să fac împrumutu l-am făcut pă ce am avut, am avut cinci cărţi funciare io făcute!

A.: - Da!

J.: - Aşa, opt hectare şi nu ştiu cât!Şi când s-a dus deja, cred că o fi şi cerut la momentu' respectiv, alea deja nu mai era, era scoase din schemă, alea care am avut io cărţile funciare!

A.: - Da!

J.: - El, când a trimis la Primărie, a trimis pă toate tarlalele în afară dă alea cu cărţile funciare, în afară dă alea opt hectare!

A.: - Cine a trimes, executoru'!

J.: - Executoru', în afară dă, deci p-alea opt hectare cu cărţi funciare, p-alea nu le-a trecut el, când a trimis la Primărie să-i dea certificat fiscal, japiţa asta a lu RRRRRRRRR., deci a, el a scris adresă, să-i dea certificat fiscal pă tarlalele alea care le-am avut io, carte funciară, ăă, şmechera asta a lu' SSSSSSSSS., asta a trimis şi la ce am avut io, deci la tot la tot, la tot terenu',

A.: - Da, da, da!

J.: - Fă-i nenorocito, păi dacă ăla ţi-a dat 11 tarlale, la care să-i dai certificat fiscal, tu de ce ai dat pă 16, nu vezi cât dă răutate, nu vezi ce răutate! I-a trimis certificatul de la Primărie, că m-am uitat io pă el, că-i şi o copie după certificatu' fiscal, şi ăla a bifat decât alea care le-a cerut el, atât, nu celelalte care nu le-a găsit, zic, uite tu.

A.: - Da, e, păi ce, numai aia e de vină?

J.: - EE, numai aia, da vreau să spun ca chestie, iar şi cu TTTTTTTTT., că-i semnătura lu' TTTTTTTTT.!

A.: - Deci ăla cere două mere şi-i dă adeverinţă că ai trei mere!

J.: - Exact! Cât dai, numa aşa, deci oricum nu avea ce să facă, mă da dacă ăla ţi-a cerut două mere, de ce i-ai dat trei? Şi în al doilea rând aşa ca chestie, băi J., uite a venit, nu ştiu ce, trimitem aia! Oricum nu avea ce să facă, dar aşa ca chestie, o informare, să-ţi demonstrez câtă răutate poa' să aive şi pă mine nenorocita aia a lu' RRRRRRRRR. şi pă TTTTTTTTT.!

A.: - Ee, pă toţi dă-i dracu să-i ia! Cum să naibă, acuma, nu ştiu dacă ţi-a zis I., a ce, a sunat-o stropitoarea aia dă (neinteligibil, probabil, UUUUUUUUU.),

J.: - Aa, mi-a zis!

A.: - Că a intrat dracii în el, fir-ar mă-ta a dracu să fie, ţi-e frică acum nu?

J.: - Ee, vezi dă treabă că, ăă, cur mare ăla, urâtu ăla a lu' VVVVVVVVV., cred că s-a interesat mai bine sau chiar, sau chiar domnu' Primar, că dacă stă toată ziua în Primărie, citeşte.

A.: - Nu stă el,

J.: - C-a văzut,

A.: - În cererea care s-a făcut dă islaz, s-a făcut referire la articole din lege! Şi-a intrat pă internet şi a citit!

J.: - Exact! Şi dacă tot stă toată ziua în Primărie, a citit şi-a văzut că nu-i de glumă ce spune.

A.: - Da, da!

J.: - De, deputatu' şi cu viceprimaru'.

A.: - Da, şi jarteaua aia că vrea să ne găsim, neapărat, ca să vorbească despre pământu' lu' N., îl doare burta!

J.: - Păi normal, îl doare burta, de ce să nu i-l dau lui de bună voie şi mi-l dă! E ca şi al meu, decât că mi-l cumpără, îmi face mie un bine.

A.: - Făcea-l-ar dracii ghem să-l facă,

J.: - Când mi-a cumpărat, i-a cumpărat ăă, când i-a dat casele alea lu' ăsta, a lu (neinteligibil)

A.: - Lu WWWWWWWWW.

J.: - Da, WWWWWWWWW. s-a achitat de el, i-a zis:, măi şefu', dracu lacu, hai că am bani să facem acte, ce N., nu te dă nimeni afară,,

A.: - Ee, nu mai vrea să i le dea!

J.: - Păi, sau să-l aibe la mână!

A.: - Dracu' să-l ia cu mama lui cu tot! Ă, ăla degeaba se strofoacă, căcatu' ăla de acolo, dăcât în cel mai rău caz cu aia, dar cu aia, trebuie făcut aşa, cum ţi-am zis!

J.: - Mă duc acum acasă şi, mă uit! Da.

A.: - Da n-are cum, pentru că ăla, notaru', ăla nu făcea actu' de împrumut, el ce cerea la cartea funciară, îi venea de la cartea fu, funciară, că e liber de sarcini!

J.: - Da!

A.: - Ăla are acte, precum c-a făcut contractu' de împrumut liber de sarcini, de ce-a cerut, cerea d-ăla de informare? Nu pentru asta?

J.: - Da!

A.: - Că în momentu' când ai ceva grevat de sarcini, notaru' nu-ţi mai face altu', decât zicea

J.: - Aha!

A.: -:, dacă vrei dă rangu' doi, cu aprobarea lu' ăla, primu'!

J.: - Aha, aha!

A.: - Da da sunt curios, pă trei martie ai zis, nu?

J.: - PĂ trei, pă două martie a trimis adresă ăsta, VVV. ăsta la Primărie şi imediat pă 3 martie i-a trimis certificatul fiscal, domnu' TTTTTTTTT.!

A.: - Deci mai repede, mai repede cum, ca nouă când ne ducem dă cerem un certificat!

J.: - Exact, cred că a stat până seara să-l facă asta!

A.: - Da!

J.: - Numai să-l trimită!

A.: - Da, da, da, da, da! Da, şi cică merită iertaţi ăştia împreună cu dinţii încălecaţi, merită iertaţi ăştia! Bine!

J.: - Bine!

Din discuţia purtată în data de 25 martie 2015 de către A. cu contabila sa - IIII., a rezultat ce tranzacţii fictive s-au făcut, ca urmare a încheierii fictive a contractului de împrumut nr. x din 28 ianuarie 2015, încheiat între L. şi SC QQ. SRL: SC QQ. SRL a cumpărat fictiv silozul de la A., în acest scop, SC QQ. SRL împrumutându-se de la L. În continuare, A. stabileşte ca SC QQ. SRL să vândă silozul lui SC AA. SRL În această modalitate, existând o creanţă fictivă a SC QQ. SRL cu care s-ar putea înscrie la masa credală a SC AA. SRL:

IIII.: - Da, A.!

A.: - XXXXXXXXX.?!

IIII.: - Da!

A.: - Silozu ăla de la QQ., dă la cine este cumpărat?

IIII.: - Dă la (râde) A.!

A.: - Nu-i de la L.?

IIII.: - Nu, nu este.

A.: - L. nu s-a, a dat banii împrumut şi i-a achitat împrumutu, datoria lu LLLLL. ?

IIII.: - Da!da, da!

A.: - Deci el este luat de la, cumpărat de la A.!

IIII.: - Da!

A.: - Şi QQ. s-a împrumutat la L.

IIII.: - Corect.

A.: - Şi i-a achitat lu L., A.!

IIII.: - Am înţeles! Aha!

A.: - M-ai înţeles?

IIII.: - Da!

A.: - Deci, el a fost achiziţionat de QQ. de la A.,

IIII.: - Da!

A.: - Şi nu a avut bani să-i dea şi s-a împrumutat la L.,

IIII.: - Da!

A.: - I-a pus gaj, ce draci i-a făcut acolo!

IIII.: - Aha!

A.: - Ia-l şi vinde-i-l lui AA., pă tot!

IIII.: - Pă tot? Deci.

A.: - Pă tot îl vinzi lu AA. că oricum QQ. e datoare la L., şi când încasează dă la .

IIII.: - Aha.

A.: - AA., îi plăteşte lu L.!

IIII.: - Da, da o să avem impozit pă venit, A. de dat!

A.: - Dă-l dracu, lasă-l acolo să fie.

IIII.: - Da, da? Bine!

A.: - Cât e, ce, ce valoare are impozitu?100 dă milioane sau cât?

IIII.: - 13 mii de RON o să-ţi iasă la (neinteligibil)

A.: - Da, 13 mii nu-i problemă, da!

IIII.: - Da?

A.: - Da, lasă-l acolo, da!

IIII.: - Da? Bine! Bine, bine!

A.: - Bine, XXXXXXXXX., bine, pa!

În convorbirea purtată în data de 16 mai 2015, inculpaţii L. şi A. discută ironic despre împrumuturile date de L.:

L.: - Alo!

A.: - Domnu L., L.?

L.: - Nu, greşeală, aţi greşit!

A.: - Nu se poate domn-le, domnu L.?

L.: - EE, aţi nimerit acuma!

A.: - Auziţi?

L.: - ĂĂ!

A.: - Am şi o rugăminte la dumneavoastră?

L.: - Vă ascult!

A.: - Vreau şi eu pentru o lună nişte bani împrumut!

L.: - Cât?

A.: - Vreo două mii dă roni!

L.: - Două mii, ce dracu mă(...)(râde)

A.: - Nu te murdăreşti pentru aşa ceva, ă?! (râde)

L.: - Păi da, e mai mare deranju! (râde) Da!

A.: - Mie mi-a zis domnu YYYYYYYYY. de la G. că dumneavoastră mai daţi bani aşa împrumut!

L.: - Da, împrumut, da nu, dau, dau, dau, da sume mai mari, nu aşa!

A.: - Adică fără dobândă, fără nimic!

L.: - Fără nimic, fără nimic, gesturi dă.

A.: - Umanitare!

L.: - Una, umanitare, da! (...)

Fiind audiaţi, inculpaţii au recunoscut că toate contractele de împrumut autentificate au fost încheiate în fals:

A.:"Deoarece SC III. SRL intrase în insolvenţă, pentru a apăra bunurile proprietate personală ale lui I. de o eventuală executare silită, în luna ianuarie 2011 între I. şi P. s-a încheiat în mod fictiv un Contract de împrumut, nu pot preciza pentru ce sumă. Ulterior, prin executor judecătoresc s-a trecut la executarea silită a acestui contract, creanţa fiind adjudecată de SC AA. SRL Nici pentru această activitate P. nu a solicitat şi nici nu a primit vreo sumă de bani, intenţia sa fiind doar de a ne ajuta. (...)

Contractele de împrumut autentificate la notar sunt fictive, încheiate în scopul sustragerii bunurilor de la executare silită. Notarul nu a avut nicio implicare în această problemă. "(declaraţia din data de 19 noiembrie 2015)

L.:

"În primăvara anului 2015, la rugămintea lui A., m-am deplasat la un notariat din Bucureşti, pentru a semna pentru încheierea a trei contracte de împrumut. Aceste contracte au fost fictive, în sensul că nu am predat efectiv aceste sume de bani.

A. mi-a spus că are nişte datorii şi că vrea să mute o parte din terenuri pe numele meu pentru o perioadă de timp. L-am întrebat dacă aş putea avea vreo problemă, dar acesta mi-a spus să nu îmi fac griji că nu este nimic de natură penală."

J.:

"Precizez faptul că cele două contracte de împrumut încheiate în februarie 2015 între mine şi mama mea UU. nu reprezintă realitatea în sensul că nu am primit în fapt aceşti bani. Motivul pentru care au fost încheiate aceste contracte de împrumut a fost pentru a se evita scoaterea la executare silită a terenurilor pe care le deţineam.

Era vorba de debitele pe care le înregistrau societăţile comerciale şi pe care eu le garantasem în calitate de fidejusor.

Fratele meu A. a avut iniţiativa încheierii acestor contracte."

K.:

"În primăvara anului 2015, A. mi-a spus că trebuie să mergem la Bucureşti pentru a încheia nişte contracte de împrumut. Am semnat Contractul nr. x din 28 ianuarie 2015 în calitate de administrator al SC AA. SRL, le cererea lui A. Nu am văzut aceşti bani."

S. a ajutat membrii grupului infracţional organizat să încheie contractele fictive de împrumut, autentificate la notar, împrumuturi garantate cu ipotecă pe bunurile lor, în scopul de a sustrage aceste bunuri de la executare silită.

Inculpatul S. i-a însoţit pe J., UU., L., A. şi K. în scopul încheierii acestor contracte la acelaşi birou notarial situat în mun. Bucureşti - Biroul Individual Notarial HHH. şi tot el s-a ocupat de formalităţile de intabulare la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a sarcinilor rezultate din aceste contracte, dar şi de învestirea cu formula executorie a contractelor. Pe data de 15 aprilie 2015, membrii grupului infracţional organizat au solicitat Judecătoriei Călăraşi, învestirea cu formula executorie a celor două contracte de împrumut încheiate între J. şi A. precum şi a contractului de împrumut încheiat între L. şi SC DD. SRL

Toate aceste aspecte au rezultat şi din interceptările convorbirilor telefonice redate în cele ce urmează:

În data de 25 februarie 2015, I. îl sună pe S. şi îl roagă să se ducă la notara din Bucureşti "unde aţi făcut actele alea de împrumut" pentru a solicita un duplicat al contractului încheiat între L. şi SC QQ. SRL:

(...)

I.: Am şi eu o rugăminte la tine.

S.: Aşa.

I.: Poţi să trimiţi tu pe cineva sau să te duci tu la notara aia unde aţi făcut actele alea de împrumut?

S.: Aşa, ca să ce?

I.: Nu găsesc contractul ăla între L. şi QQ., contractul de împrumut.

S.: Tre să fie acolo ori.

I.: Îl am, nu este, îl am pe a lui DD., AA., QQ. nu-l găsesc, să îţi dea o copie după.

S.: O copie, lasă că-i cer o copie.

I.: O copie conform cu originalul.

S.: Da.

I.: Şi mi-o pui şi mie pe mail că îmi trebuie astăzi.

S.: Da, da.

I.: Neapărat.

S.: Bine.

I.: Te rog frumos.

S.: Da lasă că mă duc oricum să-i dau bani, mă duc pe la unşpe şi îi zic să-mi dea şi o copie.

I.: Da, bine YYYYYY.

S.: Bine.

Faptul că S. a cunoscut că respectivele contracte de împrumut fictive vor fi folosite pentru sustragerea membrilor grupului organizat de la executare silită, s-a apreciat că rezultă şi din discuţia purtată de acesta cu tatăl său, în data de 19 martie 2015. Cu această ocazie, A. îi spune lui S. că inculpata J. a primit solicitare de la executorul judecătoresc învestit cu executarea creanţei persoanei vătămate SC G. SA de a-şi declara bunurile aflate în proprietate. S. îl sfătuieşte pe A. să nu dea nimic executorului, să mai tragă de timp până când vor ieşi de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară înscrierea dreptului de ipotecă izvorât din contractele de împrumut. În continuare, S. îi aminteşte tatălui său că trebuie demarate procedurile de executare silită a contractelor de împrumut ("Ce am vorbit noi, săptămâna trecută că trebuie demarate procedurile alea, ştii tu care.".), activitate de care se ocupă tot S., din probele de la dosar, rezultând că aceştia au învestit cu formulă executorie aceste contracte:

S.: - Alo!

A.: - Salut YYYYYY.!

S.: - Salutare!

A.: - Ţi-a dat J. ieri ceva pă mail cu m ... u ăla de executor,

S.: - Da, vrea să-i spună lui acolo tot ce are ea şi în ce situaţie este fiecare!

A.: - Şi este obligatorie asta?

S.: - Da, dacă nu, îi dă amendă dă la 1 la 10 milioane,

A.: - Aha!Deci trebuie să i le dăm, nu?

S.: - Păi n-ai înţeles?

A.: - Da, da!

S.: - Dacă nu, este, poate fi sancţionată cu amendă!

A.: - Da!

S.: - Da problema este că trebuie date ca atare că dacă le dai, ăă, dacă e (neinteligibil) p-ormă te îmbârligă şi la inducere în eroare, îţi face plângeri, cine ştie ce căcat mai (neinteligibil)

A.: - La ce, la ce!

S.: - Dacă nu i le dai corespunzătoare realităţii, din eroare, din neglijenţă, p-ormă te îmbârligă că l-ai indus şi-n eroare şi-ţi face plângere penală!

A.: - Păi şi, da, şi tre să i le dăm că sunt, alea care e realitatea şi că sunt gajate, nu?

S.: - Da, da problema e că n-au ieşit actele încă

A.: - Ce acte?

S.: - Încheierile de intabulare şi toate cele!

A.: - Aa, n-au ieşit încă?

S.: - N-au ieşit, nu ştii că durează mai mult? Da p-ormă dacă le dai, există riscu să-i dai idei, să le atace!Ai înţeles?

A.: - Da, da, da, dă-l mă în morţii mă-sii mă, să dea amendă mai bine!

S.: - Mai bine dă amendă că, lasă-l să caute el!

A.: - Să caute el, dă-l în morţii mamei lui!

S.: - Că ştii care-i problema? Ce am vorbit noi, săptămâna trecută că trebuie demarate procedurile alea, ştii tu care(...)(învestirea cu formulă executorie)

A.: - Da!

S.: - În noua lege, un m. să poa să intervină cu japca peste o executare, şi s-o blocheze şi s-o drăcească, aşa îi dai idei şi află de ele, lasă-l să afle mai târziu că sunt informaţii în posesia autorităţilor, sunt publice, să le caute,

A.: - D-aia e plătit mă dă G., dă-l în morţii mă-sii,

S.: - Păi, da, asta face executoru, muncă de detectiv!

A.: - Da, da, lasă că-i spun să nu dea nimic!

S.: - Să nu-i dea că ai înţeles riscu.

A.: - Ştiu!

S.: - Cu riscu să ia amendă! (...)

Împrejurarea că S. se ocupă de procedura de învestire cu formulă executorie a contractelor fictive de împrumut, s-a apreciat că rezultă şi din convorbirea purtată de acesta în data de 02 aprilie 2015 cu A. S. ştie că inculpata J. zisă J. a încheiat două astfel de contracte, precizând că i le-a dat personal acesteia, şi că se află acasă la Vâlcelele:

A.: - Da, YYYYYY.!

S.: - O să am nevoie mâine, până mâine dă contractele de împrumut a lu' J., doar contractele, fără anexă, anexele le iau duminică, adică intabularea şi toate cele că sunt la ea! I le-am dat ei în mână, le are acasă la Vâlcele,

A.: - Da ai nevoie, ai nevoie de ele în original?

S.: - Nu! Pă mail, scanate, contractele de împrumut atât, câte au fost, două parcă.

A.: - Da, da, păi hai că io mă duc la VÂLCELE şi p-ormă când ne întoarcem, ne ducem la birou şi le dăm, chiar dacă.

S.: - Nu, lasă, nu, nu, nu, mâine până-n unşpe, numai, (neinteligibil) efort azi!

A.: - AA, mâine dimineaţă?

S.: - Între opt şi unşpe, să le am pă mail!

A.: - Da, da, da, hai că-i zic acum să mi le dea,

S.: - Da! Contractele de împrumut să facă copie, le scanează K. şi mi le dă!

A.: - Da, da, da!

S.: - Atât, şi restu, să dea tot dosaru şi mâine să facă ZZZZZZZZZ., şi-aşa stă degeaba, copie la tot, şi pă mail să-mi dea doar contractele dă împrumut, atât, alea, trei patru pagini câte sunt!

A.: - Da mă, îi dau să-mi zică, să-mi dea tot dosaru şi.

S.: - Copiat integral şi contractele scanate pe mail atât! Şi restu Duminică,

A.: - Vorbeşti cu ele.

S.: - Da.

A.: - (...) mâine

S.: - Dacă au dubii să mă sune!

A.: - Ce?

S.: - Dacă au neînţelegeri să mă sune, ZZZZZZZZZ., K. şi (neinteligibil)

A.: - Îi dau lu K. mă, că ZZZZZZZZZ. nu e bună dăcât dă x!

B.Fals în înscrisuri sub semnătură privată

Pentru buna desfăşurare a activităţii infracţionale a grupului organizat, membrii acestuia, încheie de-a lungul timpului mai multe documente sub semnătură privată, falsificate, precum facturi, borderouri de achiziţie, bilete la ordin, contracte comerciale, procese-verbale de recepţie lucrări, avize de lucrări, contracte de împrumut etc.

S-a apreciat că aceste înscrisuri false sunt folosite în diverse scopuri: pentru a fi depuse la dosarele de creditare, pentru a putea justifica retragerile de bani din conturile societăţilor, în scopul spălării banilor, evaziune fiscală, dar şi pentru a sustrage bunurile de la executare silită.

Astfel, în scopul încheierii de contracte de credit cu instituţiile de credit, dar şi pentru a justifica transferurile de bani între conturile societăţilor deţinute de grup, membrii grupului infracţional organizat, au plăsmuit următoarele înscrisuri false:

În data de 5 octombrie 2006, prin Actul adiţional nr. x la Contractul de credit nr. x din 24 august 2006, al SC Y. SRL încheiat cu B. se stabileşte majorarea creditului multiprodus de la suma de 445.000 RON la suma de 850.000 RON.

Prin decizia de vot II s-a cerut şi suplimentarea garanţiilor, printre care şi garanţie reală mobiliară asupra a 2 instalaţii de irigat x nr. x din 15 martie 2004, valoare evaluare 78.111 RON; instalaţiile fuseseră achiziţionate de la SC III. SRL; Factura prin care au justificat provenienţa instalaţiilor atestă o operaţiune comercială nereală întrucât este întocmită în data de 15 martie 2004, dată cu mult anterioară facturii cu nr. de ordine următor respectiv x, întocmită în data de 5 septembrie 2006 şi folosită la alt credit, respectiv la justificarea unei trageri din data de 06 septembrie 2006.

În data de 31 august 2007, SC Y. prin Creditul de trezorerie nr. x din 31 august 2007, face o tragere de 200.000 RON din facilitatea de credit multiprodus acordat în baza Contractului nr. x din 34615 din 24 august 2006 (ROL 19). Destinaţia creditului conform contractului era "Credit pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare/sezoniere", în schimb, societatea utilizează aproximativ 2/3 din valoarea creditului în alt scop, folosind facturi fiscale fictive încheiate între SC III. SRL şi SC Y. SRL, astfel:

a) suma de 52831,6 RON este transferată către contul SC III. SRL (pentru plata facturilor nr. x din 07 septembrie 2007 în valoare de 9991.6 RON - şrot soia şi nr. x din 11 septembrie 2007 în valoare de 42.840 RON - sămânţă grâu "Capo"), apoi din contul respectiv suma de 10.000 RON este retrasă cash, iar suma de 31.500 RON este transferată înapoi în contul SC Y. SRL, pe motivul restituirii unui împrumut (contract x din 28 august 2007): cu suma respectivă SC Y. SRL achită facturi ce aveau ca obiect bunuri şi servicii ce nu se încadrau în scopul creditului;

Facturile fiscale nr. x din 7 septembrie 2007 în valoare de 9991.6 RON - şrot soia şi nr. x din 11 septembrie 2007 în valoare de 42.840 RON fictive - sămânţă grâu "Capo" sunt semnate din partea SC III. SRL de către J., iar din partea SC Y. SRL de către A.

b) suma de 77.463,22 RON este transferată către contul FFFFF. SRL (pentru plata facturii nr. x din 14 septembrie 2007 - motorină), apoi se reîntoarce în contul SC Y. SRL exact aceeaşi valoare, respectiv 77.463.22 RON (pentru plata facturii x din 14 septembrie 2007 - grâu): din suma respectivă SC Y. SRL retrage cash 10.000 RON iar cu diferenţa de 67.709,26 RON rambursează parţial credit.

Factura fiscală nr. x din 14 septembrie 2007 fictivă este semnată din partea SC Y. SRL de inculpata J.

În data de 7 noiembrie 2006 prin creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 SC Y. SRL obţine de la B. suma de 245.000 RON.

Societatea utilizează 3/4 din valoarea creditului în alt scop, încălcând contractul de credit, astfel:

- suma de 29.020 este retrasă cash;

- suma de 150.118,82 RON, prin intermediul unor operaţiuni comerciale nereale, este folosită în alt scop decât cel impus de bancă, astfel: suma este transferată către SC III. SRL (pentru plata facturii nr. x în valoare de 150.118 RON - arat, scarificat), apoi din contul SC III. SRL deschis la D., suma de 75.176 RON este folosită pentru rambursarea unui credit de la D., iar suma de 68.000 RON este transferată în contul SC Y. SRL de la D., cu justificarea unui împrumut, de unde este utilizată de către SC Y. SRL pentru plata primei rate a unui credit obţinut de la un furnizor.

Factura fiscală fictivă nr. x din 13 noiembrie 2006 este semnată din partea SC III. SRL de către A., din partea SC Y. SRL de către I. iar la numele delegatului - J.

La data de 7 decembrie 2006, SC III. SRL încheie Contractul de credit nr. x cu B., având ca obiect un credit pentru agricultură în valoare de 360.000 RON.

Deşi destinaţia creditului conform contractului era "Plăţi furnizori de combustibili, îngrăşăminte, piese de schimb, seminţe, salarii şi asimilate, lucrări mecanice", în schimb societatea utilizează mai mult de 2/3 din valoarea creditului în alt scop, încălcând contractul de credit, astfel:

- suma de 250.676,45 RON, prin intermediul unor operaţiuni comerciale nereale, este folosită în alt scop decât cel impus de bancă respectiv: suma de 192,834,12 RON este transferată către conturile SC Y. SRL deschise la D. şi B. (pentru plata facturii nr. x din 31 octombrie 2006 - scarificat şi discuit), apoi din contul de la D., suma de 10.000 RON este retrasă cash şi suma de 170.000 RON folosită pentru rambursarea unui credit de la D., iar suma de 22,834 RON din contul B. este folosită de SC Y. SRL pentru plata unui rate la creditele sale de la B.;

Factura fiscală fictivă nr. x din 31 octombrie 2006 a fost semnată din partea SC Y. SRL de inculpata I., iar din partea SC III. SRL de către inculpatul A.

La data de 28 februarie 2007, prin Contractul nr. x din 6003 SC Y. SRL obţine o facilitate de cont în sumă de 120.000 RON pe termen de 30 zile. Creditul este garantat, printre altele şi cu garanţie reală fără deposedare de rangul I asupra unui Tractor x 4755, serie saşiu nr. x conform facturii nr. x din 27 august 2004, achiziţionat de la SC III. SRL; Factura în cauză este falsă întrucât acelaşi utilaj este ipotecat anterior, în 7 decembrie 2006, dar, şi ulterior în luna septembrie 2007 de SC III. SRL, ca şi bun propriu al societăţii, achiziţionat de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 25.000 euro.

La data de 21 septembrie 2007, SC III. SRL a încheiat Contractul de credit nr. x cu B., având ca obiect un credit pentru agricultură în valoare de 350.000 RON.

Creditul a fost garantat, printre altele, cu garanţie reală fără deposedare asupra unui număr de 4 utilaje agricole, respectiv:

- 1 buc. Tractor x serie x, "achiziţionat" de la SC III. SRL în data de 23 noiembrie 2006 cu factura x, în valoare de 285.600 RON; Nu există dovada efectivă a plăţii şi, de asemenea, nici în extrasele de cont nu a fost identificată plata;

- 2 buc. Instalaţii de irigat x, "achiziţionate" de la SC III. SRL în data de 1 septembrie 2002 cu factura nr. x, în valoare de 131.852 RON. Nu există dovada efectivă a plăţii, tranzacţia fiind fictivă, întrucât în extrasul de cont al SC Y. SRL a fost identificată o plată către SC III. SRL pentru factura cu nr. x din 20 septembrie 2005, fiind o factură din acelaşi carnet x cu o dată ulterioară facturii nr. x, dar cu număr mai mic;

- 1 buc. Presa x îmbalotat baloţi paralelipipedici seria x (2005), achiziţionată prin factura nr. x din 23 iunie 2006 de la (neinteligibil pe factură) la preţul de 179.868 RON. Nu există dovada efectivă a plăţii şi, de asemenea, nici în extrasele de cont nu a fost identificată plata, toate 4 având o valoare evaluată la 390.376 RON şi admise în garanţie la 234.226 RON, aparţinând SC Y. SRL

Creditul a fost folosit, în mod disimulat, pentru rambursarea unor credite ale SC Y. SRL, astfel prima tragere din credit în valoare de 216.385,44 RON este transferată de SC III. SRL către SC Y. SRL (147.998 RON - factura x din 21 septembrie 2007 - sămânţă grâu) şi SC FFFFF. SRL (68.387,16 RON - factura x din 19 septembrie 2007 - îngrăşăminte complexe). SC FFFFF. SRL transferă exact aceeaşi sumă primită de la SC III. SRL tot către SC Y. SRL (factura x din 21 septembrie 2007 - prestări servicii), care la rândul său, cu suma primită de la cele două societăţi rambursează creditul la B.

A doua tragere din credit în valoare de 118.700 RON a fost transferată de asemenea către SC FFFFF. SRL (factura fiscală nr. x din 25 septembrie 2007 în valoare de 118.699,94 RON - motorină), care la rândul său o transferă către SC Y. SRL Ca şi în cazul altor credite, toate transferurile sunt efectuate în baza unor facturi ce atestă achiziţii fără o bază reală, respectiv motorină, sămânţă, îngrăşăminte, prestări servicii.

Factura fiscală nr. x din 21 septembrie 2007, întocmită în fals, a fost semnată din partea SC Y. SRL de către I., din partea SC III. SRL de către A. iar la rubrica delegat - de către J.

Factura fiscală nr. x din 25 septembrie 2007, întocmită în fals a fost semnată din partea SC III. SRL de către J.

SC III. SRL încheie Contractul de credit nr. x din 2009 cu MM. Creditul este garantat, printre altele şi cu instalaţii de irigat x 110 x 420 (4 buc.), admise în garanţie pentru suma de 200.872 RON (valoare piaţă 401.744 RON), seria x, achiziţionate de la SC AA. SRL, conform facturii nr. x din 9 iulie 2009.

Conform documentelor depuse la dosarul de credit "plata" celor 4 instalaţii de irigat, pentru care SC III. SRL a prezentat ca dovadă a proprietăţii factura nr. x din 9 iulie 2009, a fost efectuată prin ordin de compensare astfel: SC III. SRL avea de încasat de la SC AA. SRL suma de 937.958 RON conform facturii nr. x din 10 iulie 2009, iar SC AA. SRL, avea de încasat aceeaşi sumă conform facturilor nr. x din 6 iulie 2009 şi nr. 16 din 9 iulie 2009.

În centralizatorul mijloacelor fixe depus la dosarul de credit, întocmit la data de 30 iunie 2009, de către administratorul SC III. SRL, sunt incluse şi cele 4 instalaţii de irigat, deşi factura furnizorului este întocmită în data de 9 iulie 2014 şi, de asemenea, ordinul de compensare împreună cu celelalte facturi din borderoul datoriilor stinse sunt întocmite tot ulterior datei de 30 iunie 2009.

În urma verificărilor în declaraţiile informative ale celor două societăţi a rezultat că în Semestrul II 2009, valoarea livrărilor de la SC III. SRL către SC AA. SRL a fost de 201.120 RON, iar valoarea achiziţiilor a fost de 152.792 RON, sume de aproximativ 4 ori mai mici decât cele compensate prin ordinul de compensare.

În luna septembrie 2009, SC AA. SRL, a fost supusă controlului fiscal de către ANAF în vederea soluţionării decontului de TVA cu opţiune de rambursare aferent lunii septembrie 2009, încheiat prin întocmirea RIF nr. x din 12 noiembrie 2009. În vederea efectuării inspecţiei fiscale SC AA. pune la dispoziţia organelor fiscale mai multe documente printre care:

- Jurnalul de vânzări aferent perioadei 1 iulie 2009 - 31 iulie 2009 în cuprinsul căruia sunt înregistrate două vânzări, astfel:

- la poziţia 1, clientul SC III. SRL figurează înregistrat cu factura nr. x din 17 iulie 2009, având o valoare de 133.306 RON;

- la poziţia 2 figurează clientul OUAI Vâlcelele cu factura nr. x din 16 iulie 2009, în valoare de 41.474 RON,

- la poziţia 4 figurează clientul SC Y. SRL cu factura nr. x din22 iulie 2009, cu o TVA în valoare de 2.585 RON;

- Jurnalul de cumpărări aferent perioadei 1 iulie - 30 septembrie 2009, în care clientul SC III. SRL nu figurează înregistrată cu nicio factură, deşi trebuia să fie înregistrată factura nr. x din 10 iulie 2009 folosită la compensare.

În concluzie, toate documentele depuse la dosarul de credit, care dovedesc achiziţia celor 4 instalaţii de irigat s-a apreciat că sunt false, niciuna dintre operaţiunile comerciale derulate între SC III. SRL şi SC AA. SRL neregăsindu-se în documentele contabile predate organelor fiscale de către SC AA., cu ocazia efectuării inspecţiei fiscale în luna noiembrie 2009.

Din contul AA. SRL suma de 180.000 RON, adică exact suma încasată de la III. SRL prin cele două facturi, a fost transferată din nou în contul III. SRL, în baza unui Contract de împrumut între societăţi, de unde societatea plăteşte rate leasing în valoare de 64.000 RON (GGGGGGGGGGGGG. şi BNP PP.), suma de 97.000 RON o transferă în alt cont bancar al societăţii apoi prin MMMM. şi I. retrage cash suma rămasă, aproximativ 13.600 RON.

Nicio factură din cele două folosite la transferul sumei de bani obţinută din credit nu corespundea cu jurnalul de vânzări al SC AA. aferent lunii august, astfel:

- factura nr. x din 4 august 2009 emisă de SC AA., nu este înregistrată,

- factura nr. x din 5 august 2009 în valoare de 198767,97 RON emisă de SC AA. are în jurnalul de vânzări o valoare de 9372,44 RON, ceea ce înseamnă că factura înregistrată în contabilitatea AA. SRL nu este aceeaşi cu cea depusă la MM. de către III. SRL

S-a apreciat că cele două facturi fiscale sunt întocmite în fals.

La data de 22 aprilie 2011, SC AA. SRL a încheiat cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. x în valoare de 500.000 RON.

Garanţiile instituite constau în ipotecă mobiliară asupra unui număr de 13 mijloace fixe. Provenienţa celor 13 utilaje este atestată cu facturi fiscale fictive astfel:

- instalaţia de irigat este achiziţionată de la SC FFFFF. SRL cu factura x din 2 decembrie 2009, cu plata în 3 rate scadente la 2 decembrie 2009, 15 august 2010 şi 15 decembrie 2010;

- celelalte 12 utilaje sunt achiziţionate de la SC III. SRL cu facturile x-126 din 1 octombrie 2010. Facturile sunt semnate din partea SC III. SRL de către inculpatul R. Toate apar ca fiind remise prin poştă.

În data de 29 mai 2013 prin Actul adiţional nr. x, creditul a fost suplimentat cu 350.000 RON şi prelungit până la data de 9 mai 2014.

Garanţiile au fost modificate, fiind înlocuite toate utilajele care au constituit ipotecă iniţial cu ipotecă mobiliară asupra unui număr de 11 mijloace fixe.

Referitor la provenienţa acestor utilaje, AA. prezintă un număr de 5 facturi fiscale fictive, nr. x, seria x din 28-30 martie 2012 emise de SC FF. SRL

La data de 11 mai 2012, SC AA. SRL a încheiat cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 78 - Plafon de credite pe termen scurt în valoare de 1.000.000 RON.

Garanţiile instituite au constat în ipotecă mobiliară asupra unui număr de 11 mijloace fixe.

Referitor la provenienţa acestor utilaje, SC AA. SRL prezintă un număr de 5 facturi fiscale fictive nr. x, seria x din 28 - 30 martie 2012 emise de SC FF. SRL

La data de 29 mai 2013, SC AA. SRL a încheiat cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 76 - Credit pe termen scurt în valoare de 500.000 RON

Din credit a fost trasă suma de 272.533 RON şi transferată către o firmă controlată de grup, respectiv SC GG. SRL (pentru plata facturilor fictive nr. x din 3 aprilie 2013 şi nr. x din 9 mai 2013), de unde reprezentantul societăţii, N. a retras cash în cinci tranşe zilnice, suma de 50.000 RON, suma de 50.000 RON a transferat-o înapoi în contul de la C. al SC AA. SRL, iar suma de 170.000 RON a transferat-o în contul de la D. al SC AA. SRL, de unde K. a retras cash suma de 20.000 RON, iar suma de 110.000 RON a transferat-o către SC FF. SRL (factura nr. x din 28 noiembrie 2012). În data de 13 iunie 2013 este trasă din credit suma de 30.808 RON şi transferată către SC GG. SRL pentru plata facturii nr. x din 30 aprilie 2013.

La data de 25 noiembrie 2013, SC AA. SRL a încheiat cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 213 - Credit pe termen scurt în valoare de 1.000.000 RON pentru finanţare activitate curentă

Din credit, în data de 27 noiembrie 2013, este trasă suma de 384.655 RON şi transferată către SC GG. SRL pentru plata facturilor fictive nr. x din 29 septembrie 2013 şi x din 15 noiembrie 2013.

La data de 27 noiembrie 2013, SC AA. SRL încheie cu C. - Sucursala Călăraşi Contractul de credit nr. 218 - Credit de investiţii în valoare de 3.000.000 RON.

Creditul este tras în trei tranşe, ajungând în mare parte, prin diverse "operaţiuni comerciale" în conturile societăţilor controlate de grup, astfel:

- în data de 5 decembrie 2013 este trasă suma de 1.538.442 RON, schimbată în euro, şi transferată către trei societăţi, respectiv:

- 110.436 euro sunt transferaţi către OOOOOO., reprezentând prima tranşă şi singura ce va fi achitată, conform Contractului nr. x din 6 iunie 2013 încheiat cu furnizorul;

- 19.714 euro sunt transferaţi către NNNNNN. bv Olanda, reprezentând prima tranşă, conform Contractului nr. x din 11 septembrie 2013 încheiat cu furnizorul;

- 212.549 euro sunt transferaţi către o altă societate înfiinţată de grup în Bulgaria, respectiv PPPPPP., pentru plata facturilor nr. x şi 5 din 06 noiembrie 2013; cu această societate SC AA. SRL nu încheiase niciun contract comercial de livrare mărfuri;

- în data de 6 decembrie 2013 este trasă suma de 131.400 RON şi transferată către SC GG. SRL pentru plata facturii nr. x din 2 decembrie 2013; din contul SC GG. SRL suma este folosită astfel: 10.000 RON sunt retraşi cash de către N., 40.000 RON sunt transferaţi în contul de la C. al SC AA. SRL, 10.000 RON sunt transferaţi către SC DD. SRL ca şi împrumut, de unde sunt retraşi cash de către K., iar ultimii 70.000 RON sunt transferaţi către altă firmă controlată de grup, respectiv SC QQ. SRL, de unde, de asemenea sunt retraşi cash de către K.;

- în zilele de 12 şi 19 decembrie 2013 este retrasă suma de 1.300.684 RON, care este transferată către SC FF. SRL pentru plata facturilor x din 25 noiembrie 2013 şi y din 11 decembrie 2013.

În data de 11 august 2014 prin Actul adiţional nr. x, este trasă a treia tranşă, sub forma unui credit pe termen scurt în valoare de 500.000 RON din Contractul de credit nr. x.

Din contul SC AA. SRL, întreaga sumă de bani pleacă din nou în conturile celor două societăţi "satelit", respectiv suma de 316.019 RON în contul de QQQQQQ. al SC GG. SRL şi 183.981 RON în contul de la C. al SC DD. SRL Din contul de la QQQQQQ. al SC GG. SRL, K. retrage cash suma de 15.000 RON, iar suma de 228.000 RON este transferată în contul de la QQQQQQ. al SC AA. SRL, drept restituire împrumut şi pentru plata facturilor nr. x din 18 aprilie 2014 şi y din 1 martie 2014, de unde, K., retrage de asemenea tot în cash suma totală de 65.300 RON. Din contul de la C. al SC DD. SRL, K. retrage cash suma de 10.000 RON, iar suma de 155.000 RON o transferă în contul de la C. al SC AA. SRL pentru plata facturilor nr. x din 22 ianuarie 2014, y din 7 februarie 2014, z din 31 martie 2014 şi 570 din 22 aprilie 2014.

Pentru încheierea Contractului de credit nr. x din 15 octombrie 2012 şi a Contractului nr. x din 15 octombrie 2012 dintre SC AA. SRL şi D., membrii grupului infracţional organizat garantează, printre altele, cu ipotecă mobiliară asupra combinei marca x, an fabricaţie 2011, serie x, proprietatea SC AA. SRL, evaluată la valoarea de 687.800 RON; Ca şi act de provenienţă al utilajului SC AA. SRL prezintă factura fiscală nr. x din 3 august 2012 prin care atestă că a cumpărat respectivul utilaj de la o altă societate din "grup", respectiv SC FFF. SRL, iar ca dovadă a plăţii cumpărătorul prezintă un Ordinul de compensare seria x. nr. x din 9 august 2012.

Factura fiscală nr. x din 3 august 2012 şi Ordinul de compensare seria x. nr. x din 9 august 2012, semnat din partea SC AA. SRL de către K., sunt întocmite în fals.

În data de 30 aprilie 2014, prin Actul adiţional nr. x contractul de credit bancar nr. x încheiat între SC AA. SRL cu E. este modificat în sensul majorării valorii creditului de la 500.000 RON la 1.000.000 RON.

Printre garanţiile aduse de către membrii grupului se află şi combina marca x, cu seria x. Aceasta era proprietatea SC AA. SRL luată prin finanţare BNP PP. Nu era achitată integral, autovehiculul fiind garanţia BNP PP. Ulterior, acest autovehicul a fost folosit ca garanţie la D., E., C. şi la F. SA

Documentul de provenienţă al utilajului este reprezentat de o factură fiscală fictivă nr. 405/17 decembrie 2012 încheiată între SC GG. SRL şi SC AA. SRL, din care rezultă că în data de 17 decembrie 2012, SC AA. SRL vinde către SC GG. SRL combina marca x, cu seria x.

La data de 14 august 2014, între SC H. SRL în calitate de cumpărător şi SC AA. SRL în calitate de vânzător, s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x.

Prin certificatul de depozit nr. x din 14 august 2014, SC AA. SRL atestă faptul că întreaga cantitate de 1.800 de tone de floarea-soarelui se află în custodia sa, deşi această marfă nu a existat niciodată.

Certificatul de depozit este semnat de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL, atât la rubrica Depozitar cât şi la rubrica Furnizor, certificate de depozit folosit pentru înşelarea părţii civile SC H. SRL

Şi în vederea încheierii contractelor de leasing cu F. SA, membrii grupului infracţional organizat, au folosit înscrisuri sub semnătură private falsificate, respective facturi false de achiziţie utilaje:

Facturile de achiziţie a utilajelor de către SC AA. serv SRL de la SC FF. SRL sunt false şi sunt semnate de A. în calitate de delegat şi de L. în calitate de reprezentant al SC FF. SRL

Facturile de achiziţie ale utilajelor de către SC FF. SRL de la SC FFFFFF. SRL - nr. x, x, x, x, x, x, x sunt false. Acest lucru rezultă atât din relaţiile obţinute de la SC FFFFFF. SRL cât şi din mail-urile purtate între reprezentanţii F. şi SC FFFFFF. SRL, prin care se arată că seriile de utilaje înscrise în facturi nu se regăsesc în sistem, că acestea au fost falsificate.

Prin Adresa nr. x din 9 noiembrie 2015, SC FFFFFF. SRL arată faptul că facturile fiscale cu nr. x, x, x, x, x, x şi x nu au fost emise de către această societate şi nu există în evidenţele societăţii.

Facturile de achiziţie a utilajelor de către SC AA. serv SRL de la EEEEEEE., sunt de asemenea false. La fel şi facturile de achiziţii utilaje de la DDDDDDD. .

Prin Adresa nr. x din 13 noiembrie 2015, SC ZZZZ. SRL arată că facturile fiscale nr. x din 10 ianuarie 2014, x din 8 ianuarie 2014 şi x din 7 ianuarie 2014 folosite de către SC GG. SRL pentru încheierea contractului de leasing cu F. nu au fost emise de către această societate.

Totodată, SC ZZZZ. SRL precizează că numerele de facturi enumerate mai sus au fost emise de către societate în anul 2009 către diverşi client, nicidecum către SC GG. SRL cu care nu a avut niciodată relaţii comerciale. De asemenea, mai arată că societatea ZZZZ. SRL şi-a mutat sediul social din strada x, încă din octombrie 2013, astfel că această adresă trecută pe facturile ce fac obiectul cauzei, nu este corectă.

SC ZZZZ. SRL ataşează răspunsului facturile reale care au numerele de mai sus dar din alte date: nr. x din 11 februarie 2009, x din 10 februarie 2009 şi x din 10 februarie 2009.

Fiind audiat, inculpatul A. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor în modalitatea arătată mai sus. Printre altele, acesta a precizat:

"Seriile de identificare reale ale utilajelor sunt cele care apar în documentele iniţiale de finanţare a acestora. Pentru ca utilajele să poată fi folosite ca garanţie la mai multe contracte de finanţare, am procedat la falsificarea seriilor de identificare şi a documentelor de achiziţie. Pentru falsificarea plăcuţelor utilajelor, R. l-a adus pe un cunoscut de-al acestuia - IIIIIII. care a decedat în anul 2014. IIIIIII. se ocupa efectiv de confecţionarea şi montarea altor plăcuţe false de identificare.

Cu privire la documentele de achiziţie false, le falsificam eu personal, fără nicio înţelegere prealabilă cu reprezentanţii societăţilor care figurau la furnizor. Aceştia nu cunoşteau acest aspect."

În scopul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, membrii grupului infracţional organizat, s-a reţinut că au întocmit în fals, următoarele facturi fiscale:

Prin facturile fiscale nr. x din 17 iunie 2013 în valoare de 102.600 RON şi 632 din 22 decembrie 2013 în valoare de 1.135.840 RON de prestări servicii, rezultă că SC AA. SRL a calculat un consum de insecticide şi erbicide de 10 ori mai mare şi, respectiv încă o dată mai mare decât doza recomandată pentru suprafeţele de teren ale SC DD. SRL

Din factura fiscală nr. x din 21 iunie 2013 în valoare de 50.937 RON de prestare servicii de transport pentru SC DD. SRL, a rezultat că SC AA. SRL a practicat un tarif în sumă de 208,24 RON/to, o sumă de 5 ori şi jumătate mai mare decât preţul pieţei.

Prin factura fiscală nr. x din 22 aprilie 2014, în valoare de 165.000 RON de prestări servicii, rezultă că SC AA. SRL a calculat un consum de insecticide şi erbicide de 13 ori mai mare şi, respectiv încă o dată mai mare decât doza recomandată pentru suprafeţele de teren ale SC DD. SRL

Prin factura fiscală nr. x din 4 iunie 2014, în valoare de 213.952 RON de prestări servicii, rezultă că SC AA. SRL a calculat un consum de insecticide şi erbicide de 6 ori mai mare decât doza recomandată pentru suprafeţele de teren ale SC DD. SRL

De asemenea, prin calcularea diferită a costului de recoltare, SC DD. SRL a plătit societăţii comerciale prestatoare de servicii SC GG. SRL suma de 55.914 RON în loc de 7.350 RON, de 7,6 ori mai mult decât preţul pieţei: prin factura fiscală nr. x din 2 septembrie 2014 în valoare de 218.335 RON, rezultă că SC GG. SRL a practicat un tarif de 164.92 RON/to (339,04 to porumb x 164,92 RON = 55.914 RON) faţă de preţul pieţei de 350 RON/ha. (21 ha x 350 RON/ha = 7.350 RON)

Din facturile fiscale nr. x din 19 iunie 2014, în valoare de 59.609 RON emisă de SC AA. SRL şi nr. 24/02 septembrie 2014 în valoare de 218.335 RON, emisă de SC GG. SRL de prestare servicii de transport pentru SC DD. SRL, rezultă că societăţile comerciale prestatoare au practicat un tarif în sumă medie de 179,42 RON/to, o sumă de aproape 4 ori mai mare decât preţul pieţei.

Facturile fiscale nr. x din 30 septembrie 2014, emisă de SC GG. SRL de prestări servicii în sumă de 913.850 RON şi y din 22 decembrie 2014, emisă de SC II. SRL de prestări servicii consultanţă în valoare de 55.000 RON au fost excluse de la deducere, reprezentând tranzacţii fictive, organele de control fiscal depistând neconcordanţe flagrante.

Pentru a "dovedi" realitatea tranzacţiilor comerciale desfăşurate între SC AA. SRL şi SC DD. SRL, membrii grupului infracţional organizat încheie în fals mai multe contracte:

Contractul de prestări servicii nr. x din 4 iunie 2014, semnat din partea prestatorului SC AA. SRL de către J., iar din partea beneficiarului SC DD. SRL de către K.

Contractul de prestări servicii nr. x din 25 martie 2013, semnat din partea prestatorului SC AA. SRL de către J., iar din partea beneficiarului SC DD. SRL de către K.

De asemenea, între aceleaşi persoane se încheie şi contractul de transport nr. x din 10 iunie 2014 precum şi Anexa nr. 1 la acest contract, dar şi contractul de prestări servicii nr. x din 3 septembrie 2013

Contractul de transport nr. x din 23 mai 2013 şi anexa nr. 1 la contract, încheiat între SC AA. SRL în calitate de prestator şi SC DD. SRL în calitate de beneficiar, este semnat de către K. în dublu rol - de administrator al SC AA. SRL şi administrator al SC DD. SRL

S-a apreciat că toate contractele de prestări servicii încheiate între firmele din grup sunt întocmite în fals, în singurul scop al săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală, fapt ce reiese inclusiv din numerotarea acestora, care nu ţine cont de cronologie şi dovedeşte că aceste contracte nu sunt înregistrate: spre exemplu, există contractul de prestări servicii nr. x din 3 septembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL în calitate de prestator şi SC DD. SRL în calitate de beneficiar dar şi contractul de prestări servicii nr. x din 04 iunie 2013 încheiat între SC AA. SRL în calitate de prestator şi SC DD. SRL în calitate de beneficiar. S-a constatat faptul că, contractul cu număr mai mare este încheiat cu trei luni înaintea contractului cu număr mai mic.

În acelaşi scop, au fost întocmite în fals, între SC AA. SRL şi SC DD. SRL, următoarele procese-verbale de recepţie lucrări: nr. x din 25 iunie 2014, nr. y din 8 iulie 2014, nr. z din 27 august 2014, nr. w din 6 noiembrie 2014 precum şi nr. 1 din 16 septembrie 2013, nr. 2 din 26 septembrie 2013, nr. 3 din 7 octombrie 2013, nr. 4 din 05 februarie 2014, nr. 5 din 17 martie 2014, nr. 6 din 24 martie 2014, nr. 7 din 4 aprilie 2014, nr. 8 din 14 aprilie 2014, nr. 9 din 22 aprilie 2014, nr. 10 din 13 mai 2014, nr. 11 din 26 iunie 2014, nr. 12 din 14 august 2014, nr. 1 din 19 iunie 2013, nr. 2 din 25 iunie 2013, nr. 1 din 14 iunie 2013, nr. 2 din 26 iunie 2013, nr. 3 din 29 iulie 2013.

În afară de reprezentanţii SC AA. SRL şi SC DD. SRL, respectiv inculpatele K. şi J., în procesele-verbale de recepţie lucrări, la rubrica Comisia de recepţie sunt trecuţi şi angajaţi ai fermei din Vâlcelele- FFFF., ZZZ.

Pentru a "dovedi" realitatea tranzacţiilor comerciale desfăşurate SC GG. SRL şi SC DD. SRL, membrii grupului infracţional organizat încheie în fals şi contractul de prestări servicii nr. x din 26 iunie 2014. Contractul este semnat din partea prestatorului SC GG. SRL de către N., iar din partea beneficiarului SC DD. SRL de către K.

Între aceleaşi părţi mai sunt încheiate în fals şi contractul de prestări servicii nr. x din 04 ianuarie 2014 şi anexa nr. 1 la contract, Actul adiţional nr. x din 7 ianuarie 2014 şi Actul adiţional nr. x din 09 ianuarie 2014.

În acelaşi scop, sunt întocmite în fals, între SC GG. SRL şi SC DD. SRL, următoarele procese-verbale de recepţie lucrări: nr. x din 11 august 2014, nr. y din 14 august 2014, nr. z din 31 ianuarie 2014, nr. w din 28 februarie 2014, nr. t din 31 martie 2014, nr. s din 30 aprilie 2014, nr. q din 31 mai 2014, nr. r din 30 iunie 2014, nr. 7 din 31 iulie 2014, nr. 8 din 31 august 2014, nr. 9 din 30 septembrie 2014, nr. 10 din 31 octombrie 2014, nr. 11 din 30 noiembrie 2014, nr. 12 din 31 decembrie 2014.

Primele două procesele-verbale sunt semnate de reprezentanţii SC GG. SRL şi SC DD. SRL În următoarele procese-verbale de recepţie lucrări, la rubrica Comisia de recepţie sunt trecuţi angajaţi ai fermei din Vâlcelele - DDDD., CCCC., AAAAAAAAA., EEEE., BBBBBBBBB. dar şi I.

Pentru a "dovedi" realitatea tranzacţiilor comerciale desfăşurate SC II. SRL şi SC DD. SRL, membrii grupului infracţional organizat încheie în fals şi contractul de consultanţă nr. x din 04 decembrie 2014. Contractul este semnat din partea consultantului SC II. SRL de către Q., iar din partea beneficiarului SC DD. SRL de către SS.

Fiind audiaţi cu privire la semnarea proceselor-verbale de recepţie lucrări, angajaţii firmelor din grup nu au recunoscut aceste documente. Astfel, aceştia au declarat:

Martorul CCCC.:

"Am lucrat succesiv pentru societăţile SC III. SRL, SC Y. SRL, SC AA. SRL şi SC DD. SRL (...)

Nu am auzit nimic despre această societate.( SC GG. SRL ) Este prima dată când am auzit acest nume. Despre celelalte societăţi am auzit pentru că am fost angajat pe ele.

Mi-au fost prezentate astăzi procesele-verbale de recepţie lucrări nr. x din 31 ianuarie 2014, nr. y din 28 februarie 2014, nr. z din 31 iulie 2014 şi nr. 8 din 31 august 2014.

Arăt faptul că semnătura din dreptul numelui meu nu-mi aparţine, nu a fost executată de către mine. Este prima dată când văd aceste procese-verbale. Nu mi s-a spus niciodată că aş face parte din vreo comisie de recepţie lucrări şi nici nu mi s-a cerut să semnez astfel de documente. Nu cunosc nimic despre serviciile ce sunt enumerate în aceste procese-verbale ca fiind prestate între cele două societăţi."

Martorul DDDD.:

"Nu am auzit de SC GG. SRL Despre SC DD. SRL ştiu din auzite că este firma lui A.

Mi-au fost astăzi prezentate procesele-verbale de recepţie lucrări nr. x din 31 ianuarie 2014 şi nr. y/28 februarie 2014 încheiate între SC GG. SRL şi SC DD. SRL Arăt faptul că semnătura din dreptul numelui meu nu-mi aparţine, nu a fost executată de mine.

Nu ştiu nimic despre lucrările ce ar fi avut loc între cele două societăţi comerciale. După cum am menţionat mai sus nici nu am auzit până astăzi de SC GG. SRL Nu îmi amintesc să mi se fi spus vreodată că aş face parte din vreo comisie de recepţie. Este prima dată când văd aceste procese-verbale. Îl cunosc pe CCCC., acesta fiind şeful de la zootehnie. Nu-mi explic cum apar eu împreună cu CCCC. în calitate de membrii în această comisie de recepţie.

Am aflat acum că aceste procese-verbale de recepţie au fost folosite pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Declar cu tărie că cele două procese-verbale sunt false, semnătura mea nefiind reală."

Martorul ZZZ.:

"Mi-au fost prezentate procesele-verbale de recepţie lucrări încheiate între SC AA. SRL şi SC DD. SRL respectiv procesul-verbal de recepţie lucrări nr. x din 6 noiembrie 2014, nr. y din 17 martie 2014, nr. z din 24 martie 2014, nr. w din 22 aprilie 2014, nr. t din 13 mai 2014, nr. s din 26 iunie 2014, nr. q din 14 august 2014, nr. r din 19 iunie 2013, nr. 2 din 25 iunie 2013, nr. 3 din 29 iulie 2013. Nu ştiu nu nimic despre aceste procese-verbale, semnătura din dreptul numelui meu nu îmi aparţine şi nu îmi amintesc să mi se fi cerut vreodată de către reprezentanţii SC AA. SRL să semnez astfel de documente.

Am aflat faptul că aceste documente au fost folosite pentru a justifica executarea unor contracte de prestări servicii - lucrări agricole şi respectiv contract de transport încheiat între SC AA. SRL şi SC DD. SRL în scopul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, însă eu nu pot da nici un fel de relaţii cu privire la acest aspect.

Cunosc pe K. şi ştiu că acesta lucra la biroul din Călăraşi. Aceasta nu venea la fermă în Vâlcelele. Am aflat că şi aceasta a făcut parte din aşa-zisa comisie de recepţie a lucrărilor menţionate în procesele-verbale de recepţie lucrări arătate mai sus dar după cum am declarat anterior eu nu am făcut niciodată parte dintr-o astfel de comisie".

Martorul EEEE.:

"Mi-au fost prezentate astăzi procesele-verbale de recepţie lucrări nr. x din 31 mai 2014, nr. y/30 iunie 2014 şi 10/31 octombrie 2014 încheiate între SC GG. SRL şi SC DD. SRL, din care rezultă că eu aş fi făcut parte din comisia de recepţie a acestor lucrări. Arăt faptul că semnătura ce apare în dreptul numelui meu nu-mi aparţine, nu ştiu nimic despre lucrările desfăşurate între cele două societăţi comerciale. De asemenea arăt faptul că este prima dată când văd aceste documente, nu-mi amintesc să mi se fi cerut să semnez astfel de documente şi nici nu mi s-a spus că aş fi făcut parte din vreo comisie de recepţie lucrări.

O ştiu pe I. din vedere. Acesta venea destul de rar la ferma din Vâlcelele şi nu discuta cu noi. Nu am făcut parte dintr-o comisie de recepţie împreună cu I."

Martorul FFFF.:

"Mi-au fost prezentate astăzi procesele-verbale de recepţie lucrări nr. x din 7 octombrie 2013, y din 5 februarie 2014, z din 17 martie 2014, w din 24 martie 2014, t din 4 aprilie 2014, s din 14 aprilie 2014, q din 14 august 2014, nr. r din 14 iunie 2013, 2 din 26 iunie 2013, încheiate între SC AA. SRL şi SC DD. SRL

Nu recunosc aceste documente şi nici semnătura mea de pe acestea. Observ chiar că majoritatea semnăturilor ce ar trebui să-mi aparţină sunt acoperite de ştampile pentru a nu se sesiza falsul.

Nu îmi amintesc să mi se fi spus că aş fi făcut parte dintr-o comisie de recepţie lucrări sau să mi se fi cerut să semnez procese-verbale de recepţie lucrări. Subliniez încă o dată că semnăturile nu-mi aparţin.

Nu cunosc nimic despre nişte contracte încheiate între SC AA. şi SC DD. Am aflat că aceste procese-verbale au fost folosite pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală dar nu pot da nici un fel de relaţii cu privire la acest aspect. Nu am semnat niciodată astfel de documente.

O cunosc pe K. Ştiu că acesta lucrează pentru A. la biroul din Călăraşi. Nu am făcut niciodată parte dintr-o comisie de recepţie împreună cu K. şi J."

Membrii grupului infracţional organizat au imaginat o schemă în scopul deducerii ilegale de TVA, ce a constat în întocmirea unor facturi fiscale reprezentând tranzacţii financiare fictive între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL

În data de 25 februarie 2015, SC EE. SRL achiziţionează de la SC AA. SRL cantitatea de 750 tone porumb siloz cu factura nr. x din 25 februarie 2015 în valoare totală de 280.860 RON.

A doua zi, pe data de 26 februarie 2015, SC EE. SRL livrează întreaga cantitate de 750 tone porumb siloz către SC II. SRL administrată de Q., conform facturii nr. x din 26 februarie 2015.

În scopul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, membrii grupului infracţional organizat, au încheiat mai multe înscrisuri sub semnătură privată, care nu corespund adevărului:

Procesul-verbal de custodie încheiat între SC II. SRL în calitate de deponent şi SC AA. SRL în calitate de depozitar, din care rezultă că deponentul a depus în silozurile SC AA. SRL, cantitatea de 750 de tone porumb siloz. Documentul este semnat, din partea SC II. SRL de către Q., iar din partea SC AA. SRL de către J.

Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 25 februarie 2015 şi anexa nr. 1 la contract, încheiate între SC EE. SRL în calitate de vânzător şi SC II. SRL în calitate de cumpărător. Documentele sunt semnate din partea SC II. SRL de către inculpatul Q. La reprezentantul SC EE. SRL este trecută ZZZZZZZZ., sora inculpatului L., deşi aceasta nu s-a ocupat niciodată de activitatea firmei, fiind plecată de mai mult timp în străinătate.

Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 25 februarie 2015 (în aceeaşi ca şi contractul dintre SC EE. SRL şi SC II. SRL) şi anexa nr. 1 la contract, încheiate între SC AA. SRL în calitate de vânzător şi SC EE. SRL în calitate de cumpărător. Documentele sunt semnate din partea SC AA. SRL de către inculpata J. Din partea SC EE. SRL este trecută tot ZZZZZZZZ.

După prima întrevedere cu organele fiscale, inculpatul L. revine la acestea, prezentând alte documente false: Avizele de însoţire a mărfii emise de SC AA. SRL nr. 3473 din 26 octombrie 2014, 3475 din 26 octombrie 2014, 3474 din 26 octombrie 2014, 3478 din 26 octombrie 2014, 3476 din 26 octombrie 2014, 3545 din 23 octombrie 2014, 3544 din 23 octombrie 2014, 3547 din 23 octombrie 2014, 3546 din 23 octombrie 2014, 3549 din 23 octombrie 2014, 3548 din 23 octombrie 2014, 3551 din 23 octombrie 2014, 3550 din 23 octombrie 2014, 3461 din 24 octombrie 2014, 3463 din 24 octombrie 2014, 3467 din 24 octombrie 2014, 3466 din 24 octombrie 2014, 3464 din 24 octombrie 2014, 3467 din 24 octombrie 2014, 3465 din 24 octombrie 2014, 3468 din 25 octombrie 2014, 3470 din 25 octombrie 2004, 3469 din 25 octombrie 2014, 3472 din 25 octombrie 2014, 3471 din 25 octombrie 2014, tichete de cântar şi bonuri de recoltare zilnică

Membrii grupului infracţional organizat, întocmesc facturi fiscale fictive cu societăţile fantomă SC EEE. SRL şi SC DDD. SRL, facturi fiscale folosite pentru solicitări ilegale de rambursări de TVA de la bugetul de stat. (vz. raportul fiscal încheiat la data de 31 ianuarie 2013 - fila x, vol. 26) :

- factura fiscală nr. x din 12 octombrie 2012 între SC DDD. SRL şi SC AA. SRL;

- factura fiscală nr. x din 18 octombrie 2012 între SC DDD. SRL şi SC AA. SRL;

- factura fiscală nr. x din 22 octombrie 2012 între SC DDD. SRL şi SC AA. SRL;

- factura fiscală nr. x din 27 noiembrie 2012 între SC EEE. SRL şi SC AA. SRL;

- factura fiscală nr. x din 30 noiembrie 2012 între SC EEE. SRL şi SC AA. SRL;

Toate facturile au fost semnate, din partea SC AA. SRL de către inculpata J.

Inclusiv în facturile de vânzare-cumpărare animale dintre SC DD. SRL şi SC AA. SRL (nr. 168 din 28 noiembrie 2014 şi 169 din 28 noiembrie 2014) şi dintre SC AA. SRL şi SC AAAAAAAAAA. SRL (al cărei nume a fost ulterior schimbat în SC II. SRL - nr. 798 din 28 noiembrie 2014 şi 799 din 28 noiembrie 2014) s-a precizat că facturile au fost expediate prin poştă, deşi toate aceste societăţi îşi desfăşoară activitatea în acelaşi loc.

Între SC AA. SRL şi SC AAAAAAAAAA. SRL (al cărei nume a fost ulterior schimbat în SC II. SRL) s-au încheiat şi facturile fiscale fictive 798 din 29 august 2015 şi 799 din 29 august 2015, facturi fiscale găsite în momentul efectuării percheziţiei la biroul grupului infracţional organizat, la începutul lunii iulie 2015, deci înainte de data înscrisă pe facturi.

Pentru a putea justifica retragerile de numerar din conturile societăţilor deţinute de grup, membrii grupului infracţional organizat încheie contracte de vânzare-cumpărare fictive între inculpaţii - persoane fizice şi societăţile comerciale deţinute de grup, pe baza acestora întocmindu-se şi borderouri de achiziţie fictive, utilizate la bănci.

Contracte de vânzare-cumpărare fictive:

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 19 noiembrie 2014, încheiat între vânzătorul persoană fizică L. şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K.

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 6 noiembrie 2014, încheiat între vânzătorul persoană fizică A. şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K.

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 25 august 2014, încheiat între vânzătorul persoană fizică A. şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K.

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 6 noiembrie 2014, încheiat între vânzătorul persoană fizică L. şi SC QQ. SRL reprezentată de administrator J.

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 1 noiembrie 2014, încheiat între vânzătorul persoană fizică L. şi SC DD. SRL

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 4 iunie 2015, încheiat între vânzătorul persoană fizică A. şi SC EE. SRL, prin care A. vinde societăţii SC EE. SRL 12,5 tone porumb boabe

Borderouri de achiziţie fictive:

- borderoul de achiziţie nr. x din 6 noiembrie 2014 al SC AA. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică A.

- borderoul de achiziţie nr. x din 25 august 2014 al SC AA. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat floarea-soarelui de la persoana fizică A.

- borderoul de achiziţie nr. x din 1 noiembrie 2014 al SC DD. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică A.

- borderoul de achiziţie nr. x din 7 noiembrie 2014 al SC QQ. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică L.

- borderoul de achiziţie nr. x din 29 iunie 2015 al SC EE. SRL SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică A.

- borderoul de achiziţie nr. x din 6 noiembrie 2014 al SC AA. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică A.

- borderoul de achiziţie nr. x din 25 august 2014 al SC AA. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat floarea-soarelui de la persoana fizică L.

- borderoul de achiziţie nr. x din 6 noiembrie 2014 al SC AA. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică L.

- borderoul de achiziţie nr. x din 20 noiembrie 2014 al SC AA. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică L.

- borderoul de achiziţie nr. x din 23 septembrie 2010 al SC III. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică A.

- borderoul de achiziţie nr. x din 1 octombrie 2010 al SC III. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică A.

- borderoul de achiziţie nr. x din 4 octombrie 2010 al SC III. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică A.

- borderoul de achiziţie nr. x din 5 octombrie 2010 al SC III. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică R.

- borderoul de achiziţie nr. x din 5 octombrie 2010 al SC III. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică R.

- borderoul de achiziţie nr. x din 7 octombrie 2010 al SC III. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică R.

- borderoul de achiziţie nr. x din 11 octombrie 2010 al SC III. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică R.

- borderoul de achiziţie nr. x din 15 octombrie 2010 al SC III. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică R.

- borderoul de achiziţie nr. x din 18 octombrie 2010 al SC III. SRL, din care rezultă că societatea a cumpărat porumb de la persoana fizică R.

Pentru a justifica transferurile de bani dintre societăţi, dar şi în scopuri de evaziune fiscală, între societăţile comerciale din grup se încheie contracte fictive de vânzare-cumpărare produse agricole:

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 17 decembrie 2013, încheiat între vânzătorul SC GG. SRL reprezentat de N. şi SC AA. SRL;

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 20 septembrie 2013, încheiat între vânzătorul SC GG. SRL reprezentat de N. şi SC AA. SRL reprezentată de K.;

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 3 septembrie 2013, încheiat între vânzătorul SC GG. SRL reprezentat de N. şi SC AA. SRL reprezentată de K.;

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 3 ianuarie 2013, încheiat între vânzătorul SC GG. SRL reprezentat de N. şi SC AA. SRL reprezentată de K.;

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 18 ianuarie 2013, încheiat între vânzătorul SC FF. SRL reprezentat de L. şi SC AA. SRL reprezentată de K.;

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 18 ianuarie 2013, încheiat între vânzătorul SC GG. SRL reprezentat de N. şi SC AA. SRL reprezentată de K.;

În scopul justificării transferurilor de bani între conturile societăţilor, pentru justificarea retragerilor de numerar din conturi, pentru existenţa unor creanţe fictive, justificarea sursei de venit etc., între membrii grupului infracţional organizat, în calitate de persoane fizice şi societăţile din grup, precum şi societăţile între ele, au fost încheiate contracte de împrumut fictive, contracte sub semnătură privată:

- Contract de împrumut nr. x din 23 ianuarie 2014 încheiat între SC GG. SRL reprezentată de administrator N. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC GG. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 12.000 de RON, cu termen de restituire 22 ianuarie 2019;

- Contract de împrumut nr. x din 21 mai 2014 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 21 mai 2019;

- Contract de împrumut nr. x din 30 aprilie 2014 încheiat între J. în calitate de creditor şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K. în calitate de debitor; contractul prevede că J. împrumută SC AA. SRL cu suma de 2.378.635,74 RON, cu termen de restituire - 5 ani.

- Act adiţional nr. x la contractul de împrumut nr. x din 30 aprilie 2014 încheiat între J. în calitate de creditor şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K. în calitate de debitor; prin actul adiţional se modifică termenul de rambursare;

- Contract de împrumut nr. x din 21 mai 2014 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 23 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 23 mai 2012 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 100.000 de RON, pe perioadă nelimitată;

- Contract de împrumut nr. x din 29 iulie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 788.500 de RON, fără a se stabili termen de restituire;

- Contract de împrumut nr. x din 11 aprilie 2014 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 20.000 de RON, cu termen de restituire 11 aprilie 2019;

- Contract de împrumut nr. x din 29 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 28 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 12 decembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 12 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 27 decembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractual prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 27 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 23 decembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 23 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 2 decembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 22.000 de RON, cu termen de restituire 1 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 26 iunie 2015 încheiat între SC EE. SRL şi persoana fizică Q.; contractul prevede că SC EE. SRL îl împrumută pe Q. cu suma de 13.800 de RON, cu termen de restituire 26 iunie 2020;

- Contract de împrumut nr. x din 11 iunie 2015 încheiat între SC EE. SRL şi persoana fizică Q.; contractul prevede că SC EE. SRL îl împrumută pe Q. cu suma de 17.500 de RON, cu termen de restituire 10 iunie 2020;

- Contract de împrumut nr. x din 8 iunie 2015 încheiat între SC EE. SRL şi persoana fizică Q.; contractual prevede că SC EE. SRL îl împrumută pe Q. cu suma de 12.000 de RON, cu termen de restituire 07 iunie 2020;

- Contract de împrumut nr. x din 26 iunie 2015 încheiat între SC EE. SRL şi persoana fizică Q.; contractul prevede că SC EE. SRL îl împrumută pe Q. cu suma de 12.000 de RON, cu termen de restituire 03 iunie 2020;

- Contract de împrumut nr. x din 2 iunie 2015 încheiat între SC EE. SRL şi persoana fizică Q.; contractul prevede că SC EE. SRL îl împrumută pe Q. cu suma de 6.500 de RON, cu termen de restituire 01 iunie 2020;

- Contract de împrumut nr. x din 04 iunie 2015 încheiat între SC EE. SRL şi persoana fizică Q.; contractul prevede că SC EE. SRL îl împrumută pe Q. cu suma de 12.000 de RON, cu termen de restituire 03 iunie 2020;

- Contract de împrumut nr. x din 20 aprilie 2015 încheiat între SC EE. SRL şi SC II. SRL; contractul prevede că SC EE. SRL împrumută societatea II. SRL cu suma de 253.000 de RON, cu termen de restituire 20 aprilie 2020;

- Contract de împrumut nr. x din 28 mai 2015 încheiat între SC EE. SRL şi persoana fizică Q.; contractul prevede că SC EE. SRL îl împrumută pe Q. cu suma de 13.650 de RON, cu termen de restituire 27 mai 2020;

- Contract de împrumut nr. x din 21 aprilie 2015 încheiat între SC EE. SRL şi SC II. SRL; contractul prevede că SC EE. SRL împrumută societatea II. SRL cu suma de 200.000 de RON, cu termen de restituire 20 aprilie 2020;

- Contract de împrumut nr. x din 20 aprilie 2015 încheiat între SC DD. SRL reprezentată de J. şi SC EE. SRL; contractul prevede că SC DD. SRL împrumută societatea EE. SRL cu suma de 321.253 de RON, cu termen de restituire 20 aprilie 2020;

- Contract de împrumut nr. x din 2 iulie 2014 încheiat între S. şi SC DD. SRL; contractul prevede că S. împrumută societatea DD. SRL cu suma de 100.000 de RON, cu termen de restituire 5 ani;

- Contract de împrumut nr. x din 18 noiembrie 2013 încheiat între J. în calitate de creditor şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K. în calitate de debitor; contractul prevede că J. împrumută SC AA. SRL cu suma de 100.000 RON, cu termen de restituire - 5ani.

- Contract de împrumut nr. x din 30 aprilie 2014 încheiat între J. în calitate de creditor şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K. în calitate de debitor; contractul prevede că J. împrumută SC AA. SRL cu suma de 322.000 RON, cu termen de restituire - 5ani.

- Contract de împrumut nr. x din 9 ianuarie 2014 încheiat între S. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K. în calitate de debitor; contractul prevede că S. împrumută societatea DD. SRL cu suma de 500.000 de RON, cu termen de restituire 5 ani;

- Contract de împrumut nr. x din 31 octombrie 2014 încheiat între N. în calitate de creditor şi SC GG. SRL reprezentată de administrator N. în calitate de debitor; contractul prevede că N. împrumută SC GG. SRL cu suma de 60.000 RON, cu termen de restituire - 5ani.

- Contract de împrumut nr. x din 1 august 2014 încheiat între N. în calitate de creditor şi SC GG. SRL reprezentată de administrator N. în calitate de debitor; contractul prevede că N. împrumută SC GG. SRL cu suma de 100.000 RON, cu termen de restituire - 5ani.

- Contract de împrumut nr. x din 23 ianuarie 2014 încheiat între N. în calitate de creditor şi SC GG. SRL reprezentată de administrator N. în calitate de debitor; contractul prevede că N. împrumută SC GG. SRL cu suma de 100.000 RON, cu termen de restituire - 5ani.

- Contract de împrumut nr. x din 17 iunie 2014 încheiat între N. în calitate de creditor şi SC GG. SRL reprezentată de administrator N. în calitate de debitor; contractul prevede că N. împrumută SC GG. SRL cu suma de 100.000 RON, cu termen de restituire - 5ani.

- Contract de împrumut nr. x din 10 septembrie 2013 încheiat între SC FF. SRL reprezentată de administrator L. SC AA. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC FF. SRL împrumută SC AA. SRL cu suma de 35.000 de RON, cu termen de restituire 10 septembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 2 decembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 788.500 de RON, fără termen de restituire;

- Contract de împrumut nr. x din 25 iulie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 131.800 de RON, cu termen de restituire 25.072018;

- Contract de împrumut nr. x din 16 iulie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi persoana fizică I.; contractul prevede că SC AA. SRL o împrumută pe I. cu suma de 50.000 de RON, cu termen de restituire 15 iulie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 17 iulie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi persoana fizică I.; contractul prevede că SC AA. SRL o împrumută pe I. cu suma de 191.900 de RON, cu termen de restituire 17 iulie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 16 iulie 2013 încheiat între persoana fizică I. şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că persoana fizică I. împrumută SC AA. SRL cu suma de 100.000 de RON, cu termen de restituire - 5 ani;

- Contract de împrumut nr. x din 12 septembrie 2013 încheiat între SC FF. SRL reprezentată de administrator L. şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K.; contractul prevede că SC FF. SRL împrumută SC AA. SRL cu suma de 100.000 de RON, cu termen de restituire 12 septembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 2 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi persoana fizică J.; contractul prevede că SC AA. SRL o împrumută pe J. cu suma de 50.560 de RON, cu termen de restituire 1 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 30 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi persoana fizică J.; contractul prevede că SC AA. SRL o împrumută pe J. cu suma de 60.200 de RON, cu termen de restituire 30 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 22 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi persoana fizică J.; contractul prevede că SC AA. SRL o împrumută pe J. cu suma de 70.000 de RON, cu termen de restituire 21 octombrie 2015;

- Contract de împrumut nr. x din 15 noiembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC QQ. SRL reprezentată de J.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC QQ. SRL cu suma de 5.000 de RON, cu termen de restituire 15 noiembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 18 noiembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC QQ. SRL reprezentată de J.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC QQ. SRL cu suma de 4.000 de RON, cu termen de restituire 18 noiembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 16 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC QQ. SRL reprezentată de J.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC QQ. SRL cu suma de 10.500 de RON, cu termen de restituire 15 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 30 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 30 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 30 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 30 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 29 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 28 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 24 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 23 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 13 noiembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 50.000 de RON, cu termen de restituire 13 noiembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 23 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.500 de RON, cu termen de restituire 22 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 8 octombrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 15.000 de RON, cu termen de restituire 8 octombrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 23 decembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 23 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 23 decembrie 2013 încheiat între SC FF. SRL reprezentată de administrator L. SC AA. SRL reprezentată de K.; contractul prevede că SC FF. SRL împrumută SC AA. SRL cu suma de 520.000 de RON, cu termen de restituire 23 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 17 decembrie 2013 încheiat între SC FF. SRL reprezentată de administrator L. SC AA. SRL reprezentată de K.; contractul prevede că SC FF. SRL împrumută SC AA. SRL cu suma de 50.000 de RON, cu termen de restituire 17 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 13 decembrie 2013 încheiat între SC FF. SRL reprezentată de administrator L. SC AA. SRL reprezentată de K.; contractul prevede că SC FF. SRL împrumută SC AA. SRL cu suma de 200.000 de RON, cu termen de restituire 13 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 12 decembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 12 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 27 decembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC QQ. SRL reprezentată de J.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC QQ. SRL cu suma de 10.000 de RON, cu termen de restituire 27 decembrie 2013;

- Contract de împrumut nr. x din 11 decembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC QQ. SRL reprezentată de J.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC QQ. SRL cu suma de 50.000 de RON, cu termen de restituire 11 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 10 decembrie 2013 încheiat între SC FF. SRL reprezentată de administrator L. SC AA. SRL reprezentată de K.; contractul prevede că SC FF. SRL împrumută SC AA. SRL cu suma de 331.500 de RON, cu termen de restituire 10 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 17 decembrie 2013 încheiat între SC FF. SRL reprezentată de administrator L. şi SC AA. SRL reprezentată de K.; contractul prevede că SC FF. SRL împrumută SC AA. SRL cu suma de 212.000 de RON, cu termen de restituire 17 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 2 decembrie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de K.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC DD. SRL cu suma de 22.000 de RON, cu termen de restituire 1 decembrie 2018;

- Contract de împrumut nr. x din 25 decembrie 2013 încheiat între SC FF. SRL reprezentată de administrator L. şi SC AA. SRL reprezentată de K.; contractul prevede că SC FF. SRL împrumută SC AA. SRL cu suma de 82.000 de RON, cu termen de restituire 31 decembrie 2015;

- Contract de împrumut nr. x din 30 ianuarie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de administrator K. şi SC GG. SRL reprezentată de administrator N.; contractul prevede că SC AA. SRL împrumută SC GG. SRL cu suma de 230.275,20 de RON, cu termen de restituire - 5 ani;

Unele dintre contractele de împrumut fictive încheiate între societăţile deţinute de grupul infracţional organizat, au fost folosite pentru înscrierea frauduloasă la masa credală a societăţilor din grup intrate în insolvenţă, în scopul fraudării drepturilor adevăraţilor creditori.

Astfel, la data de 26 martie 2015, SC DD. SRL a formulat cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi cu suma de 33.500 RON, rezultată din contractul de împrumut sub semnătură privată nr. 75 din 23 noiembrie 2013 încheiat între SC DD. SRL în calitate de împrumutător şi SC QQ. SRL în calitate de împrumutat.

La fel, la data de 26 martie 2015, SC GG. SRL a formulat cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi cu suma de 133.000 RON, rezultată din contractul de împrumut sub semnătură privată nr. 14 din 4 decembrie 2013 încheiat între SC GG. SRL în calitate de împrumutător şi SC QQ. SRL în calitate de împrumutat.

La data de 30 martie 2015, SC AA. SRL, a formulat cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi cu suma de totală de 693.682 RON.

Pentru dovedirea creanţei, membrii grupului infracţional organizat depun următoarele înscrisuri fictive: factura fiscală nr. x din 23 ianuarie 2015 (în valoare de 495.274,20 RON încheiată între SC AA. SRL în calitate de prestator servicii şi SC QQ. SRL în calitate de cumpărător servicii), factura fiscală nr. x din 23 ianuarie 2015 (în valoare de 70.400 RON reprezentând contravaloare sămânţă porumb încheiată între SC AA. SRL în calitate de vânzător şi SC QQ. SRL în calitate de cumpărător), contractul de împrumut nr. x din 11 decembrie 2013 în valoare de 50.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 27 decembrie 2013 în valoare de 10.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 15 noiembrie 2013 în valoare de 5.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 18 noiembrie 2013 în valoare de 4.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 16 octombrie 2013 în valoare de 10.500 de RON.

Toate aceste contracte sunt semnate de inculpata K. în calitate de administrator al SC AA. SRL şi de către inculpata J. în calitate de administrator al SC QQ. SRL

Martorul BBBB. arată:

"Într-o zi A. mi-a arătat un document din care rezulta faptul că L. îl împrumuta pe A. cu suma de 900.000 de RON pentru achitarea unor facturi fiscale de achiziţie a unor bunuri tot de la L.

I-am spus lui A. că acest document nu mi se pare în regulă şi l-am sfătuit să se adreseze firmei de avocatură sau notarului care i-a întocmit acest document.

La câteva zile după acest eveniment i-am văzut în biroul lui A. pe acesta din urmă împreună cu L. şi S. I-am cerut şi inculpatei I. să vină în birou ocazie cu care le-am spus tuturor că este cazul să se adreseze unei firme de avocatură când mai întocmesc documente şi i-am rugat să nu mă mai implice în astfel de lucruri pentru că eu nu mă pricep în domeniul juridic."

Contracte fictive de împrumut s-au încheiat şi în scopul de a se justifica retragerile de bani din contabilitate.

Astfel, conform Contractului de împrumut nr. x din 1 iunie 2014, semnat de către K., în calitate de administrator al împrumutătorului SC DD. SRL şi A., în calitate de împrumutat, a rezultat că SC DD. SRL l-a împrumutat pe cel din urmă cu suma de 1.500.000 RON pentru achiziţionarea de cereale. .

Termenul de rambursare începea la data de 1 iunie 2014 şi se încheia la data de 31 decembrie 32015.

Sumele ridicate din societate reprezentau în fapt, plăţi de dividende, o modalitate în care liderul A. se bucura de beneficiile aduse de societăţi, sume pentru care societatea datora impozit pe dividende, prejudiciul fiind în sumă de 193.937 RON.

În consecinţă, tot în fals au fost întocmite şi dispoziţiile de plată către casierie din datele de 31 august 2014, 26 august 2014, 20 august 2014, 28 iulie 2014, 16 iulie 2014, 30 iulie 2014, 14 noiembrie 2004, 20 noiembrie 2014, 20 noiembrie 2014, 28 noiembrie 2014, 24 iunie 2014, 23 iunie 2014, 30 iunie 2014, 27 iunie 2014, 26 iunie 2014, 19 iunie 2014, 18 iunie 2014, 13 iunie 2014, 17 iunie 2014, 10 iunie 2014, 11 iunie 2014, 20 iunie 2014 şi 25 iunie 2014, semnate de către K. în calitate de administrator al SC DD. SRL

Facturi fiscale false, întocmite în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală: FF nr. 909 din 2 februarie 2015 prin care furnizorul SC AA. SRL vindea către SC QQ. SRL sămânţă de porumb în valoare de 70.400 RON; FF nr. 9 din 2 februarie 2015 prin care furnizorul SC QQ. SRL vindea către SC AA. SRL porumb siloz în valoare de 431432,33 RON.;

Facturi fiscale fictive au fost încheiate între societăţile din grup şi în scopul mutării mijloacelor fixe pe o societate pe alta, după cum impunea necesitatea desfăşurării activităţii grupului. Spre exemplu:

- factura fiscală nr. x din 30 martie 2012 încheiată între SC FF. SRL şi SC AA. SRL prin care prima societate vindea celei de-a doua, două încărcătoare frontale;

- factura fiscală nr. x din 30 martie 2012 încheiată între SC FF. SRL şi SC AA. SRL prin care prima societate vindea celei de-a doua, o presă de baloţi şi o remorcă tehnologică;

- factura fiscală nr. x din 30 martie 2012 încheiată între SC FF. SRL şi SC AA. SRL prin care prima societate vindea celei de-a doua, două bazine de răcire şi stocare lapte;

- factura fiscală nr. x din 28 martie 2012 încheiată între SC FF. SRL şi SC AA. SRL prin care prima societate vindea celei de-a doua, două tractoare marca x;

- factura fiscală nr. x din 29 martie 2012 încheiată între SC FF. SRL şi SC AA. SRL prin care prima societate vindea celei de-a doua, o instalaţie de irigat şi un tractor marca x;

- factura fiscală nr. x din 1 octombrie 2010 încheiată între SC III. SRL reprezentată de inculpatul R. şi SC AA. SRL reprezentată de inculpata K.; prin această operaţiune, prima societate vindea celei de-a doua, o basculă, o remorcă tehnologică, un scarificator şi un tăvălug;

- factura fiscală nr. x din 1 octombrie 2010 încheiată între SC III. SRL reprezentată de inculpatul R. şi SC AA. SRL reprezentată de inculpata K.; prin această operaţiune, prima societate vindea celei de-a doua, un plug, un tractor şi un ventilator grajd;

- factura fiscală nr. x din 1 octombrie 2010 încheiată între SC III. SRL reprezentată de inculpatul R. şi SC AA. SRL reprezentată de inculpata K.; prin această operaţiune, prima societate vinde celei de-a doua, o semănătoare, o maşină ierbicidat şi o remorcă tehnologică;

- factura fiscală nr. x din 1 octombrie 2010 încheiată între SC III. SRL reprezentată de inculpatul R. şi SC AA. SRL reprezentată de inculpata K.; prin această operaţiune, prima societate vindea celei de-a doua, o presă, un combinator şi un bazin răcire lapte;

- factura fiscală nr. x din 1 octombrie 2010 încheiată între SC III. SRL reprezentată de inculpatul R. şi SC AA. SRL reprezentată de inculpata K.; prin această operaţiune, prima societate vindea celei de-a doua, o greblă adunat fân, greblă răvăşit fân, o cositoare şi un tocător;

- factura fiscală nr. x din 1 octombrie 2010 încheiată între SC III. SRL reprezentată de inculpatul R. şi SC AA. SRL reprezentată de inculpata K.; prin această operaţiune, prima societate vindea celei de-a doua, o semănătoare şi un plug;

- factura fiscală nr. x din 1 octombrie 2010 încheiată între SC III. SRL reprezentată de inculpatul R. şi SC AA. SRL reprezentată de inculpata K.; prin această operaţiune, prima societate vindea celei de-a doua, două instalaţii de irigat şi un tractor

- factura fiscală nr. x din 1 octombrie 2010 încheiată între SC III. SRL reprezentată de inculpatul R. şi SC AA. SRL reprezentată de inculpata K.; prin această operaţiune, prima societate vindea celei de-a doua, un tractor, o volă şi un încărcător;

- factura fiscală nr. x din 31 ianuarie 2013 încheiată între SC FF. SRL reprezentată de inculpatul L. şi SC AA. SRL; prin această operaţiune, prima societate vindea celei de-a doua, un tractor;

Printre înscrisurile sub semnătură private falsificate de către membrii grupului infracţional organizat se numără şi contractele de închiriere utilaje sau prestări servicii, cum ar fi contractele de închiriere utilaje şi prestări servicii încheiate între firmele din grup cu SC AAA. SRL, această din urmă societate fiind una tip fantomă, care nu a desfăşurat niciun fel de activitate economică:

- Contractul de închiriere nr. x din 11 februarie 2010 încheiat între SC III. SRL şi SC AAA. SRL, prin care SC III. SRL închiriază un tractor cu încărcător frontal societăţii AAA. SRL, pe termen de un an.;

- Contractul de închiriere nr. x din 15 februarie 2010 încheiat între SC Y. SRL şi SC AAA. SRL, prin care SC Y. SRL închiriază un încărcător telescopic societăţii AAA. SRL, pe termen de un an.;

- Contractul de prestări servicii nr. x din 1 martie 2010 încheiat între SC AA. SRL şi SC AAA. SRL, prin care SC AAA. SRL, efectuează lucrări agricole beneficiarului SC AA. SRL;

- Contractul de transport nr. x din 19 iunie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de inculpata K. şi SC QQ. SRL reprezentată de inculpata J., prin care SC AA. SRL, se obligă să presteze servicii de transport în favoarea SC QQ. SRL; această din urmă societate nu a înregistrat activitate economică; şi anexa nr. 1 la acest contract este semnată tot de inculpatele K. şi J.;

- Contractul de transport nr. x din 20 mai 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de inculpata K. şi SC GG. SRL reprezentată de N., prin care SC AA. SRL, se obligă să presteze servicii de transport în favoarea SC GG. SRL; ;

- Contractul de transport nr. x din 23 mai 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de inculpata K. şi SC DD. SRL reprezentată tot de inculpata K., prin care SC AA. SRL, se obligă să presteze servicii de transport în favoarea SC DD. SRL;;

- Contractul de prestări servicii nr. x din 28 iunie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de K. şi SC GG. SRL reprezentată de N., prin care SC AA. SRL, se obligă să presteze lucrări agricole în favoarea beneficiarului SC GG. SRL;

- Contractul de prestări servicii nr. x din 20 iunie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de J. şi SC DD. SRL reprezentată de K., prin care SC AA. SRL, se obligă să presteze lucrări agricole în favoarea beneficiarului SC DD. SRL;

- Contractul de prestări servicii nr. x din 14 ianuarie 2013 încheiat între SC AA. SRL reprezentată de J. şi SC GG. SRL reprezentată de N., prin care SC AA. SRL, se obligă să presteze lucrări agricole în favoarea beneficiarului SC GG. SRL;

Cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la biroul utilizat de membrii grupului infracţional organizat situat în mun. Călăraşi, au fost găsite documente emise de diferite instituţii ale căror ştampile cu semnături fuseseră decupate.

Acestea au fost aplicate ulterior de membrii grupului pe înscrisuri întocmite de ei - vz, fila x, vol. 79.

De asemenea, au fost găsite şi ridicate decupaje ale impresiunilor ştampilelor aparţinând următoarelor instituţii: QQQQQQ., C., D., SC G. SRL, Primăria comunei Cuza Vodă, ANAF, SC MMMMM. SRL - cabinet medical veterinar, Dr. UUUUUUUUU. - medic primar veterinar, SC ZZZZ. SRL, folosite în activitatea de falsificare a înscrisurilor. (plic fila x, vol. 84)

Uz de fals:

Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. încheiat între inculpatul L. şi SC QQ. SRL, a fost folosit de membrii grupului infracţional organizat pentru înscrierea frauduloasă a sumei de 430.000 RON la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi. Acest element de fapt fost reţinut în cuprinsul infracţiunii de bancrută frauduloasă pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. x din 2015 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ - DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi, infracţiune care este o formă specială de uz de fals.

Cererea de admitere a creanţei este semnată de L. Scopul cererii este fraudarea drepturilor adevăraţilor creditori- AJFP Călăraşi, SC H. SRL şi SC G. SA.

Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG., din care a rezultat că inculpatul P. a împrumutat-o cu suma de 200.000 de RON pe debitoarea I., a fost utilizat de membrii grupului infracţional pentru trecerea bunurilor aflate în proprietatea inculpatei I. în proprietatea SC AA. SRL, în scopul apărării acestor bunuri în eventualitatea unei executări silite.

În acest sens, contractul autentic a fost folosit în cadrul procedurii de executare silită desfăşurat în dosarul de executare silită nr. x din 2011 al Biroului Executori Judecătoreşti JJJ. Prin încheierea fictivă a contractului de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011, dintre inculpaţii P. şi I., şi a contractului de cesiune nr. x din 10 mai 2012, s-a urmărit ca, prin mecanismul unei pretinse executări silite, să fie eludate prevederile contractelor de ipotecă autentificate sub nr. x şi 1876 din 24 august 2010, care stabileau o interdicţie de înstrăinare şi grevare de sarcini a imobilelor ipotecate, şi totodată, bunurile să intre în patrimoniul SC AA. SRL, cu consecinţa imposibilităţii de a fi executate contractele de ipotecă de către SC G. SA, ca urmare a intrării în insolvenţă a debitoarei sus-menţionate.

S-a constat astfel că, încheierea contractului de împrumut de către I. a fost făcută pentru o sumă semnificativ de mare, respectiv 200.000 RON, cu un termen de restituire foarte scurt - 10 zile; adjudecarea bunurilor în favoarea SC AA. SRL, s-a făcut în lipsa altui participant la licitaţie; adjudecarea a avut ca obiect tocmai bunurile imobile care constituiau garanţii pentru creditele restante la SC G. SA, bunuri care au fost folosite ulterior fraudulos pentru garantarea obţinerii altui credit; executarea a avut ca obiect bunuri evaluate la 553.080 RON şi vândute prin licitaţie în baza unui titlu executoriu ce privea o creanţă de numai 200.000 RON, în condiţiile în care din actele de executare nu rezultă nicio menţiune referitoare la modalitatea de distribuire a preţului adjudecării bunurilor executate şi nici cu privire la valoarea contractului de cesiune ce a stat la baza finalizării executării.

VI. File CEC

În perioada 24 decembrie 2014 - 22 iunie 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au emis 9 file CEC în unele cazuri folosind file CEC cărora le lipseau elementele esenţiale prevăzute de lege, iar în altele fără a avea disponibil în cont.

Faptele au fost săvârşite de către A. care, în calitate de lider al grupului infracţional organizat a dispus emiterea acestor file CEC şi de către K., care, în calitate de administrator al SC AA. SRL şi SC DD. SRL a semnat cele 9 file CEC ce fac obiectul cauzei.

SC AA. SRL Vâlcelele, jud. Călăraşi a emis către SC BBBBBBBBBB. SRL fila CEC nr. x în valoare de 1596396,8 RON, refuzat la plată în data de 13 ianuarie 2015 datorită lipsei totale de disponibil în cont şi trăgător aflat în interdicţie bancară.

Fila CEC a fost semnată de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL

Din relaţiile obţinute de la SC BBBBBBBBBB. SRL, a rezultat faptul că, persoana de contact a SC AA. SRL a fost inculpatul A. Relaţiile comerciale dintre SC BBBBBBBBBB. SRL şi SC AA. SRL a debutat la începutul anului 2011 şi a durat până în anul 2014. SC BBBBBBBBBB. SRL s-a înscris în tabelul creditorilor SC AA. SRL cu suma de 1.696.216,56 RON.

SC BBBBBBBBBB. SRL a colaborat cu SC AA. SRL în cursul anilor agricoli 2011 - 2012, 2012 - 2013, 2013 - 2014, încheindu-se între părţi un număr de 4 contracte comerciale. Fila CEC menţionată mai sus a avut rol de garantare a bunei desfăşurări a relaţiilor comerciale.

SC AA. SRL Vâlcelele, jud. Călăraşi a emis către SC CCCCCCCCCC. SRL fila CEC nr. x în valoare de 99.093,3 RON, refuzat la plată în data de 24 decembrie 2014 datorită lipsei totale de disponibil în cont .

Fila CEC a fost semnată de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL

Din relaţiile obţinute de la SC CCCCCCCCCC. SRL, rezultă faptul că, persoana de contact a SC AA. SRL a fost inculpata I. Relaţiile comerciale dintre SC CCCCCCCCCC. SRL şi SC AA. SRL a debutat la începutul anului 2013, în baza Contractului de vânzare-cumpărare de produse petroliere nr. x din 19 februarie 2013 şi a durat până în anul 2014. SC AA. SRL a emis către SC CCCCCCCCCC. SRL două bilete la ordin semnate şi avalizate: BO seria x nr. x semnat şi avalizat de către K. şi BO seria x nr. x, semnat şi avalizat de A.

Fila CEC arătată mai sus a fost dată ca instrument de plată. SC CCCCCCCCCC. SRL a girat CEC-ul către furnizorul societăţii DDDDDDDDDD. SA care l-a introdus la plată spre decontare, fiind refuzat la plată.

SC AA. SRL Vâlcelele, jud. Călăraşi a emis către SC OO. SRL fila CEC nr. x în valoare de 8.705,71 RON, refuzat la plată în data de 26 martie 2015 datorită lipsei totale de disponibil în cont şi trăgător aflat în interdicţie bancară.

Fila CEC a fost semnată de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL

Din relaţiile obţinute de la SC BBBBBBBBBB. SRL, a rezultat faptul că, persoana de contact a SC AA. SRL a fost inculpatul A. Relaţiile comerciale dintre SC OO. SRL şi SC AA. SRL a debutat la începutul anului 2011 şi a durat până în anul 2014, SC OO. SRL asigurând SC AA. SRL prestări servicii constând în reparaţii asupra autovehiculelor deţinute de SC AA. SRL

Fila CEC ce a făcut obiectul contractului a avut rolul de a garanta achitarea de către SC AA. SRL, la scadenţă, a obligaţiilor izvorâte din Contractul de prestări servicii reparaţii şi service auto nr. 1345 din 26 iunie 2014.

SC AA. SRL Vâlcelele, jud. Călăraşi a emis către SC EEEEEEEEEE. SRL fila CEC nr. x în valoare de 6720 RON, refuzat la plată în data de 28 iunie 2015 datorită lipsei totale de disponibil în cont şi trăgător aflat în interdicţie bancară.

Fila CEC a fost semnată de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL

Din relaţiile obţinute de la SC EEEEEEEEEE. SRL Bucureşti, a rezultat faptul că, între această societate comercială şi SC AA. SRL reprezentată de administratorul K. a fost încheiat Contractul nr. x din 18 iulie 2013 de furnizare carburant pe bază de carduri de credit. În baza contractului, se livrau în principal combustibil, dar şi alte produse complementare şi/sau servicii la staţiile de distribuţie carburant de ţinute de SC EEEEEEEEEE. SRL Contractul a fost încheiat pe perioadă nedeterminată.

Pe lângă acest contract, SC AA. SRL a avut şi achiziţii din staţiile de distribuţie carburant ce aparţin SC EEEEEEEEEE. SRL Achiziţiile s-au efectuat pe bază de bon fiscal cu plata numerar sau card bancar.

Fila CEC nr. x a fost eliberată cu titlu de garanţie, în alb, urmând să devină instrument de plată în cazul în care societatea nu îşi onora obligaţiile de plată la termenele convenite prin prevederile contractuale, respectiv, la 15 zile de la emiterea facturii.

SC DD. SRL Vâlcelele a emis către SC EEEEEEEEEE. SRL fila CEC nr. x în valoare de 5567,21 RON, refuzat la plată în data de 13 mai 2015 datorită lipsei totale de disponibil în cont .

Fila CEC a fost semnată de către K., în calitate de administrator al SC DD. SRL

Din relaţiile obţinute de la SC EEEEEEEEEE. SRL Bucureşti, rezultă faptul că, între această societate comercială şi SC DD. SRL reprezentată de administratorul K. a fost încheiat Contractul nr. x din 18 iunie 2014 de furnizare carburant pe bază de carduri de credit. În baza contractului, se livrau în principal combustibil dar şi alte produse complementare şi/sau servicii la staţiile de distribuţie carburant de ţinute de SC EEEEEEEEEE. SRL. Contractul a fost încheiat pe perioadă nedeterminată.

Fila CEC nr. x a fost eliberată cu titlu de garanţie, în alb, urmând să devină instrument de plată în cazul în care societatea nu îşi onora obligaţiile de plată la termenele convenite prin prevederile contractuale, respectiv, la 15 zile de la emiterea facturii.

SC AA. SRL Vâlcelele, jud. Călăraşi a emis către SC CCCCC. SRL fila CEC nr. x în valoare de 4371,9 RON, refuzat la plată în data de 26 ianuarie 2015 datorită lipsei totale de disponibil în cont şi trăgător aflat în interdicţie bancară.

Fila CEC a fost semnată de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL

Din relaţiile obţinute de la SC CCCCC. SRL, a rezultat faptul că, persoana de contact a SC AA. SRL a fost inculpata I. Relaţiile comerciale dintre SC CCCCC. SRL şi SC AA. SRL au debutat în anul 2010 prin încheierea Contractului nr. x din 22 ianuarie 2010 şi a durat până în anul 2015. Obiectul contractului a fost furnizarea de echipamente - stand de muls, unitate de muls, receptor de lapte.

Fila CEC menţionată mai sus nu a fost decontată datorită lipsei de disponibil în contul SC AA. SRL, însă societatea arată că a recuperat suma, în data de 27 ianuarie 2015 de la SC II. SRL

SC AA. SRL Vâlcelele, jud. Călăraşi a emis către SC FFFFFFFFFF. SRL fila CEC nr. x în valoare de 97596,18 RON, refuzat la plată în data de 24 martie 2015, datorită lipsei totale de disponibil în cont şi trăgător aflat în interdicţie bancară.

Fila CEC a fost semnată de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL

Din relaţiile obţinute de la SC FFFFFFFFFF. SRL, rezultă faptul că, persoana de contact a SC AA. SRL a fost inculpata K.

Relaţiile comerciale dintre SC FFFFFFFFFF. SRL şi SC AA. SRL au debutat la data de 03 iulie 2014, prin încheierea Contractului de vânzare-cumpărare CTVTAI349 având ca obiect vânzarea de făină de soia.

În derularea raporturilor comerciale, în perioada 4 iulie 2014 - 13 februarie 2015, au fost emise un număr de 4 facturi fiscale.

Fila CEC nr. x a fost emisă de SC AA. SRL cu titlu de garanţie a bunei plăţi, aceasta fiind completată cu elementele lipsă pentru suma de 97.596,18 RON, aferentă ultimelor două facturi.

SC AA. SRL Vâlcelele, jud. Călăraşi a emis către SC GGGGGGGGGG. SRL fila CEC nr. x în valoare de 5236,33 RON, refuzat la plată în data de 25 februarie 2015 datorită lipsei totale de disponibil în cont şi trăgător aflat în interdicţie bancară.

Fila CEC a fost semnată de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL

Din relaţiile obţinute de la SC GGGGGGGGGG. SRL, a rezultat faptul că, persoana de contact a SC AA. SRL a fost inculpatul A. Relaţiile comerciale dintre SC GGGGGGGGGG. SRL şi SC AA. SRL au debutat la începutul anului 2014 şi au durat până la începutul anului 2015.

Fila CEC menţionată mai sus a fost emisă de SC AA. SRL în scopul garantării achitării contravalorii facturilor.

SC AA. SRL a emis fila cec seria x 1 BM nr. x în valoare de 3.214,67 RON către beneficiarul SC HHHHHHHHHH. SRL, CEC refuzat la plată în data de 16 ianuarie 2015 pe motiv de lipsă totală de disponibil în cont.

Fila CEC a fost semnată de către K., în calitate de administrator al SC AA. SRL

Din relaţiile obţinute de la SC HHHHHHHHHH. SRL, a rezultat faptul că, persoana de contact a SC AA. SRL a fost inculpatul A., Contractul de vânzare-cumpărare de materiale de construcţii fiind însă semnat de K., în calitate de administrator al SC AA. SRL Relaţiile comerciale dintre SC HHHHHHHHHH. SRL şi SC AA. SRL s-au desfăşurat în perioada 1 februarie 2014 - 18 noiembrie 2014, pe baza Contractului comercial nr. x din 1 februarie 2014. De-a lungul derulării contactului, au fost emise un umăr de 9 facturi fiscale, achitate prin bancă sau numerar.

Fila CEC seria x 1 BM nr. x a fost lăsată de SC AA. SRL completată cu suma de 3.214,67 RON, aferentă facturii fiscale nr. x din 18 noiembrie 2014 cu menţiunea că fila CEC va fi introdusă în bancă la data scadenţei, în cazul în care cumpărătorul nu a efectuat plata facturii prin alt mijloc de plată, până la acea dată - conform art. 16 din Contractul comercial nr. x din 1 februarie 2014.

VII. BANCRUTA FRAUDULOASĂ

Înainte de declararea stării de insolvenţă sau de înstrăinarea societăţilor comerciale deţinute de grup, toate bunurile mobile şi imobile ale societăţilor comerciale sunt "vândute" către alte societăţi comerciale deţinute de către grup şi care continuă astfel activitatea infracţională, lipsind creditorii societăţii de posibilitatea de a mai recupera vreo parte din paguba creată.

La începutul anului 2015, două dintre societăţile de bază ale grupului infracţional organizat - SC AA. SRL şi SC QQ. SRL intră în insolvenţă.

Din probele administrate la dosar, a rezultat faptul că membrii grupului infracţional organizat condus de A. au încheiat înscrisuri fictive - contracte de împrumut, facturi fiscale, borderouri de achiziţie, contracte de vânzare-cumpărare între persoane fizice şi/sau juridice membre ale grupului infracţional organizat, înscrisuri care sunt folosite pentru înscrierea frauduloasă la masa credală a societăţilor din grup intrate în insolvenţă - SC AA. SRL şi SC QQ. SRL, în scopul fraudării drepturilor adevăraţilor creditori.

La data de 28 ianuarie 2015, inculpatul L. a încheiat trei contracte fictive de împrumut cu SC QQ. SRL, SC DD. SRL şi SC AA. SRL, la acelaşi birou notarial. Două dintre aceste contracte sunt folosite, pentru înscrierea frauduloasă la masa credală a SC AA. SRL şi SC QQ. SRL:

La data de 28 ianuarie 2015, între inculpatul L. şi SC QQ. SRL reprezentată de A., s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti. Prin acest contract, L. a împrumutat societatea QQ. SRL cu suma de 430.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 1 martie 2015.

SC QQ. SRL a garantat restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 14 imobile având următoarele numere de carte funciară: x, 21264, 21356, 21263, 21302, 21301, 21306, 21255, 21256, 21136, 21234, 21251, 21675 şi 21441, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi.

La punctul 2.2 din contract, s-a precizat că SC QQ. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractul, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

La data de 28 ianuarie 2015, între inculpatul L. şi SC AA. SRL reprezentată de K., s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., situat în mun. Bucureşti. Prin acest contract, L. împrumută societatea AA. SRL cu suma de 985.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 01 martie 2015.

SC AA. SRL garantează restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 23 imobile având următoarele numere de carte funciară: x, 20115, 20492, 20548, 20779, 21416, 20491, 20517, 20499, şi 21441, 20169, 20498, 20494, 20490, 20500, 20135, 20449, 20066, 20141, 20448, 20485, 20054, şi 20468, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi şi prin instituirea unei ipoteci imobiliare asupra terenului cu număr de carte funciară x, situat pe raza com. Grădiştea, jud. Călăraşi.

La punctul 2.2 din contract, s-a precizat că SC AA. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractual, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

În convorbirea purtată în data de 16 mai 2015, inculpaţii L. şi A. discută ironic despre împrumuturile date de L.:

L.: - Alo!

A.: - Domnu L., L.?

L.: - Nu, greşeală, aţi greşit!

A.: - Nu se poate domn-le, domnu L.?

L.: - EE, aţi nimerit acuma!

A.: - Auziţi?

L.: - ĂĂ!

A.: - Am şi o rugăminte la dumneavoastră?

L.: - Vă ascult!

A.: - Vreau şi eu pentru o lună nişte bani împrumut!

L.: - Cât?

A.: - Vreo două mii dă roni!

L.: - Două mii, ce dracu mă(...)(râde)

A.: - Nu te murdăreşti pentru aşa ceva, ă?! (râde)

L.: - Păi da, e mai mare deranju! (râde) Da!

A.: - Mie mi-a zis domnu YYYYYYYYY. de la G. că dumneavoastră mai daţi bani aşa împrumut!

L.: - Da, împrumut, da nu, dau, dau, dau, da sume mai mari, nu aşa!

A.: - Adică fără dobândă, fără nimic!

L.: - Fără nimic, fără nimic, gesturi dă.

A.: - Umanitare!

L.: - Una, umanitare, da! (...)

Fiind audiaţi, inculpaţii au recunoscut că toate contractele de împrumut autentificate au fost încheiate în fals, aspect confirmat şi de declaraţia martorei SSSS.:

A.:"Contractele de împrumut autentificate la notar sunt fictive, încheiate în scopul sustragerii bunurilor de la executare silită. Notarul nu a avut nicio implicare în această problemă. "(declaraţia din data de 19 noiembrie 2015)

L.:

"În primăvara anului 2015, la rugămintea lui A., m-am deplasat la un notariat din Bucureşti, pentru a semna pentru încheierea a trei contracte de împrumut. Aceste contracte au fost fictive, în sensul că nu am predat efectiv aceste sume de bani.

A. mi-a spus că are nişte datorii şi că vrea să mute o parte din terenuri pe numele meu pentru o perioadă de timp. L-am întrebat dacă aş putea avea vreo problemă, dar acesta mi-a spus să nu îmi fac griji că nu este nimic de natură penală."

K.:

"În primăvara anului 2015, A. mi-a spus că trebuie să mergem la Bucureşti pentru a încheia nişte contracte de împrumut. Am semnat Contractul nr. x din 28 ianuarie 2015 în calitate de administrator al SC AA. SRL, la cererea lui A. Nu am văzut aceşti bani."

SSSS.: "Am asistat personal la discuţia în care A. i-a cerut lui L. să spună că i-a împrumutat o sumă de bani pentru a-şi recupera o parte din bunurile societăţii intrate în insolvenţă."

Pentru buna desfăşurare a activităţii infracţionale a grupului organizat, membrii acestuia, au încheiat de-a lungul timpului mai multe documente sub semnătură privată, falsificate, precum facturi, borderouri de achiziţie, bilete la ordin, contracte comerciale, procese-verbale de recepţie lucrări, avize de lucrări, contracte de împrumut etc.

Aceste înscrisuri false au fost folosite în diverse scopuri: pentru a fi depuse la dosarele de creditare, pentru a putea justifica retragerile de bani din conturile societăţilor, în scopul spălării banilor, evaziune fiscală dar şi pentru a sustrage bunurile de la executare silită. Acesta este cazul şi contractelor de împrumut sub semnătură privată, facturilor fiscale şi contractelor de vânzare-cumpărare folosite de membrii grupului în scopul înscrierii frauduloase la masa credală a SC AA. SRL şi SC QQ. SRL intrate în insolvenţă.

În concret, activitatea infracţională a constat în următoarele:

I. SC QQ. SRL

La data de 30 ianuarie 2015, debitoarea SC QQ. SRL administrată de J., a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, cerere admisă prin încheierea camerei de consiliu din data de 10 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x din 2015 al Tribunalului Călăraşi.

Prin aceeaşi încheiere, este numit administrator judiciar provizoriu CC. Filiala Călăraşi.

Astfel, la data de 26 martie 2015, inculpatul L. a depus la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 430.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor.

Creanţa în sumă de 430.000 de RON derivă din Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., Contract de împrumut fictiv încheiat între inculpatul L. şi SC QQ. SRL prin împuternicit - A.

La aceeaşi dată - 26 martie 2015, SC DD. SRL a formulat cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi cu suma de 33.500 RON, rezultată din contractul de împrumut sub semnătură privată nr. 75 din 23 noiembrie 2013 încheiat între SC DD. SRL în calitate de împrumutător reprezentată de administrator K. şi SC QQ. SRL în calitate de împrumutat, reprezentată de J.

La fel, la data de 26 martie 2015, SC GG. SRL (înstrăinată fictiv la începutul anului 2015 către SS.) a formulat cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi cu suma de 133.000 RON, rezultată din contractul de împrumut sub semnătură privată nr. 14 din 4 decembrie 2013 în valoare de 70.000 de RON încheiat între SC GG. SRL în calitate de împrumutător şi SC QQ. SRL în calitate de împrumutat reprezentată de J. şi din factura fiscală seria x nr. x din 04 noiembrie 2014 în valoare de 63.000 de RON.

La data de 30 martie 2015, SC AA. SRL reprezentată de J., formulează cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi cu suma de totală de 693.682 RON.

Pentru dovedirea creanţei, membrii grupului infracţional organizat depun următoarele înscrisuri fictive: factura fiscală nr. x din 23 ianuarie 2015 (în valoare de 495.274,20 RON încheiată între SC AA. SRL în calitate de prestator servicii şi SC QQ. SRL în calitate de cumpărător servicii), factura fiscală nr. x din 23 ianuarie 2015 (în valoare de 70.400 RON reprezentând contravaloare sămânţă porumb încheiată între SC AA. SRL în calitate de vânzător şi SC QQ. SRL în calitate de cumpărător), contractul de împrumut nr. x din 11 decembrie 2013 în valoare de 50.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 27 decembrie 2013 în valoare de 10.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 15 noiembrie 2013 în valoare de 5.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 18 noiembrie 2013 în valoare de 4.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 16 octombrie 2013 în valoare de 10.500 de RON.

Toate aceste contracte sunt semnate de inculpata K. în calitate de administrator al SC AA. SRL şi de către inculpata J. în calitate de administrator al SC QQ. SRL

Tot în luna martie 2015, formulează cereri de înscrieri la masa credală şi angajaţii SC QQ. SRL - I. cu suma de 122 RON, ZZZ. cu suma de 122 RON, SSSS. cu suma de 114 RON, O. cu suma de 245 RON, UUUU. cu suma de 122 RON, VVVV. cu suma de 245 RON, L. cu suma de 122 RON, QQQQQQQ. cu suma de 245 RON, AAAAAAAAA. cu suma de 245 RON, WWWW. cu suma de 475 RON şi IIIIIIIIII. cu suma de 491 RON .

Înscrierea salariaţilor ca şi creditori ai SC QQ. SRL a fost făcută tot în urma ideii lui A. de a se micşora suma disponibilă pentru satisfacerea drepturilor adevăraţilor creditori, astfel cum rezultă şi din interceptarea convorbirilor telefonice.

Astfel, în data de 24 februarie 2015 postul telefonic utilizat de inculpata I. este contactat de postul telefonic utilizat de A., căreia îi spune să nu îi dea în şomaj pe angajaţi, pentru a se strânge debite:

I.: Da.

A.: I.?

I.: Da.

A.: Şoferi ăştia care nu au venit să-ţi bage şomajul lasă-i angajaţi şi rămân cu salariile nedate cu toate nedate să strângă acolo că e bine, îţi spun eu când ajung, mai înţeles?

Fiind audiaţi în calitate de martori, angajaţii ZZZ., O., SSSS., UUUU., VVVV. şi WWWW. au precizat că nu ei au întocmit cererile de înscriere la masa credală. Majoritatea şi-au recunoscut semnăturile şi au precizat că inculpata J. zisă J. le-a cerut să semneze aceste cereri, fără a le explica despre ce este vorba.

Spre exemplu, martorul WWWW. a precizat:

"Cu privire la cererea de înscriere la masa credală a SC QQ. SRL arăt faptul că, într-una din zilele lunii martie, am fost chemat eu împreună cu alţi angajaţi ai SC QQ. SRL de către J. zisă J. care ne-a pus la dispoziţie nişte formulare pe care le-am semnat.

Nu ştiu cine a redactat cererile şi nici nu am citit ce conţin acestea. Eu nu am ştiut că semnez cerere de înscriere la masa credală. Nu mi-a explicat nimeni ce înseamnă acest lucru. Eu am crezut că semnez alte hârtii de angajare."

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul a menţinut declaraţia dată în cursul urmăririi penale şi a precizat "Nu ştiu să fi semnat cerere de înscriere la masa credală a SC QQ."

II. SC AA. SRL

La data de 24 februarie 2015, debitoarea SC AA. SRL administrată de K., a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, cerere admisă prin încheierea camerei de consiliu din data de 24 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x din 2015 al Tribunalului Călăraşi.

Prin aceeaşi încheiere, este numit administrator judiciar provizoriu CC. Filiala Călăraşi.

La data de 15 aprilie 2015, SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei, reprezentată prin administrator special A. a formulat cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC AA. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi cu suma de 431.432,33 RON, rezultată din factura fiscală nr. x din 2 februarie 2015.

Din această factură fiscală, a rezultat faptul că SC QQ. SRL ar fi vândut către SC AA. SRL 1.443,33 tone porumb siloz.

La data de 15 aprilie 2015, inculpatul L. depune la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 985.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor.

Creanţa în sumă de 985.000 de RON derivă din Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., Contract de împrumut fictiv încheiat între inculpatul L. şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K.

Justificarea acordării acestui împrumut constă în achitarea de către SC AA. SRL a contravalorii contractelor de vânzare-cumpărare cereale nr. x din 25 august 2014, y din 6 noiembrie 2014 şi z din 19 noiembrie 2014.

Contractul nr. x din 25 august 2014 în valoare de 800.000 de RON a fost încheiat între L. în calitate de vânzător şi SC AA. SRL în calitate de cumpărător, reprezentată de administrator K.

Contractul nr. x din 6 noiembrie 2014 în valoare de 92.500 de RON este încheiat între L. în calitate de vânzător şi SC AA. SRL în calitate de comparator, reprezentată de administrator K.

Contractul nr. x din 19 noiembrie 2014 în valoare de 92.500 de RON a fost încheiat între L. în calitate de vânzător şi SC AA. SRL în calitate de comparator, reprezentată de administrator K.

În mod surprinzător, L. o împrumută pe SC AA. SRL pentru ca aceasta din urmă să achite datoriile către el.

Inculpatul L. a recunoscut că aceste contracte au fost fictive şi că au fost depuse la solicitarea lui A. pentru a salva o parte din bunurile societăţii aflate în insolvenţă.

Instanţa a reţinut participaţia membrilor grupului infracţional organizat în activitatea infracţională a grupării constând:

1. A. a iniţiat constituirea, începând cu anul 2006, a unui grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, respectiv, înşelăciune în dauna instituţiilor bancare, evaziune fiscală, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene care au avut consecinţe deosebit de grave şi alte infracţiuni de natură economică, atrăgând în activitatea grupului membri ai familiei sale precum şi alte persoane.

A. este liderul incontestabil al grupării, secondat de soţia sa I. Acesta atrage în grupul infracţional organizat pe membrii apropiaţi ai familiei sale dar şi persoane dependente financiar precum L. şi K.

A. este cel care imaginează schemele infracţionale - ajutat în acest sens şi de către ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat precum S. şi R. - şi le aduce la îndeplinire personal sau prin intermediul celorlalţi membri ai grupului.

A. conduce în mod direct activitatea societăţilor comerciale deţinute de grup, figurând în calitate de asociat şi/sau administrator în mai multe societăţi comerciale. Datorită problemelor pe care le întâmpină firmele, pentru menţinerea bonităţii acestora, se vede nevoit să se retragă din prima linie, conducându-le, doar în fapt. Astfel, A. a figurat, în calitate de asociat şi/sau administrator, în următoarele societăţi deţinute de grupul infracţional organizat:

- în perioada 16 iulie 2002 - 5 iulie 2006, A. este administrator în SC Y. SRL; acesta este şi împuternicit în bancă pentru efectuarea de operaţiuni în numele societăţii;

- în perioada 30 decembrie 2010 - 6 decembrie 2011 A. împreună cu I. figurează în calitate de asociaţi ai SC TT. SRL, societate folosită pentru spălare de bani şi evaziune fiscală; în data de 6 decembrie 2011 (la fel ca şi în cazul SC ZZ. SRL) părţile sociale ale societăţii sunt cesionate aceloraşi persoane, respectiv inculpaţii V. şi W.

- A. este administrator în SC III. SRL în perioada 1 octombrie 2003 - 16 mai 2008; inculpatul A. figurează şi ca asociat în această firmă în perioada 20 august 2010 - 8 septembrie 2010 împreună cu inculpatul R. (99.95% din părţile sociale R. şi 0,05% din părţile sociale - A.; A. este şi împuternicit în bancă în perioada de activitate a firmei. Cu privire la cesionarea a 99.95% din părţile sociale inculpatului R., A. a declarat că a dorit să radieze cât mai repede societatea pentru a scăpa de datoriile acumulate pe ea.

Acesta a precizat în cursul urmăririi penale: În anul 2010 l-am cunoscut pe inculpatul R. şi m-am împrietenit cu acesta. El avea o situaţie materială mai precară şi l-am ajutat în sensul că îi dădeam să mănânce, ajungând să-i povestesc greutăţile prin care treceam .

Acesta mi-a spus că ştie el cum se procedează cu societăţile comerciale intrate în incapacitate de plată, spunându-mi că are o contabilă care întocmeşte bilanţuri cu datorii 0 şi că în termen de 3 zile societatea se radiază. Mi-a spus că trebuia să-l anunţ mai demult că rezolva el problema. (...) La îndemnul lui am cesionat 99,95% din acţiunile SC III. SRL preluând 0,05%. De fapt O. a cesionat părţile sociale, el figurând asociat la acel moment în societate. Nu am cunoscut-o niciodată pe contabila care a întocmit documentele necesare pentru intrarea societăţii în insolvenţă.

Pentru ajutorul pe care mi l-a dat R., i-am dat acestuia un camion de 35 - 40 de tone de cereale pe care acesta le-a vândut în port la Constanţa păstrând banii pentru el.

- Este împuternicit de asociatul SC AA. SRL - J. să reprezinte interesele acestei societăţi;

- A. figurează angajat în SC DD. SRL în funcţia de manager conform contractului de muncă nr. x din 23 decembrie 2013 şi administrator din data de 17 aprilie 2015;

- A. figurează asociat în SC QQ. SRL împreună cu I. în perioada 30 decembrie 2010 - 27 aprilie 2012; începând cu data de 30 ianuarie 2015, redevine asociat alături de martorul SS.;

- Inculpatul figurează acţionar în SC ZZ. SRL, împreună cu I., în perioada 30 decembrie 2010 - 6 decembrie 2011, moment în care aceasta este înstrăinată, pentru sustragerea de la verificări financiar-contabile către inculpaţii V. şi W.;

- A. cumpără SC AAA. SRL în data de 6 mai 2010; Acesta figurează în calitate de asociat în perioada 6 mai 2010-8 noiembrie 2010, şi administrator în societate în perioada 30 aprilie 2010 - 2 noiembrie 2010; Societatea nu are activitate proprie ci este folosită doar pentru transferuri de bani cu celelalte firme din grup, în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală sau pentru spălare de bani.

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatului A. sunt:

În perioada 2006-2008, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu I., J., K. şi O., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 1.479.618 RON şi 810.775 euro. (acte materiale: Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 1.347.068 euro obţinut de SC Y. SRL pentru finanţarea proiectului SAPARD; Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 491.775 RON obţinut de SC Y. SRL pentru finanţarea proiectului SAPARD; contract de credit multiprodus nr. x din 24 august 2006 în valoare de 445.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Act adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 în valoare de 405.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 în valoare de 245.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007 în valoare de 200.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007 în valoare de 120.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007 în valoare de 350.000 RON obţinut de SC III. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 în valoare de 75.000 RON obţinut de SC III. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 în valoare de 433.700 RON obţinut de SC III. SRL;)

La data de 25 august 2009, A. induce în eroare MM. prin încheierea Contractului de credit nr. x din 25 august 2009 în valoare de 180.000 RON RON obţinut de SC III. SRL Prejudiciul comunicat de bancă se ridică la suma de 171.464,23 RON.

În perioada 2011 - 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, A. a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 5.272.294 RON. (acte materiale: Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011 în valoare de 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 22 iulie 2011 în valoare de 150.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 09 mai 2014 în valoare de 350.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 25 noiembrie 2013 în valoare de 1.000.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 27 noiembrie 2013 în valoare de 3.000.000 RON obţinut de SC AA. SRL pentru finanţarea lucrărilor Construire grajd de vaci de lapte; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014 în valoare de 1.000.000 RON obţinut de SC AA. SRL;)

În cursul anului 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, A. a indus în eroare D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, încheind contracte de creditare în sumă totală de 12.359.696 RON (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 1.371.096 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012 în valoare de 2.056.650 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; prin Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 se diminuează suma la 3.116.134 RON; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare de 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare de 330.000 RON obţinut de SC AA. SRL;)

În perioada 2013 - 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, A. a indus în eroare E., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, încheind contracte de creditare în valoare totală de 1.000.000 RON. (acte materiale: Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013 în valoare de 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare a creditului cu suma de 500.000 RON)

În perioada 2006 - 2014, A., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, garanţii în sumă de aprox. 11.592.439 RON (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la B., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 1.347.068 euro obţinut de SC Y.

SRL - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoare garanţie 934.800 euro; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 491.775 RON obţinut de SC Y. SRL pentru - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoare garanţie 325.063 RON; garanţie în valoare de 48,12% din Actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 în valoare de 405.000 RON obţinut de SC Y. SRL rămasă în fază de tentativă pedepsibilă - cerere de plată refuzată - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 în valoare de 245.000 RON obţinut de SC Y.

SRL; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% (3.988.652 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% (1.096.876 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în cuantum de 1.371.096 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 în cuantum de 2.056.650 RON obţinut de SC AA.

SRL, ajungându-se la o valoare a garanţiei pentru Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 din partea FGCR de 2.742.196 RON; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. 6/16 ianuarie 2012 în cuantum de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% (2.492.907 RON) din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în sumă de 3.116.134 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare 500.000 RON obţinut de SC AA.

SRL; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în cuantum de 330.000 RON obţinut de SC AA.; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la E., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în sumă de 300.000 RON din Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013 în valoare de 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în sumă de 300.000 RON din Actul adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare cu 500.000 RON a creditului nr. x din 10 iunie 2013 obţinut de SC AA.

SRL)

Valoarea prejudiciului comunicat de către Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA pentru contractele de garantare nr. x din 27 martie 2007 şi nr. x din 27 martie 2007 a fost în sumă de 4.145.459,82 RON. (884.873 euro)

În perioada 2007 - 2013, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, A. a folosit cu rea-credinţă documente false şi inexacte având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 7.900.844 RON (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 8 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON; la data de 20 august 2007, APDRP efectuează plata primei cereri în valoare de 1.193.919 RON; la data de 30 ianuarie 2008, APDRP efectuează plata sumei de 744.184 RON; la data de 7 august 2008, SC Y. SRL, utilizând documente false solicită a treia tranşă în sumă de 904.171 RON (rămasă în fază de tentativă pedepsibilă), cerere retrasă ulterior. La data de 13 februarie 2009, debitul era în valoare de 1.938.104 RON; SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267; suma de 3.116.132 RON este primită drept avans de la APDRP în data de 10 iulie 2012; la data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL solicită plata sumei de 1.856.614 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 11 aprilie 2013 se solicită plata sumei de 449.000 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 03 septembrie 2013 se solicită plata sumei de 540.994 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate)

În perioada 2006 - 2015, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, A. a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani.

În perioada 2008 - 2015, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, A. a transmis fictiv părţile sociale ale firmelor care înregistrau datorii către buget sau alţi creditori precum şi societăţi deţinute de grup şi aflate în relaţii comerciale fictive cu celelalte firme din grup, în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat(acte materiale: cesiunea SC GG. SRL în anul 2015; cesiunea SC ZZ. SRL în anul 2011; cesiunea SC TT. SRL în anul 2011; cesiunea SC AAA. SRL în anul 2010, DD. şi QQ. în 2015)

În perioada martie 2010 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de lider al grupului infracţional organizat a folosit societăţile comerciale din grup pentru a solicitat rambursarea de TVA, drepturile de rambursare fiind stabilite cu rea-credinţă prin prezentarea de operaţiuni comerciale fictive cu alte societăţi comerciale din grup, cu scopul obţinerii fără drept de rambursări de la bugetul de stat. Organele de control fiscal au stabilit un prejudiciu în sumă de 2.940.886 RON.

În perioada 30 iunie 2014 - 28 noiembrie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, A., în calitate de administrator de fapt al SC DD. SRL omite evidenţierea în actele contabile a sumei de 1.212.108 RON reprezentând dividende, cu scopul sustragerii de la plata sumei de 193.937 RON reprezentând impozit pe dividende, iar în perioada 2011 - 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, A., în calitate de lider al grupului infracţional organizat a înregistrat în evidenţele contabile ale SC DD. SRL, SC TT. SRL, SC JJ. SRL şi SC FF. SRL, tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare. Organele de control fiscal au stabilit un prejudiciu cumulat în sumă de 9.705.447 RON. (aprox. 2.155.000 de euro)

În scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare, având în vedere controalele realizate în com. Vâlcelele de către organele de control fiscal pentru verificarea realităţii tranzacţiilor comerciale declarate la autorităţile fiscale de către firmele deţinute de grup, începând cu sfârşitul anului 2011, membrii grupului infracţional organizat încep înfiinţarea de societăţi comerciale "fantomă", deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti.

Astfel, în perioada 2011 - 2012, sunt înfiinţate de către grup SC BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL, SC EEE. SRL, SC FFF. SRL, toate figurând cu sedii sociale la diverse birouri de avocatură din mun. Bucureşti, deşi în fapt nu au funcţionat niciodată la sediile declarate.

În perioada 12 aprilie 2013 - 3 martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au indus în eroare F. SA, încheind cu această societate un număr de 14 contracte de leasing financiar, tip lease-back în valoare de 8.150.586 RON, (pe SC AA. SRL) producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 1.294.173,25 RON şi un contract de leasing financiar încheiat de SC GG. SRL în valoare de 1.534.144,30 RON, producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 1.036.525,47 RON.

În acest scop, reprezentanţii SC AA. SRL şi SC GG. SRL au prezentat F. SA, documente false de achiziţii a unor utilaje agricole, utilaje agricole care, în fapt, se găseau în proprietatea grupului infracţional organizat anterior documentelor de achiziţie. Mai mult decât atât aceste utilaje agricole erau deja gajate pentru obţinerea altor credite, existând cauze de neînstrăinare a lor, iar pentru a putea fi folosite pentru obţinerea sumelor de bani, au fost falsificate seriile de identificare şi de motor ale utilajelor.

În sarcina inculpatului A. au fost reţinute toate cele 15 acte materiale: contractele de leasing cu nr. x din 3 martie 2014, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 28 august 2013, x din 8 august 2013, x din 2 iulie 2013, x din 19 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013 şi x din 12 aprilie 2013, având în vedere faptul că, în calitate de lider al grupului infracţional organizat acesta a negociat cu reprezentanţii persoanei vătămate încheierea contractelor de leasing.

În perioada 14 august 2014 - 13 octombrie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au indus şi menţinut în eroare persoana vătămată H. SRL, producând acesteia un prejudiciu în cuantum de 1.455.915 RON (437.620,80 USD)

Înşelarea H. SRL a fost posibilă datorită modalităţii de lucru agreată între părţi şi care a constat în vânzarea-cumpărarea cerealelor fără a se face pe loc livrarea, printr-un certificat de depozit, vânzătoarea SC AA. SRL atestând existenţa şi cantitatea mărfii. Pe baza acestuia, H. SRL achită 90% din valoarea mărfii cumpărate, marfă care în fapt nu există, între părţi încheindu-se şi un contract de depozit prin care SC AA. SRL se obligă să depoziteze în spaţiile sale, marfa devenită proprietatea H. SRL până la livrarea sa efectivă. La termenul stabilit de părţi, se constată că marfa nu există, deşi în proporţie de 90% preţul fusese deja achitat, iar proprietatea asupra mărfii fusese transferată către cumpărătorul H. SRL

Cu privire la persoana vătămată H. SRL, în sarcina inculpatului A. se reţin - contractele de vânzare-cumpărare nr. x din 14 august 2014 şi nr. y din 21 august 2014 şi actele de amânare a termenului de livrare, având în vedere faptul că, în calitate de lider al grupului infracţional organizat acesta a negociat cu reprezentanţii persoanei vătămate încheierea contractelor şi prelungirea termenelor de executare ale acestora.

În perioada 24 decembrie 2014 - 22 iunie 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au emis 9 file CEC cărora le lipseau elementele esenţiale prevăzute de lege sau fără a avea disponibil în cont,

În perioada august 2010 - august 2013, inculpaţii A., I., J. şi K., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale au indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, producând persoanei vătămate SC G. SA un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON.

În perioada 2011 - 2015, inculpatul A. a determinat cu intenţie, notarul public să, săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea unui număr de 6 contracte de împrumut fictive.

Inculpatul A., în calitate de lider al grupului infracţional organizat, a fost iniţiatorul ideii de a depune creanţe false la masa credală a celor două societăţi intrate în insolvenţă, SC QQ. SRL şi SC AA. SRL, dispoziţie care a fost urmată de coinculpaţi. Acesta, împreună cu soţia sa - inculpata I., s-au ocupat în fapt de întocmirea documentaţiei necesare şi depunerea acesteia la dosarul de insolvenţă.

Pe lângă aceste activităţi, inculpatul A. a mai săvârşit următoarele acte materiale: la data de 15 aprilie 2015, SC QQ. SRL prin administrator special A. a formulat cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC AA. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi cu suma de 431.432,33 RON, rezultată din factura fiscală nr. x din 2 februarie 2015; semnează şi depune la CC. Filiala Călăraşi pentru înscrierea în tabelul creditorilor SC QQ. SRL contractul de împrumut fictiv, autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., contract încheiat între inculpatul L. şi SC QQ. SRL prin împuternicitul A.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul A. a recunoscut în mare săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, relatând modalitatea de săvârşire a faptelor. Acesta a declarat, printre altele:

"pentru a apăra bunurile proprietate personală ale lui I. de o eventuală executare silită, în luna ianuarie 2011 între I. şi P. s-a încheiat în mod fictiv un Contract de împrumut" ideea a fost "să înfiinţez societatea comercială constructoare (FF.) şi să dirijez licitaţia astfel încât societatea controlată de mine în mod indirect să câştige licitaţia" "Pentru a evita să ajungem la executarea silită a terenurilor am preferat să solicităm intrarea în reorganizare judiciară a SC AA. SRL" "Tot eu i-am spus lui L. să înregistrăm firma ca plătitoare de TVA (SC EE. SRL) după care să mutăm sediul social la Bucureşti, pentru a fi folosită la evaziune fiscală" "În anul 2011 am înfiinţat la Bucureşti SC FFF. SRL pe numele lui W. şi V., persoane găsite de R., motivul fiind evaziunea fiscală, respectiv ca bunurile să treacă prin mai multe societăţi, cu scopul de a nu se ajunge în urma verificărilor fiscale la firmele controlate de mine.

În anul 2012 am înfiinţat patru societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti, respectiv SC EEE. SRL, SC DDD. SRL, SC CCC. şi SC BBB. SRL în acelaşi scop. Acţionarii şi administratorii acestor societăţi RRR. şi SSS. au fost găsiţi tot de L. în judeţul Vaslui. Aceştia nu au venit în Călăraşi ci au fost doar în Bucureşti, fiind încheiate împuterniciri către L. pentru a se ocupa de înfiinţarea şi înmatricularea societăţilor".

Înscrierea acestor sume de bani la masa credală a SC QQ. SRL şi SC AA. SRL a fost ideea mea. Scopul a fost ca, în momentul executării silite a bunurilor acestor societăţi, să pot recupera astfel, o parte din valoarea bunurilor."

În cursul judecăţii, inculpatul a dat declaraţii la finalul cercetării judecătoreşti în care a recunoscut în parte faptele: La B., am luat legătura cu inc. U. pe care am minţit-o spunându-i că am transferat în mod real acţiunile către O. şi i-am spus la dispoziţiile toate actele necesare obţinerii creditului de către III. Inc. O. a ştiut că cesiunea era fictivă şi că urma să folosim societatea pentru obţinerea unor credite de la B. Întrucât inc. O. mi-a spus că nu mai vrea să fie administratorul societăţii, acţiunile au fost preluate de R., are mi-a spus că se pricepe la radierea firmelor.

Este adevărat că pentru obţinerea unor credite de la C., am falsificat nişte facturi din care rezulta că AA. avea în patrimoniu utilaje care nu-i aparţineau şi le-am folosit ca garanţie. Mi-am dat seama că nu aş obţine creditul dacă nu aş prezenta aceste garanţii.

Am înfiinţat GG. pentru nepotul meu, inc. N. Eu am fost cel care s-a ocupat efectiv de activitatea societăţii. Inc. N. nu a avut nici o legătură cu aceasta. Este adevărat că el a ridicat în numerar sume de bani de la bancă, pentru că eu nu aveam drept de semnătură.

Pentru obţinerea creditului din 2011 de la D., am adus ca garanţie reală mobiliară, o instalaţie de muls care fusese achiziţionată de SC Y. prin programul SAPARD de la CCCCC.

Pentru obţinerea creditorului de la E. Am folosit ca garanţie utilaje care erau în patrimoniul AA., însă le pusesem plăcuţe false pentru că erau folosite ca garanţii şi la alte credite. Plăcuţele au fost modificate din dispoziţia mea de către IIIIIII., în prezent decedat.

De la SC G. SA am obţinut un credit de tip resolving. Ca garanţii, am adus iniţial nişte terenuri agricole care-mi aparţineau mie şi soţiei, însă la momentul la care o societate din Constanţa a introdus la executare silită un BO pentru plata unor erbicide care erau falsificate şi cu privire la care aveam neînţelegeri cu furnizorul şi nu doream să fie executate silit bunurile, am găsit o modalitate de a le transfera în patrimoniul AA. SRL Am luat legătura cu executorul judecătoresc X., care era prietenul meu şi care mi-a spus să închei un contract fictiv la notariat. Am făcut acest lucru cu P., căruia i-am spus ce intenţionam să fac şi care mi-a împrumutat fictiv 1.000.000 RON. Nu i-am dat nici o sumă de bani pentru acest serviciu. Executorul judecătoresc a introdus titlul la executare silită şi la licitaţie terenurile au fost adjudecate de către AA. Întreaga licitaţie a fost aranjată. I-am spus soţiei că am făcut acest lucru. Bunurile au fost furnizate în continuare ca garanţie în acest contract de tip resolving, deşi nu se mai aflau în proprietatea mea şi a soţiei.

În 2014, am încheiat un contract cu SC H. SRL, având ca obiect vânzarea unei cantităţi de floarea soarelui, cu condiţia de a păstra în depozit această cantitate până la sfârşitul anului. Mi s-a plătit 90% din preţul mărfii, în baza unui certificat de depozit care atesta existenţa şi calitatea mărfii, făcută de reprezentantul unei societăţi neutre. Deşi această marfă nu exista, certificatul de depozit a fost emis după ce i-am dat suma de 5.000 RON.

Pentru a obţine lichidităţi, am încheiat mai multe contracte de leasing cu F. pentru mai multe utilaje agricole. Acestea nu au existat, având plăcuţe false, pe care le-am pus tot cu ajutorul lui IIIIIII.

Pentru obţinerea contractului SAPARD - construcţie grajd vaci de lapte şi sală de muls, am folosit doar documente reale, iar în cursul executării am falsificat nişte documente referitoare la sala de muls, din care rezulta că fusese plătită şi pe care le-am ataşat la cererea de efectuare a plăţii.

De asemenea, pentru contractul având ca obiect "înfiinţare capacitate de depozitare", m-am folosit de FF. pe care am înfiinţat-o folosindu-mă de inc. L. pentru acest proiect, pentru a nu câştiga licitaţia o altă societate de construcţii, dar cu intenţia de a realiza o investiţie conform proiectului. Pentru acest proiect, prin intermediu lui JJJJJJ., preşedintele C.J. Călăraşi, la acel moment deputat, am negociat cu patronul de la firma UUUUUU. din Germania să trecem în contract o valoare mai mare, urmând ca 24,5% din fiecare tranşă pe care o plătea AA. către UUUUUU. să revină SC FF., în baza unei facturi fictive. Tot pentru acest proiect, am încheiat un contract cu JJJJJJJJJJ. pentru 4 camioane. În contract am trecut valoarea pe care o aveam disponibilă în cec, deşi oferta făcută era mai mică, iar diferenţa de 52.000 de euro a revenit către FF., în baza unei facturi fictive. După ce aceasta a intrat în faliment, am făcut cesiune de creanţă pentru această sumă către GG.

Este adevărat că am formulat o cerere de rambursare TVA pentru 2.300.000 de RON din care 1.100.000 RON rezultau din facturi fictive, emise de MMMMMMMM., EEE. şi celelalte societăţi din grup. Pentru aceste facturi fictive, am întocmit şi nişte procese-verbale de recepţie pentru producţie, tot fictive, pe care le-am livrat acestor societăţi pentru a se compensa datoriile dintre noi.

Este adevărat că am înfiinţat mai multe societăţi comerciale fictive, în scopul de a le folosi pentru evaziune fiscală. L. este cel care a găsit oamenii pe numele cărora să fie înregistrate aceste societăţi. L-am rugat pe S. să meargă cu martorii RRR. şi SSS. la poliţie pentru a-şi schimba domiciliile şi să le găsească un loc de cazare. Pentru că aveam dificultăţi cu unele societăţi, am hotărât să transmitem fictiv părţile sociale de la QQ., Ilco şi DD. către SS., persoană găsită de L.

La fel, am transmis în mod fictiv acţiunile din SC ZZ. şi SC TT. către inc. V. şi W., persoane găsite de R. După aceste cesiuni, nu am mai folosit aceste societăţi. Eu i-am dat lui R. câte 2.000 RON pentru fiecare societate, din care el, probabil, a dat câte 500 RON fiecăruia din cei doi.

Pentru a-i proteja terenuri, proprietate personală, în suprafaţă de cca. 25 ha, am învăţat-o pe J. să încheie contracte de împrumut fictive cu mama noastră, pe care să le execute silit, astfel în cât acel teren să nu fie executat silit de creditorii G. Până la urmă, contractele nu au fost executate silit din cauză că au existat mai multe sechestre instituite şi s-a renunţat.

Am încheiat contracte fictive de împrumut cu L., pentru QQ., DD. şi AA., în scopul de a înscrie la masa credală creanţele ce rezultau din aceste contracte. I-am promis lui L. 10 - 15% din valoarea acestor contracte pentru ajutor.

Nu s-a întâmplat ca filele CEC să aibă toate elementele completate. Completam doar data scadenţei, semnătura şi ştampila, fiind semnate de inc. K.

Contractele de credit şi de leasing eu le negociam şi pe urmă le trimiteam pe J. şi K. să semneze contractele.

inc. R. s-a ocupat şi de transmiterea fictivă a părţilor sociale a KKKKKKKKKK. SRL, înstrăinată către MMMMMMMMM. şi SSS., pentru care i-am dat tot suma de 2.000 de RON. Când inc. O. a cesionat părţile sociale ale III. către R., i-am dat acestuia 35 - 40 t de porumb, pe care ştiu că le-a valorificat fără forme legale în Constanţa şi hrană timp de 1 an."

Cu privire la implicarea coinculpaţilor I., J., Q., K., L., O., N., şi P., inculpatul A. a susţinut că aceştia nu au avut nicio legătură cu activitatea infracţională desfăşurată prin firmele controlate de grup ci că, prin prisma autorităţii pe care el o deţinea în faţa lor, aceştia semnau documentele cerute de el.

Susţinerea inculpatului s-a constatat că este contrazisă de ansamblul mijloacelor de probă aflate la dosar, inclusiv interceptările convorbirilor telefonice care au fost apreciate a fi relevante în raport cu poziţia subiectivă a coinculpaţilor.

Situaţia de fapt expusă mai sus, cu privire la rolul determinant în grup jucat de către A. a fost confirmată de declaraţiile coinculpaţilor şi ale martorilor din dosar, dar şi din interceptarea convorbirilor telefonice purtate de acesta cu ceilalţi membrii ai grupului infracţional organizat, cu angajaţii sau cu diverşi colaboratori.

În data de 30 septembrie 2014 A. discută cu un fost angajat al unei unităţi bancare cu privire la posibilitatea obţinerii unui credit bancar în ipoteza în care administratorul firmei are o vechime mai mică de 1 an în societate:

(...)

A.: - Când ai plecat tu ultima dată din bancă, că nu vreau să sun acolo, direct la sursă(...) mai era regula aia ca o societate să poa’ să acceseze credite, administratorul să aibă cel puţin un an vechime?

Domnul: - Nu e vorba de administrator! Da, da, da, da, aşa, un an vechime la administrator şi minim doi ani la societăţi comerciale de când are activitate!

A.: - Deci societatea.

Domnul: - Deci, stai puţin! Există (...) hai să-ţi explic! Există posibilitatea ca, în piaţă, să se schimbe administratorul!

A.: - Da!

Domnul: - Ii cere condiţia ca administratorul să aibă minim un an de zile.

A.: - În firma aia!

Domnul: - În firma aia ca să poată să facă credit, dar şi minim doi ani de zile de la înfiinţarea societăţii, de când are (...) nu de la înfiinţare, de când are activitate societatea, că ea poate să fie înfiinţată de cinci ani şi asta pe bară.

A.: - Nu domnule, are activitate, a avut credite la bancă, dar dacă se schimbă administratorul, un an nu-i mai dă credit!

Domnul: - Da, da, un an cică da! Acuma, sincer, dacă(...) asta este(...) nu este o condiţie neapărată, e una pentru societăţile noi care nu cunoaşte, care nu te ştie sau(...) da’ pentru una, undeva unde administratorul se cunoaşte şi vorbeşte, se mai poate discuta peste 6 luni de zile!

A.: - Am înţeles, da!

Domnul: - Este discutabilă treaba!

A.: - Cel mai bine este băgat al doilea administrator, să fie amândoi împreună şi separat şi p’ormă, când se face perioada, se retrage celălalt!

Domnul: - Bună treabă, bună treabă!

A.: - Nu?!

Domnul: - Da, şi să semneze amândoi la prima fază şi celălalt rămâne! Da’ vezi, mai vezi că-ţi pune condiţie, da’ nu mai contează!

A.: - Da!

Domnul: - Nu tre’ să spui asta! Nu trebuie să spui! Nu mai contează după aia!

A.: - Nu spui asta mă, am pus încă al doilea administrator!

Domnul: - Exact, exact, da!

A.: - Bine, bine, mersi!

Domnul: - Să trăiţi, să trăiţi, sănătate!

În data de 17 septembrie 2014, A. apelează postul telefonic, numărul aparţinând lui BBBB., pentru a-l întreba pe acesta cum poate încasa bani, fără ca banca - D. să-i oprească în contul datoriilor restante:

(...)

A.: - O întrebare de baraj!

BBBB.: - V-ascult! (...)

A.: - Unde livrăm noi marfa, plăteşte din D. în D.!

BBBB.: - Da!

A.: - Dacă intră la D., e treaba cu IBAN-ul şi ne-a destabilizat!

BBBB.: - Păi de ce să ne oprească D. banul?

A.: - Ei, avem rata!

BBBB.: - A!

A.: - De exemplu, dacă deschid la D. Slobozia?

BBBB.: - Nu-i nici o problemă!

A.: - Se vede pă’n centrală ceva?

BBBB.: - Nu, nu!

A.: - Nu, n-are nici o legătură, nu!?

BBBB.: - Nu, n-are nici o legătură, sunt conturi diferite!

A.: - Am înţeles!

În data de 18 septembrie 2014,A., discută cu un angajat căruia îi spune ce trebuie să facă, pentru a arăta bine la vizita angajaţilor băncii:

(...)

A.: - Vezi că trebuie să urgentăm cu lucrările aici, vezi că o să lucrăm şi duminică, să punem şinele alea că luni vine ăla de la bancă iar să mai fotografieze ceva şi, p//a mea, nu vede nici o mişcare. Că: "- Domnule, când termini, când faci, când f//i, când răsf//i?"

Domnul: - Da!

A.: - Ai înţeles?

Domnul: - Da! (...)

În data de 23 septembrie 2014, postul utilizat de I. a fost apelat de către postul telefonic utilizat de A. Din această discuţie, a rezultat faptul că, deşi societăţile lor sunt pline de datorii, cu nenumărate credite restante, cei doi încearcă în continuare, obţinerea altor credite. Mai mult decât atât, pentru a putea obţine un credit de la E., cei doi inculpaţi doresc să convingă angajata băncii să scoată firma solicitantă din grupul de firme, astfel cum s-a procedat cu grupul Y. & LLLLL. la B., pentru ca competenţa de aprobare să rămâne la nivel local:

(...)

A.: - Cu ăla, cu E., n-ai mai avansat nimic, nu?!

I.: - Am sunat-o pe asta de-aici(...) fata aia, OOOOO. aia, cică şi-a dat demisia.

A.: - Ali dracu! Tre’ s-o luăm(...) iar de la început!

I.: - (...) a zis că, dacă nu era grup, îmi dădea asta de-aici şi nu mai trimitea la Bucureşti.

A.: - Zi-i s-o scoatem din grup, dă-o-n p//a mea!

I.: - Da!

A.: - Trebuie scoasă din grup, neapărat, îmi bag p//a în mă-sa!

I.: - Da!

A.: - Bine, hai că mai vorbim!

I.: - Bine!

În data de 13 februarie 2015, BBBB. îl contactează pe A. Întrucât ştie că multe dintre utilajele aduse ca garanţie la diferite credite bancare nu mai există, acesta îl întreabă pe A. ce să le spună angajaţilor D. care doresc să vină să fotografieze utilajele gajate la ei, pentru reînnoirea asigurărilor. A. îi transmite să îi ducă cu vorba:

(...)

BBBB.: Ă, m-au căutat ăştia de al D.

A.: Da.

BBBB.: Ca să-mi zică că expiră asigurarea la combină şi la sala de muls, zic bă, poate să expire şi la aer nu există nici un leu.

A.: Da (...) chiar da nu sunt bani.

BBBB.: Da şi au zis în felul următor, plătim noi asigurarea că nu ne permitem să le lăsăm neasigurate, totul este să ne dea voie să mergem acolo să înnoim pozele, zic mă sala de muls sigur e acolo că e greu de împins spre stânga sau spre dreapta dar nu ştiu combina dacă o fi pe acolo sau nu o fi pe acolo, zic mă documentez că nu ştiu, stăpânul nu e în zonă, e plecat dar să dau şi eu un telefon să văd dacă e cineva.

A.: Da, da, da.

BBBB.: Este cineva sau nu e nimeni?

A.: Da, da e tre să fie cineva acolo domn director.

BBBB.: Dumneavoastră aţi înţeles întrebarea mea?

A.: Da.

BBBB.: Le spun că găseşte pe cineva acolo sau să o lase pe altă dată?

A.: Să lase de luni încolo.

BBBB.: Deci luni, da?

A.: Da, da, da.

În data de 13 februarie 2015, postul telefonic utilizat de A. a fost contactat de un angajat al D. care încearcă să îl convingă să le permită să vină să fotografieze utilajele gajate la D. pentru a reînnoi asigurările. A. îl minte că nu găseşte pe nimeni la fermă şi că el este la spital:

VVVVVV. de la D.: Vă salut domnul A., VVVVVV. sunt de la D.

A.: Da domnul VVVVVV.

VVVVVV. de la D.: Domnul A. am şi, avem la dumneavoastră sunt două utilaje care sunt fără poliţe e vorba de combina aceea şi de standul de muls care sunt gajate pentru credite.

A.: Da.

VVVVVV. de la D.: Şi ăştia mă presează de la mine la Bucureşti ca să fac poliţele, dumneavoastră ştiu că nu aveţi cum să le plătiţi că sunteţi într-un impas acuma asta este.

A.: Da.

VVVVVV. de la D.: Am vorbit cu un asigurător să vină să facem poliţele dar trebuie să vin să fac inspecţia astăzi.

A.: Nu pot să vină eu nu sunt în localitate azi.

VVVVVV. de la D.: Am înţeles dar nu puteţi să vorbiţi acolo să merg să fac că nu îmi trebuie decât să fac o copie la .

A.: Nu, nu e nimeni, nu e nimeni eu sunt la spital, sunt la spital acuma cu soţia.

VVVVVV. de la D.: Am înţeles, nici doamna J. nu-i acolo (...) eventual?

A.: Nu e nimeni, nu e nimeni.

VVVVVV. de la D.: Că cad, cade de bau la ăştia că nu rezolv problema de aia zic.

A.: Poftim?

VVVVVV. de la D.: Cad eu de bau la ăştia că nu rezolv problema.

A.: Ştiu domle dar nu avem cum, nu pot să mai discut acum că am alte probleme.

VVVVVV. de la D.: Bine domnul A., bine mulţumesc mult de tot.

A.: Da bine.

În data de 18 februarie 2015, BBBB. a discutat cu un creditor al grupului, acesta din urmă neputând lua legătura cu A. BBBB. îi explică acestuia că nu are nicio şansă de recuperare a debitului pentru că garanţiile nu sunt suficiente nici măcar pentru a îndestula băncile. De asemenea, BBBB. îi descrie acestuia demersurile făcute de el cu alţi creditori - bănci, FEADR pentru a nu se intra în insolvenţă, însă A. nu a fost de acord cu măsurile propuse, preferând să ceară insolvenţa, pe la spatele său:

(...)

Creditor: Dacă se întâmplă chestia asta sincer vă spun măcar să se emită dracului facturile ca să se intre cumva la masa credală.

BBBB.: Da.

Creditor: Că nu ştiu dacă sunt şi emise toate facturile, nici nu ştiu, cred că.

BBBB.: Cred că sunt, sunt emise.

Creditor: Sunt, o ., că nu-i nici cu masa credală o variantă.

BBBB.: Nu-i o variantă asta pentru că nu ştiu din ce să acopere chiar tot ce este că băncile au chestiile alea ale lor cu garanţii, nici ei nu se acoperă deci nici banca nu se acoperă, nici FADR, omul ăsta avea o groază de datorii, de credite băgate unul în altul şi a fost o chestie din asta a picat unul şi a tras după el toată maşinaţia.

Creditor: Păi da că aşa se întâmplă.

BBBB.: Maşinaţia, da.

Creditor: Aşa se întâmplă pentru că e o maşinaţie care trebuie să o gestionezi bine şi dacă nu o gestionezi bine şi ţi-o închizi.

BBBB.: Domn director făceam activitate probono domle de ce s-o fi ferit de mine, în toate chestiile astea chiar nu ştiu, chiar nu ştiu dar mă rog asta e deja o chestie retorică.

Creditor: Da, (...) ceva informaţii, ne auzim mâine la telefon cu siguranţă.

BBBB.: Rămâne să discutăm(...) da cu siguranţă.

Creditor: Eu dacă mă mai abat când vin de la Constanţa probabil undeva în jur 12, 11 plec de la Constanţa.

BBBB.: Păi poate se întoarce (A.), poate se întoarce până atunci.

Creditor: Poate se întoarce.

(...)

BBBB.: El, el a avut o problemă, uite că nu mai ştiu, duminică acuma, el ştiţi v-am spus eu că a cumpărat maşini, fără să-mi spună şase bucăţi.

Creditor: Da, da, da.

BBBB.: Şi eu când m-am dus la oamenii ăia, au zis, domle hai să vedem cum vreţi că eu zic ori o să le dăm înapoi ori să ne daţi opt luni de graţie, şi a zis domn director cum doriţi dumneavoastră totul e să veniţi cu un material din care să rezulte ceea ce cereţi dumneavoastră, s-a dat împuşcat nu a mai răspuns la telefon (A.) n-a vrut să mai mergem acolo, au venit ăia şi i-ai luat maşinile şi atuncea a făcut puseul ăsta de tensiune probabil că o fi fost şi un pic de circ acolo.

Creditor: Da, da nu cred că are, are o problemă de a se autoresponsabiliza.

BBBB.:Da întotdeauna alţii sunt de vină.

Creditor: păi nu are o problemă în a se autoresponsabiliza şi a privi în faţă într-adevăr acuma e o chestie în care, în faza în care dă în toată lumea, e încolţit, dă în toată lumea şi nu reuşeşte să se adune pentru că dacă s-ar aduna ar fi mai conciliant şi ar sta la masă cu toţi, din toţi creditorii pentru că el nu-i o persoană, uman vorbind nu-i o persoană din asta neabordabilă sau greu abordabilă doar că uman vorbind toţi încearcă să se ajute reciproc.

BBBB.: Domnule.

Creditor: Dar dacă tu nu vrei să te ajuţi şi nu comunici nu o să te ajuţi niciodată.

BBBB.: Am fost la toţi cei cărora le datora banii, şi pregătisem un montaj pe care l-au acceptat toţi au zis că montajul este foarte bun e pertinent băncile sunt de acord. Domn director se ruga D. de noi domnle să ne prelungească scrisoarea de garanţie, bine puneau condiţia aia, domle vreau să văd că faceţi ceva, veniţi cu un precontract pentru teren că-l vindeţi.

Creditor: Bineînţeles, dar insolvenţa e aşa o aruncare de idee sau există deja o discuţie, o consiliere a cuiva, asta o soluţie?

BBBB.: Domnu director, eu eram cu directorul de zonă de la C. şi încercam să-i explic că există o problemă cu vacile, el nereuşind să mai ia credit de producţie, i-am spus dom-le va scădea cantitatea de lapte pe care o dau şi ele au valoare genetică doar dacă sunt pentru lapte dacă e să le vindem le vindem ca reformă că e o problemă cu laptele acuma şi nu o să le cumpere nimeni ca genetică, deşi sunt de origine excepţionale.

Creditor: Da, da, da.

BBBB.: Zic dar trebuie să găsim o soluţie ca măcar ştrotul de soia să putem să-l cumpărăm pentru că ăştia au auzit că e în problemă, are probleme şi nu-i mai dă decât cu plata avans.

Creditor: Nu-i mai dau.

BBBB.: Da cu plata în avans, şi vine un domn de la ei şi zice domnul BBBB. nu vă mai agitaţi degeaba că în urmă cu 11 zile ai cerut insolvenţa, cum domle, păi uitaţi hârtia aici, m-am dus şi am intrat pe site-ul de la tribunal că puteţi să intraţi şi dumneavoastră, daţi tribunalul care vă interesează şi acolo spune dosar, AA. şi vedeţi pe a doua pagină, şi a avut termen cred că pe 12 şi pe 12 s-a făcut opoziţie de WWWWWW. n-au fost de acord cu intrarea în insolvenţă şi adică au pus nişte condiţii dar nu le ştiu de la ei, le ştiu colateral, că vor să aducă ei cei care să facă programul de reorganizare. Acuma de ce se agită ei cel mai mult că ei şi-au luat maşinile şi nu cred că le vând cu o diferenţă mai mare de 150 de mii de euro cât dăduse el avans deci una peste alta ei nu vor avea pierdere dar probabil că la nivel de principiu.

Creditor: Da probabil.

BBBB.: Ei nu ştim ce să, ce va fi cred că pe 24 este termenul, mă uit odată când ajung acasă pe portal dar ideea e că am întrerupt discuţia cu banca ştiţi, ce puteam să-i mai zic.

Creditor: Gata s-a terminat.

BBBB.: Da, la FADR.

Creditor: Păi bun FADR-ul îi închide.

BBBB.: La FADR am avut o discuţie şi mi-a zis domle chiar dacă nu aţi reuşit să prelungiţi scrisoarea de garanţie daţi-mi un stadiu fizic al lucrării dar de un expert făcut şi mai îmi aduceţi încă două hârtii, zice vrem să terminaţi proiectul, nici la oamenii ăia nu a vrut să le răspundă.

Creditor: Nu pentru că el a făcut deja o tranşă de plată sau două tranşe de plată.

BBBB.: Trei.

Creditor: Trei tranşe de plată.

BBBB.: Trei da, trebuia făcute patru şi s-au făcut trei.

Creditor: Ei ca ţiganul la mal, poate că reuşeşte o reorganizare să-i facă chestia asta, o reorganizare nu insolvenţă.

În scopul demersurilor sale de a obţine noi modalităţi de finanţare, A. discută în data de 16 martie 2015 cu o reprezentantă a CCCCCCC. SA A. se prezintă ca fiind Q. şi, pentru a nu se face nicio legătură cu societăţile deţinute de el şi aflate pe lista neagră a creditărilor, îi spune acesteia o multitudine de minciuni, precum faptul că tatăl său este mort, că A. - consilierul local este un văr de-al tatălui, că îşi desfăşoară activitatea agricolă în principal în com. Grădiştea, că banii pentru cumpărarea animalelor i-a obţinut de la rude care lucrează în străinătate ş. a. m. d.:

LLLLLLLLLL.: - Bună ziua LLLLLLLLLL. de la CCCCCCC., în legătură cu cererea depusă la noi pentru II. .

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Puteţi să vorbiţi?

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Dumneavoastră sunteţi domnu Q.?

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - ĂĂ, şi, vă ocupaţi practic de, de activitatea societăţii, daţi-mi şi mie detalii, vă rog!

A.: - Societatea este înfiinţată anu trecut!

LLLLLLLLLL.: - Am văzut asta, în 2014, da!!

A.: - Avem 1000 de vaci, o mie şi patruzeci, cincizeci, toate categoriile! ĂĂ, până la momentu ăsta avem, numai ştiu o sută şi ceva, douăsute şi ceva, nu ştiu cât s-a perfectat contracte de arendă, că intenţionăm să ajungem la o mie de hectare de teren în arendă!

LLLLLLLLLL.: - Păi există acolo în zonă?

A.: - Cu, da, da, da, da! Şi, ăă, avem nişte utilaje închiriate pentru prepararea furajelor şi mai ne trebuia un încărcător din ăsta frontal, şi ne-am orientat la (neinteligibil, probabil "şafăr) pentru că este o fermă vecină la noi, are anvelopele mai late şi toamna când se depozitează silozu, ăă, se poate urca cu el la înălţime, adică, ăă, nu se suspendă,

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Şi remorca!?

LLLLLLLLLL.: - Remorca nu, în prima fază pentru, am discutat cu domnişoara MMMMMMMMMM. numai pentru (neinteligibil, probabil, şafăr), pentru încărcător!

LLLLLLLLLL.: - Deci nu vreţi remorca!?

A.: - Nu,

LLLLLLLLLL.: - Şi remorca?

A.: - Nu, nu, nu! Numai încărcătoru în prima fază,

LLLLLLLLLL.: - Aha, am înţeles, că cererea era şi pentru (neinteligibil)

A.: - Am cerut o listă de detalii aşa informative! Da în prima fază am dori dăcât ăsta (neinteligibil, probabil "şafăru) încărcătoru telescopic

LLLLLLLLLL.: - Da, şi practic tatăl dumneavoastră se, se ocupă? S-a ocupat până acum?

A.: - Cine?

LLLLLLLLLL.: - Tatăl dumneavoastră?

A.: - Nu, nu, nu, nu, eu mai am un unchi care are o fermă acolo, în jur!

LLLLLLLLLL.: - Dumneavoastră, deci din câte am, am văzut, deci dacă vorbesc cu Q.

A.: - Da, da, da da!

LLLLLLLLLL.: - Aveţi 19 ani!?

A.: - Poftim?

LLLLLLLLLL.: - Aveţi 19 ani?

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Şi asta întrebam?Cine se mai ocupă?

A.: - AA! Avem inginer!

LLLLLLLLLL.: - În afară de dumneavoastră.

A.: - Avem inginer, inginer zootehnist, avem tehnician veterinar şi un contract de colaborare şi mă ajută şi maică-mea care este tehnician agronom, tatăl meu este mort!

LLLLLLLLLL.: - Îmi pare rău! Şi practic de când aveţi animalele şi terenu?

A.: - De anu trecut!De anu trecut, până atuncea a fost maică-mea persoană d-asta fizică, autorizată!

LLLLLLLLLL.: - Aa, pe PFA, am înţeles!Şi cum o cheamă pe mama dumneavoastră?

A.: - I.!

LLLLLLLLLL.: - I.?

A.: - Da, da, da!

LLLLLLLLLL.: - Pe PFA, şi puteţi să, aveţi terenu, aţi depus la APIA, aveţi declaraţii pentru teren şi animale depuse . . . . . . . . . .

A.: - Nu,

LLLLLLLLLL.: - (...) pe, pe PFA?

A.: - Nu, nu, nu, nu!

LLLLLLLLLL.: - Şi până acum cum au fost?

A.: - Animalele au fost luate în toamna anului trecut!

LLLLLLLLLL.: - Deci animalele

A.: - Şi acum, acum

LLLLLLLLLL.: - Le-aţi luat anul trecut?

A.: - În toamna, da! Şi figurează în Registru naţional al exploataţiilor, nu ştiu dacă nu există la dosar adeverinţă de la medic concesionar ?

LLLLLLLLLL. - Nu există, nu, nu am decât pentru teren două adeverinţe de la, ăă, adică, teren şi (neinteligibil) de la Primăria Comuna Grădiştea şi,

A.: - Da! Io deja.

LLLLLLLLLL.: - Deci animalele le-aţi luat anu trecut?

A.: - Da! Şi acum mai trebuie să vă trimetem noi o adeverinţă cu medicu concesionar, de unde reiese că figurează în Registru naţional al exploataţiilor, efectivu ăsta de animale!

LLLLLLLLLL.: - Şi cum, cum le-aţi, de unde aţi luat animalele?? şi cu cât?? de unde finanţare?

A.: - Nu, au fost din ţară luate animalele, au fost din ţară şi când, a avut maică-mea nişte bani de la fraţii ei care lucrează prin străinătate,

LLLLLLLLLL.: - Şi aveţi fermă acolo?

A.: - A fost Y., nu, este închiriat!

LLLLLLLLLL.: - E închiriat?

A.: - Da, da,

LLLLLLLLLL.: - De la cine? Închis.

A.: - Este închiriat de la, de la o firmă Y. care vrem să o cumpărăm, este în faliment!

LLLLLLLLLL.: - Y.?

A.: - Y., da! Este în faliment, este de vânzare!

LLLLLLLLLL.: - Aha! Şi cât a costat, cât au costat animalele!?

A.: - Treizeci, trei milioane şi ceva, trei mil, nu ştiu exact acum să vă spun după cifre!

LLLLLLLLLL.: - Trei milioane de roni?

A.: - Da, da, da, trei milioane şi puţin

LLLLLLLLLL.: - Şi câte, câţi angajaţi aveţi?

A.: - Aa, nu ştiu exact să vă spun acum! Vreo, cred că vreo 17,

LLLLLLLLLL.: - Şi până acum ca experienţă anterioară, ce, mama dumneavoastră unde a lucrat sau cum?

A.: - A lucrat, ea este vet, tehnician agronom

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Şi are angajat o, inginer, un inginer zootehnist, o doamnă inginer zootehnist, care stă în permanenţă acolo la fermă, un tehnician veterinar şi mai are un contract de colaborare cu un medic d-ăsta liber profesionist, care vine o dată pe lună pentru partea de reproducţie!Şi mai are, vin firme, diferite firme care cumpără furaje şi asigură diferite (neinteligibil) cu nutriţia.

LLLLLLLLLL.: - Şi, ăă, sunt, animalele vacile sunt pentru lapte, nu?!

A.: - Pentru lapte,

LLLLLLLLLL.: - Ce faceţi cu laptele?

A.: - Pentru laptele, da!

LLLLLLLLLL.: - Pentru lapte! Ce faceţi cu laptele?

A.: - Laptele îl vinde la.

LLLLLLLLLL.: - Aveţi un contract?

A.: - Da, da, da, la NNNNNNNNNN., judeţul PRAHOVA! Alo!

LLLLLLLLLL.: - Şi deci, nici animalele, nici ăă, terenu nu este declarat la APIA?

A.: - Deci animalele sunt declarate în Registru naţional al exploataţiilor, şi, ăă, se declară până la, la APIA pentru că a primit subvenţie

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - (...) până la 30.06 pare-mi-se, acuma nu ştiu terenu, până la ce dată era până la 15 Mai,

LLLLLLLLLL.: - Şi câte, aa, şi câte deci, două sute de hectare cât aveţi aici trecut vor fi declarate anu acesta, deci pentru 2015

A.: - Pe. .

LLLLLLLLLL.: - La fel şi animalele!

A.: - La fel şi animalele, da!

LLLLLLLLLL.: - Da câte ca număr?

A.: - Deci animalele,

LLLLLLLLLL.: - Din 1050 câte se încadrează pentru

A.: - O mi, ăă, ele o să fie declarate toate la APIA dar o să fie purtătoare de subvenţii numai animalele care au de l a18, cel puţin 18 luni la 31 a întâia, a anului acesta!

LLLLLLLLLL.: - Câte sunt?Adică.

A.: - Deci nu, aa, nu ştiu exact dar nu aveţi şi o evoluţie a efectivului acolo?

LLLLLLLLLL.: - Nu am nimic, nu am legat de animale nimic, nu!

A.: - Păi, staţi puţin că-mi notez eu!

LLLLLLLLLL.: - Deci nu (neinteligibil) Da, şi să-mi ziceţi şi, deci din terenu ăsta aveţi şi proprietate sau este totu arendat?

A.: - Nu, este arendat!

LLLLLLLLLL.: - Tot?

A.: - Da, da, da!

LLLLLLLLLL.: - Şi legat de culturi,

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Ăă, am văzut, mi-aţi zis aici că aveţi rapiţă şi porumb!

A.: - Porumbu, din porumb se face siloz!

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Şi a mai depus la Primărie!

LLLLLLLLLL.: - Că.

A.: - A mai depus la Primărie o cerere, ăă, că, conform legii zootehniei trebuie să ne atribuie o anumită suprafaţă, la efectivu nostru să avem în jur o sută de hectare, care vrem să-l cultivăm cu lucernă în primăvara asta!

LLLLLLLLLL.: - Aha! Şi obţineţi de la Primărie 100 de hectare?

A.: - Da, da, da, deci este lege dată de la Uniunea Europeană, ăă, toate terenurile care sunt ca islazuri comunale, să fie cultivate numai cu plante furajere! Sau ierburi perene, pentru păşunat!

LLLLLLLLLL.: - Aha!

A.: - Şi se împarte în funcţie de efectivu care-l are fiecare localitate şi suprafaţa de teren, care e disponibilă.

LLLLLLLLLL.: - Şi e concesio, e concesionat de la Primărie?

A.: - Da, e, Legea este, spune că între 5 şi 7 ani, cererea este făcută în termen, se face în fiecare an, de la întâi la 28 februarie, este făcută pe 19 februarie, trebui să ne dea răspunsu până la 19 luna asta! Să face o licitaţie, până la 1 aprilie sper să intrăm în posesia lui pentru a-l cultiva cu, cu lucernă!

LLLLLLLLLL.: - Cu lucernă, aha, şi ca producţie la rapiţă şi la porumb, cam care au fost?Câte tone la hectar sau cum(...)???

A.: - Deci, bine, anu trecut la rapiţă a fost un an cu excepţie, s-a obţinut patru mii două sute, anu ăsta, numai e chiar aşa, arată mai, puţin mai slăbuţ, a fost şi cu atacu ăla de şoareci, şi la porumb zece mii douăsute,

LLLLLLLLLL.: - Şi ca preţ, pe tonă, cam cât!?

A.: - Deci preţu pe tonă s-a vândut anu trecut cu 052, dar ăsta o să fie.

LLLLLLLLLL.: - La porumb sau la,

A.: - Nu, la porumb, la porumb.

LLLLLLLLLL.: - La porumb!

A.: - La rapiţă a fost 1,52 sau 54!

LLLLLLLLLL.: - Aha!

A.: - Dar de anu ăsta, porumbu o să fie folosit numai ca plante furajere pentru zootehnie.

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Porumb tocat pentru însilozat şi o, după ce să face cantitatea, necesaru care trebuie pentru animale, pentru furaje de volum, diferenţa se opreşte boabe pentru furajat cu boabe din astea, uruite, măcinate!

LLLLLLLLLL.: - Da, da! Şi ferma practic unde este?

A.: - În comuna Vâlcelele, judeţul Călăraşi!

LLLLLLLLLL.: - Deci în Vâlcelele!

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Şi aveţi, deci totu este închiriat nu?Acolo?!

A.: - Da, da, da!Da!

LLLLLLLLLL.: - Şi cât e chiria?

A.: Aa, nu ştiu exact, pare-mi-se că patru mii sau cinci, între patru şi cinci mii de RON pe lună!

LLLLLLLLLL.: - Aha! Şi ca producţie, aţi scris aici, ăă, 25 dă litri pe cap

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Pe cap de animal pe zi!

A.: - Da, pe cap de animal la vacile care sunt, că o să vedeţi în evoluţie, la vacile care sunt în lactaţie!

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Că ele sunt o mie şi ceva dar în evoluţie o să se vadă! Sunt atâtea vaci cu lapte, junici, tineret, doisprezece, şapte -doişpe luni (neinteligibil)

LLLLLLLLLL.: - Da, da, da!

A.: - Şase-trei luni, zero-trei luni şi aşa mai departe!

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Numai, producţia asta este valabilă numai la vacile, ăă, vacile matcă!

LLLLLLLLLL.: - Aha!

A.: - Celelalte sunt la categoria tineret şi ăsta, tineretul mascul, ăă, să vinde de mic!

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - El fiind în rasa (neinteligibil HOLSTEIN), ăă, are sporuri mai mici în greutate, carne, preţu la carne nu prea mai este aşa convenabil de când cu limba albastră, da oricum nici un fermier care are, creşte vaci pentru lapte, nu se ocupă şi de îngrăşarea tăuraşilor

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Majoritatea îi vând de mici, şi sunt alţii care se ocupă numai de îngrăşătorie,

LLLLLLLLLL.: - Da, şi acum, în fermă ce utilaje aveţi, aveţi tractoare câte?Cum.

A.: - Tractoare, sunt două tractoare închiriate!

LLLLLLLLLL.: - Tractor

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Deci nu există nimic!

A.: - Nu avem niciun utilaj

LLLLLLLLLL.: - Mhm!

A.: - Acuma vroiam, pă sistemu ăsta leasing dacă se poate, să luăm încărcătoru

LLLLLLLLLL.: - Da!Am înţeles, şi nu mai vreţi remorca, am înţeles!

A.: - Nu, deocamdată că avem remorca închiriată,

LLLLLLLLLL.: - AHA!

A.: - Şi p-ormă mai vedeam la vară şi noi cum evoluau lucrurile. Ăăă, deocamdată firma este, este la început, e stat-stat, nu are un an vechime

LLLLLLLLLL.: - Da

A.: - să poată să facă şi o altă analiză, şi,

LLLLLLLLLL.: - Şi,

A.: - Mai aşteptăm şi noi, e vorba să mai să, ăă, vină programe d-astea europene!

LLLLLLLLLL.: - Da, da, proiect!

A.: - Da, să fie pă proiect, şi io ştiu, mai 50% sau mă rog, cât, nu ştiu

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Care vor fi.

LLLLLLLLLL.: - Şi vroiam să vă întreb, mama dumneavoastră a avut pe PFA, teren declarat la APIA?

A.: - Da, nici nu ştiu dacă a fost.

LLLLLLLLLL.: - 2000,

A.: - Declarat sau

LLLLLLLLLL.: - Anu trecut

A.: - Nu, nu, nu,

LLLLLLLLLL.: - Sau 2013

A.: - Nu, nu ştiu ce înţelegere a avut cu oamenii, a dat o parte dă, nu ştiu să vă spun exact, că se mai practică multe tipuri din astea de, de plată a arendei!

LLLLLLLLLL.: - Da da, ştiu, nu, da dacă a declarat că.

A.: - Unii spun că că zice:, dom-le, declar eu, îmi declar eu terenu la APIA şi nu-mi dai nicio subvenţie, nicio arendă,,

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Alţii spune: "dom-le îmi dai cantitatea X de grâu sau banii şi nu mă interesează, declari dumneata la APIA "dar noi vrem să (neinteligibil) să, fiind societate comercială, ca să poţi să ai, adică cum, nu ştiu cum să mă exprim corect că eu sunt acum, sunt anu patru la Liceu Economic, să poţi să ai o oglindă mai clară, trebui să fii cu toate, ăă, în conformitate cu Legile Statului, să, terenu cine-l lucrează trebui să primească subvenţia, animalu care-l creşte, ăla trebui să primească subvenţia, p-ormă veniturile se evidenţiază în actele contabile şi, pentru dezvoltare să ai altă credibilitate în faţa unei instituţii financiare, când te duci cu balanţă, bilanţ, ai un an, doi, trei vechime, lucrurile se schimbă,

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Dar acuma, pentru noi era, era necesar

LLLLLLLLLL.: - (neinteligibil) Da!

A.: - Încărcătoru ăsta, pentru că este un utilaj care, în comparaţie cu un tractor care-l foloseşti câteva luni într-un an, ăsta se foloseşte 365 din 36 la prepararea furajelor, la încărcarea dejecţiilor, la când se fac şi d-astea de fân, de paie, silozu pentru iarnă, mai cumpărăm şi borhot de la OOOOOOOOOO.,

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Este cel mai,

LLLLLLLLLL.: - Dumneavoastră!

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Dumneavoastră, implicat în vrun proces de orice oricum?

A.: -Poftim?

LLLLLLLLLL.: - Dacă sunteţi implicat în vreun proces, dumneavoastră!?

A.: - În procesu de producţie

LLLLLLLLLL.: - Da, Nu

A.: - În activitatea fermei?

LLLLLLLLLL.: - Nu, nu, în proces penal, juridic vorbesc

A.: - Aa, nu, n, nu, nu

LLLLLLLLLL.: - Nu?

A.: - Doamne fereşte!

LLLLLLLLLL.: - NU! Şi implicat politic?

A.: - Nu, deocamdată

LLLLLLLLLL.: - Nu?!

A.: - Că -s la 19 ani să intru în politică??

LLLLLLLLLL.: - Aha, dar a, am văzut că la Vâlcele există un consilier local A., există vreo legătură de rudenie?

A.: - Da, este un văr cu taică-miu! Suntem rude, da!

LLLLLLLLLL.: - (neinteligibil) unchi! Unchiu dumneavoastră?

A.: - Da, da, da, este, văr, văr primar sau văr de-al doilea cu tatăl meu!

LLLLLLLLLL.: - Da, da, da! Bun, bun atunci, vă dau adresa mea de mail să-mi trimiteţi şi mie (...)

Rolul şi implicarea inculpatului A. în activitatea de bancrută frauduloasă rezultă şi din interceptările convorbirilor telefonice.

În data de 10 martie 2015 inculpatul A. este contactat de fiul său S. - avocat, căruia îi cere ajutorul în redactarea actelor:

(...)

A.: Auzi ştii ce am uitat eu să îţi spun.

S.: Ce?

A.: Trebuie să depunem la tribunal, insolvenţa unde se duce la tribunal?

S.: Da, ce să depui?

A.: Păi trebuie cerere pentru L. că nu ştie o să completeze.

S.: Ştiu.

A.: DD., AA. toţi care sunt creditori acolo.

S.: Până pe 27 martie, le facem.

A.: A până pe 27 martie?

S.: Săptămâna viitoare, aşa scrie în .

A.: Avem timp, da stai puţin că mult nu mai e până pe 27 martie.

S.: Săptămâna viitoare se vor depune toate, spune aşa, fixează termen limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă 27 martie.

A.: Vezi să nu depui şi pentru G.

S.: Păi nu am contract cu ei.

A.: Nu am glumit, am glumit.(...)

Trei zile mai târziu, în data de 13 martie 2015 inculpatul A. îl contactează din nou pe S., în acelaşi scop:

(...)

A.:Da şi trebuie să facem şi alea de înscriere la masa credală.

S.: Da lasă că nu am uitat, n-am uitat.

A.:Că pe 27 e ultimul termen.

S.: Ştiu, ştiu. La fetele alea două să le spui că luni dimineaţă după ora 10 să nu îţi mai facă alt program, K. şi J.

A.: Luni dimineaţă?

S.: Da, una la 11 şi una la 12.

A.: Am înţeles, da păi ce K. e la birou şi J. să fie la 10 la Călăraşi nu, sau la 9.30?

S.: 9.30, 9.30 mai degrabă.(...)

Şi din discuţia purtată în data de 13 mai 2015 de inculpatul A. cu S. rezultă că înscrierile la masa credală sunt fictive, inculpatul A. fiind deranjat că un creditor a făcut contestaţie împotriva creanţei invocate de L.:

S.: - Alo!

A.: - Salut YYYYYY.!

S.: - Salut, tati!

A.: - Poţi să vorbeşti?

S.: - Da, normal!

A.: - EE, mă gândeam să nu fii într-o discuţie!

S.: - Aa, da!

A.: - Am transmis pă mail astăzi că au făcut unii contestaţie la creanţa lu L.!

S.: - Cine?

A.: - Ăă, PPPPPPPPPP.,

S.: - Aa. .

A.: - A avut o filă dă cec garanţie la DDDDDDDDDD. dracu să-l ia . . . . . . . . . . .

S.: - TIN, DDDDDDDDDD., DDDDDDDDDD. IN

A.: - DDDDDDDDDD. IN, mă rog!

S.: - Aşa, unii, aşa!

A.: - Şi, ăă, fila dă cec a fost dată lu PPPPPPPPPP., ăla a dat-o la ăştia şi vrea să înscrie amândoi la masa (credală) şi a făcut contestaţie la creanţa lu L.!

S.: - Aşa, şi cu, ce treabă au ei cu L.? Dacă ei vor să se înscrie amândoi?

A.: - Nu ştiu!

S.: - N-am înţeles!

A.: - Ce-au cu L., m-am dus şi i-am dus actu notarial la asta, la cabinetu dă insolvenţă, a cerut documentu!

S.: - Da, da, da!

A.: - Şi i-am dus actu ăla notarial şi mă rog, e dreptu lor să facă contestaţie, nu!?

S.: - Păi!

A.: - Da, ce legătură o avea cu ei?

S.: - Dracu să-i ia, să-i pieptăne!

A.: - Da!

S.: - Nu ştiu ce să zic?!

A.: - A pus-o fetele alea pă mail la ăla.

S.: - O să mă uit, o să mă uit, n-a intrat nimic deocamdată!

A.: - Nu, o fi pus pă ălălaltu, care-i? QQQQQQQQQQ., pă QQQQQQQQQQ.

S.: - Lasă că mă uit io la el,

A.: - Da, şi la contestaţiile astea se fac întâmpinări ce se fac?

S.: - Da! Se face normal, de cei interesaţi!

A.: - Da, da, da!

S.: - Să vedem împotriva cui a făcut-o, cum a formulat!

A.: - Ee, am pus tot acolo, tot ce a trimes, şi file de cec şi pizda mamii lor!

S.: - Am înţeles!

A.: - Bine YYYYYY.,

S.: - Bine, tată, hai că ne auzim!

(...)

Implicarea inculpatului A. în toate aspectele legate de insolvenţa firmelor, a rezultat şi din discuţia purtată de acesta în data de 16 mai 2015 cu reprezentantul firmei RRRRRRRRRR. SRL - creditor al SC AA. SRL, pe care îl convinge să îi dea împuternicire inculpatului L. pentru a reprezenta societăţile sale (RRRRRRRRRR. SRL şi SC SSSSSSSSSS. SRL) în adunarea creditorilor SC AA. SRL:

Creditor: - Da, şefu!

A.: - Bună, cumetraşule!

Creditor: - Ce zici şefu?

A.: - Ce să zic mă? Amărăciune!

Creditor: - Amărăciune mare!

A.: - Amărăciune, da?! Ne luptăm

Creditor: - Luptăm!

A.: - Ăă, de ce te-am sunat!

Creditor: - Da!

A.: - Noi rezolvăm problema aia care o am io la voi acolo!

Creditor: - Normal c-o rezolvăm,

A.: - Dar am trecut şi pă ... Tabel acolo!

Creditor:- Aha!

A.: - Şi marţi e adunarea creditorilor, şi dacă nu poa să vină nimeni din partea voastră,

Creditor:- Da!

A.: - Îl trimet io pă domnu L. cu hârtia aia.

Creditor:- Da, da!

A.: - Şi trebuie o procură la notariat în care să fie împuternicit să voteze pentru SSSSSSSSSS. şi RRRRRRRRRR.

Creditor:- Da, da, da!

A.: - M-ai înţeles?

Creditor:- Da, da, da!

A.: - Dacă io luni mă duc pân la Urziceni, n-am nici permis, nici pula calului, am futut şi maşina şi . . . . . . . . . .

Creditor:-Aha,

A.: - Şi.

Creditor:- Altceva?! Ai semănat terenurile alea, ce dracu aveai, porumbu, alea, tot?

(...)

Creditor:- Aha!

A.: - Şi marţi este şedinţa la ora două şi dacă este, vine L. cu hârtia aia,

Creditor:- Da bre da,

A.: - Ce tre să scrie pă ea acolo, că-l împuterniceşte să voteze

Creditor:- Da

A.: - Plan, (...)

A.: - Şi dacă e îi daţi împuternicire, îi plătesc io, la notariat cât dracu să duce

Creditor:- Da, da!

A.: - Da tre să ducă reprezentantu de la SSSSSSSSSS. şi reprezentantu de la RRRRRRRRRR.

Creditor:- Da, da.

A.: - Să-i dea împuternicire, că-l împuterniceşte la adunarea creditorilor, CC CC.,

Creditor:- Aha!

A.: - Scrie pă hârtia aia acolo!

Creditor:- Da, da, da, da!

A.: - Şi el votează pentru SSSSSSSSSS., pentru RRRRRRRRRR.

Creditor:- Aha!

A.: - Şi pentru el, că şi el e creditor, mi-a dat o grăma dă bani împrumut!

Creditor:- Da, da, da!

A.: - Înţelegi?

Creditor:- Da bre, da! (...)

Două zile mai târziu, în data de 18 mai 2015 inculpatul A. îl apelează pe inculpatul L. pentru a-l întreba dacă a luat împuternicirile de la cele două societăţi:

A.: - Uşurel!

L.: - Alo!

A.: - Alo!

L.: - Da!

A.: - L., ai luat alea mă?Împuternicirile de la RRRRRRRRRR. şi SSSSSSSSSS.?

L.: - Păi da, normal!

A.: - Dumneata eşti miezu!

L.: - Da!

A.: - Din U.

L.: - Ştiam!

A.: - Ce spunea patroneasa TTTTTTTTTT.?

L.: - Aa, n-a zis nimic că nu era acolo, m-ai auzit?

A.: - Nici nu le bagă în (neinteligibil, probabil CC.) !

L.: - Dracu s-o ia!

A.: - (râde) Bine!

L.: - Bine!

A.: - Vezi că mâine.

Situaţia de fapt expusă mai sus este confirmată şi de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Despre neregulile constatate în funcţionarea fermei din com. Vâlcele a relatat martorul XXXXX. - care, în cursul anului 2009 a lucrat pentru aproximativ 6 luni de zile pentru A. ca medic veterinar:

"am aflat că XXXXXX. dăduse societăţii Y. SRL tancuri de răcire şi vaci, iar A. nu mai voia să le mai achite afirmând că le dăduse lapte la preţ mic. În momentul în care se auzea faptul că reprezentanţii XXXXXX. veneau în localitate să ridice tancurile, A. cerea angajaţilor să încuie poarta de acces în fermă şi să spună reprezentanţilor XXXXXX. că societatea Y. SRL nu mai funcţionează aici ci că aici îşi desfăşoară activitatea o altă societate. Tot de la A. am aflat că SC AA. SRL preluase activitatea SC Y. SRL. (...)

Am aflat şi de la ceilalţi angajaţi ai lui A. că nu primeau salariile decât o dată pe an, la porumb.

Toţi furnizorii lui care mă cunoşteau şi când aflau că lucrez pentru A. mă întrebau cum de am ajuns să lucrez la acest escroc. Deşi am constatat în această perioadă de timp că animalele produceau lapte şi avea încasări de la procesatori, A. spunea întotdeauna că nu are bani.

Am mai constatat şi alte nereguli în această perioadă, ca, de exemplu, faptul că erau perioade în care nu avea ce să le dea de mâncare la animale, stocul de furaje fiind pentru o lună şi jumătate. (...)

Deşi aceştia aveau utilaje noi, toate erau stricate pentru că nu ştiau să le folosească. (...)

Pentru că A. avea datorii la toţi furnizorii din zonă, nu mai avea la cine apela pentru a-l ajuta când avea nevoie, le vreo defecţiune sau piese de schimb, astfel că rămânea cu culturile pe câmp."

Martorul nu a fot audiat în cursul cercetării judecătoreşti întrucât nu se afla pe teritoriul ţării, astfel că instanţa de judecată va ţine cont de declaraţia acestuia în condiţiile prev. de art. 381 alin. (7) C. proc. pen. .

Martorul BBBB., angajat al inculpatului A., a precizat:

"La sfârşitul anului 2014 A. mi-a spus că se apropie de scadenţă o linie de credit şi alte rate scadente la C. Acesta mi-a spus că doreşte să prelungească linia de credit sau să obţină un alt credit. De fapt acest lucru nu mi l-a spus mie, ci directoarei băncii, pe mine doar m-a rugat să-l însoţesc la discuţiile purtate cu reprezentanţii băncii. Reprezentanta băncii mi-a comunicat că nu se poate pune discuţia unei reeşalonări sau obţinerii unui alt credit până la achitarea integrală a ratelor dobânzilor restante.

După această întâlnire i-am spus lui A. că din punctul meu de vedere nu are decât o singură soluţie respectiv să îşi vândă terenurile agricole. Aflasem de la A. că acesta avea aproximativ 300 de hectare de teren agricol, teren care era ipotecat pentru creditele de la G. I-am explicat acestuia că în condiţiile în care ar vinde acest teren la preţul pieţei cu 300.000 de euro şi-ar achita datoria de la H., cu 500.000 de euro şi-ar achita datoria de la G. iar cu restul banilor aproximativ 700.000 - 1.000.000 de euro şi-ar achita la zi ratele restante de la creditele obţinute de la diferite bănci precum şi datoriile de la bugetul de stat. Din nou A. mi-a dat un răspuns ambiguu.

După ceva timp A. mi-a spus că s-a hotărât să vândă terenul şi să dăm anunţuri în acest sens.

La rugămintea acestuia m-am şi prezentat la C. unde am discutat cu directoarea căreia i-am spus că A. ar dori să vândă terenul pentru a-şi achita datoriile. Aceasta a fost deschisă spunându-mi că este interesul tuturor ca activitatea firmei să nu se închidă. Am fost sunat de două ori de reprezentanţii C. care mi-au spus că m-au sunat pe mine pentru că nu le răspunde nimeni la telefon din partea firmei.

Am mai fost o dată la C. unde reprezentanţii acesteia m-au întrebat dacă din punctul meu de vedere situaţia SC AA. ar putea fi rezolvată. Eu le-am spus că nu le pot da detalii despre activitatea firmei pentru că nu am acces la datele financiare ale acesteia dar că dacă ceea ce mi-a spus A. şi cu I. este real situaţia ar putea fi redresată, cu micşorarea dimensiunii afacerii. Într-o zi reprezentanţii băncii au venit şi la birou dar nu au găsit pe nimeni în afară de mine, deşi vizita era una anunţată.

Tot la începutul anului 2015 am mai fost o dată la C. la invitaţia reprezentanţilor băncii aceştia dorind să afle amănunte cu privire la demersurile făcute de A. În timpul discuţiei a venit juristul băncii care ne-a spus că SC AA. SRL a cerut insolvenţa. Am fost foarte surprins la auzul acestei veşti şi mi-am dat seama că orice discuţii din acest moment sunt inutile.

Am fost foarte dezamăgit când am auzit acest lucru pentru că eu eram convins că firma putea fi salvată şi situaţia sa economică redresată.

A. nu mi-a spus că ceruse insolvenţa. A doua zi l-am întrebat despre acest lucru iar el mi-a confirmat fără ca eu să accept explicaţiile acestuia. I-am spus că nu este cazul să-şi justifice acţiunile în faţa mea, dar că este păcat că acest lucru s-a întâmplat."

În cursul judecăţii, martorul a declarat: "Am mai participat şi la întâlniri cu reprezentanţi de la C., la un moment la care SC AA. avea mai multe rate scadente. La un moment dat, am fost sunat de reprezentanţi ai C., care mi-au spus că nu găsesc pe nimeni la sediul firmei, deşi aveau o vizită stabilită.

Am mai avut şi o altă discuţie cu reprezentantul de la C., în care eu le-am comunicat că părerea mea era că datoria nu se putea achita din active, astfel încât firma ar trebui să funcţioneze. La acea întâlnire, am aflat de al juristul băncii că AA. ceruse declanşarea procedurii de insolvenţă, aspect confirmat de A. Acesta nu mi-a explicat de ce a optat pentru această variantă.

Arăt că A. mi-a arătat un document din care rezulta că L. împrumuta firma pentru achitarea unor datorii tot către el. Nu-mi aduc aminte dacă era documentul finalizat sau un draft. Le-am spus celor din fam. LLLLL. să nu-mi mai arate astfel de documente pentru că nu am pregătire în domeniul juridic, sugerându-le să apeleze la o firmă de avocatură.

Ştiu că, la un moment dat, am fost sunat de reprezentanţi ai D., care doreau să vadă tot obiectivul, dar nu au găsit o combină şi vroiau să o vadă. A. mi-a spus să le spun că această combină este închiriată în afara judeţului şi că urma să o prezinte altă dată."

Martorul UUU., angajat al SC H. SRL:"La câteva zile, m-am deplasat la Vâlcele, împreună cu şefii mei, AAAA. şi AAAAAAA., unde ne-am întâlnit cu A. şi S. şi am discutat despre modalitatea de soluţionare a acestui litigiu. (...) am tras concluzia că marfa nu era disponibilă la acel moment. Toate contractele cu AA. erau negociate cu A. nu ştiu cine semna contractele, eu le luam deja semnate."

Martora SSSS. a declarat în faţa instanţei de judecată: " Am fost angajată între 2013 - 2015 la AA. în calitate de inginer zootehnist. Societatea era administrată de inc. K., însă controlată de A. Acesta d în urmă mi-a spus că urmărea să obţină bunuri despre care ştia că nu putea să le achite, pentru că nu avea posibilităţi, precum şi credite pe care nu intenţiona să le achite pentru achiziţionarea acestor bunuri."

Astfel, o dată am constatat că au rupt sigiliile aplicate de bancă în vederea instituirii sechestrului şi au transferat utilajele în altă parte, alte utilaje au fost ascunse pe câmp pentru ca F. să nu le poată recupera. De asemenea, ştiu că s-a schimbat şi valoarea animalelor şi scriptic şi se schimbau şi animalele faptic.

Ştiu că s-au transferat activele AA. către DD., pentru obţinerea subvenţiei de la stat, iar ulterior de la DD. la II."

Inculpatul N.:

"Toate sumele de bani retrase din bancă le-am dus la biroul de pe Flacăra, şi le-am înmânat persoanelor de acolo, respectiv A. sau I. Nu am întrebat ce scop dau acestor sume de bani dar am bănuit că sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii societăţii. Întotdeauna am considerat că sumele de bani retrase provin din activităţile comerciale desfăşurate pe SC GG. SRL Eram sunat ori de A. ori de I. în momentul în care trebuia să mă duc la bancă dar mai des de I. pentru că ea se ocupa de relaţia cu băncile. A. se ocupa mai mult de relaţia cu furnizorii sau cu clienţii. În momentul în care trebuia dat un ordin de plată sau încheiat un contract cu aceştia eram sunat de A. care aranja dinainte legăturile cu furnizorii şi clienţii, iar eu doar mă prezentam pentru a semna ordinele de plată respectiv contractele. (...)

2. I., soţia lui A., a intrat, începând cu anul 2006, în constituirea grupului infracţional organizat, grup care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, respectiv, înşelăciune în dauna instituţiilor bancare, evaziune fiscală, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene care au avut consecinţe deosebit de grave şi alte infracţiuni de natură economică.

I. a avut un rol determinant în grup, fiind secundul din conducerea acestuia. Inculpata se consulta cu soţul acesteia, A. ţinând-o la curent cu toate activităţile desfăşurate, se ocupa cu activitatea zilnică a afacerii precum ţinerea evidenţei banilor, a fluxului de numerar. Când vreun membru al grupului nu îl găsea pe A., automat o contacta pe I. Aceasta da indicaţii atât membrilor grupului infracţional organizat cât şi angajaţilor, în toate problemele, de la organizarea zilnică a activităţii până la a-i determina să se ascundă de organele de stat (ITM, ANAF) venite în control sau să nu acorde sprijin angajaţilor creditorilor veniţi la fermă pentru identificarea bunurilor gajate la ei. I. ţinea legătura cu băncile şi cu celelalte persoane juridice creditoare şi participă la menţinerea acestora în eroare. Aceasta ţinea evidenţa tuturor creditelor şi contractelor pe fiecare societate. Când A. sau alţi membri ai grupului nu îşi mai amintesc pe ce societate s-a obţinut un credit, o contactează pe inculpată.

I. a figurat, în calitate de asociat şi/sau administrator, în următoarele societăţi deţinute de grupul infracţional organizat:

- I. este administrator în SC Y. SRL împreună cu J. (sora lui A.) în perioada 05 iulie 2006-01 aprilie 2008; aceasta este şi împuternicită în bancă pentru efectuarea de operaţiuni în numele societăţii;

- I. este împuternicită în bancă pentru a efectua operaţiuni pe seama SC III. SRL

- Se ocupă de înfiinţarea SC FF. SRL împreună cu K. şi S. Societatea este înfiinţată în principal, în scopul de a ajuta SC AA. SRL să înşele MADR - APDRP cu care încheiase Contractul de finanţare nr. x pentru Acordarea Ajutorului Financiar Nerambursabil în Condiţiile Programului Naţional Pentru Dezvoltare Rurală. Obiectul contractului este "Înfiinţare Capacitate Depozitare Pentru Produse Agricole şi FNC la SC AA. SRL", dar şi pentru evaziune fiscală; Societatea este înfiinţată de către S. şi I. în baza unei procuri notariale din 22 august 2011. De asemenea, în baza aceleiaşi procuri notariale, I. şi S. sunt împuterniciţi cu administrarea conturilor bancare ale societăţii şi gestionarea relaţiilor cu organele fiscale.

- I. figurează administrator SC QQ. SRL în perioada 30 decembrie 2010 - 27 aprilie 2012; de asemenea, aceasta este asociat împreună cu A. în perioada 30 decembrie 2010 - 27 aprilie 2012; inculpata este şi împuternicită în bancă pentru efectuarea de operaţiuni în numele societăţi;

- Inculpata figurează acţionar în SC ZZ. SRL, împreună cu A., în perioada 30 decembrie 2010 - 6 decembrie 2011, moment în care aceasta este înstrăinată, pentru sustragerea de la verificări financiar-contabile către inculpaţii V. şi W.; aceasta este şi administrator al societăţii în aceeaşi perioadă şi împuternicită în bancă să efectueze operaţiuni pe seama societăţii;

- I. figurează administrator în SC TT. SRL în perioada 30 decembrie 2010 - 6 decembrie 2011 şi acţionar în aceeaşi perioadă, împreună cu A.; aceasta este şi împuternicită în bancă;

- I. se ocupă împreună cu L. şi S. de înfiinţarea şi înmatricularea societăţii SC BBB., societate folosită pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală; de asemenea, se ocupă de înfiinţarea societăţilor fantomă - SC EEE. SRL şi SC FFF. SRL;

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatei I. au fost următoarele:

În perioada 2006 - 2008, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu A., J., K. şi O., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 1.479.618 RON şi 810.775 euro. (acte materiale: Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 1.347.068 euro obţinut de SC Y. SRL pentru finanţarea proiectului SAPARD; Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 491.775 RON obţinut de SC Y. SRL pentru finanţarea proiectului SAPARD; contract de credit multiprodus nr. x din 24 august 2006 în valoare de 445.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Act adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 în valoare de 405.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 în valoare de 245.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007 în valoare de 200.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007 în valoare de 120.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007 în valoare de 350.000 RON obţinut de SC III. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 în valoare de 75.000 RON obţinut de SC III. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 în valoare de 433.700 RON obţinut de SC III. SRL;)

În cursul anului 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, I. a participat împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat la inducerea în eroare D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, ajutând la încheierea de contracte de creditare în sumă totală de 11.529.696 RON (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 1.371.096 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012 în valoare de 2.056.650 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; prin Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 se diminuează suma la 3.116.134 RON;)

În perioada 2006 - 2012, I., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la B., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 1.347.068 euro obţinut de SC Y.

SRL - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoare garanţie 934.800 euro; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 491.775 RON obţinut de SC Y. SRL pentru - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoare garanţie 325.063 RON; garanţie în valoare de 48,12% din Actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 în valoare de 405.000 RON obţinut de SC Y. SRL rămasă în fază de tentativă pedepsibilă - cerere de plată refuzată - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 în valoare de 245.000 RON obţinut de SC Y.

SRL; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% (3.988.652 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% (1.096.876 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în cuantum de 1.371.096 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 în cuantum de 2.056.650 RON obţinut de SC AA.

SRL, ajungându-se la o valoare a garanţiei pentru Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 din partea FGCR de 2.742.196 RON; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. 6/16 ianuarie 2012 în cuantum de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% (2.492.907 RON) din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în sumă de 3.116.134 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare 500.000 RON obţinut de SC AA.

SRL; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în cuantum de 330.000 RON obţinut de SC AA.;)

Valoarea prejudiciului comunicat de către Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA pentru contractele de garantare nr. x din 27 martie 2007 şi nr. x din 27 martie 2007a fost în sumă de 4.145.459,82 RON. (884.873 euro)

În perioada 2007-2013, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, I., împreună cu ceilalţi membri ai grupului organizat, a participat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 7.900.844 RON (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 8 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON; la data de 20 august 2007, APDRP efectuează plata primei cereri în valoare de 1.193.919 RON; la data de 30 ianuarie 2008, APDRP efectuează plata sumei de 744.184 RON; la data de 7 august 2008, SC Y. SRL, utilizând documente false solicită a treia tranşă în sumă de 904.171 RON (rămasă în fază de tentativă pedepsibilă), cerere retrasă ulterior. La data de 13 februarie 2009, debitul era în valoare de 1.938.104 RON; SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267; suma de 3.116.132 RON este primită drept avans de la APDRP în data de 10 iulie 2012; la data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL solicită plata sumei de 1.856.614 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 11 aprilie 2013 se solicită plata sumei de 449.000 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 3 septembrie 2013 se solicită plata sumei de 540.994 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate)

În perioada 2006 - 2015, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, I. a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani.

În cursul anului 2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, I. a transmis fictiv părţile sociale ale firmelor pe care le deţinea, în scopul sustragerii de la urmărirea penală, (acte materiale: cesiunea SC ZZ. SRL în anul 2011; cesiunea SC TT. SRL în anul 2011) În urma controlului efectuat de către organele fiscale la SC TT. SRL, acestea au constatat existenţa unui impozit pe profit suplimentar aferent anului 2011, (I. figurând administrator al acestei societăţi până în data de 6 decembrie 2011) în sumă de 452.942 RON şi TVA de plată suplimentară, ca urmare a excluderii de la deducere, în sumă de 678.327 RON.

În cursul anului 2011, în calitate de administrator al SC TT. SRL, I. a înregistrat în actele societăţii facturi fiscale fictive care reprezintă tranzacţii comerciale nereale cu o societate tip "fantomă" - SC NNNNNNNN. SRL În această modalitate se reduce în mod nereal baza de impozitare cu cheltuieli fictive de achiziţii în valoare totală de 2.826.364 RON, în scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit suplimentar în sumă de 452.218 RON şi a TVA deductibilă în sumă de 678.327 RON, (prejudiciu cumulat de aprox. 251.000 de euro).

În scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare, având în vedere controalele realizate în com. Vâlcelele de către organele de control fiscal pentru verificarea realităţii tranzacţiilor comerciale declarate la autorităţile fiscale de către firmele deţinute de grup, începând cu sfârşitul anului 2011, membrii grupului infracţional organizat încep înfiinţarea de societăţi comerciale "fantomă", deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti.

Astfel, în perioada 2011 - 2012, au fost înfiinţate de către grup SC BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL, SC EEE. SRL, SC FFF. SRL, toate figurând cu sedii sociale la diverse birouri de avocatură din mun. Bucureşti, deşi în fapt nu au funcţionat niciodată la sediile declarate. I. a ajustat grupul la înfiinţarea în perioada 2011 - 2012 a SC BBB. SRL, SC EEE. SRL şi SC FFF. SRL

În perioada august 2010 - august 2013, inculpaţii A., I., J. şi K., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale au indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, producând persoanei vătămate SC G. SA un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON.

I. a garantat buna derulare a contractului de credit revolving nr. x din 11 august 2010, ipotecând un număr de 56 de imobile-terenuri. Inculpate a mai garantat şi Actul adiţional nr. x din 4 decembrie 2012 precum şi Contractul de credit nr. x din 7 august 2013 în valoare de 297.000 de euro prin ipotecarea unor imobile.

Pentru a sustrage bunurile ipotecate de la o eventuală executare silită, inculpaţii P. şi I. au încheiat, în mod fictiv, contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 din care a rezultat că inculpatul P. o împrumută cu suma de 200.000 de RON pe debitoarea I., termenul scadent fiind de doar 10 zile - data de 30 ianuarie 2011. Pentru că I. nu achită "împrumutul", se trece la executarea silită a bunurilor inculpatei, bunuri care sunt adjudecate de SC AA. SRL.

Inculpata I. împreună cu soţul ei - A. s-au ocupat în fapt de întocmirea documentaţiei necesare şi depunerea acesteia la dosarele de insolvenţă ale SC AA. SRL şi SC QQ. SRL în scopul fraudării creditorilor reali.

Fiind audiată în cursul urmăririi penale, inculpata I. a recunoscut semnarea contractelor de credit şi a celorlalte documente, circumstanţiind activitatea sa pe latură subiectivă. Inculpata a arătat că soţul ei A. se ocupa de luarea deciziilor în firmele grupului, fără ca ea să aibă posibilitatea de a avea reprezentarea aspectului penal al activităţii. Cu privire la fapta de bancrută frauduloasă, inculpata a arătat:

"Cu privire la înscrierea la masa credală a SC QQ. SRL a unor creanţe invocate de L., SC AA. SRL, SC GG. SRL, SC DD. SRL şi angajaţii SC AA. SRL, arăt faptul că eu m-am ocupat doar de strângerea hârtiilor şi de depunerea lor la dosar.

Nu mai reţin cine a redactat cererile de înscriere la masa credală.

Nu pot da relaţii nici cu privire la modalitatea de stabilire a salariaţilor cu drept de înscriere la masa credală pentru sume salariale restante. Ştiu doar că soţul meu a avut o discuţie cu reprezentantul CC CC. - BB., noi acţionând ulterior, după cum au stabilit cei doi.

Nu îmi amintesc amănunte despre procedura insolvenţei SC AA. SRL, respectiv cine s-a înscris la masa credală."

În cursul judecăţii, inculpata a refuzat să dea declaraţii, invocând dispoz. art. 83 lit. a) C. proc. pen.

Declaraţiile inculpatei I. din cursul urmăririi penale s-a considerat că sunt infirmate de întregul material probator al cauzei, precum declaraţiile coinculpaţilor, declaraţii de martori şi interceptările convorbirilor telefonice.

Interceptările convorbirilor telefonice au fost apreciate extrem de relevante pe latură subiectivă, din parcurgerea acestora, rezultând, fără dubiu, nu numai că I. cunoştea în amănunt activitatea infracţională a grupului infracţional organizat, dar şi împrejurarea că participa activ în această activitate, având un rol de primă importanţă.

Din interceptările convorbirilor telefonice, a rezultat astfel, printre altele, faptul că I. se ocupa de luarea deciziilor de zi cu zi, precum destinaţia banilor încasaţi, ţinea legătura cu băncile, cu reprezentanţii organelor de stat, cu ceilalţi membri ai grupului, cărora le dădea instrucţiuni sau le dădea informaţiile solicitate de aceştia, neexistând niciun aspect al activităţii grupului necunoscut de către inculpată, practic aceasta fiind mâna dreaptă a liderului A., conducând împreună cu acesta activitatea grupului.

Spre exemplu, A. a sunat-o pe I. pentru a afla când sunt restante creditele, să o întrebe dacă mai sunt bani, să-i ceară să facă anumite plăţi cu prioritate, care este procedura pentru obţinerea subvenţiilor APIA etc.

Împreună cu A., I. a făcut demersuri, în ultimele luni ale anului 2014 şi prima jumătate a anului 2015 să obţină alte credite de diverse instituţii bancare, printre care E. şi D. Din discuţia purtată între I. şi A. în data de 23 septembrie 2014, a rezultat faptul că, deşi societăţile lor sunt pline de datorii, cu nenumărate credite restante, cei doi încearcă în continuare, obţinerea altor credite. Mai mult decât atât, pentru a putea obţine un credit de la E., cei doi inculpaţi doresc să convingă angajata băncii să scoată firma solicitantă din grupul de firme, astfel cum s-a procedat cu grupul Y. & LLLLL. la B., pentru ca competenţa de aprobare să rămâne la nivel local:

A.: - Eşti la birou?

I.: - Da!

A.: - Cu ăla, cu E., n-ai mai avansat nimic, nu?!

I.: - Am sunat-o pe asta de-aici(...) fata aia, OOOOO. aia, cică şi-a dat demisia.

A.: - Ali dracu! Tre’ s-o luăm(...) iar de la început!

I.: - (...) a zis că, dacă nu era grup, îmi dădea asta de-aici şi nu mai trimitea la Bucureşti.

A.: - Zi-i s-o scoatem din grup, dă-o-n p//a mea!

I.: - Da!

A.: - Trebuie scoasă din grup, neapărat, îmi bag p//a în mă-sa!

I.: - Da!

A.: - Bine, hai că mai vorbim!

I.: - Bine!

În data de 3 septembrie 2014, postul telefonic utilizat de I., apelează postul telefonic utilizat de A. Cei doi discută despre obţinerea creditului bancar de la C., din convorbire rezultând faptul că I. cunoaşte detaliile:

(...)

A.: - Vezi că am vorbit cu UUUUUUUUUU. de la C. să ne apucăm de un dosar pentru credit de producţie!

I.: - Da!

A.: - Că ştii că vroiam să...

I.: - Da!

A.: - VVVVVVVVVV. vine pe 8, să ne apucăm să-l facem!

I.: - Mhî! Da, da!

A.: - E urgenţă mare! Bine!

I.: - Bine!

În data de 5 septembrie 2014, între I. şi A. are loc următoarea discuţie:

I.: - Alo?

A.: - Da!

I.: - Te sunasem poate poţi să faci şi tu rost de nişte bani azi!

A.: - De unde dracu să fac rost de bani? Uite un prost m-aşteaptă la geam să mă-ntrebe de bani! Să-l sun p’ăsta să-l întreb de certificat de depozit...

I.: - Fă un certificat de depozit pă 500 de tone! Nu ştiu, la cine-oi vrea! Nu ştiu!

A.: - Il sun p’ăsta la WWWWWWWWWW. să vedem ce zice! Ce să spun lu’ prostu’ de XXXXXXXXXX. acum de bani?

I.: - Ce să-i spui? Că n-ai, ce să-i spui?

A.: - De luni încolo, dă-l în p//a mea!

I.: - Da!

În data de 5 septembrie 2014 I. discută cu un reprezentant al YYYYYYYYYY. despre contractele aflate în derulare, din care rezultă că I. cunoaşte în amănunt activitatea grupului:

Doamna: - De la BNP vă contactez, ZZZZZZZZZZ.!

I.: - Da!

Doamna: - Pentru AA.!

I.: - Da!

Doamna: - Doamnă v-am contactat de la departamentul de recuperare în legătură cu rata de la întâi septembrie!

I.: - Da!

Doamna: - Nu am primit încă confirmarea de plată şi doream să ştim dacă aţi făcut dumneavoastră plata şi nu am primit noi sau nu ştiu...

I.: - Nu, nu, o singură plată am făcut!

Doamna: - O singură plată?

I.: - Da 17000 şi nu ştiu cât! Era o înştiinţare cu o valoare de 17.000 şi ceva, nu mai ştiu exact valoarea!

Doamna: - Imediat o să verific! Bun, dumneavoastră câte contracte aveţi? Trei sau...?

I.: - Patru! Patru sunt!

Doamna: - Da! În momentul de faţă, ceea ce avem noi sunt doar celelalte trei contracte!

I.: - Da, da, da! ştiu!

Doamna: - Deci practic acelea nu sunt achitate!

I.: - Da, da, da! Nu, nu sunt achitate, m-a întârziat şi pe mine încasările, aşteptam astăzi să încasez ceva, m-a anunţat, am văzut mail de dimineaţă că nu s-a făcut plata! Săptămâna viitoare!

Doamna: - Săptămâna viitoare!

I.: - Da!

Doamna: - Credeţi că este posibil până pe data de 12?

I.: - Eu încerc să fac tot posibilu’!

În data de 4 septembrie 2014, I., este apelată de un angajat al D. SA, între cei doi având loc următoarea discuţie, din care rezultă că I. este persoana care se îngrijeşte ca datele financiare ale societăţii să fie întocmite de aşa natură încât să poată duce la obţinerea creditului:

I.: - Da!

Domnul: - Alo? Săru’mâna, VVVVVV. sunt!

I.: - Bună ziua!

Domnul: - Bine aţi venit din concediu doamna I.!

I.: - Mulţumesc!

Domnul: - Vă faceţi timp astăzi să discutaţi şi cu mine? Pentru că nu sunt O.K. pe situaţiile alea vis-a-vis de buget!

I.: - Da!

Domnul: - Şi v-am sunat să mă introduceţi şi pe mine în program ca să discutăm, da?!

I.: - Da, da, da!

Domnul: - Io ştiu, eventual, cât puteţi de devreme astfel încât poate şi reuşiţi până în prânz să îmi şi daţi ce am nevoie!

În data de 16 septembrie 2014, postul telefonic utilizat de I., este apelat de A. şi discută tot cu privire la întocmirea unor situaţii pentru bancă:

(...)

A.: - Trebuia copie după facturile alea care le-a făcut la toţi ăştia şi copie după ordinul de plată!

I.: - Pentru F.?

A.: - Da!

I.: - Lasă că mă duc io când o deschide dimineaţă, mă duc io să văd ce vrea!

A.: - Păi ţi-am zis io ce vrea! Vrea contractele şi să vadă ce rulaj a făcut că în balanţe nu iese la iulie!

I.: - Da!

A.: - Şi de-acolo reiese copie după toate facturile care le-am avut la WWWWWWWWWW., la AAAAAAAAAAA., la...

I.: - Da, da, da! da!

A.: - Copie după toate facturile şi copie după toate ordinele de plată, banii care i-am încasat, să vadă un rulaj!

I.: - Mhî! Da! io am făcut aşa o valoare aseară, da’ bine se vede mai bine la august!

A.: - Trebuie copii şi după alea ca să le vadă clar!

I.: - Mhî, da!

A.: - Poţi să faci şi un tabel şi le faci copii după ordinul de plată şi după facturi!

I.: - Da, da, da!

I. joacă un rol şi în menţinerea în eroare a reprezentanţilor băncilor şi a celorlalţi parteneri de afaceri. Spre exemplu, în data de 06 septembrie 2014 I. îl sună pe A. căruia îi cere să mai ia şi el legătura cu un partener de afaceri pentru că ea nu mai ştie ce să mai mintă:

A.: - Da!

I.: - Sună-l tu pă BBBBBBBBBBB. ăla de la CCCCCCCCCCC. că m-a sunat săptămâna trecută ginere-su, fii-su, cine-o fi acela nu ştiu, şi a zis că vrea până vineri să-i fac plata! sună-l şi nu ştiu ce să-i spui, că io nu i-am mai răspuns! Io nu mai ştiu ce să le mai spun! Nu ştiu, sună-l!

A.: - Păi cât avem să-i plătim?

I.: - 75.000 mai am!

A.: - Stai să vedem ce facem, că nu mai poţi să te-nţelegi cu proştii ăia!

I.: - Păi da, dar cel puţin dezamorsează-l o zi, două!

A.: - Păi a zis că până vineri să-i facem plata, nu!?

I.: - Da, da!

A.: - Şi spui că "uite, am grâu blocat, nerecepţionat în port, îi aglomeraţie, nu ştiu ce" vezi, nu ştiu! Sună-l că io nu ştiu ce să le mai spun!

I.: - Bine!

Din discuţiile telefonice a mai rezultat că I. îi învaţă pe angajaţi să ascundă documente financiar contabile de angajaţii instituţiilor de stat veniţi în control, îi învaţă să le spună că nu au auzit de societăţile comerciale pe care doresc să le controleze şi îi spune lui K. să se ascundă de organele de control fiscal.

În data de 12 septembrie 2014, postul telefonic utilizat de I., apelează postul telefonic utilizat de S. Din discuţie, rezultă faptul că I. se ocupă şi de întocmirea dosarelor de licitaţii:

(...)

I.: - Am văzut mesajul.

S.: - Luni dimineaţa!

I.: - O să-ţi pregătesc dosarul în week-end!

S.: - Păi n-ai ce dosar, trei hârtii, CUI-ul şi.

I.: - Ei alea, trei hârtii!

S.: - Da!

I.: - Da?!

S.: - Şi luni dimineaţă să-mi pună banii într-un cont, să pot să-i retrag, să-i depun aicea!

I.: - Am înţeles! Nu mai vii acasă în week-end?

S.: - Nu mai vin!

I.: - Da, da!

S.: - Mi-i pune luni dimineaţă K., în contul ăla de-acolo.

I.: - Da, da! Da YYYYYY., da!

S.: - (...) pă numele lu’(...) îi extrag după card, îi depun acolo şi p’ormă ţinem legătura!

I.: - Da, da, da! Da! Bine YYYYYY.!

S.: - Bine I.!

În data de 26 septembrie 2014, A. discută cu I. Din convorbire, rezultă faptul că I. este cea la care se află banii:

Doamna: - Alo?

A.: - Câţi bani poţi să scoţi numerar pentru arendă?

Doamna: - Nu ştiu dacă pot să scot pentru că banca a anunţat că nu mai are bani!

A.: - Da’ câţi bani ai? Câţi bani ai?

Doamna: - 210!

A.: - 210000?

Doamna: - Da!

A.: - Păi şi dacă-i bagi(...) bagă-i(...) dă-i banii ăia pă tractor lu’ ăla (n. n. L.) şi se duce şi scoate de la Slobozia!

Doamna: - Păi şi când se mai duce? Nu-şi face ziua?

A.: - Las-o dracu de zi că la ora 8 o face! Dă-i 110000!

Doamna: - Bine!

A.: - Hai repede acum!

Doamna: - Da, bine!

A.: - Bine!

În data de 17 februarie 2015, I. este contactată de un furnizor care doreşte să-şi recupereze creanţa. I. îi explică că nu are de unde să-i dea bani şi se contrazice când vorbeşte despre subvenţia APIA:

Furnizor: Bună ziua OOOOOOO. sunt de la DDDDDDDDDDD.

I.: Da.

Furnizor: Am fost astăzi prin Călăraşi şi am vrut să stabilim o întâlnire cu dumneavoastră dar n-am reuşit să dau de dumneavoastră, ne putem vedea mâine?

I.: Pentru?

Furnizor: Pentru a lămuri situaţia între DDDDDDDDDDD. şi AA., mă rog între cele trei societăţi, AA., DD. şi GG.

I.: AA. a intrat în insolvenţă.

Furnizor: Da?

I.: Şi celelalte urmează.

Furnizor.: Urmează să intre în insolvenţă?

I.: Cred că da.

Furnizor: Am înţeles, dar de când a intrat AA. în insolvenţă?

I.: Ă nu mai ştiu exact de când.

Furnizor: Şi cum, cum credeţi că se va rezolva?

I.: În momentul ăsta chiar nu am nici un răspuns să vă dau, pentru că subvenţiile nu le-am încasat, ce am avut pe culturi.

Furnizor.: Nu le-aţi încasat că nu s-au plătit sau nu le-aţi încasat dumneavoastră?

I.: Subvenţia pe hectar a intrat, s-a dus pe credit, că am avut credit, subvenţia cealaltă care mai este de încasat dar am o mie şi o sută de popriri pe conturi, nu ştiu cine o va lua.

Furnizor: Păi şi subvenţie, subvenţie din câte ştiu eu nu se poate, nu se poate executa.

I.: Mai vedem până când s-or .

Furnizor: Nu, nu subvenţia nu se execută, dacă vi-a executat-o cineva puteţi să o luaţi înapoi.

I.: Nu mi-a executat-o că nu a intrat.

Furnizor: Am înţeles.

I.: Dar când o intra .

Furnizor.: Tva, nu mai aveţi de recuperat TVA nu mai aveţi nimic?

I.: Nu am nimic.

Furnizor.: Pe niciuna dintre societăţi?

I.: Pe niciuna.

Furnizor: Păi şi ce veţi face în situaţia asta?

I.: N-am fost destul de clară, la AA. am intrat în insolvenţă şi om vedea ce o mai fi, nu ştiu să vă spun în momentul ăsta.

Furnizor: Am înţeles. (...)

Furnizor.: Bun, putem să ne întâlnim zilele astea?

I.: Ne întâlnim dar ne întâlnim degeaba.

Furnizor.: Şi cu domnul A. şi cu dumneavoastră?

I.: Nu avem ce să mai, momentan nu am nici un răspuns să vă dau.

Furnizor.: Aveţi multe propriri pe conturi?

I.:Am miliarde popriri pe conturi.

Furnizor.: Păi şi ce vor face, vă execută, vă i-a bunurile.

I.: Om vedea ce o mai fi.

Furnizor: Am înţeles, da bine haideţi că revin cu un telefon dacă ne putem vedea mâine sau joi când sunteţi disponibilă?

I.: Nu ştiu că nu am dispoziţia necesară să, eu v-am relatat în mare cam ce s-a întâmplat, nu am avut, nu am vrut să intrăm să ajungem în situaţia asta, ţinând cont că am avut şi proiect ADR, ne-a făcut varză tot. (...)

În data de 19 februarie 2015, I. discută cu A. despre demersurile întreprinse de F. SA de recuperare a prejudiciului. Din convorbire rezultă faptul că I. cunoaşte situaţia, ţine legătura cu aceştia şi, de asemenea, faptul că I. are reprezentarea înstrăinării ilegale a SC GG. SRL În ciuda acestui fapt, ştampila SC GG. SRL se află tot în posesia acesteia:

A.: Ce au zis de apartament?

I.: Le-am zis că s-a semnat pentru .

A.: (...) mai repede?

I.: S-a semnat nu, i-am zis că s-a semnat pentru .

A.: Nu te aud, du-te lângă geam du-te undeva.

I.: Sunt pe stradă nu am unde să mă duc, s-a semnat pentru primirea aia pe 17 şi pe urmă au sunat ei şi au confirmat, a zis că să ne întâlnim săptămâna viitoare să le dai cheia.

A.: Le dăm, da.

I.: Şi a venit pentru utilaje.

A.: Să vină dă-i în p(...) a mea, să ne caute.

I.: Că o vrea pe K. că ea a semnat contractele şi i se face plângere penală.

A.: Da.

I.: Că de ce eşti tu, că de ce am înstrăinat firma la ăia de la Botoşani.

A.: K. mi le-a predat, K. mi le-a predat mie mă, are proces-verbal de predare-primire, mi le-a predat mie.

I.: A zis că nu-i interesează că.

A.: E şi mă doare-n p(...) ă dacă nu-i interesează.

I.: Păi da dar venise figuristul ăla de la F., unul din ei, nu ăla înaltu, e unul mai mărunt şi mai gras.

A.: Aşa.

I.: Venise ăla cu nişte figuri pe el, executorul e unul mărunţel aşa şi acuma nu ştiu tre să stai acolo să aştepţi să vezi ce.

A.: Da să mă piş pe ei, stau aici să-i aştept, să-şi caute.

I.:Că de ce am înstrăinat ă, firma de la GG. şi că ştampila e la mine, de unde ştie el că-i ştampila la mine?

A.: Cum am înstrăinat firma?

I.: Că i-am dat lui ăla de la Botoşani.

A.: Am cesionat acţiunile, a cesionat acţiunile dragă nu a înstrăinat nimic, nu e ceva legal sau cum?

I.: E ilegal pentru ei.

A.: E ilegal?

I.:Păi pentru ei normal că dacă era ceva legal nu ziceau aşa.

A.: Da să mă cac pe ei dacă.

I.: Şi că vrem să le pun ă, modificarea de administrator pe mail, i-am zis să-mi lase o adresă de mail şi i-o pun.

A.: Da nu-i pune nimic dă-l în p(...) a mea, are la Camera de Comerţ să plătească.

I.: A zis că în 25 ianuarie 2015 era K. când au făcut ei probabil verificarea.

A.: Şi dacă nu mai este K. the wasn t problem?

I.:A zis că ei îi face plângere penală, cred că e speriată asta.

A.: Da, bine.

Şi din discuţia din data de 04 martie 2015, rezultă acelaşi lucru- A. o ţine la curent pe I. cu privire la fiecare aspect al activităţii şi se consultă cu aceasta:

I.: Da.

A.: Vezi când vin la Călăraşi vreau să fac socotelile cu leasingurile alea şi hai să-o rupem şi lui domnul BBBB. bani pe o lună dracu.

I.: Păi da vino şi vedem.

A.: I-ai mai dat din decembrie?

I.: Mă uit în caiet că nu mai ştiu. (...)

A.: Auzi?

I.: Da.

A.: Şi mi-a zis asta mă că ea nu are incidenţă nu are nimic, zice puteţi să le scontaţi la bancă că luaţi 80-90% din valoare.

I.: Păi şi cine îţi dă?

A.: (...) îi civilist, înţelegi.

I.: Da.

A.: Ai deschis şi la?

I.: NNNNN., la NNNNN.

A.: Hai să încercăm la ăştia.

I.: Da.

A.: Dacă vor, dacă vrea vreunu.

I.: Da.

Din discuţia purtată în data de 9 martie 2015, între A. şi I., rezultă faptul că aceştia întocmesc cifrele contabile, după propriile lor socoteli, în funcţie de necesitate:

A.: Ai idee cât a ieşit profit la II.?

I.: Nu.

A.: Nici cât avem de plată?

I.: Ă impozit?

A.: Impozit pe profit?

I.: Vreo treizeci şi ceva de mii.

A.: Cât 300 de milioane?

I.: Da.

A.: Mamă!

I.:Păi aşa ai spus tu că .

A.: Păi nu asta e dacă aşa a ieşit ce dracu să zic asta e, că a avut vânzări, a făcut profit, asta e, asta înseamnă, la 300 de mii, cât dracu înseamnă mă, înseamnă 20 de miliarde mă, nu 20, între 15 - 16 - 17 miliarde.

I.: Cam aşa.

A.: Fir-ar al dracu să fie, na dacă a avut venituri asta e, bine.

Din discuţia purtată în data de 11 martie 2015 de I. cu o angajată - martora SSSS. zisă HHHHHHHHH., rezultă că organele fiscale sosiseră la sediul declarat al SC DD. SRL, însă aceasta a minţit că nu este acolo sediul societăţii:

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Alo?

I.: Da HHHHHHHHH.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Am sunat că eu am sunat-o şi pe K. şi mi-a zis să vă sun, a venit unii de la finanţe pentru DD., venise acolo la fermă şi întreba, acolo este sediul, nu ştiu zic aici nu este sediul, este altă firmă, de aia am sunat-o pe urmă pe K. că zicea că eu am ţinut legătura cu domnişoara K., zice o să o sun pe ea, şi pe urmă am sunat-o pe K. imediat şi zicea că a sunat-o dar nu a răspuns.

I.: Aha.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Şi mi-a zis K. să te sun.

I.: Da.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Era un domn în vârstă şi cu o doamnă în vârstă.

I.: Aha.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: În vârstă.

I.: Da, da, da.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da de aia te-am deranjat.

I.: Da, bine HHHHHHHHH.

În data de 16 martie 2015 A. o sună pe I. La începutul discuţiei, I. vorbeşte criptat cu soţul său, apoi acesta îi povesteşte inculpatei despre minciunile pe care le-a spus angajatei CCCCCCC.:

I.: - Alo!

A.: - Mi, I., de ce m-ai sunat?

I.: - Să-ţi zic dacă vrei să te duci la masă, am mai găsit ceva, mă suni şi-ţi aduc!

A.: - Unde?

I.: - La masă!

A.: - La masă?

I.: - Da!

A.: - Unde mă, la masă!?

I.: - OO, ziceai dimineaţă tu!

A.: - Dă-o dracu dă masă, mă, că io acuma sunt tulburat, mă iau, mă iei pă mine cu masa!

I.: - Bine!

A.: - Notează ceva aici!

I.: - Ce?

A.: - Notează ceea ce-ţi spun eu!

I.: - ZI!

A.: - Trebuie să transmite la CCCCCCC., adeverinţă de la medicu veterinar.

I.: - Da!

A.: - De unde reiese câte capete de animale e în RNE! Evoluţia efectivului la 28.02

I.: - Aa, Da!

A.: - Contract

I.: - Da!

A.: - (...) de vânzare-cumpărare cu, Contract de vânzare-cumpărare cu NNNNNNNNNN.

I.: - Da!

A.: - Da trebuie şi ăla să aibă nişte cantităţi mai mari, c-am pus acolo 25 dă litri pă cap dă vacă!

I.: - Da!

A.: - Ai înţeles?

I.: - Da!

A.: - Şi m-a luat că aia, că Q.?

I.: - Da!

A.: - M-a luat, zice: "câte vaci ai, o mie şi ceva, păi şi de unde ai vaci? Le-am cumpărat! Păi la 19 ani ai atâtea vaci? Nu zic, păi maică-mea, zic, a avut maică-mea bani, are şi nişte unchi prin străinătate. Păi şi cine se ocupă de fermă?Zic, eu, aşa în timpu liber, că sunt anu patru la Liceu Economic şi, avem inginer zootehnist angajat, tehnician veterinar avem contract cu d-ăsta pentru evoluţia uterului, şi culturi, păi nu, că, zic, vrem să luăm vreo mie de hectare în arendă, aia a trecut şi remorcă tehnologică, zic, nu remorcă mai stăm cu remorca,

I.: - Aah!

A.: - Că mai avem utilaje da sunt închiriate! Şi unde ţineţi vacile? Într-o fermă închiriată, e o fermă faliment care vrem s-o cumpărăm, Y.,

I.: - Aha!

A.: - ŞI ea, zice, şi sunteţi implicat politic? Păi, zic, la 19 ani ai mei să fac politică? Da sunteţi rudă, rudă cumva cu A.? Zic, e văr de-al doilea, sau cam, e rudă cu taică-miu, da taică-miu e mort, nu mai trăieşte! AA, dumnezeu să-l ierte! Eşti, sunteţi rudă cu unu care e consilier local, A.?

I.: - (râde)

A.: - M-auzi?

I.: - Da, te aud!

A.: - E văr de-al doilea, sau cam aşa ceva, e ceva rudă cu taică-miu!

I.: - Aha!

A.: - Şi aţi mai lucrat pământ? I-am zis că maică-mea este tehnician agronom şi am mai avut pământ înainte, şi a fost declarat la APIA? Ee, zic nu ştiu, că mai sunt şi înţelegi d-astea, câte unii zice, dom-le iau io arenda şi tu iei pământ, nu ştiu sigur să vă spun, şi mi-a zis aici dacă există declaraţie la APIA pă PFA!? la I., i-am zis că te cheamă, îi spui că nu este, nu a fost declarat terenu pă persoană fizică la APIA! Notează-ţi acolo!

I.: - Da! (...)

A.: - Să vedem, da după cum a vorbit cu consilieru ăsta local

I.: - (râde)

A.: - Întreabă pă (neinteligibil) şi se rezolvă!

I.: - Da, da, da!

În data de 24 martie 2015 I. discută cu J., spunându-i că pe drum dinspre Vâlcelele spre Călăraşi a văzut o maşină a ITM-ului şi o îndeamnă să spună lucrătorilor să se ascundă:

I.: - Vezi că m-am întâlnit cu o maşină de la ITM, să ducea încolo spre, deci io am ieşit din FLOROIACA, ea intra!

J.: - Ăă, să-i zic lu ZZZ.

I.: - Sună-l să împrăştie dup-acolo.

J.: - Bine,

I.: - Vezi, hai repede sună-l!

J.: - Bine, bine!

I.: - Sau du-te, nu ştiu!Bine!

J.: - Bine!

În urma unui control efectuat de Direcţia Sanitar Veterinară la ferma din Vâlcelele, la data de 28 aprilie 2015, I. o sună pe o angajată căreia îi spune să zică organelor de control că paşapoartele animalelor sunt la inculpată, la Călăraşi, întrucât numărul animalelor scriptic este mai mare decât cel în fapt:

Angajată: Da I.

I.: Pe unde eşti?

Angajată: Sunt în islaz.

I.: Şi eşti singură pe lângă tine?

Angajată: Hai acuma că rămân în urmă şi sunt singură.

I.: Dacă cere cineva paşapoartele, spui că le-am luat eu la Călăraşi.

Angajată: A da, e venit şi EEEEEEEEEEE.

I.: Da cred că l-a stropit şi pe FFFFFFFFFFF. aia.

Angajată: Şi ne-a întrebat de, m-a întrebat că cu ce mă ocup şi i-am spus că cu depistarea căldurilor.

I.: Aha.

Angajată: Şi a zis că pe ce(...) un ceva un carnet, un ceva, nu domnule în telefon.

I.: Aha.

Angajată: Eu le depistau şi i le dau lui FFFFFFFFFFF. să stingă monta, atâta i-am spus.

I.: Aha, da.

Angajată.: Până la urmă am plecat nu am mai.

I.: Da bine.

Angajată: Bine I., bine pa.

Împrejurarea că animalele nu corespund fizic cu scripticul, rezultă şi din discuţia purtată de A. în data de 29 aprilie 2015 cu o angajată:

Angajată.: Alo?

A.: IIIIIIIIIIIII.?

Angajată: Da patron.

A.: Ia zi ai reuşit să numeri femeile alea în vârstă?

Angajată: Da sunt 128. (...)

Angajată: Da şi 30 care sunt ?actele? dar nu sunt ele.

A.: Deci sunt 128 dintre care trei sunt .

Angajată.: Nu, nu dintre care 31 sunt paşapoartele dar nu sunt ele. (...)

A.:128.

Angajată:Plus 31 de paşapoarte care ele nu sunt.

A.: Sunt curve, au fugit în Spania.

Angajată.:Paşapoartele sunt dar nu sunt vacile. (...)

A.: 128 sunt în realitate.

Angajată.: Da.

A.: Da bine IIIIIIIIIIIII. (...)

A.:Dar de astea adulte româneşti mai sunt, lipsă, lipsă?

Angajată.: Da mai sunt, a da sunt, nu le-am numărat câte sunt pentru că eu nu am avut tot tabelul ăla să văd câte sunt toate.

A.: Da, da hai că vreau să mă întâlnesc în seara asta cu tine să vorbesc ceva.

Angajată.: Da.

A.: Bine.

În data de 05 mai 2015, I. este sunată de o angajată a fermei din Vâlcelele, care o anunţă că vine din nou control de la DSV. Angajata o întreabă ce face cu documentele iar I. o învaţă să le ascundă:

Angajată.: Alo, I.

I.: Bună dimineaţa.

Angajată: Bună dimineaţă, vroiam să ştiu că m-a sunat J. şi mi-a zis că vine DSV-ul, cu alea ce le-am scos eu ce fac?

I.: Bagă-le şi tu pe acolo .

Angajată.: Aha.

I.: Pe la voi în dulap.

Angajată: Da, da, da.

I.: Bine.

În data de 20 mai 2015, I. contactează postul telefonic al inculpatei J. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"Vezi că o să te caute unii de la poliţie în legătură cu o filă CEC. O să te sune un număr cu 759 la sfârşit. Răspunzi şi spui că nu eşti în localitate şi stabileşti o zi săptămână viitoare joi vineri."

Faptul că inculpata I. se ocupă de formalităţile necesare înscrierii frauduloase la masa credală a SC AA. SRL şi SC QQ. SRL rezultă şi din discuţia purtată, în data de 25 februarie 2015, între S. şi I.:

(...)

I.: Am şi eu o rugăminte la tine.

S.: Aşa.

I.:Poţi să trimiţi tu pe cineva sau să te duci tu la notara aia unde aţi făcut actele alea de împrumut?

S.: Aşa, ca să ce?

I.:Nu găsesc contractul ăla între L. şi QQ., contractul de împrumut.

S.: Tre să fie acolo ori.

I.: Îl am, nu este, îl am pe a lui DD., AA., QQ. nu-l găsesc, să îţi dea o copie după.

S.: O copie, lasă că-i cer o copie.

I.: O copie conform cu originalul.

S.: Da.

I.: Şi mi-o pui şi mie pe mail că îmi trebuie astăzi.

S.: Da, da.

I.: Neapărat.

S.: Bine.

I.: Te rog frumos.

S.: Da lasă că mă duc oricum să-i dau bani, mă duc pe la unşpe şi îi zic să-mi dea şi o copie.

I.: Da, bine YYYYYY.

S.: Bine.

Acelaşi aspect rezultă şi din interceptările mesajelor telefonice:

În data de 8 aprilie 2015, postul telefonic utilizat de inculpata I. este contactat de la postul telefonic utilizat de S. şi primeşte un mesaj cu următorul conţinut:

"Trebuie plătită o taxă judiciară de timbru de 200 RON la Primăria Călăraşi pe numele lui L."

În data de 8 aprilie 2015, la ora 13:27.12, postul telefonic utilizat de inculpata I. contactează postul telefonic utilizat de S. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"Am plătit. Vezi că am pus şi contractul, este transmis şi pe 1 aprilie 2015."

În data de 9 aprilie 2015, inculpata I. contactează postul telefonic utilizat de S. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"Ai făcut cererea de creanţă ptr. L. la AA. trebuie să o depun astăzi."

În data de 9 aprilie 2015, la ora 10:04.02, postul telefonic utilizat de inculpata I. este contactat de la postul telefonic utilizat de S. şi primeşte un mesaj cu următorul conţinut:

"Ţi o dau în cursul zilei de azi şi mi o dai semnată înapoi pe email. O depun pe fax şi mâine o depui în original la instanţă sau prin poştă."

În data de 9 aprilie 2015, la ora 10:16.57, postul telefonic utilizat de inculpata I. contactează postul telefonic utilizat de S. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"În spatele cererii trebuie să pun copii după cărţi funciare, mâine este proces."

Tot din interceptările convorbirilor telefonice rezultă faptul că I. este ţinută la curent de soţul ei A. cu privire la toate aspectele activităţii, aceasta neputând invoca necunoaşterea caracterului infracţional:

În data de 24 februarie 2015, postul telefonic utilizat de inculpata I. este contactat de postul telefonic utilizat de A., căreia îi spune să nu îi dea în şomaj pe angajaţi, pentru a se strânge debite:

I.: Da.

A.: I.?

I.: Da.

A.: Şoferi ăştia care nu au venit să-ţi bage şomajul lasă-i angajaţi şi rămân cu salariile nedate cu toate nedate să strângă acolo că e bine, îţi spun eu când ajung, mai înţeles?

În data de 19 martie 2015, la ora 15:19.54, postul telefonic utilizat de inculpatul A. apelează postul telefonic utilizat de inculpata I. şi discută tot despre înscrierea angajaţilor SC QQ. SRL la masa credală a societăţii:

I.: - Da!

A.: - Auzi?!

I.: - Da!

A.: - Nu ştiu de unde dracu om face rost de bani, luni trebuie să aducem toţi angajaţii la QQ.,

I.: - Ee, e căcarea lumii o să zică, e cea mai mare prostie!Da" mă rog, faci cum oi vrea!

A.: - Păi nu se poate înscrie, mă!

I.: - Trebuia găsită altă modalitate!

A.: - Nu se poate înscrie la masa credală, dăcât atât, în felu ăsta!

I.: - Mm!

A.: - Bine, hai că mai vorbim!

I.: - Bine!

În data de 24 martie 2015, la ora 00:01.24, postul telefonic utilizat de inculpatul A. este apelat de postul telefonic utilizat de fiul său S. Şi din această discuţie telefonică a rezultat rolul pe care inculpata I. l-a jucat în formalităţile înscrierii membrilor grupului la masa credală a celor două societăţi intrate în insolvenţă:

(...)

A.: - Mda! Mâine la ce oră pleci?

S.: - Pă la zece, nouă jumate!

A.: - Îi zic lu I. dacă e să facă copii după toate alea şi.

S.: - Da, trec io şi le iau, trec io şi le iau

A.: - (neinteligibil) Le iei şi .

S.: - Să nu le mai pună pă mail!

A.: - Dacă e, ne găsim la BUCUREŞTI io mă duc, vedem ce căcat o mânca nemernicu ăla şi ce scopuri o avea, că n-are el numa dă calificat cu 8 ha de pământ şi:, bă, io am venit pentru opt hectare dă pământ, altceva n-am ce discuta, la revedere!, Du-te dracu!

(...)

În data de 9 mai 2015, la ora 14:57.58, postul telefonic utilizat de inculpata I. este apelat de postul telefonic utilizat de inculpatul A. Din lecturarea convorbirii a rezultat că inculpata I. era în temă cu ceea ce se întâmplă cu procedura insolvenţei, fiind sunată de inculpatul A. pentru a-i confirma unele amănunte:

I.: - Da!

A.: - I.?

I.: - Da!

A.: - La QQ., a contestat DD., suma lu H. nu? Lu ăia, lu G.?

I.: - Da! De ce?

A.: - Numai ştiu ce am citit acolo!

I.: - Da!

A.: - Mi-am am, şi e depusă aia, tot?

I.: - Da, da, da!

A.: - În termen?

I.: - Da, da, da!Da, e depusă.

A.: - Da, bine!

I.: - Au fost alea care le-am făcut cu domnu BBBB., că au fost două, una ceva legat de tabel şi una la G.!

A.: - Da, da, da!Bine!

I.: - Bine!

În data de 19 mai 2015, la ora 13:29.36, postul telefonic utilizat de inculpata I. este apelat de postul telefonic utilizat de inculpatul A. Acesta din urmă îi spune soţiei să îi aducă hârtia întocmită pentru inculpatul L., pe care era scris ceea ce trebuia acesta să spună la Adunarea creditorilor SC QQ. SRL:

I.: - Da!

A.: - Alo!

I.: - Da!

A.: - Ai ajuns la birou?

I.: - Da!

A.: - Ăă, vin acum cu Q. să-mi dai şi mie ştampila lu (neinteligibil, probabil "QQ.) şi foaia aia care scrie pă ea, să i-o arăt şi lu L., să ştie despre ce e vorba!

I.: - Da, da, da! Da!

A.: - Cât!

I.: - Bine!

A.: - Ce să discută acolo!

I.: - Da!

A.: - Coboară peste două minute .

I.: - Imediat !

A.: - Jos cu ele, că sunt în criză de timp!

I.: - Da!Bine!

În data de 19 mai 2015, la ora 15:45.06, postul telefonic utilizat de inculpata I. apelează postul telefonic utilizat de inculpatul A. Inculpata se interesează de modalitatea în care a decurs adunarea creditorilor SC QQ. SRL Cei doi râd despre faptul că inculpatul L. zis L., a reprezentat mai mulţi creditori:

A.: - Da!

I.: - Aţi terminat?

A.: - Am terminat şi aştept un telefon să mă duc să vorbesc, cu o expertă contabilă care face cunoştinţă cu ea, să, se apucă de făcut contabilitate!

I.: - Aha. Da!

A.: - A fost şi din partea la Consorţi dragă, să ştii!

I.: - Hai lasă-mă,

A.: - Deci D. cu 45 dă miliarde, F. cu 55 dă miliarde, F.,WWWWWW., draci, d-ăştia cu sume mari!N- a fost da a venit din partea la LL. de 20.000 dă roni dragă!

I.: - Cine dragă a fost?

A.: - Aia cu bot de capră!

I.: - Hai lasă-mă

A.: - Se chinuia să vadă,

I.: - Aha!

A.: - S-a văzut pă, pă, p-ăsta care seamănă cu ăla care avea domiciliu în coafor!(L.)

I.: - (râde)

A.: - (neinteligibil) Care a reprezentat trei creditori, pă el, pă RRRRRRRRRR. şi pă SSSSSSSSSS.!

I.: - (râde)

A.: - Eu stăteam serios, că erau ăia dă la NN., şi bulangiu dă la, bulangiu dă la G.,

I.: - Da!

A.: - ziceai că sunt banii lui privaţi, aşa să uita la mine

I.: - Aha!

A.: - Că stăteam serios şi-i zic:, ai auzit mă, că lu GGGGGGGGGGG. i-a dat arest la domiciliu şi avea domiciliu în coafor la mă-sa? Întrebase (neinteligibil "probabil HHHHHHHHHHH.) pă colega lui, zice:, dacă te duceai la solar şi dădeai de GGGGGGGGGGG. nu făceai pipi pă tine?, L. râdea şi io stăteam serios că se uita fraieru ăla la mine!

I.: - (râde)

A.: - BB. zicea că vrea să vorbească cu mine, că vrea să colaboreze când am ieşit afară IIIIIIIIIII.

I.: - N-a, n-a mai vrut colaborare?

A.: - Nu, a fost doi dă la NN., unu dă la UUUUUU., domnişoara la urechi dă la LL., eu de la QQ., L., dă la el, dă la SSSSSSSSSS. şi dă la RRRRRRRRRR., şi ăla dă G.!

I.: - Aha!

A.: - Dar au fost multe voturi prin corespondenţă! Care, a votat pă ea!

I.: - Aha!

A.: - Şi au fost şi d-ăştia care s-au votat pă ei

I.: - Aha!

A.: - şi nu înţelegeau ăştia, şi zic: "dom-le zic, este ca la alegeri, dom-le zic, partidu ecologiştilor are 0,2%, ăla atât, ăla atât, JJJJJJJJJJJ. a luat preşedinţia, a început să râdă!

I.: - Da!

A.: - Că a avut d-asta dă, pizda mă-sii, care şi-a exprimat votu dă aproape 80%.

I.: - Aha!Mda!

A.: - Da, şi acuma, zic, poate s-o băga unu pregătit dă la NN., că dacă sunt contestaţii, sunt o grămadă!

I.: - Da!

A.: - Da!

I.: - Bine

A.: - Acum să vedem ce zice cucoana aia, ce, de unde, cum, ce fel.

I.: - Aha!

A.: - Hai că mă sună telefonu, să nu fie ea!

I.: - Bine!

Situaţia de fapt expusă mai sus s-a apreciat că este confirmată şi de declaraţiile coinculpaţilor şi martorilor audiaţi în cauză:

Inculpatul N.:

"Toate sumele de bani retrase din bancă le-am dus la biroul de pe Flacăra, şi le-am înmânat persoanelor de acolo, respectiv A. sau I. Nu am întrebat ce scop dau acestor sume de bani dar am bănuit că sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii societăţii. Întotdeauna am considerat că sumele de bani retrase provin din activităţile comerciale desfăşurate pe SC GG. SRL Eram sunat ori de A. ori de I. în momentul în care trebuia să mă duc la bancă dar mai des de I. pentru că ea se ocupa de relaţia cu băncile A. se ocupa mai mult de relaţia cu furnizorii sau cu clienţii. În momentul în care trebuia dat un ordin de plată sau încheiat un contract cu aceştia eram sunat de A. care aranja dinainte legăturile cu furnizorii şi clienţii iar eu doar mă prezentam pentru a semna ordinele de plată respectiv contractele. (...)

Precizez faptul că biletele la ordin şi contractele pe care le semnam eu în calitate de administrator al GG. SRL erau completate respectiv redactate de I. (...)

Documentele societăţii GG. se aflau la birou pe strada x contabilitatea societăţii s-au ocupat I. şi K. Şi ştampilele societăţii tot la biroul de pe flacăra se aflau. Aceste îmi erau înmânate de I. şi K. doar în momentul în care eram trimis la bancă, eu returnându-le imediat."

Inculpatul L.:

"În calitate de administrator al FF. am retras de multe ori numerar din conturile societăţii. A. îmi spunea să mă duc la birou unde I. sau K. îmi dădeau actele necesare retragerii sumelor de bani. La început am fost însoţit la bancă de K. După ce luam banii din bancă îi duceam întotdeauna la birou unde se aflau de obicei I. sau K. (...)

Nu ştiu cine a întocmit facturile fiscale considerate fictive, eu doar semnând ce îmi cereau I. sau K. (...)

Cu privire la tranzacţiile efectuate pe SC FF. SRL şi SC EE. SRL, arăt faptul că aceste societăţi aveau de la bancă câte un Token la care eu nu aveam acces, ele aflându-se la I. şi K. Şi extrasele de cont ale societăţilor erau ridicate tot de către I. şi K."

Inculpatul Q.:

"Întrebare: Cine îţi înmâna ordinele de plată şi celelalte documente necesare pentru a efectua tranzacţii în bancă?

Răspuns: Mama mea îmi înmâna aceste documente care erau deja completate. Din câte ştiu eu, aceste documente erau completate de K. Nu ştiu cine completa facturile fiscale ale SC II. SRL, eu doar le semnam.

Întrebare: De cine erai sunat să te duci la birou?

Răspuns: De mama sau de tata şi doar când lipseau ei, mă suna K., dar tot la îndrumarea părinţilor mei."

Inculpata K.: Când se obţineau leasing-uri şi credite completam cererile de acordare a creditelor cu datele societăţilor sub îndrumarea lui A. şi I. Redactam solicitări sau răspunsuri diferitelor instituţii şi acestea tot sub îndrumarea celor doi. Făceam de asemenea activităţi şi în afara biroului precum obţinerea de extrase de cont de la bănci, certificate fiscale de la finanţe, plăteam impozite şi alte asemenea activităţi desfăşurate la solicitarea lui A. şi I.

Am fost împuternicită în bancă pe mai multe societăţi comerciale respectiv SC AA. SRL, DD., GG. SRL cred că şi la FF., la JJ. SRL În baza acestor împuterniciri depuneam şi retrăgeam bani din bancă. Tot A. şi I. îmi spuneau ce sume să depun şi ce sume să retrag, sumele retrase numerar din bănci fiind înmânate imediat de către mine în totalitate celor doi.

Completam şi ordine de plată pe care uneori le şi semnam dacă figuram administrator al respectivei societăţi dar şi acestea le completam tot în urma dispoziţiilor date de A. şi I.

De cele mai multe ori facturile fiscale erau completate de I. Am redactat şi contracte pentru aceste societăţi, contracte de vânzare-cumpărare, împrumuturi etc. I. îmi spunea să caut modele pe care le adaptam apoi sub îndrumarea acesteia. (...)

În ziua în care trebuia să mergem la bancă sau la notariat eram anunţată de obicei de I. şi mă deplasam la bancă sau la notariat însoţită de J., I. şi A. dacă trebuia să semneze şi el ceva.

Inculpatul R.: "La solicitarea lui A., care mi-a spus că are nevoie de nişte oameni pentru a prelua societăţi comerciale, am luat legătura cu V., despre care ştiam că se ocupă cu preluarea societăţilor comerciale. Acesta l-a adus şi pe W. şi împreună au preluat 2 societăţi pentru câte 500 RON fiecare. Actele au fost prezentate la notar de I. La notar, cei doi au citit şi li s-a explicat ce semnează."

Martorul XXXXX. - care, în cursul anului 2009 a lucrat pentru aproximativ 6 luni de zile pentru A. ca medic veterinar. Pentru că acesta nu deţinea cetăţenia română, şi pentru a nu avea probleme cu permisul de şedere, A. i-a propus să devină administrator al SC AA. SRL, lucru care s-a întâmplat, devenind administrator pentru o scurtă perioadă de timp. Cu privire la rolul inculpatei I., martorul a arătat:

"I. se ocupa de hârtii, inclusiv de hârtiile întocmite pentru a fi numit administrator în această societate. (SC AA. SRL) "

Martorul BBBB.:

"În jurul datei de 20 decembrie 2014, inculpata I. mi-a spus că au nişte probleme cu H. SRL, arătându-mi faptul că li s-a stricat marfa în cantitate mare, că au emis nişte bilete la ordin cu ceva timp în urmă şi m-a rugat să îl însoţesc pe A. la o discuţie cu această societate deoarece acesta este într-o stare precară de sănătate, iar întâlnirea este una presantă deoarece biletele la ordin aveau dată scadentă în perioada imediat următoare. I. mi-a mai spus că mai multe amănunte pot obţine de la soţul ei.

De la I. şi A. am aflat faptul că aceştia mai luaseră nişte utilaje cu finanţare de la WWWWWW. pentru care aveau de plătit lunar suma de 50.000 de RON."

Martorul JJJJ.:

"Personal am luat legătura din partea clientului SC III. SRL în primă fază cu solicitantul O. în calitate de administrator al societăţii. Ulterior întreaga documentaţie solicitată pentru credit fiind pusă la dispoziţie de I.

Am aflat de decizia direcţiei de risc care a condiţionat reeşalonarea creditului în valoare de 433.000 de RON de cesionarea veniturilor obţinute dintr-un contract de furnizare încheiat cu XXXXXX., condiţie care nu a fost acceptată de client, motiv pentru care nu s-a mai reeşalonat creditul, acesta intrând în restanţe. Ne-am înţeles cu clientul să returneze cât mai repede creditul. Îmi amintesc faptul că I. a fost foarte deranjată cu privire la acest aspect. Aceasta ne-a reproşat că a înţeles de la noi că nu ar fi nicio problemă cu privire la reeşalonare şi că dacă ar fi ştiut că se va respinge cererea nu ar mai fi făcut nişte cheltuieli destul de mari şi ar fi achitat creditul."

Martorul YYY. - consultant leasing F. SA:" Arăt faptul că după încheierea contractelor de leasing cu privire la desfăşurarea acestor contracte ţineam legătura cu I. pe care o anunţam dacă existau întârzieri de plată, iar ea mă suna dacă avea nelămuriri cu privire la acte.

Din câte îmi amintesc cele două societăţi au încetat să mai achite ratele de leasing începând cu luna septembrie 2014. Am luat legătura telefonic cu I. care mi-a spus că întâmpină unele dificultăţi financiare. M-am deplasat ulterior şi la birou unde am discutat atât cu I. cât şi cu A. cu privire la o eventuală reeşalonare a datoriilor dar aceştia mi-au răspuns că nu pot să-mi dea nici un răspuns în acest moment. În zilele următoare s-a deplasat la Călăraşi şi un coleg de la departamentul de restructurări fără să se ajungă la vreo înţelegere. Pentru o perioadă de 2 - 3 luni de zile am luat legătura telefonic de mai multe ori cu I. şi cu A."

Martorul a declarat în cursul cercetării judecătoreşti: Ca angajat al F., l-am cunoscut pe inc. A. în anul 2013, care m-a contactat pentru încheierea unor contracte de leasing. Am discutat de leasing în sistem leasback. Am discutat de finanţarea mai multor utilaje agricole. Discuţiile au avut loc cu A. şi I.

Martorul WWW.: «Noi ştiam de pe site-ul Recom că firma fusese vândută către un anume SS. din Vaslui. L-am contactat telefonic pe N., fostul administrator al societăţii pentru a-l întreba ce s-a întâmplat cu bunurile şi să obţinem datele de contact ale noului administrator. N. ne-a comunicat că nu SS. se ocupă de societate, că nu are nicio treabă cu aceasta spunându-ne să o contactăm pe doamna I., fără să realizez iniţial că era vorba de soţia lui A. Am realizat că era vorba despre I. când am sunat-o pe numărul obţinut de la N. şi am văzut că o aveam deja în lista de contacte ca "doamna I.".»

În cursul judecăţii, martorul a declarat: "L-am contactat telefonic pe N., administratorul societăţii, care ne-a spus că societatea a fost vândută, dar că putem să o contactăm pe d-na I. şi mi-a dat nr. său de telefon. Când am apelat acest nr. de telefon, mi-a răspuns o doamnă care a comunicat că soţul se ocupă de afacere. Cred că aşa mi-am dat seama că d-na I. era inc. I. Cred că m-am mai întâlnit cu ea şi i-am dat scrisoarea de reziliere, pe care aceasta a aplicat ştampila SC GG. M-am mirat, pentru că în acel moment am văzut că avea un sertar plin de ştampile."

3. J., zisă J., sora lui A., a intrat, începând cu anul 2006, la constituirea grupului infracţional organizat, grup care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, respectiv, înşelăciune în dauna instituţiilor bancare, evaziune fiscală, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene care au avut consecinţe deosebit de grave şi alte infracţiuni de natură economică.

J. făcea parte din palierul II al grupului infracţional organizat. Aceasta a avut o participare neîntreruptă în grup, de la înfiinţare şi până la destructurare. J. îşi desfăşura activitatea de zi cu zi în cadrul fermei din com. Vâlcelele, ocupându-se îndeaproape de activitatea acesteia. În această calitate, J. deţinea ştampilele tuturor societăţilor comerciale deţinute de grup pentru a putea încheia facturi fiscale şi alte documente financiar-contabile şi era la curent cu mişcările de bunuri între societăţi. În calitate de soră a inculpatului A., aceasta nu era ocolită, iar A. o ţinea la curent cu activitatea grupului. Cu J. ţinea legătura şi inculpata I. pentru a o avertiza cu privire la controalele organelor de stat. Nu exista vreo latură a activităţii grupului care să fie ţinută ascunsă de inculpata J.

J. a figurat, în calitate de asociat şi/sau administrator, în următoarele societăţi deţinute de grupul infracţional organizat:

- J. figurează în calitate de administrator al SC Y. SRL împreună cu I. (soţia lui A.) în perioada 05 iulie 2006-01 aprilie 2008;

- J. figurează în calitate de administrator în SC AA. SRL începând cu anul 2015; aceasta figurează, începând cu data de 18 iunie 2010 ca şi asociat unic în societate; inculpata este şi împuternicită în bancă pentru a efectua operaţiuni în numele societăţii;

- Inculpata figurează administrator în SC QQ. SRL în perioada 1 martie 2012 - 30 ianuarie 2015 şi asociat împreună cu S. în perioada 27 aprilie 2012 - 30 ianuarie 2015; inculpata este şi împuternicită în bancă pentru efectuarea de operaţiuni în numele societăţii;

- J. figurează în calitate de asociat în SC AAA. SRL în perioada 6 mai 2010 - 20 august 2010; Societatea nu are activitate proprie ci este folosită doar pentru transferuri de bani cu celelalte firme din grup, în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală sau pentru spălare de bani.

- Actele materiale reţinute în sarcina inculpatei au fost următoarele:

În perioada 2006 - 2008, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu I., J., K. şi O., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 1.479.618 RON şi 810.775 euro. (acte materiale: Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 1.347.068 euro obţinut de SC Y. SRL pentru finanţarea proiectului SAPARD; Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 491.775 RON obţinut de SC Y. SRL pentru finanţarea proiectului SAPARD; contract de credit multiprodus nr. x din 24 august 2006 în valoare de 445.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Act adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 în valoare de 405.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 în valoare de 245.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007 în valoare de 200.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007 în valoare de 120.000 RON obţinut de SC Y. SRL; Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007 în valoare de 350.000 RON obţinut de SC III. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 în valoare de 75.000 RON obţinut de SC III. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 în valoare de 433.700 RON obţinut de SC III. SRL;)

În perioada 2011 - 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, J. a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust. (acte materiale: Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011 în valoare de 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 9 mai 2014 în valoare de 350.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014 în valoare de 1.000.000 RON obţinut de SC AA. SRL;)

În cursul anului 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, J. a indus în eroare D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, încheindu-se în această perioadă contracte de creditare neperformante în sumă totală de 12.359.696 RON (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 1.371.096 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012 în valoare de 2.056.650 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; prin Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 se diminuează suma la 3.116.134 RON; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare de 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare de 330.000 RON obţinut de SC AA. SRL;)

În perioada 2006 - 2014, J., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la B., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 1.347.068 euro obţinut de SC Y.

SRL - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoare garanţie 934.800 euro; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 491.775 RON obţinut de SC Y. SRL pentru - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoare garanţie 325.063 RON; garanţie în valoare de 48,12% din Actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 în valoare de 405.000 RON obţinut de SC Y. SRL rămasă în fază de tentativă pedepsibilă - cerere de plată refuzată - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 în valoare de 245.000 RON obţinut de SC Y.

SRL; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% (3.988.652 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% (1.096.876 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în cuantum de 1.371.096 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 în cuantum de 2.056.650 RON obţinut de SC AA.

SRL, ajungându-se la o valoare a garanţiei pentru Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 din partea FGCR de 2.742.196 RON; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. 6/16 ianuarie 2012 în cuantum de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% (2.492.907 RON) din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în sumă de 3.116.134 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare 500.000 RON obţinut de SC AA.

SRL; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în cuantum de 330.000 RON obţinut de SC AA.;)

Valoarea prejudiciului comunicat de către Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA pentru contractele de garantare nr. x din 27 martie 2007 şi nr. x din 27 martie 2007 a fost în sumă de 4.145.459,82 RON. (884.873 euro)

În perioada 2007 - 2013, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, J., împreună cu ceilalţi membri ai grupului, a participat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 7.900.844 RON (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 8 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON; la data de 20 august 2007, APDRP efectuează plata primei cereri în valoare de 1.193.919 RON; la data de 30 ianuarie 2008, APDRP efectuează plata sumei de 744.184 RON; la data de 7 august 2008, SC Y. SRL, utilizând documente false solicită a treia tranşă în sumă de 904.171 RON (rămasă în fază de tentativă pedepsibilă), cerere retrasă ulterior. La data de 13 februarie 2009, debitul era în valoare de 1.938.104 RON; SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267; suma de 3.116.132 RON este primită drept avans de la APDRP în data de 10 iulie 2012; la data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL solicită plata sumei de 1.856.614 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 11 aprilie 2013 se solicită plata sumei de 449.000 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 3 septembrie 2013 se solicită plata sumei de 540.994 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate).

În perioada 2006 - 2015, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, J. a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani.

În anul 2008, J. a transmis fictiv părţile sociale ale SC Y. SRL în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat.

În anul 2015, în calitate de administrator al SC AA. SRL, J. a ajutat societatea comercială EE. SRL, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive să încerce obţinerea, fără drept de rambursări de TVA.

În perioada 14 august 2014 - 13 octombrie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au indus şi menţinut în eroare persoana vătămată H. SRL, producând acesteia un prejudiciu în cuantum de 1.455.915 RON (437.620,80 USD)

În calitate de asociat unic al SC AA. SRL, J. a semnat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x precum şi anexele la contract; în aceeaşi calitate, a semnat alături de administratorul SC AA. SRL şi Declaraţia nr. x din 25 septembrie 2014; în calitate de administrator al SC QQ. SRL, J. a semnat ca şi garant, Convenţia nr. x din 13 octombrie 2014; în aceeaşi calitate, a remis către H. SRL un bilet la ordin avalizat în nume propriu şi scrisoare de garanţie în scopul garantării executării obligaţiilor SC AA. SRL către H. SRL

În perioada august 2010 - august 2013, inculpaţii A., I., J. şi K., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale au indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, producând persoanei vătămate SC G. SA un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON.

J. a garantat buna derulare a contractului de credit revolving nr. x din 11 august 2010 prin emiterea a două bilete la ordin avalizate în favoarea creditorului.

Toate actele adiţionale, atât cel de majorare a plafonului cât şi actele adiţionale de modificare a termenului scadent au fost semnate şi de către K. în calitate de administrator al SC AA. SRL şi de J. în calitate de garant.

J. a garantat buna derulare a Contractului de credit nr. x din 7 august 2013 în valoare de 297.000 de euro prin emiterea a două bilete la ordin avalizate în favoarea creditorului.

La începutul anului 2015, inculpata J. încheie 2 contracte fictive de împrumut, autentificate la notar:

Conform contractului de împrumut autentificat sub nr. x din 4 februarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti, UU., mama inculpaţilor A. şi J., o împrumută pe J. cu suma de 80.000 de RON, urmând ca suma să fie restituită până la data de 1 martie 2015.

J. a garantat restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 6 imobile având următoarele numere de carte funciară: x, 21153,20236, 20356, 21511 şi 21510, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi.

Conform contractului de împrumut autentificat sub nr. x din 4 februarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., situat în mun. Bucureşti, UU., mama inculpaţilor A. şi J., a împrumutat-o pe J. cu suma de 125.000 de RON, urmând ca suma să fie restituită până la data de 1 martie 2015.

J. a garantat restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 11 imobile, neînscrise în cartea funciară, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi.

S-a constatat că ambele contracte au fost încheiate cu aceeaşi ocazie, în aceeaşi zi, ambele având şi acelaşi termen de restituire, unul foarte scurt, de nici o lună de zile.

Ambele contracte de împrumut au fost învestite cu formulă executorie de către Judecătoria Călăraşi, în urma cererilor formulate la data de 15 aprilie 2015 de împrumutătorul UU., prin încheierile din datele de 20 aprilie 2015 şi 21 aprilie 2015 date de Judecătoria Călăraşi, în Dosarele nr. x din 2015 şi y/2015.

În ceea ce priveşte implicarea sa în săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă, actele materiale săvârşite de către aceasta, constau în:

- la data de 30 martie 2015, SC AA. SRL reprezentată de J., formulează cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi cu suma de totală de 693.682 RON.

- contractul de împrumut sub semnătură privată nr. 75 din 23 noiembrie 2013 încheiat în fals între SC DD. SRL, în calitate de împrumutător, reprezentată de administrator K. şi SC QQ. SRL, în calitate de împrumutat, reprezentată de J. este depus la CC. Filiala Călăraşi pentru înscrierea frauduloasă a SC DD. SRL în tabelul creditorilor SC QQ. SRL;

- contractul de împrumut sub semnătură privată nr. 14 din 4 decembrie 2013 în valoare de 70.000 de RON încheiat în fals între SC GG. SRL, în calitate de împrumutător reprezentată de N. şi SC QQ. SRL în calitate de împrumutat reprezentată de J. este depus la CC. Filiala Călăraşi pentru înscrierea frauduloasă a SC GG. SRL în tabelul creditorilor SC QQ. SRL

Fiind audiată în cursul urmăririi penale, J. zisă J. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcină. Aceasta a recunoscut semnarea tuturor contractelor de creditare în calitate fie de administrator al societăţii beneficiare a creditului, fie în calitate de garant ipotecar, de fidejusor sau de emitent al biletului la ordin avalizat în favoarea societăţii beneficiare a creditului. Cu toate acestea, inculpata a arătat că nu s-a ocupat în fapt de activitatea niciunei societăţi comerciale, ci că s-a ocupat doar de administrarea fermei de la Vâlcelele, că nu a luat parte în procesul de luare a deciziilor, considerând astfel că este apărată de răspunderea penală.

În cursul judecăţii, inculpata a refuzat să dea declaraţii, invocând dispoz. art. 83 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

S-a reţinut că inculpata J. îi cunoştea pe toţi membrii grupului infracţional organizat, toate firmele din grup, precum şi întreaga activitate desfăşurată de acestea, apărarea acesteia fiind în sensul că "nu ştiu ce s-a întâmplat cu banii obţinuţi din credite, din punctul meu de vedere cred că au fost folosiţi tot pentru activităţile societăţilor, eu nu am fost consultată în luarea deciziilor ci doar făceam ce îmi spunea A., acesta fiind cel care se ocupa de activitatea tuturor societăţilor". Totodată, inculpata a recunoscut că a semnat documentele pentru înscrierea la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, la solicitarea fratelui său A.

Apărarea inculpatei s-a considerat că este infirmată de întregul material probator al cauzei. În calitate de asociat în societăţile comerciale deţinute de grup, aceasta semnează inclusiv deciziile de aprobare a contractării împrumuturilor bancare. Şi atunci când creditorii asaltează membrii grupului infracţional organizat, inculpata semnează, în calitate de asociat unic al SC AA. SRL, Decizia nr. 1 din 7 ianuarie 2015 prin care se aprobă contractarea unui împrumut de până la 1.000.000 de RON. Totodată, în calitate de asociat al SC DD. SRL, inculpata semnează Hotărârea nr. 1 din 9 ianuarie 2015, prin care se aprobă contractarea unui împrumut de până la 200.000 RON.

Aceasta a recunoscut încheierea fictivă a celor două contracte de împrumut:

"Precizez faptul că cele două contracte de împrumut încheiate în februarie 2015 între mine şi mama mea UU. nu reprezintă realitatea în sensul că nu am primit în fapt aceşti bani. Motivul pentru care au fost încheiate aceste contracte de împrumut a fost pentru a se evita scoaterea la executare silită a terenurilor pe care le deţineam.

Era vorba de debitele pe care le înregistrau societăţile comerciale şi pe care eu le garantasem în calitate de fidejusor.

Fratele meu A. a avut iniţiativa încheierii acestor contracte."

Din interceptările convorbirilor telefonice, a rezultat faptul că J. ţine permanent legătura cu I., K. şi A. referitor la probleme curente de administrare a afacerii, se interesează de intrările de bani, se duce la primărie, la bancă şi unde nevoia desfăşurării activităţii o cere. Aceasta are acces la documentele şi ştampilele societăţilor.

Datorită problemelor pe care societăţile le au cu datoriile, acestea având popriri pe conturile bancare, membrii grupului deschid alte conturi bancare la alte bănci, aspect cunoscut şi de către J., astfel cum rezultă dintr-o convorbire telefonică purtată în data de â02 martie 2015 cu K.:

K.: Alo?

J.: Bună dimineaţă şi la mulţi ani!

K.: La mulţi ani doamna I., bună dimineaţa!

J.: Eu astăzi, bine sunt în drum spre Bucureşti, am o altă programare.

K.: Da.

J.: Şi nu ştiu la ce oră ajung.

K.: Aha.

J.: Trebuie să vă interesaţi la Trezorerie dacă au intrat banii ăia la II.

K.: Ă da, păi o să meargă doamna XXXXXXXXX. că am înţeles că are puţină treabă acolo şi o rog eu să treacă să întrebe.

J.: Aşa, să treacă să întrebe, dacă au intrat să te sune ca să faci.

K.: Transferul?

J.: Transferul dar ar trebui făcută şi o plată la Impuls.

K.: Păi ă şi plata din trezorerie să o facem, la Impuls?

J.: Ei şi dacă o facem mâine dacă, măcar să fi intrat.

K.: Şi în ce bancă să-i transfer?

J.: Dă-i în QQQQQQ.

K.: QQQQQQ.

J.: Până om vedea pe unde om mai, nu trebuie să începem să lucrăm cu NNNNN. şi om mai vedea cu ce bănci.

K.: Aha, deci până acum deocamdată îi dau în QQQQQQ.?

J.: QQQQQQ. da ca să putem să plătim Impulsul mâine.

K.: Da, da, da am înţeles.

J.: Da, bine şi sun-o pe HHHHHHHHH. să îţi dea livrările de lapte de săptămâna asta.

K.: Da o sun.

J.: Cantităţile ca să le am mâine dimineaţă să le fac factura la alea.

K.: Da, da, da o sun imediat să mi le transmită.

J.: Da.

Faptul că J. nu este străină de afacerile grupului a rezultat şi din faptul că aceasta nu este mirată în momentul în care primeşte somaţii de la executorii judecătoreşti. Astfel, în data de 12 martie 2015, aceasta o sună pe I. pe care o înştiinţează că a primit 3 somaţii:

I.: Da.

J.: I. unde a băut beţivul ăsta iar?(...)

J.: E bine, până duminecă stă numai beat iar să se facă creieri ţăndări, mi-a venit vreo trei plicuri de la executori, mie două pe numele meu, unul pe N.

I.: Da.

J.:Ce dracu le fac, îl sun pe YYYYYY., ce le fac?

I.: Lasă-le trimite-le mâine.

J.: Aha.

I.: Şi vedem.

Din discuţia purtată în data de 11 septembrie 2014 între inculpaţii I. şi L., rezultă faptul că şi J. se ocupă de gestionarea banilor grupului:

L.: - Hai că a fost o problemă cu banii de la KKKKKKKKKKK.!

I.: - De ce?

L.: - Io când am scris atuncea, l-am sunat pă LLLLLLLLLLL.:

"LLLLLLLLLLL., zi-mi şi mie cât a adus KKKKKKKKKKK.!" şi, în loc de 35 de tone, 200, mi-a zis ori am înţeles io 32,200, ştii?! Şi acum am verificat caietul, zi(...) care-i la basculă! Că’s cu J. aicea!

I.: - Da!

L.: - Şi de fapt aşa este, 35,200 şi i-am dat lu’ KKKKKKKKKKK. toţi banii, adică i-am mai dat 20 de milioane în plus!

I.: - Mhî!

L.: - Şi n-am să-i dau! Sori! Mda!

I.: - Păi nici io nu ştiu dacă mai am. Să-ţi dea J.! Io nu mai am!

L.: - Îmi dă J.! Păi de-aia, io te-am sunat să ştii, de-asta! Că specific! Îţi zic io când ne vedem!

I.: - Da!

L.: - Da! Bine I.! Bine, bine!

Din discuţia purtată în data de 16 septembrie 2014 între J. şi I., rezultă faptul că J. are acces la toate ştampilele societăţilor:

I.: - Da!

Doamna: - I.?

I.: - Da!

Doamna: - M-a sunat domnul BBBB.! Cu ce ştampilă să mă duc, cu AA.-ul?

I.: - Te uiţi pe hârtie când vine!

Doamna: - Păi mă găsesc cu el la pădure!

I.: - O să văd cum o să îţi spun!

Doamna: - Io nu ştiu, nu mi-a zis...

În continuarea discuţiei redate mai sus, I. îi trimite SMS inculpatei J. cu privire la societate. SMS -ul are următorul conţinut:

"Y." (n. n. SC Y. - societate în insolvenţă)

Din discuţia purtată în data de 17 februarie 2015 de către I. cu o persoană rămasă neidentificată, rezultă că J. face diverse comisioane pentru grup:

X.: Da, alo?

I.: Îmi dai şi mie ceva, (...) BB.

X.: Da stai aşa să mă uit, stai o secundă, ce avem DD. şi QQ. nu?

I.: DD., QQ. schimbare de sediu şi AA. .

X.: AA. e gata.

I.: Ha?

X.: AA. era gata, stai să vedem, stai să verific, DD. nu este încă gata.

I.: Da.

X.: Nu-i certificatul, stai să vedem QQ., QQ.?

I.: Da.

X.: Hai că te sun, te sun în două minte să verific, da?

I.: Şi vezi şi AA. dacă a ieşit.

X.: AA. a ieşit, da.

I. A ieşit a, bine dacă vine J., J. o trimit pe ea să, da.

X.: Da, aha bine mă, bine te sun.

Apărarea inculpatei J., în sensul că nu se interesa de ceea ce semna, că semna numai la cererea lui A. este infirmată şi de discuţia purtată în data de 25 februarie 2015 de inculpată cu I. În această discuţie, I. îi cere expres inculpatei J. să citească contractele pe care le semnează:

I.: Vezi că îţi trimit nişte contracte.

J.: Da.

I.: Pentru terenul ăla al tău.

J.: Da.

I.: Cu II. să le semnezi, te uiţi şi tu, vezi că e, tre să semnezi şi pe anexă.

J.: Aha, da.

I.: Pe fiecare contract în parte şi la alea care le-ai avut între J. şi Ilco.

J.: Aha.

I.: Am făcut acte de reziliere.

J.: Aha.

I.: Şi e prins la fiecare contract în parte câte trei exemplare de rezilieri.

J.: Aha, aha.

I.: Şi să le semnezi şi pe alea.

J.: Da.

I.: Bine.

Din discuţia purtată în data de 26 februarie 2015 între J. şi A., rezultă faptul că J. este la curent cu toate aspectele activităţii grupului:

A.: J.?

J.: Da.

A.: Atunci când ai fost la notariat cu aia lui SS. zici că nu ai luat nici un act?

J.: Nu mi-a dat nimic.

A.: trebuie să te duci acolo că trebuie să-l trecem în tabelul creditorilor la "QQ.".

J.: Da.

A.: La masa credală domnul cu armăsarii.

J.: Da.

A.: Şi cu suta aia de hectare să mai aştepte puţin, care s-a pus pe listă.

J.: Să aştepte.

A.: Da, venim şi noi sunt cu L. vin spre Bucureşti, sunt pe autostradă, aţi ajuns la notar?

J.: Da.

A.: Da bine.

J.: Păi ce tu ai treabă tot aici?

A.: Nu eu avem altceva nişte acte să-i duc lui YYYYYY. dar dacă doamna I. s-a repezit ca raţa la muci, mă rog, bine.

J.: Bine.

În momentul în care executorii judecătoreşti vin la faţa locului pentru a vedea bunurile aflate în garanţie, membrii grupului aduc în stare deplorabilă aceste bunuri. Astfel se întâmplă şi în data de 2 martie 2015 când, la solicitarea lui A., J. şi L. se ocupă de aranjarea unui imobil ipotecat - un spaţiu comercial din Vâlcelele, pe care inculpaţii îl denumesc - la MMMMMMMMMMM. Discuţia dintre cei doi este următoarea:

J.: Auzi cine mai are cheie la lacătul ăla la NNNNNNNNNNN.?

L.: Eu şi le am la mine.

J.: Mi-a zis ca să iau linoleul ăla de jos de acolo şi să lăsăm uşa aşa descuiată.

L.: Aha, aha hai când vin eu J. după amiază.

J.: Aha.

L.: Mai stau vreo, bine că mi-ai zis.

J.: Da (...) să-l iau de acolo că o să vină.

L.: Păi ce rost are.

J.: O să vină băieţi ăştia că a trimis înştiinţare.

L.: Gata, bine, bine.

J.: Bine.

În data de 11 martie 2015, J. îl sună pe A. căruia îi spune că au venit angajaţi ai statului pentru a efectua un control la SC GG. SRL J. arată că i-a minţit pe aceştia, că SS. s-a mutat de acolo înainte să vină ea. A. îi transmite surorii sale, să îi gonească dacă mai vin pe acolo:

J.: Aha, auzi a venit unii îl caută GG. pe SS.? A venit în curtea.

A.: Spune-i să-l caute.

J.: Păi i-a uitaţi că aicea are sediu, ce are sediu domnule nu vedeţi că e Călăraşi (...) dar înainte n-a avut aici, păi înainte a avut, cum nu ştiţi cine e, păi înainte a fost altcineva care avea sediul aici de când s-a mutat de aici eu de unde să-l cunosc pe ăsta.

A.: Cu ce ocazie vi, mă tragi ma-ta la răspundere cine eşti tu.

J.: Păi are de plată un miliard şi nu ştiu cât.

A.: Păi de unde până unde are de plată?

J.: Păi eu de unde să ştiu, nu ştiu.

A.: O avea impozit pe profit poate?

J.: Nu ştiu.

A.: Să caute să-l execute pe SS. şi cu uitaţi aicea, îi dai afară, ieşi de aici, cu cine te-a trimis aici, du-te şi la adresă dă-te dracu de aici de jegos, bine.

J.: Bine.

În continuarea discuţiei din data de 11 martie 2015, A. îi spune inculpatei J. ca, în cazul în care mai vin să se interesează de SC GG. SRL, să le ia actele ca să vadă şi ei despre ce este vorba, cu motivarea că le vor transmite ei martorului SS.:

A.: Uită omul ce are să îţi spună până răspunzi tu.

J.: Vorbeam cu I. că trebuie să-mi trimită nişte acte lui IIIIIIIII.

A.: Când vin ăştia de la finanţe şi întreabă de GG. şi de DD. ia-ale actele, să vedem ce drace sunt, înştiinţări, somaţii să le ducem acte să le ducem să le ducem pe dracu să-i ia, că pe urmă cică ne sustragem şi îl anunţăm şi pe SS. ăla.

J.: Aha.

A.: Am trimis-o pe HHHHHHHHH. după ei prin sat să vedem dacă i-o mai găsi.

J.: Aha.

A.: Poate te cheamă la control dracu, la DD. sunt eu administrator.

J.: Păi a întrebat de SS. că unde-i SS., cine-i SS., nu ştiu domnule cine este.

A.: I-ai mă actele şi zi lasă că i le dau eu mă că-l cunosc, nu-i aicea acuma, că-i plecat la dracu să te ia.

J.: Dar nu am ştiut.

A.: Păi ca să ştii de acum încolo.

J.: Da.

În data de 12 martie 2015, J. o sună pe I. pentru a-i spune că a primit trei somaţii de la executori, două pe numele ei şi una pe numele fiului său - N.:

J.: I. unde a băut beţivul (A.) ăsta iar? (...)

J.: E bine, până duminecă stă numai beat iar să se facă creieri ţăndări, mi-a venit vreo trei plicuri de la executori, mie două pe numele meu, unul pe N.

I.: Da.

J.: Ce dracu le fac, îl sun pe YYYYYY., (S.) ce le fac?

I.: Lasă-le trimite-le mâine.

J.: Aha.

I.: Şi vedem.

J.: Da.

În data de 13 martie 2015, J. îl sună pe A. pentru a-l anunţa că a mai sosit o înştiinţare de poprire pe SC II. SRL Din toate aceste discuţii telefonice redate mai, instanţa a constatat că toate adresele de executare silită, poprire, precum şi adresele de la organele de stat, vin la sediul declarat al societăţilor comerciale din com. Vâlcelele, inculpata J. fiind prima care ia cunoştinţă de ele. De-a lungul timpului, astfel de adrese au fost extrem de numeroase, astfel că apărarea inculpatei cum că nu ştia despre activitatea firmelor, nu a fost primită:

(...)

J.: A venit pe II. de la Birou executor OOOOOOOOOOO., adresă de înfiinţare poprire către SC II.

A.: Aşa, cu ce ocazie?

J.: Zice, urmare a cereri formulată de către creditarea SC DDDDDDDDDDD. cu sediul aşa, din care solicită executarea silită executarea silită a debitoarei SC DD. SRL

A.: Păi şi ce treabă are cu II. nu înţeleg?

J.: Păi eu de unde să ştiu, zice adresă de înfiinţare poprire către SC II. prin care solicită executarea silită a debitoarei SC DD.

A.: Da nu ştiu să i-o dau la avocat vin acuma la Vâlcelele cu Cătălin. (Q.)

J.: Aha, bine.

A.: Deci are DD. debit la ei şi el a găsit pe o firmă pe stradă.

J.: Vrea să i-o facă poprire II. pentru DD.

A.: Să plătească DD. ăsta II. pentru DD. nu?

J.: Da, da, da cam aşa.

A.: Păi şi eu aş vrea să plătească cumnată-tu datoriile mele, n-ar fi bine?(...)

În data de 19 martie 2015, A. discută cu J. Mulţi dintre membrii grupului infracţional organizat (A., I., J., L.) au încheiat contracte fictive de împrumut, autentificate la notar, împrumuturi garantate cu ipotecă pe bunurile lor, în scopul de a sustrage aceste bunuri de la executare silită, cu motivarea că există deja o creanţă anterioară pe aceste bunuri. De această manieră a procedat şi J. care a încheiat astfel de contracte cu părinţii ei. Această discuţie se referă la contractele de împrumut încheiate şi fictiv şi demonstrează faptul că J. este implicată activ în activitatea grupului:

J.: - Da!

A.: - Mai ştii când am făcut ultimu act la notar, acolo cu tine, la BUCUREŞTI?

J.: - Tre să mă uit în contractele alea dă împrumut şi-ţi spun!

A.: - Du-te şi te uită dar, ăla, cârnatu ăla a dat la PRIMĂRIE!

J.: - Da!

A.: - Primăria i-a dat cu ce ţi-a găsit în Registru Agricol pă tine, dar el trebui să se intereseze la Cartea Funciară, dă-l în morţii mamii lui!

J.: - Păi, ăă.

A.: - Toate, toate, împrumuturile care le-ai făcut, ăsta, zi, notaru de la Bucureşti a cerut Extras de Carte Funciară,

J.: - Da!

A.: - Au venit libere de sarcini şi ai făcut, ăă, le-ai pus gaj şi te-ai împrumutat, ce Cristosu' mamii lui tot o dă de gard atât?

J.: - Stai să, ca să vezi cât, cât de ai dracu ar pu, a putut să fie nenorocitu' ăsta de GABI şi cu aia, care ai măscărit-o, ai făcut-o ca pă dracu'! Aşa ca chestie, oricum nu putea să zică nimic, da' fii atent, ăia când ăsta, când i-a trimis adresă la Primărie, a trimis decât cu tarlalele, alea care n-am avut io carte funciară, alea primele care m-am dus cu carte funciară, ăsta nu le-a mai solicitat, că alea s-a înscris primele, c-a fost Carte funciară, (neinteligibil)

A.: - Păi stai puţin, stai puţin, că nu înţeleg, păi ăştia la Primărie ştia la ce ai tu carte funciară şi la ce nu ai?

J.: - Nu! Deci executoru' când a trimis, noi când, io când m-am dus prima dată să fac împrumutu l-am făcut pă ce am avut, am avut cinci cărţi funciare io făcute!

A.: - Da!

J.: - Aşa, opt hectare şi nu ştiu cât!Şi când s-a dus deja, cred că o fi şi cerut la momentu' respectiv, alea deja nu mai era, era scoase din schemă, alea care am avut io cărţile funciare!

A.: - Da!

J.: - El, când a trimis la Primărie, a trimis pă toate tarlalele în afară dă alea cu cărţile funciare, în afară dă alea opt hectare!

A.: - Cine a trimes, executoru'!

J.: - Executoru', în afară dă, deci p-alea opt hectare cu cărţi funciare, p-alea nu le-a trecut el, când a trimis la Primărie să-i dea certificat fiscal, japiţa asta a lu RRRRRRRRR., deci a, el a scris adresă, să-i dea certificat fiscal pă tarlalele alea care le-am avut io, carte funciară, ăă, şmechera asta a lu' SSSSSSSSS., asta a trimis şi la ce am avut io, deci la tot la tot, la tot terenu',

A.: - Da, da, da!

J.: - Fă-i nenorocito, păi dacă ăla ţi-a dat 11 tarlale, la care să-i dai certificat fiscal, tu de ce ai dat pă 16, nu vezi cât dă răutate, nu vezi ce răutate! I-a trimis certificatul de la Primărie, că m-am uitat io pă el, că-i şi o copie după certificatu' fiscal, şi ăla a bifat dăcât alea care le-a cerut el, atât, nu celelalte care nu le-a găsit, zic, uite tu.

A.: - Da, e, păi ce, numai aia e de vină?

J.: - EE, numai aia, da vreau să spun ca chestie, iar şi cu TTTTTTTTT., că-i semnătura lu' TTTTTTTTT.!

A.: - Deci ăla cere două mere şi-i dă adeverinţă că ai trei mere!

J.: - Exact! Cât dai, numa aşa, deci oricum nu avea ce să facă, mă da dacă ăla ţi-a cerut două mere, de ce i-ai dat trei?Şi în al doilea rând aşa ca chestie, băi J., uite a venit, nu ştiu ce, trimitem aia! Oricum nu avea ce să facă, dar aşa ca chestie, o informare, să-ţi demonstrez câtă răutate poa' să aive şi pă mine nenorocita aia a lu' RRRRRRRRR. şi pă TTTTTTTTT.!

A.: - Ee, pă toţi dă-i dracu să-i ia! Cum să naibă, acuma, nu ştiu dacă ţi-a zis I., a ce, a sunat-o stropitoarea aia dă (neinteligibil, probabil, UUUUUUUUU.),

J.: - Aa, mi-a zis!

A.: - Că a intrat dracii în el, fir-ar mă-ta a dracu să fie, ţi-e frică acum nu?

J.: - Ee, vezi dă treabă că, ăă, cur mare ăla, urâtu ăla a lu' VVVVVVVVV., cred că s-a interesat mai bine sau chiar, sau chiar domnu' Primar, că dacă stă toată ziua în Primărie, citeşte.

A.: - Nu stă el,

J.: - C-a văzut,

A.: - În cererea care s-a făcut dă islaz, s-a făcut referire la articole din lege! Şi-a intrat pă internet şi a citit!

J.: - Exact! Şi dacă tot stă toată ziua în Primărie, a citit şi-a văzut că nu-i de glumă ce spune.

A.: - Da, da!

J.: - De, deputatu' şi cu viceprimaru'.

A.: - Da, şi jarteaua aia că vrea să ne găsim, neapărat, ca să vorbească despre pământu' lu' N., îl doare burta!

J.: - Păi normal, îl doare burta, de ce să nu i-l dau lui de bună voie şi mi-l dă! E ca şi al meu, dăcât că mi-l cumpără, îmi face mie un bine.

A.: - Făcea-l-ar dracii ghem să-l facă,

J.: - Când mi-a cumpărat, i-a cumpărat ăă, când i-a dat casele alea lu' ăsta, a lu (neinteligibil)

A.: -Lu WWWWWWWWW.

J.: - Da, WWWWWWWWW. s-a achitat de el, i-a zis:, măi şefu', dracu lacu, hai că am bani să facem acte, ce N., nu te dă nimeni afară,,

A.: - Ee, nu mai vrea să i le dea!

J.: - Păi, sau să-l aibe la mână!

A.: - Dracu' să-l ia cu mama lui cu tot! Ă, ăla degeaba se strofoacă, căcatu' ăla de acolo, dăcât în cel mai rău caz cu aia, dar cu aia, trebuie făcut aşa, cum ţi-am zis!

J.: - Mă duc acum acasă şi, mă uit!Da. .

A.: - Da n-are cum, pentru că ăla, notaru', ăla nu făcea actu' de împrumut, el ce cerea la cartea funciară, îi venea de la cartea fu, funciară, că e liber de sarcini!

J.: - Da!

A.: - Ăla are acte, precum c-a făcut contractu' de împrumut liber de sarcini, de ce-a cerut, cerea d-ăla de informare?Nu pentru asta?

J.: - Da!

A.: - Că în momentu' când ai ceva grevat de sarcini, notaru' nu-ţi mai face altu', decât zicea

J.: - Aha!

A.: -:, dacă vrei dă rangu' doi, cu aprobarea lu' ăla, primu'!

J.: - Aha, aha!

A.: - Da da sunt curios, pă trei martie ai zis, nu?

J.: - PĂ trei, pă două martie a trimis adresă ăsta, VVV. ăsta la Primărie şi imediat pă 3 martie i-a trimis certificatul fiscal, domnu' TTTTTTTTT.!

A.: - Deci mai repede, mai repede cum, ca nouă când ne ducem dă cerem un certificat!

J.: - Exact, cred că a stat până seara să-l facă asta!

A.: - Da!

J.: - Numai să-l trimită!

A.: - Da, da, da, da, da! Da, şi cică merită iertaţi ăştia împreună cu dinţii încălecaţi, merită iertaţi ăştia! Bine!

J.: - Bine!

Tot în data de 19 martie 2015, după ce discută cu S., A. îi transmite inculpatei J. să nu remită niciun document solicitat de executorul judecătoresc:

A.: - J.?!

J.: - Da!

A.: - Vezi că am vorbit cu S. ! Nu-i transmiţi nimic lu nemernicu' ăla (executorul judecătoresc) !

J.: - Aha!

A.: - Dacă este, poa' să te amendeze pân' la zece milioane, îţi plătesc io amenda, că, încă nu au venit alea că au fost trecute în Registru la OCPI, că nu ştiu ce, ele sunt operate da ' n-au venit!

J.: - Aha!

A.: - Şi p-ormă dacă îi explici despre ce este vorba, îi vine idei

J.: - Aha!

A. Să-i dea, să atace actele

J.: - Da!Da!

A.: - Nu-i dai nimic, nu-i dai, el e plătit de G., să, să plătească, să vină, să alerge, d-aia are cheltuieli de executare!

J.: - Da!

A.: - Nu-i dai niciun fel dă nimic, da, niciun răspuns!

J.: - Aha!

În data de 20 martie 2015, A. o sună pe J. Printre altele, A. îi spune acesteia despre problemele pe care le are cu executarea silită pornită de SC G.:

(...)

A.: - ĂĂ, am uitat să te întreb astăzi, nu ţi-a dat nicio adresă de la, n-a venit nicio adresă de la Primărie pentru II.!

J.: - Nu! (...)

J.: - Are treabă cu citaţiile primite de la mine, ţi-a dat Q. alea trei plicuri?

A.: - Nu mi le-a dat! Nu-i da niciun răspuns lu ăla mă, e pământu gajat, dă-l dracu,

J.: - Păi nu e, că e, tot dă la ăla e toate trei, şi este şi pă LLLLL., mie, pă J., a trimis şi pentru A. şi I.!

A.: - Ca să-i transmită averea?

J.: - EE, scrie cu toate tarlalele de pământ de alea,

A.: - Păi bun, (neinteligibil)

J.: - deci scrie, da, scrie (neinteligibil)

A.: - Ee, la AA., a transmis la G. hotărârile de divorţ, alea şi G. acuma, deschide acţiune, mi-a spus cineva de la G.,

J.: - Aha!

A.: - G. deschide, nu-i dau nume, lucrează acolo,

J.: - Da!

A.: - Da mi-a zis, că a auzit la jurist, avocaţi ce dracu au ei acolo (neinteligibil) că noi am divorţat, am drăcit, am belit, ce-am făcut noi p-acolo şi ne dă în judecată, ne dă în judecată pentru nulitatea absolută a contractului, dă-i dracu să-i ia, un an jumate durează! Da oricum, n-are nicio dreptate, că ei vrea să devină alea pă, ăă, persoană fizică, ca să poa ' să execute pă mă-sa!

J.: - Aha, aha!

A.: - Da, şi i-ai dat plicurile lui Q., zici?

J.: - I le-am dat lu Q. da, da nu, nu le-a dat nu ştiu de ce, i-am zis să le (neinteligibil)

A.: - EE, i le-o fi dat lu I. poate,

J.: - Da! (...)

În data de 23 martie 2015, A. o sună pe J. căreia îi spune că a căutat-o un executor judecătoresc de la Bucureşti, dar că i-a spus că este plecată. O îndeamnă să nu răspundă la telefon. J. îi spune că a sunat-o şi pe ea, dar nu a răspuns la telefon, că are numărul lui memorat:

J.: - Da!

A.: - Vezi că te caută şmecheru ăla de executor de la BUCUREŞTI, i-am spus că eşti plecată la BUCUREŞTI!

J.: - Ştiu că m-a sunat şi nu i-am răspuns că-i am număru în memorie!

A.: - Da,

J.: - A sunat dă patru ori

A.: - Zic: "ştiu că e plecată pe la Bucureşti, şi că dacă-i permit, cu doamna aceea să facă o notă de constatare, care doamnă, mă? De la vaci! Păi ce treabă are una cu alta, mă?

J.: - Ce notă de constatare vrea?

A.: - Nu ştiu

J.: - aa!

A.: - Nu-i răspunde nimic şi dă-l dracu să-l ia!

J.: - Da!

Şi din discuţia purtată în data de 24 martie 2015 între J. şi A., rezultă acelaşi aspect - toate înştiinţările pe societăţile deţinute de grup, trec pe la J.:

A.: - Da!

J.: - Ete ce scrie aici:, Prin prezenţa, ca răspuns la adresa dumneavoastră, zice, cu înregistrat aşa, cu număru din 19.02 vă comunicăm următoarele: la adresa unde este înregistrată această societate, mai figurează şi alte societăţi comerciale, acestea având datorii către bugetul local al comunei astfel:SC AA.

A.: - Ex. .

J.: - SC AA.

A.: - Extraordinar!

J.: - SC DD. cu 313, SC Y. cu 87 dă mii, ăă SC GG., SC QQ.!

A.: - Aşa!

J.: - Vă rugăm să ne comunicaţi dacă în cadru acţionarului SC II. sunt şi alţi acţionari ai societăţilor sus menţionate! Măi nenorocitule, păi dacă ţi-a adus certificatu ăla dă draci, tu n-ai văzut că nu mai e nimeni!? În sfârşit:, din adresa primită de la dumneavoastră reiese că deţineţi un număr de 1010 capete, animale înregistrate în RNE, dar în conformitate cu evidenţele Primăriei Vâlcelele, societatea dumneavoastră nu figurează cu clădiri şi terenuri intravilan, în proprietate sau închiriate!

A.: - Şi ca, care-i problema?

J.: - Păi, să declari să-ţi ia banii, cred., În momentu de faţă suntem în plin proces de inventariere a islazului comunal pentru scoaterea acestuia la licitaţie, astfel că cererea dumneavoastră precum şi celelalte cereri de solicitare a pajiştilor vor fi analizate în prima şedinţă a Consiliului Local Vâlcelele, având ca urmă, ca în următoarea perioadă conform legii să întocmim caietul de sarcini şi documentaţia necesară licitaţiei!

A.: - Da, da, da! Şi nu ştiu ce legătură o avea că figurează mai multe societăţi acolo

J.: - Păi nu ştiu!

A.: - Da, aşa le-a învăţat domnu Deputat!

J.: - Da

A.: - Da, da, da, da, da!

J.: - Cică e în plin proces de inventariere şi scos la licitaţie şi ei deja a semnat ieri, islazu aici!

A.: - Lasă-i aşa, să, lasă-i să-i faci, să-şi facă de cap!

J.: - MHm! Da!

A.: - Da nu ştiu cum, hai că-l sun io pă bot flocos! Îl sun io pă bot flocos acum.

J.: - Mhm, bine.

A.: - Da, bine!

În data de 24 martie 2015, I. discută cu J., spunându-i că pe drum dinspre Vâlcelele spre Călăraşi a văzut o maşină a ITM-ului şi o îndeamnă să spună lucrătorilor să se ascundă:

I.: - Vezi că m-am întâlnit cu o maşină de la ITM, să ducea încolo spre, deci io am ieşit din FLOROIACA, ea intra!

J.: - Ăă, să-i zic lu ZZZ.

I.: - Sună-l să împrăştie dup-acolo.

J.: - Bine,

I.: - Vezi, hai repede sună-l!

J.: - Bine, bine!

I.: - Sau du-te, nu ştiu!Bine!

J.: - Bine!

În data de 30 aprilie 2015, A. o sună pe J. căreia îi spune să trimită nişte şoferi în Bulgaria după furaje. Totodată, îi spune inculpatei să le ştampila societăţii AA. SRL:

(...)

A.: Şi să-i dai ştampila lui AA. că vine cu marfă pe AA.

X.: Aha.

A.: Să o pună pe CMR-uri acolo.

X.: Da.

A.: Contracte, pe dracu, pe lacu.

X.: Da, da.

A.: Şi are telefonul lui bulgarul ăla, tot.

X.: Da bine. (...)

În discuţia din data de 3 mai 2015, purtată între A. şi J., cei doi discută despre posibilitatea de a-şi recupera imobilele scoase la licitaţie. Aceştia stabilesc următoarele: cu casa părinţilor din Vâlcelele este simplu - o cumpără părinţii dar cu apartamentul din Călăraşi a inculpatei este mai greu pentru că sunt mai mulţi creditori:

(...)

A.: De la cine zici că a venit plic?

J.: De la nişte executori de la Slobozia în legătură cu creditul de la D.

A.: Aha, şi când a zis că vine pe 8?.

J.: Da.

A.: E să vedem ce dracu să-i ia or vrea, trebuie evaluare trebuie contestat, trebuie până când (...) ceva.

J.: Şi aici şi la Călăraşi, şi mi-a venit şi mie şi lui mama şi lui tata.

A.: Când o fi te duci cu ei să facă aia acolo tre să vină evaluator să facă evaluarea, contestăm evaluarea până facem vindem ce vindem şi (...), aici la Vâlcelele e simplu că poate să cumpere tata şi cu mama, decât la tine trebuie să ne gândim, că dacă cumperi tot tu e sechestru la nenorociţii ăialalţi, devine liber de sarcini.

J.: Da, da.

A.: Devine liber de sarcini şi pe urmă pune ăilalţi, fi-r-ar ei al dracului, bine.

În data de 20 mai 2015 I. contactează postul telefonic al inculpatei J. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"Vezi că o să te caute unii de la poliţie în legătură cu o filă CEC. O să te sune un număr cu 759 la sfârşit. Răspunzi şi spui că nu eşti în localitate şi stabileşti o zi săptămână viitoare joi vineri."

În data de 26 februarie 2015, la ora 14:34:44, postul telefonic utilizat de inculpatul A. o contactează pe inculpata J. Din această discuţie, a rezultat faptul că J. a cunoscut încă din momentul încheierii contractelor de împrumut false, autentificate la notar, că acestea vor fi folosite pentru înscrierea frauduloasă la masa credală:

J.: Da.

A.: J.?

J.: Da.

A.: Atunci când ai fost la notariat cu aia lui SS. zici că nu ai luat nici un act?

J.: Nu mi-a dat nimic.

A.: trebuie să te duci acolo că trebuie să-l trecem în tabelul creditorilor la "QQ.".

J.: Da.

A.: La masa credală domnul cu armăsarii.(face referire la L. zis L.

J.: Da.

A.: Şi cu suta aia de hectare să mai aştepte puţin, care s-a pus pe listă.

J.: Să aştepte.

A.: Da, venim şi noi sunt cu L., vin spre Bucureşti, sunt pe autostradă, aţi ajuns la notar?

J.: Da.

A.: Da bine.

J.: Păi ce tu ai treabă tot aici?

A.: Nu eu avem altceva nişte acte să-i duc lui YYYYYY. dar dacă doamna I. s-a repezit ca raţa la muci, mă rog, bine.

J.: Bine.

Şi martorii audiaţi în cauză au confirmat situaţia de fapt expusă mai sus:

Martorul XXXXX. - care, în cursul anului 2009 a lucrat pentru aproximativ 6 luni de zile pentru A. ca medic veterinar:

"În această perioadă am cunoscut-o şi pe J. zisă J., pe soţia lui A. - I., pe fiul lui A. - S. (...)

J. zisă J. era mâna dreaptă a lui A. la fermă. Ea se ocupa şi de aducerea zilierilor de la Dragalina cărora le zicea - negri pe plantaţie."

Martorul BBBB.:

"În anul 2012, am fost contactat de inculpatul A. care ştia că sunt de formaţie inginer. Acesta m-a rugat să colaborez cu el în implementarea unui proiect FADR (...)

Responsabilul din partea societăţii pentru proiect era J. Toate documentele cu privire la proiect provenite de la SC AA. SRL erau semnate de J., în calitate de responsabil de proiect. De fiecare dată, îi explicam inculpatei J. detaliile tehnice pentru a înţelege ceea ce semnează. Îi citeam acesteia inclusiv documentele emise de consultant."

Martorul IIII.:

"Am început colaborarea profesională cu societăţile administrate de LLLLL. şi apropiaţii acestora, fiind angajată cu contract de muncă, cu timp parţial pentru trei dintre societăţi şi anume SC AA. SRL Vâlcelele, SC II. SRL Vâlcelele, SC EE. SRL Vâlcelele şi SC QQ. SRL Vâlcelele. Începând cu 01 noiembrie 2014, dată la care am fost prima dată angajată la SC AA. SRL Vâlcelele, am desfăşurat activităţi exclusiv de contabilitate. Declar că am fost angajată pentru a ţine contabilitatea pentru societăţile menţionate mai sus de către A., iar pe parcursul activităţii desfăşurate de mine în cadrul celor patru societăţi comerciale A. şi J. au fost persoanele cu care colaboram, tot ei punându-mi documentele la dispoziţie în vederea realizării situaţiilor contabile. Pot spune că acestea erau persoanele care controlau societăţile comerciale descrise, deşi erau administrate în drept de altcineva."

Şi angajaţii fermei din Vâlcelele au declarat acelaşi lucru- respectiv faptul că inculpata J. avea un rol important în această locaţie:

Martorul DDDD.:

"Am lucrat pentru A. în perioada 2009 - 2014 în funcţia de mecanic agricol. Precizez că lucram doar pe tractor. Dispoziţiile privind activitatea zilnică le primeam de la A. şi J. Precizez că în toată această perioadă de timp am fost angajat pe SC AA. SRL"

Martorul ZZZ.:

"Dispoziţiile privind lucrările ce trebuiau efectuate într-o zi erau date de A. Însă având în vedere faptul că acesta de multe ori nu se afla la fermă J. ne transmitea ce lucrări să efectuăm într-o zi. (...)

J. îmi spunea "vezi că de azi lucrezi pe SC AA.", apoi pe SC QQ. SRL Chiar i-am cerut inculpatei să-mi scrie pe o hârtie denumirea firmei pentru că nu ţineam minte. Am auzit şi de firma SC DD. SRL dar pe această firmă erau angajate alte persoane."

Martorul EEEE.:

"Am fost angajat iniţial pe SC AA. SRL iar apoi trecut pe SC II. SRL Dispoziţiile privind activitatea zilnică le primeam de la A. sau J."

Martorul QQQQ.:

"M-am angajat la A. începând cu luna octombrie 2011 până în luna iunie 2014, pe funcţia de şofer camion. Dispoziţiile privind transporturile pe care eu trebuia să le efectuez mi le dădea A. şi J. (...) Arăt faptul că în calitate de şofer eu completam şi semnam CMR-ul pe care i-l înmânam lui J.".

Martorul FFFF.:

"Lucrez la A. din anul 2007 pe funcţia de tractorist. Primeam dispoziţiile privind activitatea zilnică de la A. sau J.

Iniţial am lucrat pentru SC III. SRL, apoi SC AA. SRL iar în ultimul timp am fost trecut pe SC II. SRL"

Martora SSSS.: "La cererea lui J. am semnat un documente în legătură cu obţinerea unor sume de bani, dar nu ştiu exact de am semnat. Abia atunci când mi-am dat demisia am aflat că eram şi eu angajată la QQ."

4. K., secretara liderului A. aderă la grupul infracţional organizat, începând cu anul 2008. Iniţial are o activitate redusă ca importanţă, treptat devenind unul dintre membrii de bază ai grupării, care figurează ca asociat şi/sau administrator într-o multitudine de firme deţinute de grup.

- K. efectuează depuneri de numerar pentru SC III. SRL

- K. figurează în calitate de administrator în SC AA. SRL în perioada 5 februarie 2010 - 2015; Împuterniciţi în bancă în perioada de activitate a firmei sunt A., P., K. şi J.

- Se ocupă de înfiinţarea SC FF. SRL împreună cu I. şi S.

- K. figurează în calitate de administrator în SC JJ. SRL în perioada 8 iunie 2010 - 29 noiembrie 2010; Împuternicită în bancă este K.

- K. figurează în calitate de administrator în SC DD. SRL în perioada 10 aprilie 2012 - 2015

- Inculpata este împuternicită în bancă să facă operaţiuni şi pe seama SC GG. SRL şi SC QQ. SRL

- K. se ocupă de înfiinţarea societăţilor-fantomă SC CCC. SRL şi SC DDD. SRL împreună cu L. şi S.;

Din hărţile relaţionale privind fluxurile financiare ale societăţilor din grup, a rezultat faptul că majoritatea retragerilor de numerar din bancă, sunt efectuate de inculpata K.

Aceasta este angajată iniţial ca secretară de către A. şi treptat devine un om de încredere pentru LLLLL. După ce SC III. SRL şi SC Y. SRL (în care I., A. şi J. au figurat ca asociaţi şi administratori) au intrat în incapacitate de plată, gruparea avea nevoie de un nume nou, care să nu apară înregistrat cu credite neperformante, acest nume curat fiind K. Aceasta a acceptat să devină asociat şi/sau administrator în multe dintre societăţile controlate de grup şi, în această calitate, semnează nenumărate înscrisuri - documente financiar-contabile, contracte de credit, contracte de garanţie, instrumente de plată etc.

Inculpata nu a făcut acest lucru pentru mari beneficii de natură materială, profitul obţinut de grupare fiind împărţit între membrii familiei LLLLL.

Inculpata K. şi-a desfăşurat activitatea zilnică la biroul din Călăraşi al grupării, alături de I. şi A. Acesta se ocupa de activitatea zilnică a societăţilor comerciale deţinute de grup, de la întocmirea contabilităţii primare la alte activităţi precum răspunsul la telefon, era responsabilă de corespondenţa primită pe email-urile societăţilor comerciale, aceasta ţinând evidenţa lor şi a parolelor, depunea şi retrăgea numerar din conturile societăţilor etc. Aceasta era sunată de toţi membrii grupului infracţional organizat de fiecare dată când aveau nevoie de date aflate la birou: multiplicarea de documente, formularea unor răspunsuri, întocmirea de ordine de plată sau diferite informaţii.

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatei, au fost următoarele:

În perioada 2011-2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, K. a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 5.272.294 RON. (acte materiale: Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011 în valoare de 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 22 iulie 2011 în valoare de 150.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 09 mai 2014 în valoare de 350.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 25 noiembrie 2013 în valoare de 1.000.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 27 noiembrie 2013 în valoare de 3.000.000 RON obţinut de SC AA. SRL pentru finanţarea lucrărilor Construire grajd de vaci de lapte; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014 în valoare de 1.000.000 RON obţinut de SC AA. SRL;)

În cursul anului 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, K., în calitate de administrator al SC AA. SRL a indus în eroare D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, încheind contracte de creditare în sumă totală de 12.359.696 RON (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 1.371.096 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012 în valoare de 2.056.650 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; prin Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 se diminuează suma la 3.116.134 RON; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare de 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare de 330.000 RON obţinut de SC AA. SRL;)

În perioada 2013 - 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, K., în calitate de administrator al SC AA. SRL, a indus în eroare E., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, încheind contracte de creditare în valoare totală de 1.000.000 RON. (acte materiale: Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013 în valoare de 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; Act adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare a creditului cu suma de 500.000 RON)

În perioada 2012 - 2014, K., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% (3.988.652 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% (1.096.876 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în cuantum de 1.371.096 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 în cuantum de 2.056.650 RON obţinut de SC AA. SRL, ajungându-se la o valoare a garanţiei pentru Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 din partea FGCR de 2.742.196 RON; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. 6 din 16 ianuarie 2012 în cuantum de 4.985.816 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în valoare de 80% (2.492.907 RON) din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în sumă de 3.116.134 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în cuantum de 330.000 RON obţinut de SC AA.; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la E., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în sumă de 300.000 RON din Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013 în valoare de 500.000 RON obţinut de SC AA. SRL; garanţie în sumă de 300.000 RON din Actul adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare cu 500.000 RON a creditului nr. x din 10 iunie 2013 obţinut de SC AA. SRL)

În perioada 2011 - 2013, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, K. a în sumă de aprox. 5.962.740 RON (acte materiale: SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare folosit cu rea-credinţă documente false şi inexacte având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programul PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu nerambursabilă în sumă de 6.232.267; suma de 3.116.132 RON este primită drept avans de la APDRP în data de 10 iulie 2012; la data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL solicită plata sumei de 1.856.614 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 11 aprilie 2013 se solicită plata sumei de 449.000 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 03 septembrie 2013 se solicită plata sumei de 540.994 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate)

În perioada 2008 - 2015, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, K. a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani.

În perioada 30 iunie 2014 - 28 noiembrie 2014, în calitate de administrator al SC DD. SRL, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, K. omite evidenţierea în actele contabile a sumei de 1.212.108 RON reprezentând dividende, cu scopul sustragerii de la plata sumei de 193.937 RON reprezentând impozit pe dividende, iar în perioada 2013 - 2014, în calitate de administrator al SC DD. SRL, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, K. prin evidenţierea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale (facturi fiscale fictive încheiate cu societăţile comerciale membre ale grupului infracţional organizat), a diminuat în mod nereal baza de impozitare, sustrăgându-se de la plata sumei de 222.116 RON impozit pe profit suplimentar şi a sumei de 332.921 RON reprezentând TVA (aprox. 123.000 de euro), Un număr de 6 facturi fiscale fictive, folosite pentru diminuarea nereală a bazei de impozitare provin de la SC AA. SRL în care K. avea, de asemenea, calitatea de administrator.

În perioada martie 2010 - octombrie 2012, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC AA. SRL a solicitat rambursarea de TVA, drepturile de rambursare fiind stabilite cu rea-credinţă de către contribuabil prin prezentarea de operaţiuni comerciale fictive cu alte societăţi comerciale din grup, cu scopul obţinerii fără drept de rambursări de la bugetul de stat. Organele de control fiscal au stabilit un prejudiciu cumulat în sumă de 2.940.886 RON.

În scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare, având în vedere controalele realizate în com. Vâlcelele de către organele de control fiscal pentru verificarea realităţii tranzacţiilor comerciale declarate la autorităţile fiscale de către firmele deţinute de grup, începând cu sfârşitul anului 2011, membrii grupului infracţional organizat încep înfiinţarea de societăţi comerciale "fantomă", deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti.

Astfel, în perioada 2011 - 2012, sunt înfiinţate de către grup SC BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL, SC EEE. SRL, SC FFF. SRL, toate figurând cu sedii sociale la diverse birouri de avocatură din mun. Bucureşti, deşi în fapt nu au funcţionat niciodată la sediile declarate. K. a ajutat grupul la înfiinţarea pe parcursul anului 2012 a societăţilor CCC. SRL şi SC DDD. SRL

În perioada 12 aprilie 2013-03 martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au indus în eroare F. SA, încheind cu această societate un număr de 14 contracte de leasing financiar, tip lease-back în valoare de 8.150.586 RON, (pe SC AA. SRL) producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 1.294.173,25 RON şi un contract de leasing financiar încheiat de SC GG. SRL în valoare de 1.534.144,30 RON, producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 1.036.525,47 RON.

În acest scop, reprezentanţii SC AA. SRL şi SC GG. SRL au prezentat F. SA, documente false de achiziţii a unor utilaje agricole, utilaje agricole care, în fapt, se găseau în proprietatea grupului infracţional organizat anterior documentelor de achiziţie. Mai mult decât atât aceste utilaje agricole erau deja gajate pentru obţinerea altor credite, existând cauze de neînstrăinare a lor, iar pentru a putea fi folosite pentru obţinerea sumelor de bani, au fost falsificate seriile de identificare şi de motor ale utilajelor.

În sarcina inculpatei K. se reţin, cu privire la persoana vătămată F. SA, toate cele 15 acte materiale: contractele de leasing cu nr. x din 03 martie 2014, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 28 august 2013, x din 8 august 2013, x din 02 iulie 2013, x din 19 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013 şi x din 12 aprilie 2013, având în vedere faptul că, în calitate de administrator al SC AA. SRL a semnat în calitate de utilizator contractele de leasing încheiate de SC AA. SRL şi, de asemenea, tot în calitate de administrator al SC AA. SRL a semnat contractul de leasing nr. x din 03 martie 2014 (utilizator SC GG. SRL) în calitate de fidejusor.

În perioada 14 august 2014 - 13 octombrie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au indus şi menţinut în eroare persoana vătămată H. SRL, producând acesteia un prejudiciu în cuantum de 1.455.915 RON (437.620,80 USD)

În calitate de administrator al SC AA. SRL, inculpata K. a semnat certificatul de depozit nr. x din 14 august 2014, prin care SC AA. SRL atestă faptul că întreaga cantitate de 1.800 de tone de floarea-soarelui se află în custodia sa, deşi această marfă nu a existat niciodată, Declaraţia nr. 604 din data de 01 septembrie 2014, Declaraţia nr. x din 25 septembrie 2014, Convenţia nr. x din 13 octombrie 2014; în calitate de administrator al SC DD. SRL - societate garantă a semnat Convenţia nr. x din 13 octombrie 2014 şi, în aceeaşi calitate a eliberat bilet la ordin avalizat în nume propriu şi scrisoare de garanţie în scopul garantării executării obligaţiilor SC AA. SRL către H. SRL

În perioada 24 decembrie 2014 - 22 iunie 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a emis 9 file CEC cărora le lipseau elementele esenţiale prevăzute de lege sau fără a avea disponibil în cont.

În perioada august 2010 - august 2013, inculpaţii A., I., J. şi K., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale au indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, producând persoanei vătămate SC G. SA un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON.

În calitate de administrator al SC AA. SRL, inculpata K. a semnat contractul de credit revolving nr. x din 11 august 2010, Actul adiţional nr. x din 04 decembrie 2012 şi Contractul de credit nr. x din 07 august 2013 în valoare de 297.000 de euro.

Toate actele adiţionale, atât cel de majorare a plafonului cât şi actele adiţionale de modificare a termenului scadent au fost semnate şi de către K. în calitate de administrator al SC AA. SRL şi de J. în calitate de garant.

La data de 28 ianuarie 2015, între inculpatul L. şi SC AA. SRL reprezentată de K., se încheie contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti. Prin acest contract, L. împrumută societatea AA. SRL cu suma de 985.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 1 martie 2015.

SC AA. SRL garantează restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 23 imobile având următoarele numere de carte funciară: x, 20115, 20492, 20548, 20779, 21416, 20491, 20517, 20499, şi 21441, 20169, 20498, 20494, 20490, 20500, 20135, 20449, 20066, 20141, 20448, 20485, 20054, şi 20468, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi şi prin instituirea unei ipoteci imobiliare asupra terenului cu număr de carte funciară x, situat pe raza com. Grădiştea, jud. Călăraşi.

La punctul 2.2 din contract, se precizează că SC AA. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractual, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

Pentru înscrierea frauduloasă la masa credală a SC QQ. SRL şi SC AA. SRL, au fost folosite contracte de împrumut autentificate şi sub semnătură privată false, semnate de inculpata K.:

- Contractul de împrumut sub semnătură privată nr. 75/23 noiembrie 2013 încheiat între SC DD. SRL în calitate de împrumutător reprezentată de administrator K. şi SC QQ. SRL în calitate de împrumutat, reprezentată de J. este depus la CC. Filiala Călăraşi pentru înscrierea în tabelul creditorilor SC QQ. SRL

- Contractele de împrumut nr. x din 11 decembrie 2013 în valoare de 50.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 27 decembrie 2013 în valoare de 10.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 15 noiembrie 2013 în valoare de 5.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 18 noiembrie 2013 în valoare de 4.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 16 octombrie 2013 în valoare de 10.500 de RON semnate de inculpata K. în calitate de administrator al SC AA. SRL şi de către inculpata J. în calitate de administrator al SC QQ. SRL sunt depuse la CC. Filiala Călăraşi pentru înscrierea în tabelul creditorilor SC QQ. SRL;

- Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., Contract de împrumut fictiv încheiat între inculpatul L. şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K. în sumă de 985.000 de RON este folosit pentru înscrierea în tabelul creditorilor SC AA. SRL

Fiind audiată, inculpata K. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa. Aceasta a recunoscut semnarea tuturor contractelor de creditare semnate în calitate, fie de administrator al societăţii beneficiare a creditului, fie în calitate de garant fidejusor sau de emitent al biletului la ordin avalizat în favoarea societăţii beneficiare a creditului şi semnarea altor documente la solicitarea familiei LLLLL.

Aceasta a arătat că a fost angajată la SC AA. SRL şi că toată activitatea sa a constat în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, reprezentate în principal de activităţi de secretariat şi contabilitate primară. Aceasta a mai susţinut că nu a avut reprezentarea activităţii infracţionale desfăşurate de grup.

Inculpata a arătat, printre altele:

"Am început să lucrez pentru A. din august 2009 fiind angajată pe SC AA. SRL Ca atribuţii de serviciu, în toată această perioadă m-am ocupat de ţinerea situaţiei pe stocuri, le ajutam pe colegele mele de la contabilitate pentru a introduce facturile de intrări în programul de contabilitate, întocmeam adeverinţele de serviciu pentru angajaţi, întocmeam evoluţia stocului de animale la sfârşitul fiecărei luni, făceam bonuri de consum şi de transfer, bonuri de recoltare zilnică în funcţie de avizele pe care le primeam din fermă, ţineam o evidenţă a contractelor de arendă şi de folosinţă pentru terenurile societăţilor, întocmeam adeverinţe pentru proprietarii terenurilor necesare la diferite instituţii, mă ocupam de programul SNIA pentru animale, activităţi de secretariat precum transmiterea unor mail-uri, primirea de mail-uri, repartizarea corespondenţei. Când se obţineau leasing-uri şi credite completam cererile de acordare a creditelor cu datele societăţilor sub îndrumarea lui A. şi I. Redactam solicitări sau răspunsuri diferitelor instituţii şi acestea tot sub îndrumarea celor doi. Făceam de asemenea activităţi şi în afara biroului precum obţinerea de extrase de cont de la bănci, certificate fiscale de la finanţe, plăteam impozite şi alte asemenea activităţi desfăşurate la solicitarea lui A. şi I.

Am fost împuternicită în bancă pe mai multe societăţi comerciale respectiv SC AA. SRL, DD., GG. SRL cred că şi la FF., la JJ. SRL În baza acestor împuterniciri depuneam şi retrăgeam bani din bancă. Tot A. şi I. îmi spuneau ce sume să depun şi ce sume să retrag, sumele retrase numerar din bănci fiind înmânate imediat de către mine în totalitate celor doi.

Completam şi ordine de plată pe care uneori le şi semnam dacă figuram administrator al respectivei societăţi dar şi acestea le completam tot în urma dispoziţiilor date de A. şi I.

De cele mai multe ori facturile fiscale erau completate de I. Când era vreo urgenţă iar I. nu se afla la birou mai completam şi eu facturi datele fiind obţinute de obicei prin mail de la clienţi când era vorba de cereale iar când era vorba de animale primeam datele de la fermă, de obicei de la SSSS. care era zootehnistul fermei iar când era vorba de lapte datele erau cunoscute respectiv preţul şi completam cu cantitatea.

Am redactat şi contracte pentru aceste societăţi, contracte de vânzare - cumpărare, împrumuturi etc. I. îmi spunea să caut modele pe care le adaptam apoi sub îndrumarea acesteia. (...)

A. mi-a spus că doreşte să înfiinţeze o nouă societate (SC AA. SRL) şi m-a întrebat dacă sunt de acord să devin administrator în această societate. Eu am fost de acord fără a şti ce reprezintă această calitate. De fapt m-am şi temut că aş putea fi dată afară în cazul unui refuz. (...)

Cu privire la creditele bancare obţinute de SC AA. SRL arăt faptul că nu mai reţin exact câte credite s-au obţinut pe firmă în această perioadă de timp şi nici nu mai ştiu de câte ori m-am deplasat la bancă sau la notariat pentru a semna documentaţia necesară obţinerii creditelor. În ziua în care trebuia să mergem la bancă sau la notariat eram anunţată de obicei de I. şi mă deplasam la bancă sau la notariat însoţită de J., I. şi A. dacă trebuia să semneze şi el ceva. Nu m-a interesat ce se întâmplă cu banii, nu am crezut că este responsabilitatea mea, eu în fapt fiind o simplă angajată a familiei LLLLL. Nu am fost niciodată implicată în procesul decizional. Nu ştiu exact cine lua deciziile dar bănuiesc că A. avea cel mai important rol în acest sens."

În cursul judecăţii, inculpata a refuzat să dea declaraţii, invocând dispoz. art. 83 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

S-a apreciat că multitudinea actelor materiale săvârşite de către K. în beneficiul grupului, precum şi prezenţa sa zilnică la birou unde avea loc întreaga activitate infracţională a grupului organizat făcea imposibilă necunoaşterea de către aceasta a activităţii infracţionale a grupării. Aceasta a avut rolul ei bine determinat în structura grupului, activitatea grupului neputând fi aceeaşi fără participarea inculpatei.

Faptul că inculpata avea cunoştinţă de caracterul ilicit al activităţii grupului, a rezultat şi din interceptările convorbirilor telefonice purtate de către aceasta şi de către ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat.

Din interceptările convorbirilor telefonice a rezultat faptul că K. comunica membrilor grupului datele tuturor societăţilor deţinute de grup, ţinea evidenţa tuturor adreselor de e-mail, având parolele acestora, se ocupa de relaţia cu băncile - depuneri, retrageri de numerar, completa ordine de plată, contracte, facturi etc.

Împrejurarea că K. cunoştea că sunt nereguli în activitatea firmelor rezultă şi din interceptările convorbirilor telefonice. Spre exemplu, în data de 11 martie 2015, K. o sună pe I. căreia îi spune faptul că organele de control au venit să vorbească cu ea la birou, în calitate de administrator dar ea s-a ascuns:

I.: Da K.

K.: Alo doamna I.?

I.: Da.

K.: Au venit ăia de la finanţe la noi aicea la birou, au întrebat de mine şi au rămas la birou.

I.: Da, da, da hai că îl sun pe A.

K.: Hai că eu am ieşit că nu eram acolo şi am plecat.

I.: Aha.

K.: Sunt pe afară.

I.: Da, da, da.

K.: Bine.

I.: Bine.

Dintr-o altă discuţie purtată în data de 11 martie 2015, între I. şi o angajată - SSSS. zisă HHHHHHHHH., rezultă că K. nu răspunde nici la telefon organelor de stat:

SSSS.: Alo?

K.: Da HHHHHHHHH.

SSSS.: Am sunat că eu am sunat-o şi pe K. şi mi-a zis să vă sun, a venit unii de la finanţe pentru DD., venise acolo la fermă şi întreba, acolo este sediul, nu ştiu zic aici nu este sediul, este altă firmă, de aia am sunat-o pe urmă pe K. că zicea că eu am ţinut legătura cu domnişoara K., zice o să o sun pe ea, şi pe urmă am sunat-o pe K. imediat şi zicea că a sunat-o dar nu a răspuns.

K.: Aha.

SSSS.: Şi mi-a zis K. să te sun.

K.: Da.

SSSS.: Era un domn în vârstă şi cu o doamnă în vârstă.

Faptul că inculpata K. cunoaşte toate aspectele activităţii a rezultat şi din discuţia purtată în data de 04 martie 2015 de către aceasta cu inculpatul A.:

A.: De la ăia de la CCCCCCC., este şi o semănătoare x?

K.: Da este.

A.: Deci este.

K.: Pe acelaşi contract este semănătoarea şi cultivatorul.

A.: Da, da, da aşa este da şi mai e un contract cu tractorul nu?

K.: Tractorul, da, da, da.

A.: Deci două contracte sunt?

K.: Două da.

A.: Bine, bine K.

De asemenea, în data de 19 februarie 2015, inculpata K. discută cu o cunoştinţă despre problemele pe care le întâmpină grupul:

K.: Astăzi a venit unii m-a luat tare acolo, eu că am semnat că nu ştiu ce şi o să răspund pentru asta.

X.: Păi şi pentru ce ai semnat?

K.: Ei nişte contracte de credit că acuma ne ia nişte utilaje că nu le-am plătit şi că răspund eu, că îmi face plângere că nu ştiu ce.

X.: Păi şi de ce nu ai vorbit?

K.: Ei n-au zis nimica, să stau liniştită că orice ar fi ei mă, sunt alături de mine.

X.: Păi ce utilajele alea le-ai luat tu, le-au luat ei.

K.: E păi nu dar eu sunt administratorul.

X.: Administratorul, chiar aşa de rău aţi ajuns?

K.: Foarte rău, nu că rău, rău era bine.

X.: Da, nu mai aveţi vânzări sau?

K.: E nu ştiu sunt alte probleme pe acolo dar nu pot să zic acum.

X.: Da, mi-am dat seama.

În data de 6 mai 2015, între K. şi I. are loc un schimb de SMS-uri, prin care I. îi spune lui K. să nu spună nimic angajaţilor DSV:

Ora 12:03:09, K. către I.:

"Au venit cei de la dsv"

Ora 12:05:38, I. către K.: "M-am întâlnit cu ei, am vorbit vezi că s-ar putea să te întrebe ceva spui că nu ştii."

Ora 12:06:10, K. către I.:

"Da"

În data de 19 mai 2015 A. o sună pe K. şi îi cere acesteia să verifice dacă au intrat nişte bani:

A.: - Alo, bună K.!

K.: - Bună ziua!

A.: - K.!

K.: - Da!

A.: - Intră tu şi vezi dacă au intrat banii ăia la(...) unde te-ai mai uitat ieri!

K.: - Da, da, da, am înţeles!Da, haideţi că verific şi vă sun!

A.: - Bine, pa!

K.: - Pa-pa!

Discuţiile purtate de K. cu membrii grupului infracţional au fost nenumărate, zilnic având multiple convorbiri legate de activitatea societăţilor comerciale.

Şi din declaraţiile coinculpaţilor şi a martorilor audiaţi în cauză, a rezultat importanţa activităţii desfăşurate de către inculpată în beneficiul grupului:

Inculpatul A. a declarat:"Deoarece K. avea specimen de semnătură în bancă se ocupa de retragerile de numerar precum şi de alte activităţi adiacente, precum depuneri de documente, semna ordine de plată, depunea bani în conturile societăţilor.(...)

Cu privire la licitaţia organizată de lichidator, în anul 2011, pentru bunurile SC Y. SRL, arăt faptul că la licitaţie s-au prezentat din partea SC AA. SRL - K., căreia i-am spus ce preţ să ofere pentru animale şi SC JJ. SRL prin R., căruia i-am spus să ofere un preţ mai mic, astfel că bunurile au fost adjudecate de SC AA. SRL (...)

K. se ocupa de contabilitatea primară a societăţilor, întocmea contracte şi alte acte contabile la indicaţia mea, şi de relaţia cu băncile."

Inculpatul N. a precizat:

"Documentele societăţii GG. se aflau la birou pe strada x contabilitatea societăţii s-au ocupat I. şi K. Şi ştampilele societăţii tot la biroul de pe flacăra se aflau. Aceste îmi erau înmânate de I. şi K. doar în momentul în care eram trimis la bancă, eu returnându-le imediat.".

Inculpatul L. a declarat:

"În calitate de administrator al FF. am retras de multe ori numerar din conturile societăţii. A. îmi spunea să mă duc la birou unde I. sau K. îmi dădeau actele necesare retragerii sumelor de bani. La început am fost însoţit la bancă de K. După ce luam banii din bancă îi duceam întotdeauna la birou unde se aflau de obicei I. sau K. (...)

Nu ştiu cine a întocmit facturile fiscale considerate fictive, eu doar semnând ce îmi cereau I. sau K. (...)

Cu privire la tranzacţiile efectuate pe SC FF. SRL şi SC EE. SRL, arăt faptul că aceste societăţi aveau de la bancă câte un Token la care eu nu aveam acces, ele aflându-se la I. şi K. Şi extrasele de cont ale societăţilor erau ridicate tot de către I. şi K."

Inculpatul Q. a arătat:

"Întrebare: Cine îţi înmâna ordinele de plată şi celelalte documente necesare pentru a efectua tranzacţii în bancă?

Răspuns: Mama mea îmi înmâna aceste documente care erau deja completate. Din câte ştiu eu, aceste documente erau completate de K. Nu ştiu cine completa facturile fiscale ale SC II. SRL, eu doar le semnam.

Întrebare: De cine erai sunat să te duci la birou?

Răspuns: De mama sau de tata şi doar când lipseau ei, mă suna K., dar tot la îndrumarea părinţilor mei."

Şi declaraţiile martorilor confirmă situaţia de fapt expusă mai sus:

Martorul BBBB.:

"În anul 2012 când am început colaborarea cu SC AA. biroul firmei era situat pe strada x-o singură încăpere îşi desfăşura activitatea I. şi K. În decembrie 2013 firma s-a mutat într-un apartament pe strada x, aici în acelaşi spaţiu desfăşurându-şi activitatea I., K. şi încă o doamnă. La începutul anului 2015 societatea s-a mutat din nou în blocul Confort. În primul spaţiu stăteau două doamne o secretară şi o contabilă, în al doilea birou I. cu K., iar în al treilea birou A."

Martorul YYY. - consultant leasing F. SA:

"Precizez faptul că K. a fost de faţă la toate discuţiile purtate în biroul de pe str. x societăţii era format dintr-un singur birou în care stăteau cu toţii respectiv I., A. şi K. Am aflat că K. figurează ca administrator în SC AA. SRL în momentul în care am solicitat documentele societăţii inclusiv copie de pe buletinul administratorului, moment în care A. mi-a indicat-o pe K. - de faţă la discuţie - ca fiind administratorul societăţii.

Contractele de leasing şi contractele de vânzare - cumpărare au fost semnate în prezenţa mea de K. (...)

De fiecare dată am procedat de aceeaşi manieră: m-am deplasat la faţa locului unde am vizualizat utilajele, am solicitat documentele necesare încheierii contractului, le-am înaintat la centrală, iar după aprobarea lor am prezentat contractele pentru a fi semnate de K."

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul a precizat: "La unele dintre discuţii a fost prezentă şi K., iar contractele au fost semnate de către aceasta"

Martorul UUU., agent achizitor cereale H.:

"Am luat legătura cu A. eu prezentându-mă la biroul acestuia situat pe str. x i-am întâlnit pe A. dar şi pe soţia acestuia I. şi pe K., administratorul SC AA. SRL (...)

Încheierea contractelor a fost negociată cu A. iar K. a semnat aceste contracte în calitate de administrator, în prezenţa mea."

Martora SSSS.: "o dată am constatat că au rupt sigiliile aplicate de bancă în vederea instituirii sechestrului şi au transferat utilajele în altă parte, alte utilaje au fost ascunse pe câmp pentru ca F. să nu le poată recupera. De asemenea, ştiu că s-a schimbat şi valoarea animalelor şi scriptic şi se schimbau şi animalele faptic. S-a întâmplat în mai multe rânduri, să vină creditori la fermă şi să nu găsească conducerea. Le-am comunicat aceste lucruri, iar A. mi-a spus să le comunic că nu ştiu unde sunt. S-a întâmplat acest lucru şi în legătură cu GG. şi cu SS. Despre SS., A. mi-a spus că este omul său.

Ştiu că s-au transferat activele AA. către DD., pentru obţinerea subvenţiei de la stat, iar ulterior de la DD. la II. Justificarea oficială era pentru a avea toate informaţiile într-o singură bază de date accesibilă organelor de control. Au făcut acest lucru inclusiv în perioada în care nu era voie, întrucât erau înregistrate la A.P.I.A. Le-am atras atenţia, însă mi-au spus că este totul în regulă.

Despre aceste operaţiuni ştiau membrii familiei şi inclusiv K."

5. L. zis L. aderă la grupul infracţional organizat condus de A. în anul 2011, când devine administrator într-o societate foarte importantă pentru activitatea grupului infracţional organizat - SC FF. SRL

SC FF. SRL a fost înfiinţată în principal, pentru a ajuta SC AA. SRL să înşele MADR - APDRP cu care încheiase Contractul de finanţare nr. x pentru Acordarea Ajutorului Financiar Nerambursabil în Condiţiile Programului Naţional Pentru Dezvoltare Rurală. Obiectul contractului a fost "Înfiinţare Capacitate Depozitare Pentru Produse Agricole şi FNC la SC AA. SRL", dar şi pentru evaziune fiscală.

Împreună cu R., L. a preluat o societate comercială - SC PPPPPPPPPPP. SRL (administrator după preluarea firmei figurează L. zis L. însă, datorită ruperii relaţiilor dintre R. şi A., această societate rămâne fără activitate.

La îndrumarea lui A., L. a înfiinţat în februarie 2014 SC EE. SRL, în scopul de fi folosită în activitatea infracţională a grupului organizat.

Din start, această societate a fost înfiinţată pe numele unui interpus, unic asociat şi administrator în societate figurând ZZZZZZZZ. - sora lui L. Societatea nu este folosită de grup până în februarie 2015 când, folosindu-se facturi fiscale fictive de cumpărare-vânzare de cereale între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL se încearcă înregistrarea societăţii ca plătitor de TVA în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin deducerea ilegală de TVA, însă cererea este respinsă pe motiv de risc ridicat de fraudă.

Din hărţile relaţionale privind fluxurile de numerar ale societăţilor din grup, a rezultat faptul că inculpatul L. retrage numerar, din D., din contul SC FF. SRL, suma totală de 96.000 de RON, primită de la SC AA. SRL, cu titlu de avans lucrări construcţii, în 10 tranşe, în perioada 27 aprilie 2012 - 11 mai 2012. În data de 29 ianuarie 2013, inculpatul mai retrage tot cash, suma de 10.000 de RON.

Din contul D. al SC FF. SRL, mai sunt retraşi numerar, bani proveniţi de la SC AA. SRL prin proiectul FEADR, de către inculpaţii K. şi L. Este vorba de suma totală de 226.150 RON, retrasă în 26 de rânduri, în perioada 20 iunie 2012 - 7 septembrie 2012, sumele retrase în fiecare tranşă, fiind cuprinse între 3.000 şi 15.500 RON.

Inculpatul L. a fost foarte apropiat de liderul A., ocupându-se de diferite activităţi ale grupului. Petrec de multe ori împreună iar, în momentul în care A. este implicat într-un accident auto, pe fondul consumului de alcool, acesta apelează la L. Persoanele din afara grupului îl cunosc pe L. în calitate de şofer al inculpatului A.

La un moment dat, se hotărăşte înfiinţarea unor firme fantomă - pe numele unor persoane interpuse, cu sediul social fictiv - în Bucureşti, în scopul de a fi folosite pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală. Astfel, facturile fiscale întocmite între societăţile comerciale tip fantomă şi celelalte societăţi deţinute de grup, vor putea fi folosite pentru deducerea fictivă de cheltuieli în scopul reducerii bazei impozitabile sau pentru deducerea ilegală de TVA, fără ca organele de control ale statului să aibă posibilitatea să verifice realitatea tranzacţiilor comerciale.

Un rol de primă importanţă în realizarea acestui scop l-a jucat inculpatul L. Acesta s/a ocupat de înfiinţarea a patru societăţi comerciale pe raza mun. Bucureşti - SC DDD. SRL, SC MMMMMMMM. SRL, SC EEE. SRL şi SC BBB. SRL Acestea au doar sedii provizorii, la birouri de avocatură, unde nu au desfăşurat niciun fel de activitate economică.

De înfiinţarea şi înmatricularea SC BBB. SRL în vara anului 2012 s-au ocupat L. zis L., S. şi I. În acte figurează ca unic acţionar şi administrator un interpus - martorul SSS., persoană găsită de L. (SSS. figurează ca acţionar şi în societăţile fantomă SC CCC. SRL, SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL). Capitalul social al firmei în sumă de 200 de RON este depus de inculpatul L. Societatea este folosită pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală.

Sediul social al firmei este declarat în Bucureşti la un cabinet de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este adresa de email a societăţii FF. SRL, respectiv x@x. com

SC CCC. SRL este înfiinţată în iunie 2012, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se L., S. şi K.

Acţionari în societate figurează numiţii RRR. (care figurează ca acţionar şi administrator şi în societăţile fantomă SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL) şi SSS. (care figurează ca acţionar şi în societăţile fantomă SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL şi SC BBB. SRL).

Administrator al societăţii este înscris numitul SSS.

Sediul social al firmei este în Bucureşti succesiv, la două cabinete de avocatură. Capitalul social al firmei în sumă de 200 de RON este depus de L. zis L. care figurează în acelaşi timp şi ca împuternicit al societăţii pentru efectuarea de operaţiuni în bancă (procură notarială din data de 23 mai 2012, fila x).

Capitalul social al firmei în sumă de 200 de RON este depus de inculpatul L. zis L.

E-mail-ul declarat al firmei este acelaşi cu cel al societăţii SC FF. SRL .

SC DDD. SRL este înfiinţată tot în iunie 2012, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se aceeaşi L., S. şi K.

Acţionari în societate figurează tot RRR. şi SSS.

Administrator al societăţii este înscris numitul RRR.

Sediul social al firmei este în Bucureşti la un cabinet de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este acelaşi cu cel al societăţii SC FF. SRL .

SC EEE. SRL este înfiinţată tot în iunie 2012, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se L., S. şi I.

Acţionari în societate figurează aceeaşi RRR. şi SSS.

Administrator al societăţii este înscris numitul RRR.

Sediul social al firmei este în Bucureşti, succesiv, la două cabinete de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este acelaşi cu cel al societăţii SC FF. SRL - x@x. com.

În scopul înfiinţării acestor 4 societăţi comerciale, inculpatul L. s-a deplasat în localitatea de domiciliu a mamei sale - jud. Vaslui unde îi abordează pe martorii SSS. şi RRR., persoane fără posibilităţi materiale, cărora le promite locuri de muncă în mun. Bucureşti. Cei doi îl însoţesc pe inculpatul L. în mun. Bucureşti unde, pentru o perioadă scurtă de timp, aceştia sunt "omeniţi", sunt cazaţi într-un apartament din Bucureşti, li se schimbă domiciliul pe mun. Bucureşti, în schimb aceştia semnând mai multe documente necesare înfiinţării societăţilor comerciale BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL în care SSS. şi RRR. figurează în calitate de asociaţi şi administratori.

Cu privire la aceste aspecte, martorul SSS. a arătat:

"Declar că îl cunosc pe numitul L. din copilărie. Am copilărit împreună în judeţul Vaslui. În ultimi ani acesta se stabilise în Călăraşi. În urmă cu câţiva ani, nu îmi mai aduc aminte exact anul, numitul L. mi a propus mie şi unui prieten pe nume RRR., să lucrez în Mun. Bucureşti, acesta având un prieten care voia să angajeze oameni în construcţii .Noi am fost de acord cu acest lucru şi împreună cu L. am mers în Mun. Bucureşti. L. ne a spus că pentru angajare ne trebuie domiciliu pe Bucureşti, motiv pentru care ne a schimbat adresa de domiciliu pe Bucureşti, într-un apartament despre care ne-a spus că l-a închiriat pentru noi.

El a făcut demersurile pentru ca noi să ne schimbăm domiciliul, a mers cu noi la instituţia în cauză, a plătit taxele necesare şi celelalte cheltuieli ocazionate de acest lucru. Revin şi arăt că în Bucureşti numitul L. s-a întâlnit cu o persoană pe nume YYYYYY., pe care am recunoscut-o din planşa fotografică prezentată de procuror în persoană numitului S. şi împreună cu acesta persoană s-a ocupat de schimbarea domiciliului meu şi al prietenului meu - RRR., toţi ne/am deplasat în Bucureşti cu autoturismul său, un VW Golf, din câte îmi amintesc.

Numitul L. l-a prezentat pe S. ca fiind prietenul său care avea nevoie de forţă de muncă în construcţii. La apartamentul din mun. Bucureşti am locuit aproximativ o săptămână de zile, iar în acest interval, într-una din zile, cei doi s-au ocupat ca noi să ne schimbăm domiciliul pe Bucureşti. După ce ne-am schimbat domiciliul şi ne-am luat actele de identitate, cei doi ne-au dus la o adresă din mun. Bucureşti, la un birou, unde ne-a prezentat unei doamne care ne-a cerut să semnăm nişte acte. Această doamnă ne-a întrebat dacă suntem de acord să semnăm actele respective, iar noi convinşi de cei doi că sunt contractele de angajare, am semnat fără să cerem sau să primim alte explicaţii.

Apoi ne-am întors la apartament, unde am mai stat o zi, după care L. a zis că trebuie să ne întoarcem acasă şi că va veni el să ne aducă în Bucureşti când actele de angajare vor fi gata. Acest lucru nu s/a mai întâmplat, L. justificându-se de fiecare dată că prietenul său a avut nişte probleme şi că nu ne mai poate ajuta cu angajarea. Precizez faptul că în perioada cât am stat la apartamentul din mun. Bucureşti, într-una din zile, am cunoscut şi o persoană mai în vârstă, pe care numitul L. ne-a prezenta-o ca fiind un prieten de-al său.

Din planşa fotografică prezentată de procuror am recunoscut această persoană că fiind A. Declar că nu ştiu ce acte am semnat. Cunosc că numita ZZZZZZZZ. este sora numitului L. şi declar că acesta mi a spus că îi găsise şi acesteia loc de muncă în Bucureşti, dar că aceasta nu a vrut să stea şi să muncească aici. Numitul SS. este prieten şi consătean de-al meu şi cunosc că acesta a fost luat, la muncă, în mun. Călăraşi de către numitul L. Despre societăţile comerciale SC MMMMMMMM. SRL Bucureşti, SC BBB. SRL Bucureşti, SC DDD.

SRL Bucureşti şi SC EEE. SRL Bucureşti, în care eu figurez ca administrator sau/şi acţionar declar că nu cunosc nimic, nu am ştiut de existenţa acestora până în momentul audierii."

Aceleaşi aspecte rezultă şi din declaraţia martorului RRR.:

"În urmă cu câţiva ani, nu îmi mai aduc aminte exact anul, cred că prin 2013-2013, L. a venit în Vladia, ocazie cu care mi a propus mie şi unui prieten pe nume SSS., să lucrez în Mun. Bucureşti. Acesta ne-a spus că are un prieten care voia să angajeze oameni în construcţii .

Noi am fost de acord cu acest lucru, fiind oameni amărâţi şi întrucât aveam nevoie de un loc de muncă.

Am stabilit cu L. să ne întâlnim în mun. Bucureşti.

În ziua în care am ajuns în mun. Bucureşti împreună cu SSS., L. ne-a aşteptat la gară. Toţi trei am mers la o cafenea unde ne-am întâlnit cu S. L. ni l-a prezentat sub numele de YYYYYY., spunându-ne că aceasta este persoana care are firma de construcţii şi care doreşte să ne angajeze. Cu această ocazie, YYYYYY. ne-a întrebat ce ştim să facem în construcţii, noi spunându-i că ştim să tencuim, să zugrăvim şi alte astfel de activităţi. S. s-a declarat mulţumit de ceea ce ştim să facem şi a spus că ne va angaja.

După această discuţie, S. şi L. ne-au condus la un apartament cu 2 camere din mun. Bucureşti, situat pe b-dul x ne-a spus că acolo vom locui pe perioada în care vom munci la firma sa. După ce am ajuns acolo, S. a plecat, noi rămânând cu L. Acesta ne-a cumpărat de mâncare şi de băut.

După 2 - 3 zile, la apartament a venit S. şi ne-a luat pe toţi trei cu maşina şi ne-a dus la o secţie de poliţie pentru a ne face mutaţia pe Bucureşti.

S. ne-a spus că trebuie să ne facă mutaţia pe mun. Bucureşti pentru a putea să stăm acolo.

La, secţia respectivă de poliţie, ne-am întâlnit cu întâlnit cu două femei de etnie romă al căror nume nu îl mai reţin. S. ne-a spus că cele două femei ne va ajuta cu mutaţia, în sensul că acestea ne vor lua în spaţiu.

Nu ştiu unde se află locaţia de pe str. x unde figurez acum cu domiciliul. Nu am fost niciodată acolo.

După încă vreo două zile cred, din nou a venit S. şi ne-a dus pe toţi trei la un birou notarial. S. ne-a spus că trebuie să semnăm nişte documente pentru contractul de muncă.

O doamnă ne-a dat nişte documente să semnăm, fără să citim ceea ce am semnat, noi fiind convinşi că semnăm acte necesare angajării, astfel cum ne spuseseră S. şi L.

După ce am semnat documentele pe care ni le-au indicat, am ieşit din biroul notarului, S. şi L. spunându-ne să fumăm o ţigară afară. Eu cu SSS. am aşteptat afară iar cei doi au intrat împreună în biroul notarial, unde au stat aprox. 10 min.

Am mai stat în apartamentul din mun. Bucureşti, cred că o singură zi, după care L. ne-a spus să plecăm, că mai durează puţin actele şi că ne vor chema ei imediat. Din câte îmi amintesc L. ne-a promis că ne va suna în maxim 2 săptămâni.

În ziua în care am plecat, a venit un domn mai în vârstă. Acesta împreună cu L. ne-au condus la gară cu maşina.

În total, am stat la Bucureşti aproximativ 4 - 5 zile. În toată această perioadă, L. a stat cu noi, dormind în acelaşi apartament cu noi. În toată această perioadă, L. a fost persoana care ne-a cumpărat mâncare şi băutură.

Văzând că nu suntem contactaţi, SSS. l-a sunat pe L. care i-a spus că YYYYYY. are o problemă cu firma şi trebuie să mai aşteptăm că ne va chema când se va rezolva problema, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Am aflat că noi de fapt am semnat pentru înfiinţarea unor societăţi comerciale de abia în momentul în care SSS. a fost dus la Călăraşi pentru audieri.

Noi am fost convinşi că toate documentele întocmite au fost în scopul angajării, astfel cum am fost păcăliţi de S. şi L.

Numitul SS. este prieten şi consătean de-al meu şi cunosc că acesta a fost luat, la muncă, în Mun. Călăraşi de către numitul L. Din câte am înţeles, şi acesta a fost păcălit de L.

Despre societăţile comerciale SC MMMMMMMM. SRL Bucureşti, SC BBB. SRL Bucureşti, SC DDD. SRL Bucureşti şi SC EEE. SRL Bucureşti, în care eu figurez ca administrator sau/şi acţionar declar că nu cunosc nimic, nu am ştiu de existenţa acestora până în momentul audierii."

Martorii au menţinut declaraţiile şi în faţa instanţei de judecată şi au fost confirmate de declaraţia inculpatului L. care a precizat, însă, că le-a adus la cunoştinţă martorilor încă de la început scopul pentru care erau folosiţi.

Din probele administrate în cauză a mai rezultat faptul că inculpatul L. a mai ajutat grupul infracţional organizat să transmită fictiv părţile sociale ale SC DD. SRL, SC QQ. SRL şi SC GG. SRL în luna ianuarie 2015, în scopul în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat.

Şi de această dată, L. a procedat de aceeaşi manieră, respectiv a apelat la persoane fără posibilităţi materiale pe care le găseşte în localitatea de domiciliu a mamei sale - jud. Vaslui.

Astfel, la sfârşitul anului 2014, inculpatul L. s-a deplasat din nou în localitatea de domiciliu a mamei sale - jud. Vaslui unde, folosind aceeaşi modalitate de operare, îl abordează pe SS., persoană fără posibilităţi materiale, căruia îi promite un loc de muncă la ferma din comuna Vâlcelele. În acest scop, SS. a acceptat să îl însoţească pe L. în comuna Vâlcelele unde este cazat la domiciliul inculpatului L. timp de aproximativ o lună de zile, cât a durat formalităţile de cesionare a părţilor sociale ale SC DD. SRL, SC QQ. SRL şi SC GG. SRL SS. semnează toate documentele pe care i le-a prezentat L. sub pretextul că sunt necesare pentru angajare.

Cu privire la acest aspect, martorul SS. a declarat:

"L. mi-a spus că pentru a mă putea angaja trebuie să facem nişte acte, astfel că, am semnat mai multe documente, eu crezând că sunt acte de angajare. În perioada cât am stat în Vâlcelele, m-am preocupat de treburi gospodăreşti acasă la L. ca de exemplu: tăiatul lemnelor.

La un moment dat, L. mi-a spus că trebuie să mă întorc la Vladia, urmând să mă sune el când vor fi gata actele de angajare.

Acesta nu m-a mai sunat ci l-am sunat eu în momentul în care la domiciliul meu am primit un plic de la ANAF în care se arăta că s-a înregistrat un debit pe numele meu.

După circa trei zile, L. a venit în Vladia, ocazie cu care mi-a spus că de fapt m-au trecut ca asociat şi administrator în SC GG. SRL Acesta mi-a cerut plicul, spunând că il va da lui A., şi că va rămâne la acesta din urmă. De asemenea, L. mi-a spus că în cazul în care voi fi chemat la poliţie să dau declaraţii, să spun că nu-l cunosc. (...)

Nu ştiam că figurez asociat şi administrator în aceste firme. (...)

Ştiam că atât RRR. cât şi SSS. au fost cu L. pe la Bucureşti, dar nu ştiam că l-au băgat pe societăţi comerciale. Auzisem la un moment dat că RRR. vrea să vină să muncească în construcţii la A., dar ulterior am auzit că a rămas fără serviciu."

L. face tot ceea ce îi cere A. Martorul WWW. - reprezentant al F. SA, împuternicit cu recuperarea utilajelor F., arată că "La scurt timp după ce am ajuns la fermă, la faţa locului a venit L. care a monitorizat de la distanţă activităţile desfăşurate de noi.(...) Executorul l-a sunat pe A. dar nu a răspuns la telefon însă a venit la scurt timp la fermă însoţit de L."

Martorul BBBB.: "îl cunosc pe L. Era administrator al SC FF. care a realizat construcţia pe proiectul FADR. Cu privire la deciziile pentru această societate, luam legătura întotdeauna cu el, nu cu A."

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatului, sunt următoarele:

În data de 29 mai 2013, L. a sprijinit grupul infracţional organizat să obţină în mod fraudulos, o suplimentare de credit în sumă de 350.000 RON de la C. (Actul adiţional nr. x în valoare de 350.000 RON la Contractul de credit nr. x din 22 aprilie 2011 obţinut de SC AA. SRL)

În perioada 2011 - 2013, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, L. a ajutat grupul infracţional organizat să obţină pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programul PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 5.962.740 RON. (acte materiale: SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267; suma de 3.116.132 RON este primită drept avans de la APDRP în data de 10 iulie 2012; la data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL solicită plata sumei de 1.856.614 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 11 aprilie 2013 se solicită plata sumei de 449.000 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 03 septembrie 2013 se solicită plata sumei de 540.994 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate)

În perioada 2011 - 2015, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, L. a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani.

În anul 2015, în calitate de administrator al SC EE. SRL, L. a încercat deducerea ilegală de TVA, prin întocmirea unor facturi fiscale reprezentând tranzacţii financiare fictive între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL

În perioada 2012 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC FF. SRL, L. a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare.

Prin urmare, s-a stabilit un prejudiciu estimat cauzat bugetului general consolidat al statului următoarele sume de bani: impozit pe profit suplimentar în sumă de 1.909.918 RON şi TVA de plată suplimentară, ca urmare a excluderii de la deducere, în sumă de 3.154.947 RON. (prejudiciu cumulat total de aprox. 1.125.000 de euro)

La data de 28 ianuarie 2015, inculpatul L. a încheiat trei contracte fictive de împrumut cu SC QQ. SRL, SC DD. SRL şi SC AA. SRL, la acelaşi birou notarial:

La data de 28 ianuarie 2015, între inculpatul L. şi SC QQ. SRL reprezentată de A., s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti. Prin acest contract, L. a împrumutat societatea QQ. SRL cu suma de 430.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 1 martie 2015.

SC QQ. SRL garantează restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 14 imobile având următoarele numere de carte funciară: x, 21264, 21356, 21263, 21302, 21301, 21306, 21255, 21256, 21136, 21234, 21251, 21675 şi 21441, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi.

La punctul 2.2 din contract, se precizează că SC QQ. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractual, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

La aceeaşi dată - 28 ianuarie 2015, între inculpatul L. şi SC DD. SRL reprezentată de SS., se încheie contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti. Prin acest contract, L. împrumută societatea DD. SRL cu suma de 145.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 1 martie 2015.

SC DD. SRL garantează restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 2 imobile având următoarele numere de carte funciară: x şi 20377, situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi.

La punctul 2.2 din contract, se precizează că SC DD. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractual, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

La data de 15 aprilie 2015, inculpatul L. a solicitat Judecătoriei Călăraşi, învestirea cu formula executorie a Contractului de împrumut nr. x din 28 ianuarie 2015. Contractul a primit putere executorie prin încheierea din data de 22 aprilie 2015 a Judecătoriei Călăraşi. (dosar nr. x din 2015)

La data de 28 ianuarie 2015, între inculpatul L. şi SC AA. SRL reprezentată de K., se încheie contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. situat în mun. Bucureşti. Prin acest contract, L. împrumută societatea AA. SRL cu suma de 985.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 1 martie 2015.

SC AA. SRL garantează restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 23 imobile având următoarele numere de carte funciară: x, 20115, 20492, 20548, 20779, 21416, 20491, 20517, 20499, şi 21441, 20169, 20498, 20494, 20490, 20500, 20135, 20449, 20066, 20141, 20448, 20485, 20054, şi 20468, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi şi prin instituirea unei ipoteci imobiliare asupra terenului cu număr de carte funciară x, situat pe raza com. Grădiştea, jud. Călăraşi.

La punctul 2.2 din contract, se precizează că SC AA. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractual, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

Inculpatul este cooptat de către inculpatul A. şi în scopul înscrierii frauduloase la masa credală a societăţilor SC AA. SRL şi SC QQ. SRL În acest scop, inculpatul L. a încheiat în fals contractele de împrumut autentificate sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. cu SC QQ. SRL şi nr. 49 din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH. cu SC AA. SRL, pe care le-a folosit astfel:

- la data de 26 martie 2015, depune la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 430.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor SC QQ. SRL;

- la data de 15 aprilie 2015, inculpatul L. depune la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 985.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor SC AA. SRL

Tot la iniţiativa lui A., inculpatul L. primeşte împuternicire de la reprezentanţii societăţilor creditoare SC RRRRRRRRRR. SRL şi SC SSSSSSSSSS. SRL, în scopul reprezentării acestora în adunarea creditorilor SC AA. SRL

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul L. a declarat că nu se consideră vinovat de săvârşirea faptelor reţinute în sarcina mea.

Cu privire la SC FF. SRL, acesta a declarat că a devenit asociat şi administrator al acestei societăţi la solicitarea lui A. "spunându-mi că mă va plăti cu 2 - 3.000 de RON pe lună fără să fiu nevoit să muncesc ci doar să supraveghez muncitorii.(...) A. mi-a spus că el se va ocupa de activitatea acestei firme, respectiv FF. L-am întrebat de ce nu se trece el în această firmă dar A. mi-a răspuns că nu poate să figureze atât în societatea în care obţine finanţarea cât şi în societatea care construieşte proiectul.(...) K. împreună cu I. ocupându-se de documentele societăţii."

Inculpatul a mai arătat că, în afară de construirea FNC-ului pentru A., societatea FF. nu a mai construit alte obiective. Proiectul finanţat prin fonduri nerambursabile nu a fost finalizat datorită faptului că A. a rămas fără bani, spunându-i că va trebui să ceară insolvenţa SC FF. SRL, lucru care s-a şi întâmplat.

Cu privire la banii retraşi din societate, L. a precizat: "A. îmi spunea să mă duc la birou unde I. sau K. îmi dădeau actele necesare retragerii sumelor de bani. La început am fost însoţit la bancă de K. După ce luam banii din bancă îi duceam întotdeauna la birou unde se aflau de obicei I. sau K.".

Cu privire la SC EEE., SC BBB., SC DDD., SC CCC. SRL, inculpatul L. a arătat: "Eu le-am propus celor doi (SSS. şi RRR.) să devină asociaţi şi administratori în aceste societăţi la cererea lui A.", fiind convins că nu vor fi probleme de ordin legal.

Tot inculpatul L. arată că l-a contactat şi pe SS. pe care l-a adus din jud. Vaslui: "Eu împreună cu SS. şi însoţiţi de A. ne-am deplasat unde era necesar să semneze SS. pentru preluarea DD., GG. şi QQ.".

Cu privire la SC EE. SRL, L. a arătat că tot la iniţiativa lui A. s-a înfiinţat şi această societate pe numele surorii materne a inculpatului L. - numita ZZZZZZZZ.

"A. nu i-a dat acesteia bani ci ne-a cumpărat un viţel pentru folosul propriu şi i-a achitat acesteia biletul de autocar până în Italia. Şi sora mea m-a întrebat dacă nu va avea probleme cu legea din cauza acestui lucru eu spunându-i că nu este cazul să-şi facă griji."

Despre relaţiile comerciale dintre SC AA. SRL, SC EE. SRL şi SC II., L. a arătat că nu poate preciza dacă aceste tranzacţii au fost fictive sau reale. În momentul în care a fost chemat la organele de control fiscal să dea lămuriri cu privire la aceste tranzacţii, a spus ceea ce îl învăţase A. Instanţa a reţinut că din interceptările convorbirilor telefonice rezultă că inculpatul L. a conlucrat cu A. pentru inducerea în eroare a organelor fiscale.

Inculpatul L. a mai arătat:

"În primăvara anului 2015, la rugămintea lui A., m-am deplasat la un notariat din Bucureşti, pentru a semna pentru încheierea a trei contracte de împrumut. Aceste contracte au fost fictive, în sensul că nu am predat efectiv aceste sume de bani.

A. mi-a spus că are nişte datorii şi că vrea să mute o parte din terenuri pe numele meu pentru o perioadă de timp. L-am întrebat dacă aş putea avea vreo problemă, dar acesta mi-a spus să nu îmi fac griji că nu este nimic de natură penală."

În cursul cercetări judecătoreşti, inculpatul a revenit parţial asupra declaraţiilor, precizând următoarele: Am lucrat pentru A. ca ziler, de când eram elev şi, ulterior, după ce am fost eliberat din penitenciar în decembrie 2010 lucram pe şantier. Acesta mi-a propus să înfiinţez o firmă pe numele meu, pentru că avea nevoie de astfel de firmă pentru un proiect european şi nu putea să o înfiinţeze pe numele lui sau a celor din familie, fără să-mi spună de ce.

Am semnat diverse acte pentru această societate fără să le citesc. Acestea îmi erau prezentate la birou de I. şi de K., după ce eram contactat de A. CEC-urile şi BO le semnam în alb. Am ridicat bani de la bancă pentru această societate, după ce-mi spunea inc. A., dar de fiecare dată eram însoţit de K. De altfel, ea era în posesia actelor necesare pentru extragere numerar. Banii erau preluaţi de A. la birou şi din ei mai primeam şi eu o sumă pe care o foloseam pentru achiziţii de cereale.

În perioada următoare, de aproximativ 2 ani, am lucrat zi de zi pe şantier şi primeam directive în legătură cu această activitate de la numitul BBBB. Recunosc că am semnat borderouri de achiziţii, reţinute în rechizitoriu.

Nu cunosc nimic în legătură cu proiectul european în care a fost implicată SC FF. Nu neg că am semnat acte în legătură cu acest proiect, dar nu eu le-am depus.

După 1 an - 1 an şi jumătate, A. a achiziţionat 4 tir-uri trecând un preţ mai mare decât cel real în contract şi stabilind cu furnizorul să împartă diferenţa între ei. Mi-am dat seama de acest lucru, pentru că, după ce firma a intrat în insolvenţă, A. mi-a spus că trebuie să vin cu el în Bucureşti, pentru că trebuia să semnez nişte acte prin care cedam o sumă de bani unei alte persoane. Nu-mi aduc aminte, dar cred că era vorba despre SC GG.

Eu m-am ocupat de construirea silozurilor în cadrul proiectului european, iar când proiectul era aproape finalizat, A. mi-a spus că nu mai are bani să investească în acest proiect, astfel încât mi-a solicitat să băgăm firma în insolvenţă pentru a obţine o perioadă de 5 - 6 luni până la prima recoltă, spunându-mi că urmează să-i aducă banii necesari. Cred că a încasat banii pe o parte din acest proiect european, pentru că dl. BBBB. verifica tot timpul respectarea termenelor la realizarea construcţiei, spunându-mi că banii nu vor fi viraţi până la momentul la care comisia nu constata finalizarea fiecărei etape din proiect.

Cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală, cred că acesta s-a comis de A. care făcea tot felul de achiziţii pe AA. şi de K., care avea posibilitatea de a face plăţi on-line şi împuternicire de la mine pentru ridicare/depunere numerar. Ştiu că, în cadrul proiectului, au fost folosite materiale comandate de mine la două firma mari de furnizori de materiale din Călăraşi, care însă au fost achiziţionate prin SC AA. Eu nu achiziţionam materiale prin FF.

Pentru a băga firma în insolvenţă, ştiu că dl. A. a întocmit o factură din care rezulta că FF. datora o sumă de bani către AA. sau către o altă societate controlată de el. această modalitate a fost propusă lui A. de persoana care s-a ocupat de depunerea actelor pentru declanşarea procedurii de insolvenţă, respectiv un cunoscut de-al său.

La solicitarea lui A. l-am sunat pe SSS. şi i-am spus că am avea nevoie să înfiinţeze o societate pe numele lui. Ne-am deplasat împreună cu A. şi cu cei doi martori la o secţie de poliţie pentru a li se schimba buletinul.

Cu acea ocazie, RRR. şi SSS. au semnat nişte acte la un notar public, la care ne-am deplasat împreună cu A. şi S. Acolo au semnat şi o împuternicire prin care erau eram împuternicit să ridic documentele la finalizarea procedurii de înregistrare.

După aproximativ 6 luni - 1 an, A. mi-a cerut să-i contactez din nou pe SSS. şi pe RRR., pentru că mai avea nevoie de nişte societăţi. Tot în satul în care locuia mama mea, l-am contactat pe SS., care îmi era şi rudă şi l-am întrebat dacă este de acord să se înfiinţeze nişte societăţi pe numele lui. Acesta a fost de acord, astfel încât l-am adus la Călăraşi, unde a stat în locuinţa mea aproximativ 2 săptămâni. În această perioadă, a fost împreună cu mine şi cu A. la Camera de Comerţ unde a semnat diverse acte.

A. mi-a cerut să merg la Olteniţa pentru a-i da unei persoane o sumă de bani, 30.000 RON. Acea persoană s-a dovedit a fi evaluatorul de la C. pe care îl văzusem la ferma din Vâlcele. Despre această sumă de bani ştia şi I. pentru că îi luasem de la ea, de la birou.

Mie, lui J. şi lui K. ne-a cerut să-l ajutăm să recupereze o parte din banii băgaţi în societate, semnând contracte de împrumut. Am fost la Bucureşti, la notariat unde am semnat 3 contracte de împrumut fictive, la cererea inc. A.

Este adevărat că m-am înscris în tabelul creditorilor SC QQ. şi SC AA. cu creanţe fictive, la solicitarea lui A."

Declaraţiile inculpatului de nerecunoaştere s-a apreciat că sunt contrazise de întregul material probator al cauzei. L. îi cunoştea pe toţi membrii grupului infracţional organizat, discuta constant la telefon cu A., I., K. şi J. referitor la problemele administrative ale afacerii, l-a ajutat pe A. să înfiinţeze cele 4 firme fantomă cu sediul social în Bucureşti (SC EEE., SC BBB., SC DDD., SC CCC. SRL). Tot el îl aduce şi pe SS. pentru preluarea fictivă a părţilor sociale ale SC DD., GG. şi QQ. SRL Din interceptările convorbirilor telefonice rezultă fără dubiu, faptul că inculpatul L. nu este străin de activităţile ilicite ale grupului.

Împrejurarea că A. îl ţinea la curent cu activităţile desfăşurate de către el, rezultă şi dintr-o discuţie purtată între cei doi în data de 15 septembrie 2014. Astfel, A. doreşte să participe la licitaţii privind unele imobile, pentru câştigarea licitaţiei fiind nevoie de mai mulţi participanţi, planul fiind ca printre participanţi să figureze şi societatea administrată de L. Din discuţiile purtate, rezultă că L. cunoaşte toate detaliile afacerii:

L.: - Da nene!

A.: - Vezi că s-ar putea să nu mai mergem, cam 90%. Io n-am înţeles bine sumele acolo şi cotineaţa aia de la NNNNNNNNNNN. la 200 şi ceva de milioane nu-mi convine!

L.: - Am înţeles, am înţeles! Acuma ajung la Drajna!

A.: - Da, dă-o dracu de cotineaţă, s-o cumpere cine-o vrea!

L.: - Aha! Da!

A.: - 200 şi ceva de milioane, fir-ar mama ei a dracu! Adică-i numai locul!

L.: - Păi locu’, atât! Locu’!

A.: - Ducă-să dracu s-o ia!

L.: - Păi şi ce, cine(...) se băga QQQQQQQQQQQ., băga-i-aş p//a în gât!

A.: - Să se bage s-o ia, dă-l dracu, în p///a mă-si!

L.: - Da!

A.: - Să se bage s-o ia! Ailaltă(...) p’ailaltă cere(...) aia care-a luat foc, cere 500 de milioane!

L.: - Ce dracu, aia decât(...) tot la fel, locul!

A.: - Locul, da’ io ştiu c-a fost evaluată la 700 de milioane! Cred că a evaluat-o din actul de proprietate!

L.: - Probabil!

A.: - Că scria acolo: frizerie, draci, laci!

L.: - Probabil!

A.: - 400 şi ceva de metri pătraţi de construcţie(...) p///a mamii lor! Dracu să-i ia!

L.: - Bine, dacă e ceva te sun!

A.: - Aha!

L.: - Că io mă duc la fermă, mă duc la fermă!

A.: - Hai că ne vedem la fermă!

De asemenea, dintr-o altă convorbire purtată de A. cu fiul său S., în data de 09 septembrie 2014, cu privire la o altă licitaţie, A. arată:

A.: - Mi se pare că vrea şi L. să se înscrie!

S.: - Păi să vină în nume personal, să-şi ia avocat, să facă ce vrea, p///a mă-si vrea! Io mă duc pentru N. că aşa am vorbit!

A.: - Trebuie să fie minim doi mă!

S.: - Da, minim doi!

A.: - Şi vrea şi RRRRRRRRRRR. şi înţelegi, nu?!

S.: - Da, da, să vină că nu pot să-i iau pe amândoi! I-am promis lu’ N. şi el să vină cu cine vrea!

A.: - Vorbim mâine!

S.: - Da, da!

Deşi inculpatul L. susţine că îl cunoaşte doar din vedere pe coinculpatul R., din interceptarea convorbirilor telefonice rezultă că în primăvara anului 2015 aceştia iau legătura în mai multe rânduri pentru a discuta aşa numite "afaceri". Astfel, în data de 27 aprilie 2015, între aceştia are loc următoarea discuţie:

L.: Unde ne vedem să bem o cafea?

R.: Păi, măi eu sunt plecat momentan de aia zic.

L.: Eu sunt în oraş, credeam că eşti în oraş.

R.: Nu sunt plecat şi că de aia că, m-a sunat şi SSSSSSSSSSS., vorbi-i cu el, n-aveam nici semnal, e treabă ne vedem neapărat frăţioare nu, e treabă?

L.: Da mă, da mă da, păi mă suni tu, dă-mi un ţâr şi ne vedem, vin eu.

R.: Bine, bine.

L.: Să ne vedem să bem o cafea.

R.: Păi nu ai văzut că azi e, au zis că Bucureşti e mă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

L.: A nu ştiai, eu mi-am dat seama că nu ştiai cu cine vorbeşti.

R.: Am zis că eu sunt plecat şi mă văd la, în trei ore la.

L.: Hai bine, gata am înţeles, nu-i problemă, hai mă suni când .

R.: (...) unde este?

L.: La ţară, dă-l dracu, e la cârciumă, eu am puţină treabă tre să mă întâlnesc cu unu mă.

R.: Gata, gata şi te sun.

Inculpatul L. discută chiar şi cu creditori pentru a încerca amânarea executării silite, astfel cum rezultă şi din discuţia purtată în data de 16 februarie 2015:

L.: Da.

X.: Salut TTTTTTTTTTT. sunt de la .

L.: Salut TTTTTTTTTTT., da te aud, n-am semnal.

X.: Acum da, acum te aud.

L.: Am stat am discutat cu domnul A.

X.: Aşa.

L.: Şi a zis că îţi face plata dar aşteaptă momentan să-i aducă, să dea lapte să-i aducă bilete la ordin şi a zis dacă e îţi girează nişte bilete la ordin, vreo două bilete.

X.: Am înţeles.

L.: Atâta am vorbit cu el, chiar alaltăieri am vorbit şi a rămas că aşteaptă pe aia de la Ploieşti, că dă pe la unii de la Ploieşti şi a zis că îţi dă două bilete la ordin.

X.: Cam în cât timp se întâmplă asta?

L.: Nu ştiu nu pot să zic că el a zis că trebuie să se ducă zilele astea la Ploieşti să discute cu persoana respectivă, că e o femeie acolo că nu i-a făcut plata, ăia lucrează cu laptele şi cornul morţii mă-sii cu statul, că dă laptele.

X.: Aha.

L.: Acuma că le-a dat nişte bilete, dar le-am folosit le-am dat la altcineva, în martie, pe luna lui martie, acuma să vedem că nu a încasat nici un ban din luna noiembrie.

X.:Dar firma aia s-a dus ha?

L.: Poftim, da.

X.: Dar nu poţi să, că mie nu mai îmi răspunde, nu poţi să stabileşti o întâlnire că vreau să vorbesc şi cum fac cu?

L.: Eu astăzi încerc .

X.: (neinteligibil)

L.: Ştiu, astăzi, astăzi încerc să iau legătura cu el, acuma dimineaţă nu pot să (...) cu el.

X.:Să stabileşti pentru mâine sau poimâine, deci ca să dau eu o fugă că vreau să vorbesc şi cum facem cu aia, ca să opresc executarea.

L.: Da am înţeles.

X.: Da?

L.: Da, da, da, haideţi să .

X.: (...) pe firma asta motorină dar hai să vedem cum plăteşte.

L.: Păi el de asta a şi zis că îţi plăteşte şi că (...) nu vrea să facă (...) în fine, eu după asta dacă e ne auzim în jur de ora patru, de ora patru.

X.: Da şi te rog eu, stabileşte tu o întâlnire, te rog frumos, da?

L.: Da, da, da.

X.: Bine.

Inculpatul L. participă şi la menţinerea în eroare a debitorilor care se deplasează la ferma din com. Vâlcelele pentru a stabili existenţa în fapt a utilajelor ce nu pot fi înstrăinate de către grup. După o astfel de inspecţie, în data de 19 februarie 2015, între A. şi L. are loc următoarea discuţie:

A.: La remorcă s-a uitat?

L.: Nu, nu.

A.: (...) şi junghiul ăla a lui OOOOOOO.?

L.: Aşa am înţeles, că a zis unul din ăia că a zis că vine macaraua, zise să vie macaraua.

A.: Da, şi nu a întrebat de aia, de remorcă?

L.: A întrebat, da a întrebat şi că a fost unu, noi eram aici în faţă şi unu cu gipanul, dracu' să-l ia ce maşină e aia, a dat roată pe aicia prin curte peste tot cu maşina şi a întrebat i-a zis la unu, dintre ei de acolo, zice da remorca unde este, tehnologică, şi zice, este acolo, este acolo, de deci pe noi ca aia, nu m-a întrebat, pe mine nu m-a întrebat nu, decât nu, fiindcă a alergat ăla cu maşina peste tot.

A.: Şi nu i-ai arătat seria mă, că dacă nu a venit, ce remorcă?

L.: Păi nu dacă nu m-a, deci pe mine nu m-a întrebat nu mi-a zis nimic, nu absolut nimic, nimic, nimic deci nu a zis nimic, nu a zis absolut nimic, decât ei ce i-a zis, atât a zis.

A.: Cui i-a zis?

L.: Ei între ei, dracu să-i ia, ăia de acolo, i-a zis la unu, zice, remorca tehnologică unde este, zice, e acolo, dar nu a întrebat nu a zis absolut nimic că să mergem să ne uităm aia nu, decât unul singur a fost acolo cu maşina, s-a plimbat prin toată curtea.

A.: Păi înseamnă că se duce şi la aia dacă.

L.: .

A.: Dar nu a întrebat să se ducă după serie, să vadă morţii mă-sii?

L.: Nu, nu, nu, nu decât la tractor la ăsta lu NNN., la ăsta la care sunt eu cu el, a întrebat, dar ăsta nu are serie, zic are şefu, e aici, e zice, bine, bine dar nu s-a uitat nu absolut nimic.

A.: Aha li aia îi seria de sus care ţi-am zis eu?

L.: Da, da.

A.: x

L.: Da, 57 da, da.

A.: Da bine.

În momentul unui control, A. îl învaţă pe L. cum să simuleze existenţa unei activităţi comerciale reale, astfel cum rezultă din discuţia din data de 18 februarie 2015:

L.: Da.

A.: Să ai actele societăţii aici tot.

L.: Am, am, am.

A.: Biblioraft de alea, zi-i lui J. să îţi dea să fie(...) ceva acolo.

L.: Am, am.

A.: Nu e curul gol.

L.: Am, am.

A.: Bine.

L.: Bine.

Şi despre încercările eşuate de a obţine alte credite bancare cunoaşte L. căruia, în data de 19 februarie 2015, A. îi spune următoarele:

A.: I-a alea de acolo că nu mai vin ăştia că cică nu are angajaţi, nu are p(...) a mă-sii, că nu-i credibilă, şi trebuie să aibă puţină activitate să aibă angajaţi să (...) şi pe urmă putem să revenim, i-a alea şi du-le la fermă că pe urmă vin ăia şi.

L.: Gata am înţeles.

A.: Bine.

L.: Bine.

În momentul în care organele fiscale trimit înştiinţare despre eminenţa unui control din partea creditorilor la sediul social al unei firme din grup, pentru crearea aparenţei unei lipse de activitate şi a unei situaţii materiale precare, A. solicită să se adune şi linoleul din spaţiul comercial, activitate adusă la bun sfârşit de către inculpaţii L. şi J., astfel cum rezultă din discuţia purtată între aceştia, în data de 02 martie 2015:

L.: Da.

J.: Auzi cine mai are cheie la lacătul ăla la NNNNNNNNNNN.(spaţiu comercial aparţinând inculpatului A. unde au sediul social declarat mai multe firme controlate de grup) ?

L.: Eu şi le am la mine.

J.: Mi-a zis ca să iau linoleul ăla de jos de acolo şi să lăsăm uşa aşa descuiată.

L.: Aha, aha hai când vin eu J. după amiază.

J.: Aha.

L.: Mai stau vreo, bine că mi-ai zis.

J.: Da (...) să-l iau de acolo că o să vină.

L.: Păi ce rost are.

J.: O să vină băieţi ăştia că a trimis înştiinţare.

L.: Gata, bine, bine.

Din discuţia purtată în data de 10 septembrie 2014 între A. şi L., rezultă că acesta din urmă cunoaşte societăţile comerciale deţinute de grup:

(...)

L.: - La Urziceni, are 200 de tone unu, să vedem ce(...) cum este şi mă duc să caut pă’n zonă p’acolo, mă duc înspre Urziceni, Ploieşti, p’acolo!

A.: - Da mă, da! Dacă este, ne-auzim şi facem şi contractul, trebuie făcut din timp!

L.: - Da, da! Bine! Dacă este contract, pentru ce facem?, pă ce facem?, pă GG. sau pă AA.?

A.: - Pă AA.!

L.: - Pă AA.!

A.: - Da!

L.: - Ca să ştiu!

A.: - Bine domnu!

Mulţi dintre membrii grupului infracţional organizat (A., I., J.) au încheiat contracte fictive de împrumut, autentificate la notar, împrumuturi garantate cu ipotecă pe bunurile lor, în scopul de a sustrage aceste bunuri de la executare silită, cu motivarea că există deja o creanţă anterioară pe aceste bunuri. L. a ajutat în acest sens şi el grupul infracţional organizat, încheind un contract fictiv cu SC QQ. SRL Acest aspect rezultă şi din discuţia purtată în data de 25 februarie 2015 între S. şi I.:

(...)

I.: Am şi eu o rugăminte la tine.

S.: Aşa.

I.: Poţi să trimiţi tu pe cineva sau să te duci tu la notara aia unde aţi făcut actele alea de împrumut?

S.: Aşa, ca să ce?

I.: Nu găsesc contractul ăla între L. şi QQ., contractul de împrumut.

S.: Tre să fie acolo ori.

I.: Îl am, nu este, îl am pe a lui DD., AA., QQ. nu-l găsesc, să îţi dea o copie după.

S.: O copie, lasă că-i cer o copie.

I.: O copie conform cu originalul.

S.: Da.

I.: Şi mi-o pui şi mie pe mail că îmi trebuie astăzi.

S.: Da, da.

I.: Neapărat.

S.: Bine.

I.: Te rog frumos.

S.: Da lasă că mă duc oricum să-i dau bani, mă duc pe la unşpe şi îi zic să-mi dea şi o copie.

I.: Da, bine YYYYYY.

S.: Bine.

În discuţia din data de 16 mai 2015 L. şi A. discută ironic despre împrumuturile date de L.:

L.: - Alo!

A.: - Domnu L., L.?

L.: - Nu, greşeală, aţi greşit!

A.: - Nu se poate domn-le, domnu L.?

L.: - EE, aţi nimerit acuma!

A.: - Auziţi?

L.: - ĂĂ!

A.: - Am şi o rugăminte la dumneavoastră?

L.: - Vă ascult!

A.: - Vreau şi eu pentru o lună nişte bani împrumut!

L.: - Cât?

A.: - Vreo două mii dă roni!

L.: - Două mii, ce dracu mă(...)(râde)

A.: - Nu te murdăreşti pentru aşa ceva, ă?! (râde)

L.: - Păi da, e mai mare deranju! (râde) Da!

A.: - Mie mi-a zis domnu YYYYYYYYY. de la G. că mai dumneavoastră mai daţi bani aşa împrumut!

L.: - Da, împrumut, da nu, dau, dau, dau, da sume mai mari, nu aşa!

A.: - Adică fără dobândă, fără nimic!

L.: - Fără nimic, fără nimic, gesturi dă.

A.: - Umanitare!

L.: - Una, umanitare, da! (...)

După ce firmele deţinute de grup intră în incapacitate de plată, niciun furnizor nu mai doreşte să colaboreze cu A. Din acest motiv, L. contactează un furnizor de piese de schimb, pe care îl minte, spunându-i că el este administratorul SC II. SRL, că doreşte încheierea unui contract şi că are o fermă în Grădiştea. Discuţia are loc în data de 11 martie 2015:

L.: Alo, să trăiţi, domnul UUUUUUUUUUU.?

Furnizor.: Da eu sunt, bună ziua.

L.: Bună ziua, L. mă numesc, domle aş vrea să ne întâlnim şi noi să discutăm vreau să facem un contract.

Furnizor: De la ce firmă?

L.: De la SC II.

Furnizor: II.?

L.: Da, e o firmă înfiinţată acum un an şi ceva şi m-am apucat acuma de agricultură de, şi vroiam să, nu am lucrat cu dumneavoastră, mi-am luat x şi vroiam să ne întâlnim să facem un contract.

Furnizor: De, din ce localitate unde aveţi ferma?

L.: Eu am la Vâlcele dar nu am fermă, la Grădiştea dar lucrez nişte pământ şi la Vâlcele şi la Grădiştea, dar eu la Grădiştea, încă acuma construiesc fac aicea nou.

Furnizor: La Grădiştea?

L.: Da.

Furnizor: Ă, vă caut eu?

L.: Cum ziceţi dumneavoastră.

Furnizor: Pe săptămâna viitoare pentru că săptămâna asta trebuie să fiu, am foarte multă treabă la Bucureşti, săptămâna.

L.: Păi şi nu putem ă, păi eu acuma vin de la Bucureşti, chiar m-am oprit la VVVVVVVVVVV. pe autostradă, nu putem să ne întâlnim dacă ne întâlnim pe traseu?

Furnizor.: Nu e mai complicat că sunt cu cineva şi înţelegeţi, e foarte urgent pentru dumneavoastră contractul ăsta acum săptămâna asta?

L.: Era bine săptămâna asta da că vreau să fac revizia la tractoare la astea să vedem.

Furnizor: Puteţi să ne întâlnim vineri de dimineaţă undeva în Călăraşi se poate?

L.: Da, veniţi la birou, vă dau, ne auzim vineri dimineaţă şi ne vedem la birou că eu am birou în Călăraşi.

Furnizor: Bun aşa rămâne, ne vedem în Călăraşi.

L.: Bine domle.

Furnizor.: Că eu stau în Călăraşi, eu stau în Călăraşi.

L.: A e ok, ok păi şi eu tot în Călăraşi stau.

Furnizor.: E în regulă atunci s-a simplificat.

L.: Gata bine şefu atunci, păi aştept să mă sunaţi dumneavoastră, ne auzim vineri.

Furnizor: E în regulă, bine.

L.: Bine, bine să trăiţi, sănătate.

Furnizor: Bine sănătatea, numai bine.

După discuţia redată mai sus, L. vorbeşte cu A. şi îi spune ce a discutat:

(...)

A.: Nu suna pe UUUUUUUUUUU. ăla până nu vorbeşti cu mine.

L.: (...)Păi am vorbit cu el.

A.: Şi ce ai vorbit cu el?

L.: A întrebat de firmă, cum se numeşte, i-am dar numele la firmă şi m-a întrebat unde am sediul, domle zic eu acuma am pe la Grădiştea, zic lucrez nişte pământ la Grădiştea şi la Vâlcele zic, eu am mai lucrat cu alte firme şi vreau să, mi-am luat un tractor acuma un (...) şi vreau să lucrez cu dumneavoastră zic, să fac un contract.

A.: Aha.

L.: Şi domle zice că sunt ocupat săptămâna care vine că-s cu Bucureştiul cu draci laci, domle eu tocmai sunt, mă întorc de la Bucureşti zic sunt pe autostradă la VVVVVVVVVVV. beau o cafea zic, păi zic dacă e poate ne vedem pe traseu i-o ştiu, că mai sunt cu cineva, încerca să o dea de gard şi până la urmă a rămas că ne vedem vineri dimineaţă ne auzim la telefon şi ne vedem în oraş că el e din Călăraşi al dracului jegos.

A.: (neinteligibil)

L.: Da şi a rămas că ne vedem vineri.

A.: Când vede de LLLLL., (...) omul e un bulangiu, moacă de fraier, dă-l dracu.

L.: Dă-l dracu (...) cu el, a zis că ne vedem la birou dacă e.

A.: Nu îl aduc eu la birou că aici cunoaşte pe toţi mincinoşii.

L.: Da atunci ne vedem în oraş, mă văd în oraş cu el, îl invit la o cafea mai bine. (...)

La scurt timp, (data de 11 martie 2015, ora 12:48:34) A. îl sună din nou pe L. pentru a-i spune să facă contractul pe firma administrată de L. - SC EE. SRL:

L.: I- zi?

A.: Bă L. mă, faci contract cu doamna EE.

L.: A şi aşa.

A.: Păi da şi să o caute dinţii pă EE.

L.: Da, hai că vorbim la birou că trag maşina de aicea.

A.: Hai.

Din discuţia purtată în data de 23 martie 2015 între A. şi L., rezultă că acesta din urmă este informat cu privire la activităţile grupului şi semnează în cunoştinţă de cauză:

(...)

A.: - Daa, acuma e târziu! Vii la CĂLĂRAŞi azi?

L.: - OI veni dar să văd cu ce-oi veni! Vin, nu ştiu, stai că-l sun p-ăla să vedem, iau maşina, nu iau maşina, nu ştiu ce să fac! Vedem la birou!

A.: - Păi dacă este, sună-l pă QQQQQQQQ., mă! Să vină QQQQQQQQ. să te ia?

L.: - Lasă că văd io ce fac!Poate găsesc şi am cu ce să vin,

A.: - Bine!

L.: - BIne!

A.: - Că vine YYYYYY. şi trebuie să vii, să semnezi actele alea!

L.: - Da (neinteligibil)

A.: - BIne!

L.: - Da, bine, (neinteligibil)

Pentru a scăpa cât mai uşor în urma executărilor silite, membrii grupului infracţional organizat întocmesc şi documente fictive prin care tot ei se înscriu cu creanţe false la masa credală. Este şi cazul lui L. care se înscrie pe tabelul creditorilor lui SC AA. SRL acest aspect rezultă şi din mai multe convorbiri telefonice, precum şi din mesajul telefonic trimis în data de 9 aprilie 2015 de către I. lui S.:

"Ai făcut cererea de creanţă ptr. L. la AA. trebuie să o depun astăzi."

În data de 19 mai 2015 A. discută L. Acesta urmează să se prezinte la societatea de insolvenţă a SC AA. SRL pentru a susţine cererea vizând creanţa falsă menţionată mai sus:

A.: - Unde eşti?

L.: - Păi sunt tot aici, mai vii sau nu mai vii încoa?

A.: - Păi nu, că mă duc pân la birou.

L.: - Da!

A.: - Să-mi iau ştampila, cât e ceasu?

L.: - E unu jumate, unu douăşicinci!

A.: - Mă duc, îmi iau ştampila şi vin acolo şi plecăm amândoi!

L.: - Da şi zi-i lu I. să-mi dea şi mie un formular d-ăla!

A.: - Dă care formular?

L.: - Despre ce mi-a trimis ăştia dă mă prezint astăzi.

A.: - Alea de la RRRRRRRRRR. şi de la A.

L.: - Nu, alea le am io, ăă, formular de la CC CC.!

A.: - Păi ce tre să faci tu acolo?

L.: - Păi ce mă întreabă ăia, să citesc întrebările, să ştiu ce răspund!

A.: - Lasă-mă că-ţi spun io mă, e e, păi,

L.: - Eşti de acord cu toate ce spune, bine hai.

A.: - Da măi, lasă că iau io unu d-ăla, bine, pa!

Din discuţia purtată în data de 10 aprilie 2015 între A. şi L., rezultă faptul că A. nu se ascunde de L., dându-i amănunte despre activitatea infracţională:

(...)

A.: - Şi mă sunase un şmecher du pă la GALAŢI, care mi-a dat îngrăşăminte, că i-a venit plicu ăla şi că, el n-are casă şi că am mai multe societăţi, ce societăţi am mă, că toate le-a făcut varză un nenorocit dă deputat!, că bă frate, că tre să ne găsim că, băi, zic, io nu mai am nicio putere mă, tre să vorbeşti cu administratoru judiciar, ne întâlnim şi cu ăla bă, păi dacă io nu iau banii la 31.07 iese răscoală mai ...

L.: - Băi, du-te dracu.

A.: - Mai, mai rău ca-n 907(...) mă, zic, n-am bani mă să-ţi dau, dacă vrei, îţi dau viaţa, mă!

L.: - (râde)

A.: - Futu-l, nu l-am luat, bă, asta e ameninţare mă, dă-te-n morţii mă-tii d-aici! Că s-a inter(...) el că şi de ce am io atâtea datorii?,,

L.: - (neinteligibil) spui că.

A.: - Păi pentru că datoriile erau pă şapte ani, mă, futu-ţi morţii mă-tii-n gât, şi dacă acuma s-au strâns toate, vrea toată lumea banii jos, dă-te dracu, îţi dau ţie explicaţii, nu l-am luat la măscări, l-am lăsat, că vine după sărbători, să mergem la insolvenţă şi că se înscrie şi la masa credală, şi să-i dau şi după altă societate banii!

L.: - Mhm!

A.: - Futu-ţi morţii mă-tii în gât, ca şi ăia de la G., am uitat să-ţi spun: ţi-am zis ieri că s-au dus peste HHHHHHHHH.?

L.: - MI-ai zis, mi-ai zis!

A.: - Şi p-ormă s-au dus peste juristă la, la asta, la firma de insolvenţă

L.: - Aha!

A.: - Că vrea să pună sechestru pă acţiunile, părţile sociale a lu J.! Bă, zice voi unde aţi învăţat carte, mă?Păi alea zice sunt, sunt suspendate tranzacţionarea lor de judecătoru sindic.

L.: - Mhm!

A.: - Ce faci cu acţiunile? Vrei să vinzi firma asta cu datorii? Ţi-o cumpără cineva ? Şi-i zisese lu aia dinainte:, măi, doamnă, noi zice, dăm tot, mă! Îi dăm toate datoriile şi tot patrimoniu, să achite datoriile dă-l dracu, în pizda mă-sii!

L.: - Dă-l dracu!

A.: - Zice:, da n-am văzut do-le, p-ormă s-a dus I., c-a mai trebuit să-i mai ducă nişte acte, şi zice: doamnă, zice, eu mă enervez foarte greu, zice sunt roşie de aici pă sub gât? Da, dom-le, m-a scos din sărite, că ei pun sechestru pă părţile sociale, mă tu eşti tâmpit, tu n-auzi că sunt blocate de judecătoru sindic, n-ai citit în carte, n-ai(...), nişte nenorociţi!

L.: - Dă-i dracu să-i ia!

(...)

Implicarea inculpatului în înscrierea frauduloasă la masa credală a a societăţilor SC AA. SRL şi SC QQ. SRL a fost confirmată şi de următoarea convorbire telefonică:

Astfel, în data de 19 mai 2015, utilizat de inculpatul A. este apelat de la postul telefonic utilizat de inculpatul L. Cei doi urmează să se întâlnească pentru a se prezenta la adunarea creditorilor SC AA. SRL Cu această ocazie, inculpatul L. îi spune inculpatului A. să-i ceară inculpatei I. un formular cu creanţele depuse la CC CC., pentru a şti ce să spună:

A.: - Unde eşti?

L.: - Păi sunt tot aici, mai vii sau nu mai vii încoa?

A.: - Păi nu, că mă duc pân la birou.

L.: - Da!

A.: - Să-mi iau ştampila, cât e ceasu?

L.: - E unu jumate, unu douăşicinci!

A.: - Mă duc, îmi iau ştampila şi vin acolo şi plecăm amândoi!

L.: - Da şi zi-i lu I. să-mi dea şi mie un formular d-ăla!

A.: - Dă care formular?

L.: - Despre ce mi-a trimis ăştia dă mă prezint astăzi.

A.: - Alea de la RRRRRRRRRR. şi de la A.

L.: - Nu, alea le am io, ăă, formular de la SC CC.!

A.: - Păi ce tre să faci tu acolo?

L.: - Păi ce mă întreabă ăia, să citesc întrebările, să ştiu ce răspund!

A.: - Lasă-mă că-ţi spun io mă, e e, păi,

L.: - Eşti de acord cu toate ce spune, bine hai.

A.: - Da măi, lasă că iau io unu d-ăla, bine, pa!

Cu privire la implicarea coinculpatului L. în activitatea grupului, inculpatul A. a arătat:"Îl cunosc pe L. de foarte mult timp, fiind din comuna Vâlcelele şi a lucrat la mine inclusiv ca zilier. Relaţia noastră a devenit mai apropiată începând cu anul 2010. În acel moment mă hotărâsem să fac un proiect pe SC AA. SRL cu finanţare din fonduri europene pentru construcţie FNC. JJJJJJ., cu care eram prieten m-a sfătuit să înfiinţez o societate comercială cu obiect de activitate construcţii, care să îmi construiască spaţiile de depozitare, spunându-mi că în caz contrar voi pierde mulţi bani cu societatea constructoare care va câştiga licitaţia. Prin urmare sfatul a fost să înfiinţez societatea comercială constructoare şi să dirijez licitaţia astfel încât societatea controlată de mine în mod indirect să câştige licitaţia. Am acţionat în consecinţă şi i-am propus lui L. să înfiinţez o firmă pe numele lui, respectiv SC FF. SRL, societate care a câştigat licitaţia pentru construirea FNC-ului. L. a fost şi angajat al acestei societăţi şi s-a implicat în construcţia acestor spaţii de depozitare conducând echipa de muncitori. El nu a cunoscut toate dedesubturile acestei afaceri. (...)

Referitor la SC PPPPPPPPPPP. SRL, aceasta a fost preluată de la NNNN., un cumnat al meu, de către L. şi R. şi nu a avut nici un fel de activitate comercială. Din câte îmi amintesc această societate a fost preluată pentru că doream să am o societate cu sediul social în Bucureşti, scopul acesteia fiind de a face evaziune fiscală. (...)

În luna ianuarie 2015, nepotul meu N. mi-a cerut să îl scot după SC GG. SRL sau să o preiau eu, deoarece în urma acţiunilor SC H. societate a avea probleme, iar unchiul lui, WWWWWWWWWWW. dorea să îi facă o societate nouă cu domeniu de activitate transport.

Deoarece încetasem relaţia cu R. am apelat la L. care l-am rugat să găsească alte persoane dispuse să preia această societate. Acesta l-a găsit pe numitul SS., din judeţul Vaslui, care l-a adus în Călăraşi, a stat o perioadă de timp la L. şi i-am dat acestuia cred că suma de 3000 RON, în tranşe. L. l-a adus pe SS. la biroul nostru de pe str. x din mun. Călăraşi dar nu am purtat discuţii relevante cu acesta, de activitatea de cesionare ocupându-mă personal, nepotului N. spunându-i că am găsit pe cineva care a preluat societatea.

În anul 2015, tot către SS. au fost cesionate cote părţi din SC DD. SRL şi SC QQ. SRL (...)

În anul 2012 am înfiinţat patru societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti, respectiv SC EEE. SRL, SC DDD. SRL, SC CCC. şi SC BBB. SRL în acelaşi scop. Acţionarii şi administratorii acestor societăţi RRR. şi SSS. au fost găsiţi tot de L. în judeţul Vaslui. Aceştia nu au venit în Călăraşi ci au fost doar în Bucureşti, fiind încheiate împuterniciri către L. pentru a se ocupa de înfiinţarea şi înmatricularea societăţilor. (...) "

Inculpatul N. a precizat:

"Am aflat când am fost la Registrul Comerţului că SS. era un cunoscut a lui L. încă din copilărie, fiind din judeţul Vaslui, sat Vladia. Ştiu de asemenea că SS. a stat acasă la L. pe perioada necesară îndeplinirii formalităţilor de preluare a societăţii. Arăt că aproximativ 2, 3 săptămâni a durat această procedură pentru că am prins perioada sărbătorilor de iarnă. În această perioadă am ieşit de câteva ori în oraş cu L. care l-a adus şi pe SS."

De asemenea, martorul BBBB. a declarat:

"Într-o zi A. mi-a arătat un document din care rezulta faptul că L. îl împrumuta pe A. cu suma de 900.000 de RON pentru achitarea unor facturi fiscale de achiziţie a unor bunuri tot de la L.

I-am spus lui A. că acest document nu mi se pare în regulă şi l-am sfătuit să se adreseze firmei de avocatură sau notarului care i-a întocmit acest document.

La câteva zile după acest eveniment i-am văzut în biroul lui A. pe acesta din urmă împreună cu L. şi S. I-am cerut şi inculpatei I. să vină în birou ocazie cu care le-am spus tuturor că este cazul să se adreseze unei firme de avocatură când mai întocmesc documente şi i-am rugat să nu mă mai implice în astfel de lucruri pentru că eu nu mă pricep în domeniul juridic."

6. N., fiul lui J. şi nepotul lui A., aderă la grupul infracţional organizat în anul 2012, când devine administrator în SC GG. SRL, societate folosită de către grup, în principal pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, spălare de bani şi evaziune fiscală.

Astfel, inculpatul N. figurează în calitate de administrator şi unic asociat în SC GG. SRL în perioada 9 aprilie 2012 - 2015. La începutul anului 2015, pentru sustragerea de la controalele financiar-fiscale, societatea este vândută martorului SS. care devine şi unic asociat şi administrator.

Împuterniciţi în bancă sunt K. şi N.

Inculpatul efectuează şi retrageri de numerar, astfel cum a rezultat şi din hărţile relaţionale ale fluxurilor financiare ale societăţilor deţinute de grup. Astfel, din creditul obţinut de SC AA. SRL nr. 78/2012 în valoare de 1.000.000 RON, suma de 60.000 de RON este transferată către SC GG. SRL în data de 16 ianuarie 2013. Suma de 25.355 RON se întoarce în SC AA. SRL, iar suma de 34.500 RON este retrasă numerar, în data de 17 ianuarie 2013 de către N. Din acelaşi credit obţinut de SC AA. SRL, în data de 23 ianuarie 2013 este transferată în contul SC GG. SRL, suma de 230.275 RON. Din această sumă, 210.000 RON se întorc în conturile SC AA. SRL, iar suma de 20.000 de RON este retrasă cash, de N. în datele de 30 ianuarie 2013 şi 31 ianuarie 2013.

Din creditul obţinut de SC AA. SRL de la E., suma de 45.000 de RON este transferată în contul SC GG. SRL deschis la C. Întreaga sumă este retrasă cash de N. în 7 tranzacţii, în perioada 18 iunie - 10 iulie 2013.

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatului, sunt următoarele:

La data de 30 aprilie 2014, N. a sprijinit grupul infracţional organizat să obţină în mod fraudulos un credit în valoare de 500.000 RON de la E. (Actul adiţional nr. x de suplimentare cu suma de 500.000 RON a Contractului de credit nr. x din 10 iunie 2013 obţinut de SC AA. SRL de la E.)

În perioada 2012 - 2015, N. în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani.

În anul 2015, în scopul sustragerii de la urmărirea penală, N. a înstrăinat părţile sociale deţinute de către acesta în SC GG. SRL, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată

Împrejurarea că inculpatul a cunoscut faptul că înstrăinarea părţilor sociale ale societăţii a avut un caracter fictiv, rezultă inclusiv din declaraţiile martorilor WWW. şi FFFFFFF. - angajaţi ai F. SA având ca atribuţii de serviciu, recuperarea creanţelor. Astfel, martorul WWW. a precizat: «Noi ştiam de pe site-ul Recom că firma fusese vândută către un anume SS. din Vaslui. L-am contactat telefonic pe N., fostul administrator al societăţii pentru a-l întreba ce s-a întâmplat cu bunurile şi să obţinem datele de contact ale noului administrator. N. ne-a comunicat că nu SS. se ocupă de societate, că nu are nicio treabă cu aceasta spunându-ne să o contactăm pe doamna I., fără să realizez iniţial că era vorba de soţia lui A. Am realizat că era vorba despre I. când am sunat-o pe numărul obţinut de la N. şi am văzut că o aveam deja în lista de contacte ca "doamna I.".»

În cursul anului 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC GG. SRL a ajutat o altă firmă din grup - SC DD. SRL să se sustragă de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului în sumă totală de 555.037 RON (aprox. 123.000 de euro) prin întocmirea a trei facturi fiscale fictive utilizate pentru diminuarea bazei de impozitare.

În perioada 12 aprilie 2013 - 3 martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au indus în eroare F. SA, încheind cu această societate un număr de 14 contracte de leasing financiar, tip lease-back în valoare de 8.150.586 RON, (pe SC AA. SRL) producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 1.294.173,25 RON şi un contract de leasing financiar încheiat de SC GG. SRL în valoare de 1.534.144,30 RON, producând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 1.036.525,47 RON.

În acest scop, reprezentanţii SC AA. SRL şi SC GG. SRL au prezentat F. SA, documente false de achiziţii a unor utilaje agricole, utilaje agricole care, în fapt, se găseau în proprietatea grupului infracţional organizat anterior documentelor de achiziţie. Mai mult decât atât aceste utilaje agricole erau deja gajate pentru obţinerea altor credite, existând cauze de neînstrăinare a lor, iar pentru a putea fi folosite pentru obţinerea sumelor de bani, au fost falsificate seriile de identificare şi de motor ale utilajelor.

În sarcina inculpatului N. se reţine un singur act material - acesta semnând în calitate de administrator al SC GG. SRL contractul de leasing x din 3 martie 2014.

În perioada 14 august 2014 - 13 octombrie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, membrii grupului infracţional organizat au indus şi menţinut în eroare persoana vătămată H. SRL, producând acesteia un prejudiciu în cuantum de 1.455.915 RON (437.620,80 USD)

În calitate de administrator al SC GG. SRL, inculpatul N. a semnat Convenţia nr. x din 13 octombrie 2014; în aceeaşi calitate, inculpatul a remis către H. SRL un bilet la ordin avalizat în nume propriu şi scrisoare de garanţie în scopul garantării executării obligaţiilor SC AA. SRL către H. SRL

Fiind audiat, inculpatul N. a încercat să minimalizeze rolul său, arătând că A. se ocupa de activitatea firmei, el efectuând operaţiuni la solicitarea acestuia, poziţie menţinută şi în faţa instanţei de judecată. Acesta a recunoscut semnarea unor documente în calitate de administrator al SC GG. SRL, însă a arătat că el nu s-a ocupat în fapt de administrarea acestei firme, ci unchiul său A. Precizează că nu a avut reprezentarea acţiunilor ilicite desfăşurate pe această firmă.

Printre altele, inculpatul a mai arătat:

"După ce am împlinit vârsta de 18 ani A. mi-a spus că va înfiinţa o firmă pe numele meu pentru a continua activitatea desfăşurată în agricultură. (...)

De înfiinţarea societăţii GG. SRL s-a ocupat unchiul meu A. eu prezentându-mă la Registrul Comerţului pentru semnarea actelor necesare. (...)

Deşi eu figurez ca unic asociat şi administrator al acestei firme în perioada 2012 - 2015, administrator în fapt a fost unchiul meu A. (...)

Toate sumele de bani retrase din bancă le-am dus la biroul de pe Flacăra, şi le-am înmânat persoanelor de acolo, respectiv A. sau I. Nu am întrebat ce scop dau acestor sume de bani dar am bănuit că sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii societăţii. Întotdeauna am considerat că sumele de bani retrase provin din activităţile comerciale desfăşurate pe SC GG. SRL Eram sunat ori de A. ori de I. în momentul în care trebuia să mă duc la bancă dar mai des de I. pentru că ea se ocupa de relaţia cu băncile. A. se ocupa mai mult de relaţia cu furnizorii sau cu clienţii. În momentul în care trebuia dat un ordin de plată sau încheiat un contract cu aceştia eram sunat de A. care aranja dinainte legăturile cu furnizorii şi clienţii iar eu doar mă prezentam pentru a semna ordinele de plată respectiv contractele. (...)

Precizez faptul că biletele la ordin şi contractele pe care le semnam eu în calitate de administrator al GG. SRL erau completate respectiv redactate de I. (...)

Îi spusesem încă din 2014 lui A. că vreau să ies de pe această firmă şi că vreau să lucrez la Bucureşti împreună cu un alt unchi. Văzând că insist, A. a găsit o persoană din Vaslui care a preluat această firmă. (...)

Am aflat când am fost la Registrul Comerţului că SS. era un cunoscut a lui L. încă din copilărie, fiind din judeţul Vaslui, sat Vladia. Ştiu de asemenea că SS. a stat acasă la L. pe perioada necesară îndeplinirii formalităţilor de preluare a societăţii. Arăt că aproximativ 2- 3 săptămâni a durat această procedură pentru că am prins perioada sărbătorilor de iarnă. În această perioadă am ieşit de câteva ori în oraş cu L. care l-a adus şi pe SS. (...)

Ştiu că A. a încheiat un contract de achiziţie cereale pentru H., primind preţul de la cumpărător - H. La un moment dat am aflat că H. a venit să vadă cerealele care nu existau în fapt. Atunci am fost sunat de A. care mi-a cerut să mă prezint la sediul H. din Bucureşti. Din discuţiile purtate de A. în familie în zilele următoare semnării biletului la ordin am aflat că pentru a amâna momentul predării cerealelor sau a restituirii preţului, H. a solicitat garanţii. Atunci A. a predat trei bilete la ordin unul de la GG., unul de la DD. şi încă unul dar nu ştiu pe ce societate, avalizate în favoarea H.

Am fost sunat numai de A. iniţial pentru a semna biletul la ordin iar apoi pentru avalizarea acestuia. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu cerealele care trebuiau să fie achiziţionate pentru H. dar bănuiesc că A. nu a mai avut bani să le achiziţioneze. (...)

La un moment dat A. mi-a spus că va trece o combină pe firma mea iar eu i-am spus să facă cum consideră pentru că în fapt era firma lui A. (...)

Documentele societăţii GG. se aflau la birou pe strada x contabilitatea societăţii s-au ocupat I. şi K. Şi ştampilele societăţii tot la biroul de pe Flacăra se aflau. Acestea îmi erau înmânate de I. şi K. doar în momentul în care eram trimis la bancă, eu returnându-le imediat. (...) ".

În cursul judecăţii, inculpatul a precizat: " Inc. A. a fot ca un tată pentru mine, tatăl meu decedând înainte să mă nasc. Când eram în clasa a XI-a, mi-a spus că doreşte să înfiinţeze o societate comercială pe numele meu, astfel încât când voi termina facultatea să am o sursă de venit. El s-a ocupat de toate actele necesare înfiinţării SC Ilco şi desfăşurării activităţii acesteia. Ştiam că A. folosea această societate pentru activitatea sa economică. La acel moment, nu mi-am pus problema şi nici nu l-am întrebat de ce era necesar ca el să desfăşoare activitate pe o societate în numele meu, deşi avea suficiente societăţi comerciale. Toate actele, ştampila şi token-ul au rămas la biroul din Călăraşi. Eu nu le-am folosit niciodată. Veneam când eram chemat pentru a semna documentele sau pentru a retrage sume de bani în numerar. Nu am citit niciodată documentele pe care mi le prezenta A. Pentru că aveam încredere în el, semnam şi file CEC şi BO în alb. La solicitarea lui A. am fost la SC H. să semnez nişte documente. Pentru că înţelesesem din discuţii că erau probleme cu SC H. i-am spus lui A. să preia societatea, pentru că nu doream să mai am de a face cu ea."

Şi inculpatul A. a încercat să ia asupra sa responsabilitatea întregii activităţi, cum a procedat în cazul tuturor inculpaţilor de care se simte apropiat:

"Cu privire la N., am înfiinţat SC GG. SRL, care a avut în arendă circa 70 ha teren în scopul de a-l ajuta să câştige un venit după terminarea facultăţii. El nu a avut nici o legătură cu activitatea desfăşurată pe această societate, e posibil nici să nu fi ştiut ce suprafaţă de teren avea în arendă, el venind doar să semneze ordine de plată, retrageri de numerar. (...)

În luna ianuarie 2015, nepotul meu N. mi-a cerut să îl scot după SC GG. SRL sau să o preiau eu, deoarece în urma acţiunilor SC H. societatea avea probleme, iar unchiul lui, WWWWWWWWWWW. dorea să îi facă o societate nouă cu domeniu de activitate transport.

Deoarece încetasem relaţia cu R. am apelat la L. pe care l-am rugat să găsească alte persoane dispuse să preia această societate. Acesta l-a găsit pe numitul SS. din judeţul Vaslui, care l-a adus în Călăraşi, a stat o perioadă de timp la L. şi i-am dat acestuia cred că suma de 3.000 RON, în tranşe. L. l-a adus pe SS. la biroul nostru de pe str. x din mun. Călăraşi dar nu am purtat discuţii relevante cu acesta, de activitatea de cesionare ocupându-mă personal, nepotului N. spunându-i că am găsit pe cineva care a preluat societatea."

Coinculpatul L. a arătat:

"Doresc să mai arăt că mai deţin o societate în Bulgaria al cărei nume nu îl cunosc, înfiinţată tot de către A. Când mergeam în Bulgaria să scoatem bani din societate mergeam eu împreună cu N. care ştia să vorbească engleză. După ce scoteam banii, îi predam în ţară lui A., Q. lucra din când în când pe la fermă, începând cu anul 2014 şi ştiu că era chemat să semneze acte. La fel şi N., despre care ştiu că a preluat SC GG. şi era chemat să semneze acte."

Inculpata K. a precizat cu privire la implicarea inculpatului N.:

"Am fost împuternicită în bancă şi pe SC GG. SRL N. era sunat de A. când trebuia să vină la birou pentru a semna diferite documente ca de exemplu: contracte de credit la bănci când firma lui garanta obţinerea vreunui credit, ordine de retragere de numerar sau ordine de plată şi alte asemenea documente."

De altfel, din Raportul de expertiză criminalistică nr. 19 din 27 ianuarie 2017, întocmit de INEC, a rezultat că inculpatul N. a semnat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 18 ianuarie 2013 şi anexa nr. 1, contractul de împrumut nr. x din 14 iunie 2014 şi Contractul de transport nr. x din 20 mai 2013 şi anexa acestuia.

Declaraţia inculpatului s-a apreciat că este contrazisă de întregul material probator al cauzei, inclusiv de interceptările convorbirilor telefonice.

N. a semnat inclusiv cereri de chemare în judecată formulate de SC GG. SRL.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale, inculpatul N. a arătat cu privire la cesionarea părţilor sociale ale SC GG. SRL: "Din punctul meu de vedere cesionarea societăţii nu a fost făcută în mod fictiv şi nici în scopul sustragerii de la controalele financiare sau de la răspunderea penală pentru că nu am cunoscut că pe această societate s-au înregistrat datorii sau alte activităţi ilicite".

Din discuţia purtată în data de 8 decembrie 2014cu un apropiat al său, rezultă contrariul:

X.: Salut V.!

N.: Salut naşule!

X.: Ce faci?

N.: Naşule, astăzi, ce să fac uite pe la unchiu, eşti prin Bucureşti astăzi?

X.: Ajung mai târziu, tu ce ai făcut acolo, ai găsit vreo soluţie?

N.:Păi încercăm să vedem de aia vreau să mă întâlnesc cu tine.

X.:Păi nu dar să îşi dea firma de pe numele tău, să o ia altcineva, copii, un angajat de al lui, cineva.

N.: Nu, nu, nu cică tot degeaba.

X.: De ce?

N.: Ă pentru că tot o să am şi eu o parte acolo de vină.

X.: De ce să ai parte de vină mă, rămâi decât plângerea penală, restul îţi faci altă firmă nu mai ai nici o problemă, nu intră numele tău în riscul bancar, intră firma.

N.: .

X.: Măi intră firma mă, băi în (...) bancar rămâne firma.

Inculpatul N. a dat dovadă de lipsă de sinceritate şi la întrebarea adresată de organele de anchetă penală: "Întrebare procuror: Ştiai că, cu această combină s-a garantat obţinerea unui credit de la E. pe SC AA. SRL?

Răspuns: Nu. Nu-mi amintesc să mă fi prezentat vreodată la vreo bancă pentru obţinerea unui credit."

Din discuţia purtată în data de 10 martie 2015 cu aceeaşi persoană, rezultă contrariul:

X: Îţi (...) tu să fi semnat un contract de credit să vinzi nişte utilaje la F.?

N.: Ă, nu, nu nu-mi amintesc naşule.

XXXXXXXXXXX.: Ai un credit la GG., are un credit.

N.: Da?

XXXXXXXXXXX.: La C(...)

N.: Nu, nu ştiu decât cu camioanele, mi se pare că este.

Din discuţia purtată în data de 14 martie 2015 între A. şi S. a rezultat că inculpatul N. cunoaşte problemele pe care le are firma şi a fost învăţat cum să procedeze pentru a scăpa de controalele organelor de stat:

(...)

A.: Dar nu ştiu dacă ţi-am zis că a venit la GG. cu atragere răspundere solidară pe SS., N., A.

S.: Cine o vrea?

A.: ANAF.

S.: Aaaa.

A.: Are 180 de mii de roni impozit pe profit.

S.: Aha, ce repede atrag ei răspunderea solidară.

A.: Da eu am avut procură dată de N. şi a fost înregistrată la ei .

( ...)

S.: Şi ar fi mişto. Ar fi mişto să facem nişte poze la alea să pui o dormeză de aia opărită să-i faci poze să zici acolo în cerere domle preşedinte întrucât am o situaţie materială precară am primit citaţie, vă rog frumos să le respingeţi autorizarea că nu au ce să-mi ia, ataşate depunem câteva fotografii, o batjocoră aşa, o batjocoră la adresa lor a executorilor nu a instanţei doamne fereşte şi ar fi tare să le dea m. e.

A.: Nu mai avem un pat de ăla de armată.

S.: Un pat de ăla fără picioare, aşa cu un macat de ăla opărit.

A.: A fir-ai tu să fii.

S.: Da.

A.: Dar tu mi-ai zis că i-a zis cineva că tu te-ai mutat acolo?

S.: Da, a zis că l-a sunat pe N. ieri, că domle că ne-am interesat unde-i domiciliul şi ne-am dus acolo e un imobil părăsit şi că cum locuiţi dumneavoastră acolo şi a zis şi el nu ştiu, nu pot să vorbesc acuma daţi-mi un mesaj, daţi-mi în scris, că aşa l-am învăţat pe N., dacă te sună vreu m. şi îţi cere date financiare dă-i numărul de fix şi îi spui să vorbească cu contabila, dacă te sună şi te întreabă poveşti nemuritoare îi spui să îţi dea în scris că nu poţi să vorbeşti, eşti la locul de muncă şi nu poţi să vorbeşti, dacă zice să vă întâlniţi, i-am făcut scenarii, dacă zice să vă întâlniţi îi spui da, da, da, până să lipsi le vorbeşti frumos şi te lasă în pace şi râdea N., cică aşa le-am făcut, el mă sună mereu, am primit un mesaj, m-a sunat p(...) că, m-a sunat drăcică, ce i-ai zis, le-am zis ce m-ai învăţat, şi, şi m-a lăsat în pace, eu i-am făcut scenarii, trei, patru scenarii înţelegi, le-a băgat la cap şi le serveşte pastila ca la tonomat.

A.: Şi dacă te chestionează de trei, patru ori ce zice, îşi dă seama că-i frecţie.

S.: Da, da, da vorbeşte-le frumos mă nene, că ei nu au nici o vină, ei sunt angajaţii unora, n-au nici o vină, e cică el vorbesc dă-i dracu să-i ia.

A.: Nu eşti obligat să .

S.: Pe mine nu mă sună o zdreanţă de la primărie aproape de două, trei ori pe săptămână de la Călăraşi, că cică când am de gând să-mi plătesc amenzile alea că eu chiar aşa stau fără bani în cont, că mi-a găsit 30 de RON în cont şi am poprire de patru luni pe cont şi când am de gând să le plătesc, nu ştiu doamnă într-o zi.

Cu ocazia audierii, inculpatul N. a mai arătat: "Nu am mai deţinut nicio altă societate comercială şi nu ştiu ce presupune administrarea unei astfel de societăţi".

Cu toate acestea, inculpatul N. se înscrie la licitaţie publică organizată de executor pentru adjudecarea unui imobil, astfel cum rezultă din discuţia purtată în data de 9 septembrie 2014 între A. şi S.:

(...)

S.: - Pe 15 septembrie la ora două, la YYYYYYYYYYY., e licitaţia aia, cu preţul scăzut la 50%, 22.000 RON, pentru NNNNNNNNNNN.! Ne înscriem, nu ne înscriem?

A.: - Ne înscriem!

(...)

A.: - Şi p’ailaltă a scos-o enorm de mult, cinci sute şi ceva de milioane!

S.: - Ei, lasă-i că(...) o să scadă şi aia!

A.: - Asta vrea să(...) nu ştiu, vrea s-o cumpere N., nu ştiu care!

S.: - Da!

A.: - Pă mine nu mă interesează!

( . . . . . . . . . .)

A.: - Mi se pare că vrea şi L. să se înscrie!

S.: - Păi să vină în nume personal, să-şi ia avocat, să facă ce vrea, p///a mă-si vrea! Io mă duc pentru N. că aşa am vorbit!

A.: - Trebuie să fie minim doi mă!

S.: - Da, minim doi!

A.: - Şi vrea şi RRRRRRRRRRR. şi înţelegi, nu?!

S.: - Da, da, să vină că nu pot să-i iau pe amândoi! I-am promis lu’ N. şi el să vină cu cine vrea!

A.: - Vorbim mâine!

În data de 24 martie 2015, A. îl sună pe N. pentru a-i povesti ce a discutat cu executorul judecătoresc al SC G., amândoi amuzându-se de faptul că A. nu i-a acordat acestuia niciun fel de sprijin:

N.: - Da!

A.: - Auzi, N.?

N.: - Da!

A.: - Ş-am zis:, ce cauţi mă acolo dacă tu nu mai(...) păi nu că o căutam pă doamna J.,,

N.: - Aha!

A.: - Zic n-auzi că e plecată la BUCUREŞTI? Păi am sunat- dă patru ori dom-le da nu răspunde, şi io tot, am sunat-o dă trei ori şi nici mie nu mi-a răspuns! Da zice, putem să ne ducem la doamna aia brunetă, să ne semneze ceva pentru doamna J.? Păi ce să vă semneze, cum să semneze o persoană pentru altă persoană!

N.: - Păi da!

A.: - În fine, păi pă la două ajungem la Călăraşi, mai vă găsim? Da, p-ormă îl sun:, auzi dom-le, zic, dumneata mi-ai trimes nişte hârtii să-mi execuţi mie şi lui I. ceea ce nu am,110 ha dă pământ! Du-te la Primărie şi vezi cât pământ are I. şi A. în Registru Agricol!?

N.: - Da!

A.: - S-a ei acolo, pă la Cartea Funciară, au venit, era foarte negru la faţă juristu ăla,

N.: - Aha!

A.: - Că, dom-le, când am făcut noi că era cu I., da fusese licitat, mă, dă AA., şi noi l-am intabulat mai târziu, că a trebuit să plătească I. nu ştiu câte sute de milioane impozit trei la sută la Primărie!

N.: - Aha!

A.: - Şi conform Legii proprietar e ăla care a intabulat mă, dă-te dracu de aici!

N.: - Păi da!

A.: - Şi-am luat credit, am luat nu ştiu ce!Că, ăă, că e caz penal, ce caz penal e mă? E caz penal ca la, ca la ZZZZZZZZZZZ. şi la AAAAAAAAAAAA., cu prejudiciu 0?

N.: - MM!

A.: - Cum dom-le că e fals sub semnătură privată, mă ia pă mine, lasă dracu mă, mergem la puşcărie, mă, care-i problema?Zic, io am mai fost! Să uita ăia! (râde)

N.: - (râde)

A.: - Ăla, îl amuza pă executor, că-l durea în măciucă, că s-a uitat pân acte YYYYYY. acolo, cred că şi-a tras vreun miliard.

N.: - Oho!

A.: - Ăla negru dă supărare, ailaltă mustăţea şi aia, păi bine dom-le, dumneata dacă ai mai fost, da doamna, păi şi doamna nu tre să meargă şi ea să vadă cum e acolo?

N.: - (râde)

În continuare, discuţia este redată prin sinteză:

În continuare A. îi povesteşte lui N. ce a discutat cu executorul, în glumă, cum că ar fi fost un şmecher care vroia să obţină o autorizaţie de intrare în încăperi! Cum că aceştia au fost la adresa lui A., şi că de ce nu îi spune unde locuieşte acesta i-ar fi răspuns, că locuieşte cu forme legale prin alte părţi!

În continuare discuţia este redată prin dialog:

A.: - Şi i-am zis io lu ăla!, cu ce eşti înşelat tu, mă? Când eşti creditor garantat? Păi da, da ce, îmi iau banii peste trei ani?Păi de ce n-ai găsit altă soluţie mă? Şi mi-ai dat bani să cumpăr vaci şi din 6 octombrie m-ai lăsat pă străzi?!

N.: - Da!

A.: - M-ai lăsat pă străzi că nu mai ai unde vinde lapte! F.-ţi morţii mă-tii în gât!

N.: - Aa. .(neinteligibil)

A.: - Că trebuie să găsim o soluţie să, şi că să-i trimeată maică-ta toate actele de proprietate!Că, n-aveţi mă carte funciară? De ce s-a făcut carte funciară!? Dă -te dracu de aici, de zdreanţa dracu!

N.: - Da!Oricum cred că râdea ăla de care ziceai tu dă (râde)

A.: - Ce zici?

N.: - Cred că râdea executoru ăla.

A.: - EE, în gându lui o fi zis, ce zice: ăsta-i nenorocit!

N.: - Păi!

A.: - Dacă ne-a luat cu d-astea!

N.: - Da!

A.: - Ia uite al dracu, l-am înşelat al dracu, dar n-are nicio pagubă! Tot pământu, tot pă, gaj în favoarea lui este al meu, da numai e pă A., e pă AA. şi la AA. să vedem ce zice judecătoru (neinteligibil) că dacă era pă A. îl scotea la vânzare şi-şi lua banii!

N.: - Da!

A.: - F.-ţi morţii mă-tii în gât cu banii mă-tii! Am luat-o cu naş-tu, zic, a aranjat cu (neinteligibil) ăsta, că vrea să cumpere pământu la două mii de euro ha, două mii şaptesute, ăă?

N.: - Şi?

A.: - Şi, le-am zis şi cu BBBBBBBBBBBB., cu dracu mi-am spălat gura acolo, ce mi-am spălat!

N.: - Aha!

În data de 06 aprilie 2015 N. îl sună pe A. pentru a-i spune că a fost sunat de o firmă de leasing care le-a transmis că, în cazul în care nu vor achita ratele, vor veni să ridice bunurile:

A.: - Da, N.!

N.: - Tati, vezi că m-a sunat ăştia de la CCCCCCCCCCCC., cu Logan-urile.

A.: - Da!

N.: - Şi mi-a zis că de două săptămâni nu răspunde nimeni la niciun telefon, nici la (neinteligibil), la birou la nimic, şi a zis că dacă nu ia legătura cineva cu ei până mâine la doişpe a zis că o să prezinte să ridice maşinile că nu s-a făcut nicio plată!

A.: - Da, bine N.!

N.: - Bine, tati!

În data de 19 mai 2015 A. îl sună pe N., îi aduce la cunoştinţă acestuia cum s-a desfăşurat adunarea creditorilor de la SC AA. SRL, inclusiv faptul că are şi el un om pentru 200 de milioane de RON (L. care a solicitat înscrierea la masă credală cu o creanţă falsă). În continuare, A. îi cere inculpatului N. să o sune pe persoana lor de legătură din Bulgaria, unde grupul înfiinţase o firmă - DDDDDDDDDDDD., pentru a se interesa dacă se pot deplasa pentru a retrage bani:

A.: - Am fost la, am avut adunarea creditorilor la AA.

N.: - Da! (...)

A.: - Şi C. cu 55 de miliarde, D. 45 dă miliarde, a trimes hârtie scrisă prin corespondenţă,

N.: - Aha!

A.: - Şi eu pentru 200 dă milioane am trimis om,

N.: - Păi ce vrei?Aşa se procedează!

A.: - Şi am luat un roze aici, să nu spui la nimeni, şi îi ziceam lu L. până răspunzi tu, zic: "bă, L., zici că mă unge pă p. ă aşa, (râde)

N.: - (râde) Unde eşti, în BUCUREŞTi?

A.: - Nu, la EEEEEEEEEEEE.!

N.: - Aa, am înţeles!

A.: - Auzi?

N.: - Da!

A.: - Sună-l tu pă friptu ăla, la SILISTRA!

N.: - DA!

A.: - Zi-i că avem şi noi nişte încasări,

N.: - Aha!

A.: - Şi cât putem să scoatem numerar mâine! Şi dacă poa să ne programeze de astăzi,

N.: - Am înţeles, am înţeles.

A.: - Dacă putem să scoatem 15000 în numerar?

N.: - Da, da, da!

A.: - Sau cât se poate în numerar să ne programeze de astăzi!

N.: - Aha, bine, hai că-l sun acuma!

A.: - Da!

N.: - DA?Bine, tată, hai!

A.: - Că, cât se poate scoate numerar?

N.: - Da, da, da, da!

A.: - L. ar vorbi cu el da, îl doar o măsea că are o lucrare, nu ştiu ce dracu are.

N.: - Aa, da, da, ştiu, ştiu, mi-a zis, mi-a zis! Da!

A.: - Da (râde)

N.: - (râde) Vorbea direct în bulgară, ăla!

A.: - Da! Auzi?da când te-am sunat, nu a sunat deloc, decât m-ai auzit, m-ai auzit că zici că mă unge pă p. ă aşa (râde)

N.: - Păi nu că aveam tel în mână, ţi-am răspuns imediat!

N. îl sună imediat pe A. pentru a-i spune ce a discutat în Bulgaria (data de 19 mai 2015 la ora 16:25.00) :

A.: - Da, V.!

N.: - Tati, a zis că se rezolvă, da trebuie să-i spunem cam, i am zis zic că, m-a întrebat: "cam câţi bani?, şi i-am zis că "toţi, dar mi-a zis că el ar trebui, tre să ştie ca să ducă acolo la bancă ca să, să-i spună lu aia cam cât vrea să retragă, că nu ştie câţi bani sunt acolo în cont!

A.: - Da mă, da! DA.

N.: - Nu mai ştiu

A.: - Nu ştiu cât pula mea s-a plătit, douăzeci şi cinci dă mii??

N.: - I-am zis să-mi zică, ăă, ăă, în euro!

A.: - Da, vreo ci(...) euro, vreo, vreo 15, şaişpe mii dă euro!

N.: - Şaişpe mii dă euro?

A.: - Da!

N.: - Am înţeles

A.: - Da

N.: - Ok, da, hai că-l sun acum!

A.: - Şaişpe mii şi dacă ne trimite mai puţin nu e problemă.

N.: - De, deci şaişpe?!

A.: - Şaişpe mii de euro, da!

N.: - Da, Da! Bine, tati!

Tot N. este persoana care se deplasează în Bulgaria pentru a ridica banii, astfel cum rezultă din discuţia din data de 19 mai 2015 la ora 16:47.45, purtată între A. şi N.:

N.: - Bine c-am vorbit cu ăla!

A.: - Da?

N.: - A zis că sunt cinşpe mii!

A.: - Cinşpe mii, da!

N.: - Da, şi.

A.: - Păi cam aşa e regula.

N.: - Da şi mâine după ora unu!

A.: - Mâine, după ora unu, da, abia îmi revin şi io!

N.: - Păi da! (râde)

A.: - Bine, băi V.! (...)

A.: - Ia fii atent! Nu poţi să varşi şi tu un gol mâine, să vii încoace, să mergem până-n Bulgaria?

N.: - Ăă, stai aşa, să mă uit la ce ore am ca să şi să-i sun p-ăştia, să n-am vreun test ceva, mâine!

A.: - Ia vezi!

N.: - Da şi, şi dacă e, dau o fugă până acolo!

A.: - Da mă

N.: - Da!

A.: - Mergem acolo pă terasă, halim şi noi ceva!

N.: - Da, da, da, da! Da.

A.: - Înţelegi?

N.: - Hai că îi sun acuma şi dacă e ceva, vin, vin din seara asta, dacă e să am! (...)

Toate aceste discuţii, în opinia instanţei de fond, atestă că membrii familiei îl ţineau la curent pe inculpatul N. în legătură cu afacerile familiei, cu modalitatea frauduloasă în care au ales să îşi protejeze bunurile atunci când firmele au intrat în insolvenţă, precum şi cu privire la creditorii care le urmăreau bunurile, astfel că, instanţa apreciază că apărarea inculpatului cu privire la faptul că a semnat documentele astfel cum i-a solicitat A. fără a cunoaşte conţinutul şi scopul acestora nu a fost considerată credibilă, urmând a fi înlăturată din cauză, mai ales în condiţiile în care inculpatul a semnat multe astfel de acte şi a retras sume mari de bani, elemente de natură a-i ridica cel puţin semne de întrebare în legătură cu caracterul licit al acestora. De altfel, din interceptările telefonice instanţa a reţinut că inculpatul avea cunoştinţă de transmiterea fictivă a SC GG., de contractele cu E., de problemele cu SC H. şi de soluţia găsită de A. şi cel puţin la acel moment avea reprezentarea caracterului ilicit al activităţii societăţii, motiv pentru care i-a cerut inculpatul A. să preia societatea pe numele său (Pentru că înţelesesem din discuţii că erau probleme cu SC H. i-am spus lui A. să preia societatea)

7. R. a fost apreciat a fi un infractor versat în săvârşirea infracţiunilor de natură economică, fiind condamnat în mai multe rânduri pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în concurs cu evaziune fiscală şi/sau alte infracţiuni de natură economică.

Inculpatul a aderat la grupul infracţional organizat condus de A. în cursul anului 2010, relaţiile dintre el şi liderul A. încheindu-se în primăvara anului 2012.

R. a figurat ca asociat şi/sau administrator în diferite societăţi comerciale deţinute de către grupul infracţional organizat: SC III. SRL, SC JJ. SRL,SC AAA. SRL şi SC PPPPPPPPPPP. SRL

- Inculpatul R. a figurat în perioada 20 august 2010 - 8 septembrie 2010 ca administrator al SC III. SRL În aceeaşi perioadă, R. a fost şi asociat (99.95% din părţile sociale) împreună cu A. (0,05% din părţile sociale):

Cu privire la cesionarea a 99.95% din părţile sociale inculpatului R., A. a declarat că a dorit să radieze cât mai repede societatea pentru a scăpa de datoriile acumulate pe ea.

Acesta a precizat:

"În anul 2010 l-am cunoscut pe inculpatul R. şi m-am împrietenit cu acesta. El avea o situaţie materială mai precară şi l-am ajutat în sensul că îi dădeam să mănânce, ajungând să-i povestesc greutăţile prin care treceam .

Acesta mi-a spus că ştie el cum se procedează cu societăţile comerciale intrate în incapacitate de plată, spunându-mi că are o contabilă care întocmeşte bilanţuri cu datorii 0 şi că în termen de 3 zile societatea se radiază. Mi-a spus că trebuia să-l anunţ mai demult că rezolva el problema. (...) La îndemnul lui am cesionat 99,95% din acţiunile SC III. SRL eu preluând 0,05%. De fapt O. a cesionat părţile sociale, el figurând asociat la acel moment în societate. Nu am cunoscut-o niciodată pe contabila care a întocmit documentele necesare pentru intrarea societăţii în insolvenţă.

Pentru ajutorul pe care mi l-a dat R., i-am dat acestuia un camion de 35 - 40 de tone de cereale pe care acesta le-a vândut în port la Constanţa păstrând banii pentru el."

- R. a figurat în calitate de administrator în SC JJ. SRL începând cu data de 29 noiembrie 2010.

Cu privire cesionarea părţilor sociale ale SC JJ. SRL către R., A. a declarat:

"În anul 2010, în urma unei discuţii purtate cu R. cu privire la situaţia SC Y. SRL, care intrase în procedura insolvenţei, acesta mi-a dat o idee: utilajele care figurau pe SC Y. SRL să le trec pe SC JJ. SRL, ca şi cum ar fi fost achiziţionate de la persoane fizice. R. mi-a spus să trec SC JJ. pe numele lui, întrucât la o eventuală anchetă a poliţiei el va şti ce să motiveze, pe când K. cu siguranţă s-ar încurca. Deoarece nu aveam voie să înstrăinez bunurile societăţii intrate în insolvenţă R. mi-a adus documentele unei societăţi cu sediul social în Bucureşti, cred că pe Calea x, cu care am încheiat în mod fictiv un contract de închiriere a acestor utilaje. Nu pot da alte amănunte cu privire la această societate, deoarece R. s-a ocupat de obţinerea documentelor şi a ştampilei, tot ele semnând în locul administratorului.

O parte din utilajele trecute pe SC JJ. SRL şi cumpărate prin finanţare de la B. şi proiectul SAPARD le-am vândut în Germania la o societate care are ca obiect de activitate comercializarea utilajelor agricole second hand, respectiv DDDDDDD.(...)

Pentru toate activităţile desfăşurate de R. pe SC JJ. i-am promis acestuia şi i-am şi dat 10% din valoarea încasată. La licitaţie, din preţul obţinut de societatea din Germania reţinea 15%, 85% revenind proprietarului utilajului. R. a primit, în mai multe tranşe, aproximativ 120.000 RON."

- SC PPPPPPPPPPP. SRL a fost preluată de L. zis L. şi R. în data de 12 mai 2011, devenind asociaţi.

- Inculpatul R. a figurat în calitate de asociat unic în SC AAA. SRL, în perioada 20 august 2010-08 noiembrie 2010, moment în care societatea este înstrăinată fictiv către V. şi MMMMMMMMM. zis NNNNNNNNN.; societatea nu are activitate proprie, ci este folosită doar pentru transferuri de bani cu celelalte firme din grup, în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală sau pentru spălare de bani.

De experienţa acestuia în săvârşirea de fapte de natură economică a profitat şi inculpatul A., iar inculpatul R. a fost dornic să-l sprijine în demersurile sale infracţionale în schimbul unor avantaje patrimoniale.

Astfel, în momentul intrării în incapacitate de plată a SC III. SRL, inculpatul R. este cel care îl îndrumă pe A. să cesioneze 95% din părţile sociale ale firmei către el, precizând în mod fictiv, în momentul declarării insolvenţei faptul că societatea nu are datorii, deşi avea mai multe credite bancare restante.

Prin intermediul inculpatului R. care avea legături cu alţi "specialişti" din domeniu, A. face rost de facturi fiscale fictive precum cele ale SC NNNNNNNN. SRL, folosite pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. a precizat: "Facturile încheiate pe SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL cu SC NNNNNNNN. SRL le-am primit de la R.(...) După eliberarea acestuia, în primăvara anului 2011, am aflat de la acesta că avea mai multe facturiere de la mai multe societăţi comerciale ascunse la tatăl unui prieten al său, numitul QQQQQQQQ., astfel că mi-a adus şi mie facturile arătate mai sus, respectiv cele pe SC NNNNNNNN. SRL"

Împreună cu QQQQQQQQ., R. este trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. x din 2010 din data de 18 martie 2013 al DIICOT - Serviciul Teritorial Ploieşti pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în concurs cu evaziune fiscală, reţinându-se că în perioada iulie- august 2010 au efectuat achiziţii intracomunitare de cereale din Bulgaria, fără a declara acest aspect organelor fiscale, creând bugetului de stat, un prejudiciu în sumă de 430.788 RON.

În momentul intrării în incapacitate de plată a SC Y. SRL, membrii grupului infracţional organizat se gândesc cum să procedeze să facă rost de bani prin vânzarea utilajelor cumpărate prin cofinanţare, respectiv credit B.- fonduri nerambursabile din bugetul Uniunii Europene, utilaje care nu puteau fi înstrăinate. Astfel, inculpaţii A. şi R. imaginează următoarea schemă infracţională: vor încheia un contract fictiv de închiriere a respectivelor utilaje agricole între SC Y. SRL şi o firmă fantomă - SC YYYYY. SRL (găsită de către R.), firmă care nu ar putea fi identificată de către creditori sau alte organe, la nevoie. R. devine asociat şi administrator în societatea SC JJ. SRL pe care se încheie facturi fictive de achiziţii utilaje agricole de la persoane fizice, în fapt fiind vorba de aceleaşi utilaje "închiriate" către SC YYYYY. SRL În continuare, SC JJ. SRL vinde aceste utilaje în Germania, printr-o firmă specializată în vânzarea de utilaje second-hand la licitaţie publică, pentru ajutorul acordat, R. primind 10% din profitul astfel obţinut.

Cu privire la motivele rupturii din ei, A. a arătat:

"Iniţial îi spusesem lui R. că vom intra în afaceri împreună, respectiv vom face împreună comerţ cu cereale, dar ulterior mi-am dat seama că nu rentează. Am încercat să obţin nişte utilaje în leasing pe SC JJ., dar nu mi-a fost aprobată cererea pentru că societate nu avea suficientă bonitate. Am achitat chiar şi un avans să obţin în leasing un auto x pentru R., pe care nu l-am mai luat, motiv pentru care R. s-a supărat pe mine şi a început să mă şantajeze cerându-mi în continuare bani, în caz contrar ameninţând că se va duce la poliţie. I-am mai dat 20.000 RON, el continuând cu ameninţările. Atunci eu i-am spus să mă reclame unde vrea, pentru că nu îi mai dau nici un ban şi spunându-i că şi el figurează în această societate."

În momentul în care executorul judecătoresc scoate la licitaţie bunurile SC Y. SRL libere de sarcini, respectiv bovinele, la data de 23 august 2011, pentru a nu pierde aceste animale, A. se hotărăşte să participe la licitaţia publică organizată cu două din firmele deţinute de grup, respectiv SC AA. SRL prin K. şi SC JJ. SRL prin R. .

A. le spune atât lui K., cât şi lui R. ce preţ să ofere pentru bovine, pentru ca acestea să fie adjudecate de SC AA. SRL, continuatoarea în fapt a SC Y. SRL

Cu privire la acest aspect, inculpata K. a arătat:

"Ştiu că R. este prieten cu A. şi începând cu anul 2010 o perioadă lungă de timp au fost foarte apropiaţi, văzându-i mai mereu împreună după care relaţia lor s-a mai răcit. (...) Îmi amintesc de o singură licitaţie la care am participat alături de R. acesta din urmă reprezentând SC JJ. SRL Bănuiesc că a fost vorba despre o înţelegere între A. şi R. întrucât A. mi-a spus mie cât să licitez spunându-i şi lui R. cât să ofere iar ulterior R. s-a retras din licitaţie. Nu îmi amintesc de alte licitaţii".

R. este totodată, persoana care îl ajută pe A. cu falsificarea seriilor de identificare a utilajelor, punându-l în legătură cu o persoană specializată în această activitate. Cu privire la acest aspect, A. a arătat:

"Seriile de identificare reale ale utilajelor sunt cele care apar în documentele iniţiale de finanţare a acestora. Pentru ca utilajele să poată fi folosite ca garanţie la mai multe contracte de finanţare, am procedat la falsificarea seriilor de identificare şi a documentelor de achiziţie. Pentru falsificarea plăcuţelor utilajelor, R. l-a adus pe un cunoscut de-al acestuia - IIIIIII. care a decedat în anul 2014. IIIIIII. se ocupa efectiv de confecţionarea şi montarea altor plăcuţe false de identificare."

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatului sunt următoarele:

În perioada 2013 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC JJ. SRL, R. a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare.

Pentru aceste fapte, s-a stabilit un prejudiciu estimat cauzat bugetului general consolidat al statului în valoare de 2.955.000 RON, din care 920.659 RON reprezentând impozit pe profit şi 2.034.744 RON reprezentând TVA de plată suplimentară. (aprox. 656.000 de euro)

În luna decembrie 2011, R. a ajutat grupul infracţional organizat la înstrăinarea fictivă a părţilor sociale ale SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscal.

Tot inculpatul R. s-a ocupat în noiembrie 2010 de transmiterea fictivă a părţilor sociale ale SC AAA. SRL, societate preluată de inculpat în august 2010 de la inculpata J.

R. a înstrăinat societatea folosită în activitatea infracţională a grupului către V. şi MMMMMMMMM. zis NNNNNNNNN., acesta din urmă fiind cunoscut în localitate ca fiind o persoană cu probleme psihice.

Inculpatul R. i-a racolat pe V. şi W. -persoane fără posibilităţi materiale, administratori "de profesie" care, în schimbul unor sume modice de bani preiau doar scriptic societăţi comerciale cu datorii, transmiterea fictivă a părţilor sociale efectuându-se în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscală.

Aceste două persoane sunt "administratori de profesie", figurând în calitate de asociaţi şi/sau administratori în alte 8 societăţi comerciale: SSSSSSSS. SRL, FFF. SRL, UUUUUUUU. SRL, TT. SRL, TTTTTTTT. SRL, AAA. SRL, VVVVVVVV. SRL şi WWWWWWWW. SRL

Astfel, R., după o înţelegere prealabilă cu inculpatul A. a luat legătura cu aceste două persoane care, în schimbul sumei de 500 de RON fiecare au acceptat să preia fictiv părţile sociale a două societăţi comerciale din grup ce fuseseră folosite în activitatea infracţională a grupului, respectiv SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL În baza acestei rezoluţii infracţionale, în data de 6 decembrie 2011, R., însoţit de I. s-a întâlnit cu V. şi cu W. la biroul notarial BNP LLLLLLLLL. situat pe str. x din mun. Călăraşi unde s-a ocupat personal de întocmirea formalităţilor de cesionare a celor două societăţi, după care a înmânat celor două persoane câte 500 de RON fiecare.

Tot inculpatul R. s-a ocupat în noiembrie 2010 de transmiterea fictivă a părţilor sociale ale SC AAA. SRL, societate preluată de inculpat în august 2010 de la inculpata J.

R. a înstrăinat societatea folosită în activitatea infracţională a grupului către V. şi MMMMMMMMM. zis NNNNNNNNN., acesta din urmă fiind cunoscut în localitate ca fiind o persoană cu probleme psihice.

Cu privire la aceste aspecte, inculpatul A. a declarat: "În momentul cesionării părţilor sociale ale SC ZZ. SRL, TT. şi AAA. SRL, i-am dat de fiecare dată, deci în trei tranşe, lui R. câte 2000 de RON pentru a se ocupa de găsirea persoanelor folosite respectiv W., V. şi MMMMMMMMM. Îmi amintesc chiar că R. mi-a arătat un mesaj telefonic primit de la unul din W. sau V. în care aceştia spuneau "cumpărăm firme bubuite"."

Situaţia de fapt prezentată mai sus cu privire la participaţia lui R. a rezultat din documentele aflate la dosar, declaraţiile coinculpaţilor A., W., V., procesul-verbal de recunoaştere după fotografie, declaraţia martorului OOOOOOOO., declaraţia inculpatului R., interceptările convorbirilor telefonice.

Coinculpatul V. a declarat:

"În cunosc pe R. sub numele de OOOOOOOOO. de foarte mult timp. Eu ştiu despre el că era comisionar şi că se ocupa cu cereale. (...)

În urmă cu aproximativ 3 - 4 ani de zile, nu mai reţin cu exactitate, m-am întâlnit cu R. la magazinul PPPPPPPPP. din zona Orizont, ocazie cu care acesta mi-a spus că are o firmă pe care vrea să o înstrăineze. Acesta mi-a spus că îmi va da suma de 250 de RON dacă voi fi de acord să o preiau. L-am întrebat dacă pot avea probleme din cauza asta dar el mi-a spus să stau liniştit, că firma este deja în insolvenţă şi că urmează să se închidă. Am fost în aceste condiţii de acord cu propunerea sa. Totodată, acesta m-a întrebat dacă am vreo cunoştinţă care ar acceptat de asemenea să preia alături de mine această firmă, urmând ca şi această persoană să primească tot suma de 250 de RON.

Ştiam că şi W. este amărât şi are nevoie de bani şi i-am transmis cele spuse de R. Şi acesta a fost de acord să preia societatea respectivă. Îmi amintesc că numele acestei societăţi era SC AAA. SRL

A doua zi, împreună cu W., m-am deplasat la un notariat situat pe str. x din mun. Călăraşi unde ne-am întâlnit cu R. care mai era însoţit de o doamnă al cărei nume nu îl cunosc. (...)

R. ne-a invitat să intrăm în notariat unde am semnat mai multe documente pe care nu le-am citit.

După ce am ieşit din notariat R. ne-a înmânat fiecăruia suma de 250 de RON.(...)

Precizez faptul că R. a venit la mine de mai multe ori să preiau diferite societăţi comerciale eu fiind de acord de fiecare dată pentru că acesta mi-a promis că nu voi avea probleme cu legea.

De fiecare dată acesta îmi dădea 200 sau 250 de RON. Precizez că am fost de acord să preiau aceste societăţi pentru că aveam nevoie de bani.

De fiecare dată cu mine a mers şi W. Nu mai reţin exact despre câte societăţi comerciale a fost vorba, cred că în jur de 3 - 4.

După ce a fost arestat W. m-am gândit că a fost din cauza societăţilor comerciale preluate de la R. de aceea m-am întâlnit cu R. căruia i-am spus că W. a fost arestat. Acesta mi-a spus să nu-mi fac griji că a fost arestat din cu totul altă cauză."

Coinculpatul W. a arătat:

"Precizez faptul că în cursul anului 2011, V., mi-a spus că a fost abordat de R., acesta din urmă având nevoie de două persoane pentru a prelua nişte societăţi comerciale. De fapt, iniţial, am înţeles că era vorba despre o singură societate comercială. Doar în momentul în care am fost chemat la audieri am aflat că, de fapt, am semnat pentru două societăţi comerciale - SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL Pentru că aveam nevoie de bani, am acceptat propunerea lui R. de a prelua societatea. Acesta ne-a promis atât mie, cât şi lui V., suma de 500 de RON. Am întrebat dacă societatea are datorii şi mi s-a răspuns că nu are şi că se doreşte doar transferul ei. În ziua stabilită, m-am deplasat împreună cu V. şi cu R. la un birou notarial din Călăraşi, din câte îmi amintesc, a fost vorba despre B.N.P.LLLLLLLLL. unde atât eu, cât şi V. i-am înmânat buletinele lui R. Acesta ne-a dat 10 RON, spunându-ne să bem câte o cafea şi să ne întoarcem repede, el intrând singur în biroul notarial.

După circa 30 de minute, am revenit la biroul notarial unde eram aşteptaţi de R. Imediat am intrat în biroul notarului atât eu, cât şi V. şi am semnat mai multe seturi de documente, fără a le citi.

După ieşirea din biroul notarial, exemplarele documentelor semnate şi rămase la noi au fost luate de R. care ne-a şi înmânat cu această ocazie suma de 500 de RON fiecăruia dintre noi.

A fost cu acea ocazie la notariat şi o femeie care a vorbit atât cu noi cât şi cu R. Aceasta l-a întrebat pe R.: Aceştia sunt băieţii? Iar el a confirmat. Am realizat că ea răspundea de societate şi am întrebat-o dacă este vreo problemă ea asigurându-ne că trebuie să stăm liniştiţi.(...)

Nu am primit actele contabile, ştampile sau alte bunuri ale societăţii. (...)

Nu am desfăşurat niciodată niciun fel de activitate economică sau de altă natură pe aceste societăţi comerciale. Sunt o persoană fără posibilităţi materiale, care a încercat să câştige bani pentru traiul zilnic în modalităţi cât mai corecte, dar am fost păcălit de alte persoane care au profitat de situaţia mea materială precară şi de lipsa de educaţie şi m-au folosit pentru a scăpa ei de răspundere penală.

Precizez că nu am deţinut niciun moment actele contabile sau alte documente ale niciuneia dintre cele trei societăţi comerciale, nu am fost împuternicit în bancă şi nici nu am efectuat nicio operaţiune comercială pe seama acestor societăţi. (...)

Pentru înfiinţarea acestei societăţi (SC FFF. SRL) pe numele meu şi al lui V. am fost căutaţi tot de către R. care ne-a spus că nu au alte persoane pe numele cărora să înfiinţeze societatea. (...)

Revin şi precizez că la notariat ne-a însoţit şi de această dată şi R. Acolo au mai fost şi femeia de care am arătat mai sus precum şi S. Nu mai reţin cine ne-a înmânat banii - cei 300 de RON, oricum a fost ori R. ori băiatul S."

Inculpatul A. a precizat în cursul judecăţii: " Întrucât inc. O. mi-a spus că nu mai vrea să fie administratorul societăţii, acţiunile au fost preluate de R., care mi-a spus că se pricepe la radierea firmelor. După parcurgerea procedurii necesare, firma a fost radiată(...).La fel, am transmis în mod fictiv acţiunile din SC ZZ. şi SC TT. către inc. V. şi W., persoane găsite de R. După aceste cesiuni, nu am mai folosit aceste societăţi. Eu i-am dat lui R. câte 2.000 RON pentru fiecare societate, din care el, probabil, a dat câte 500 RON fiecăruia din cei doi. R. s-a ocupat şi de transmiterea fictivă a părţilor sociale a KKKKKKKKKK. SRL, înstrăinată către MMMMMMMMM. şi SSS., pentru care i-am dat tot suma de 2.000 de RON. Când inc. O. a cesionat părţile sociale ale III. către R., i-am dat acestuia 35 - 40 t de porumb, pe care ştiu că le-a valorificat fără forme legale în Constanţa şi hrană timp de 1 an."

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul R. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

Acesta a recunoscut faptul că i-a abordat pe W. şi V., la solicitarea lui A. pentru a le cesiona societăţile comerciale menţionate mai sus. Arată că le-a înmânat acestora sume de bani în schimbul semnării de către cei doi a actelor de cesionare, bani pe care i-a primit la notariat de la I. Susţine că nu îl cunoaşte pe MMMMMMMMM.

Inculpatul a mai precizat că nu îşi mai aminteşte de ce a devenit asociat în SC AAA. SRL, nu recunoaşte că a fost asociat în SC PPPPPPPPPPP. SRL cu L. şi nu recunoaşte nici celelalte activităţi ce i se reţin în sarcină.

Cu privire la L. acesta a arătat că îl cunoaşte doar din vedere, nu a avut mari relaţii cu acesta, deşi din convorbirile telefonice interceptate rezultă faptul că în prima jumătate a anului 2015, cei doi iau legătura pentru a pune la cale diferite "afaceri".

Inculpatul R. a mai arătat:

"Nu am contribuit cu nimic la activitatea desfăşurată de A.(...)

Am cunoscut-o pe K. în biroul din str. x, eu ştiind că ea lucrează la contabilitate. În anul 2010, în urma unor discuţii purtate la biroul de pe strada x cu A. şi K., mai mult cu K. de fapt, am hotărât să intru pe SC JJ. SRL Înainte de a lua decizia de a deveni asociat şi administrator pe această societate am verificat actele societăţii şi am constatat că societatea era profitabilă, obiectivul fiind de a face comerţ cu cereale cu această societate.(...)

În anul 2014, am fost chemat la finanţe, ocazie cu care, organele de inspecţie fiscală, mi-au adus la cunoştinţă faptul că SC JJ. SRL ar fi creat un prejudiciu de aproape 1 milion de euro din evaziune fiscală. Precizez faptul că eu nu m-am ocupat de activitatea acestei firme, ci K. şi I., care au retras bani din contul societăţii.

Precizez faptul că împuternicită în bancă pe această societate a fost doar K. Toate actele societăţii, inclusiv ştampilele au rămas în posesia lui K."

În cursul judecăţii, inculpatul a recunoscut că a găsit persoane care să preia societăţi comerciale la solicitarea lui A., că a preluat el însuşi SC JJ. SRL, dar că nu a avut nicio legătură cu activitatea acestei societăţi care a fost realizată de A. şi K. Declaraţiile coinculpaţilor indică faptul că inculpatul a fost implicat activ şi conştient în activitatea de transmitere fictivă a părţilor sociale ale societăţilor comerciale, că avea cunoştinţă că au fost desfăşurate activităţi ilicite prin intermediul acestora, acesta fiind motivul pentru care a fost cooptat de către inculpatul A., astfel că instanţa a înlăturat în parte declaraţiile acestuia ca fiind nesincere şi date pro causa.

Cu privire la activitatea de evaziune fiscală desfăşurată prin intermediul SC JJ. SRL, fiind audiaţi de organele de cercetare ale poliţiei judiciare în urma plângerii formulate de DGFP Călăraşi, atât inculpatul R., cât şi inculpata K., au declarat că şi-au predat unul altuia actele şi că nu au avut niciunul dintre ei legătură cu activitatea firmei, fără a spune ceva cu privire la implicarea inculpatului A. Deşi atât inculpatul A., cât şi L. au indicat faptul că actele societăţilor controlate de grup rămâneau la biroul din Călăraşi, unde erau folosite de către inculpatele I. şi K., activitatea de înregistrare a unor operaţiuni fictive în scopul diminuării bazei impozabile s-a desfăşurat cu ştiinţa inculpatului R., mai ales că era vorba de tranzacţii încheiate cu SC ZZ. SRL ŞI SC TT. SRL, de cesionarea cărora s-a ocupat el însuşi. De altfel, inculpatul este răspunzător pentru activitatea de evaziune fiscală în calitate de administrator al societăţii, activitate de care a fost conştient şi în care a fost implicat de inculpatul A. tocmai "cunoştinţelor" sale.

Din interceptările convorbirilor telefonice purtate de către R., a rezultat faptul că şi după ruperea relaţiilor cu A., acesta a continuat să se ocupe de activităţi ilicite cu utilaje şi cereale.

În data de 20 mai 2015 la ora 18:41, inculpatul R. discută cu o persoană rămasă neidentificată - W. cu privire la săvârşirea unei înşelăciuni la asigurător:

(...)

W.: - Nu mă, io te întrebam cu firma, mă!

R.: - Aa, cu aia, păi nu e că tot ăştia sunt implicaţi în treaba asta!

W.: - Ce-a făcut?

R.: - Stai că-ţi spun acuma: bă, eu ca să avem nişte bani ca să pot să mă descurc şi eu la CLUJ, i-am zis aşa, zic: "bă, ne trebuie 150 dă milioane să punem firma pă picioare,

W.: - Aşa!

R.: - Deci, ascultă-mă, cu, adică să-ţi las ţie vreo 75,

W.: - Aşa!

R.: - Să-mi iau şi eu 75 să mă duc să-mi rezolv problemele

W.: - Aşa!

R.: - Deci io iau banii!

W.: - Aşa!

R.: - O să vină unu cu mine, o să-ţi dau toţi banii ţie,

W.: - Aşa!

R.: - Să faci tu birou, să faci de toate, să închiriem, să facem acolo şi să zicem că facem ca ei da facem ca noi!

W.: - Da mă da!

R.: - Deci m-ai înţeles ce zic cu tine W.

W.: - Da mă da!Şi când vine?

R.: - Şi, şi io îl aştept acuma în seara asta, s-ar putea mâine să venim la PLOIEŞTI!

W.: - Aha!

R.: - Ai înţeles ce-am zis?Deci,

W.: - Da mă!

R.: - Deci ai înţeles?75 de milioane că cu 75 e suficient să-ţi faci tu problemele tale, să-mi fac şi io probleme.

W.: - Fac, fac mă, cum să nu-mi fac?

R.: - Nu e bine ce zic?

W.: - E, e!

R.: - Na, şi acuma îl aştept şi îi zic la om, că io mă întâlnesc cu ei în seara asta şi le zic "băi frate, uite asta, asta, asta-i problema, da? că ei a zis că nu-i o problemă banii, şi zic, îi iau cu mine, venim acolo, "da, dom-le, uite dăm banii uite la om, totu rezolvăm, şi facem şi ălea şi ălea şi aducem, şi facem, şi dregem, adică te pun dinainte la punct ca să ştii ce ai de făcut!

W.: - Da mă, da!

R.: - Deci e bine ce zic?

W.: - Da mă, da!

R.: - Da, şi vin cu omu cu banii, şi omu a zis că nu e problemă, 150 milioane, să punem firma pă picioare, s-o asigurăm la ADAS, la asigurări şi asigurările ne dă bani şi luăm utilaje şi facem şi dregem, înţelegi?

W.: - Da!

R.: - Adică,

W.: - Da, e deştept

R.: - Noi!

W.: - E deştept mă, că şi io tot aşa cu asigurările mă gândeam!

R.: - Ee, vezi?Vezi?

W.: - Păi?!Da!

R.: - DA, dar, eu zic 75 de milioane te descurci!

W.: - Ee, dacă nu văd io ce fac, ne descurcăm, nu e că nu, zic io aşa, depozitu cu totu să zici că te duce 25 dă milioane!

R.: - Da!

W.: - Hai 5 milioane să mai ai de benzină, de alergat, şi restu(...) să facem cu asigurări, cu draci, cu laci, cu pula mea,

R.: - Da, păi d-aia ziceam, ca să te, să te anunţ dinainte, ca să ştii ce vorbeşti să fim p-o limbă!

W.: - Da mă da, hai!

R.: - Hai!

W.: - Pa!

R.: - Hai şi te sun io, că io mă întâlnesc în seara asta şi vorbesc io şi s-ar putea să venim mâine încolo!

W.: - Bine, pa!

R.: - Hai, hai W., te pup pa!

În data de 05 mai 2015, inculpatul R. discută în termeni cât mai vagi cu o persoană rămasă neidentificată despre o "afacere" cu cereale din Bulgaria, atrăgând atenţia să nu spună prea multe la telefon:

R.: Da.

X.: Am vorbit cu ăsta.

R.: Şi?

X.: Nu ne dă încă nimic, a zis bă frate dacă e uite vin eu, unde, vin la Silistra, ne întâlnim mi-arătaţi şi discutăm acolo, ce rost are să spun acuma, vorbim la telefon tâmpenii.

R.: E păi FFFFFFFFFFFF.?

X.: Da.

R.: Tu ai văzut, iar cheltuieli.

X.: Stai puţin dar ce cheltuieli, ne ducem până la Silistra.

R.: Păi ne ducem mă până la Silistra dar sunt nişte cheltuieli că el cum să zic, tu nu ai văzut că eu am cheltuit o grămadă de bani, adică tu chiar nu înţelegi?

X.: Eu ştiu, eu am înţeles.

R.: Tu ai văzut cum trage lumea de noi?

X.: Eu am înţeles perfect, numai că dacă lumea este interesată şi a spus că vrea de astea mi-a şi spus, bă frate dacă suntem interesaţi, dar să vin întâi că nu, el mi-a spus bă frăţioare eu nu sunt eu ăla care cumpără.

R.: Da mă nene dar hai să zic o chestie şi nu tre să te superi pe mine, dacă îmi douăzeci la sută îmi bag (...) mă până la urmă, mă.

X.: Dar nu e vorba de dat douăzeci.

R.: Dacă face gesturi din astea urâte.

X.: Dar el nu face de astea, el nu face de astea, el.

R.: Păi nu face (...) dar dacă face gesturi din astea urâte înseamnă că mă zbat degeaba.

X.: Nu face.

R.: Cheltui banii degeaba păi ce fac?

X.: Nu face omul de astea, deci el nu face(...) că nu este el cumpărător.

R.: Ce nu face FFFFFFFFFFFF., băi tu nu mă înţelegi?

X.: Eu te înţeleg foarte bine că eu sunt la fel ca tine, eu te înţeleg.

R.: (...) Ca să îţi zic adevărul, eu cheltui nişte bani, eu fac nişte gesturi, eu cutare şi ăla dacă zice păi nu îţi dau bă atâta dar îţi dacă nu (...) şi eu ce fac? Bă să-mi zică cât îmi dă ca să ştiu mă bag sau nu mă bag dacă zice bă, dacă ţi le aduc noi trei bucăţii cât îmi dai, că nu e mare lucru să zică prin telefon, să vorbească cu ăla şi după aia să ne zică, altfel nu mă bag FFFFFFFFFFFF. adică eu îţi zic adevărul.

X.: Da mă da dar de ce ăsta nu spune, hai spunem noi, băi frate dacă nu ne dai atâta nu, de ce nu-i spunem noi, şi el asta spune păi spune-mi tu mă.

R.: Păi dar spune-i tu dacă, zi-i mă cât ne dai, dacă ştii ce facem dacă (...) băi n-ai înţeles.

X.: Ascultă-mă puţin, prietene băi ascultă-mă puţin.

R.: Să ştii că noi nu suntem fraieri.

X.: Păi tocmai.

R.:Când ni se oferă, când ni se oferă.

X.: Da.

R.:Ca să ştim dacă ne băgăm sau nu ne băgăm.

X.: Da mă frate, ăla care vinde ăla trebuie să ceară, să spună domle eu vreau atâta.

R.: Mă dar eu iau, nu e treaba care vinde, deci eu ţi-am zis direct deci eu îl iau.

X.: Da mă bun, aşa bun am înţeles şi tu îmi spui mă frate eu vreau şaptezeci la sută şi eu îi spun bă frate.

R.: La om dacă dă bine dacă nu, nu mai mă bag şi îmi văd de treaba mea.

X.: Zi-i cât, cât, zi-i cât să-i spun?

R.: Păi zi-i tu, cât poate să ne ofere că degeaba zicem noi dacă el ne oferă minimum.

X.: Nu mă frate, el(...) eu am înţeles perfect.

R.: Mii FFFFFFFFFFFF., eu am pretenţie la tine, băi te rog eu frumos să mă asculţi o secundă, deci eu am pretenţii la tine că eşti băiat dulce, tu ai văzut că eu sunt la fel ca tine, bun te rog eu frumos să-i zici, mă cât ne oferi dacă mă bag să nu mă bag, adică ca să zică cât ne oferă păi dacă mă duc iar la fel ca cu bulangii ăia ce fac, cheltui iar banii, iar mă întorc şi iar o sug?

X.: Da, hai că o să vorbesc.

R.: Păi nu am dreptate FFFFFFFFFFFF., zi-i tu, n-am dreptate?

X.: Ai, ai dreptate dar trebuie să .

R.: Am cheltuit o grămadă de bani şi am luat-o în gură.

X.: Da mă frate şi noi putem să spunem, bă frate uite, noi atâta vrem.

R.: Bun, zi-i tu un preţ, zi-i şaptezeci la sută, şaptezeci la sută, optzeci la sută dacă dă că noi plătim, adică ştii că se dă avans.

X.: Da, da.

R.: Nu ţi le dă.

X.: Da am înţeles.

R.:Dacă ne dă şaptezeci, optzeci la sută bine dacă nu ne retragem.

X.: Bine.

R.: Bun hai şi mă suni.

X.: Bine, bine.

R.: Hai te pup pa.

Discuţia continuă mai târziu, în aceeaşi zi:

X.: Şi când vii şi vorbim că uite vine duminică prietenul ăla al meu care ţi-am zis eu cu utilajele cu, vine ăla din China.

R.: Da mă şi mergem şi le pozăm, i le arătăm şi am omul cu firma care le scoatem.

X.: Bravo, bravo hai, da hai.

R.: Deci când vine duminică?

X.: Duminică vine omul.

R.: E bun duminică, săptămâna viitoare suntem şmecheri.

X.: Mi-a dat mesaj.

R.: Gata hai să fi sănătos, să dea Dumnezeu să meargă bine.

X.: Hai.

R.: Hai te pup.

X.: Neapărat să îmi aduci nişte monstră de fasole.

R.: Da frate, da.

X.: Hai.

R.: Şi la alea, ce tre să FFFFFFFFFFFF., i-a stai puţin?

X.: Zi-i?

R.: Ălea trebuie decât fotografii?

X.: Atât fotografii, ascultă-mă şi locul, locul unde să le vadă că ăla o să-şi trimită, arabul o să-şi trimită un delegat să le vadă înţelegi?

R.: Auzi mă?

X.: Da, nu trebuie să le avem noi, că el, noi spunem uite, noi cumpărăm de acolo, cumpărăm de acolo, el n-are cum să le cumpere el, el îşi trimite un delegat şi spune că trimite prin, ă cumpără prin prietenul ăsta al meu, ai înţeles?

R.: A deci arabul trimite delegat?

X.: Deci el îşi trimite delegat să vadă şi pe urmă după ce le-a văzut ăla şi vede exact cât e preţul, îi faci tu, îi faceţi voi o proformă factură şi bagă banii în cont.

R.: Da frăţioare e bine, şi cu ălea ai vorbit cu Bulgaria cu ălea, n-ai vorbit cu?

X.: Cu cine, cu ăsta, cu al meu?

R.: Aha.

X.: Da mă i-am spus, i-am spus omului, bă frate zic vezi că e, a zis domle uite să vorbesc cu lumea, i-am spus bă vezi lumea dă acolo douăzeci la sută frate, banii buni, lumea bagă banii.

R.: Da, da, da.

X.: Zic eşti nebun păi cum să, vrei să ne certăm aici e vorba de altceva, zic e vorba de altceva aici, lumea dă banii, el ştie de astea, zic trebuie în primul rând să-şi scoată banii şi lumea vrea să câştige frate.

R.: Păi şi dacă, adică asta e adevărat, adică ce dracu le iei ca să faci p(...) a mare la Bulgari, ce dracu?

X.: Da şi ştii ce mi-a zis, exact cum mi-a zis şi ălalalt, a spus dă mă în cazul ăsta îmi spui ce se poate lua şi să-l pun pe ăla să facă comandă.

R.: Ce marfă e, ce e.

X.: Ascultă, nu să facă ăia comandă, să spună domle vreau aia, vreau asta, vreau asta şi atunci e altceva poţi să-i spui domle vreau şaptezeci, optzeci, înţelegi?

R.: Da frăţioare, da hai, hai stai liniştit că facem bani, dar e bun arabul ăla, e bun rău de tot frate.

X.: Stai puţin, stai că trece tramvaiul şi nu mai aud nimic, i-a zi-i?

R.: E bun arabul cu ălea, săptămâna viitoare dacă ăla vine duminică, de săptămâna viitoare avem bani.

X.: Aha.

R.: Aia e cea mai sigură.

X.: Păi bineînţeles.

R.: Aia e cea mai sigură frăţioare, ne luăm şi noi acolo, ce-o lua cincizeci, şaizeci vedem noi ce.

X.: Pe urmă cu ăştia, dacă le dăm monstră de fasole şi o zi, două probabil în cât timp putem să le dăm şi fasole?

R.: Păi cât, vrei ca să îţi zic ceva?

X.: A zi-i.

R.: Fasolea deja e în Bucureşti.

X.: Da e perfect, e perfect, gata am înţeles, mâine ne vedem îmi dai mostră, eu o trimit deja mostrele, da mă frate e perfect e foarte bine.

R.: Da, iei un sac, iei, o faci cinci, zece pungi şi le dai drumul la toţi.

X.: Da.

R.: E medie.

X.: Da, bine.

R.: Hai.

X.: Bine frate, pa.

R.: Aicea e cea mai (...) şi asta e bună, aia iară e bună, cu bulgarii iară e bună .

X.: Imposibil să nu o legăm.

R.: O legăm, avem trei părţi.

X.: Păi(...) cu ăştia nu ai vorbit, cu FFFFFFFFFFFFF. cu ăştia?

R.: N-am mai vorbit, m-a sunat dimineaţă mi-a zis, sunt plecat.

X.: Foarte bine, foarte bine.

R.: Da.

X.: Lasă-i aşa.

R.: Lasă-i mă.

X.: Bine frăţioare.

R.: Bine hai te-am pupat hai ai grijă de tine.

X.: Hai te. am pupat pa.

În data de 3 aprilie 2015 inculpatul R. discută tot de afaceri în domeniul agriculturii:

X.: Uite facem bani.

R.: Ia zi-i, facem bani?

X.: Băiatul ăla care am vorbit cu el, a găsit să dăm 20 de kg de trimăr de ăsta, trimăr.

R.: Da.

X.: Cu zece milioane kg.

R.: A. aa.

X.: Păi el e douăzeci kg.

R.: kg e douăzeci?

X.: Da mă da e douăzeci.

R.: Şi îl dăm cu zece milioane kg?

X.: Şi îl dăm cu zece milioane kg.

R.: Hai că vorbesc în seara asta şi te sun imediat da?

X.: Şi cinci milioane să le împărţim în, eu tu ăla al tău şi băiatul ăsta.

R.: Cinci milioane cum, cinci milioane?

X.: Păi la kg măi, cinci milioane la kg.

R.: Da dragă şi 20 de kg?

X.:Da mă 20 de kg, 20 de kg sunt două sute de milioane.

R.: Gata frate hai că mâine o rezolvăm mâine atunci nu?

X.: Hă?

R.: Când o rezolvăm?

X.: Mâine mă frate, o rezolvăm, să-mi spui cum(...) aia întreabă important, omul întreabă domle îmi dă şi acte la ea şi certificat de calitate, ce să-i, îi dăm ceva?

R.: Hai că îţi spun eu, hai că îţi spun eu mai târziu puţin, lasă-mă puţin ca să .

X.: Da.

R.: I-a 20 de kg de trimăr nu?

X.: Da mă da.

R.: Da.

X.: Ăştialalţi au făcut ceva?

R.: Cine?

X.: Ăialalţi au făcut ceva?

R.: Ăialalţi nu ştiu mă dacă ăsta dă putem să ne mişcăm imediat, alergăm amândoi .

X.: Ştiu frate eu de ce crezi că mă zbat, şi mai caută omul.

R.: Păi şi dacă caută e bine, dar facem parte în patru că nu avem încotro.

X.: El caută în continuare mă.

R.: Bine, bine, bine, că acolo ne e vine câte 25 de milioane de persoană, e, e un ban.

X.: Ce să facem frate?

R.: Da frate şi după aia poate îl băgăm tot că avem 200 de kg, la 200 de kg ar fi bine frate, ar fi un miliard.

X.: Ar fi super, hai.

R.: Gata tati hai şi te sun, să-mi răspunzi.

X.: Hai ceau.

R.: Ceau.

8. O. a aderat la grupul infracţional organizat condus de A. în anul 2008, când a devenit administrator în SC III. SRL Acesta figurează în calitate de unic asociat şi administrator în SC III. SRL, în perioada 04 iulie 2008-20 august 2010. Totodată, acesta este împuternicit în bancă pentru a efectua operaţiuni pe numele acestei societăţi.

S-a reţinut că, în această calitate, (de administrator al SC III. SRL), în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, obţine în interesul grupului, în mod fraudulos, mai multe credite bancare de la B. în valoare totală de 858.700 RON. (acte materiale: Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007 în valoare de 350.000 RON obţinut de SC III. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 în valoare de 75.000 RON obţinut de SC III. SRL; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 în valoare de 433.700 RON obţinut de SC III. SRL)

Tot în aceeaşi calitate, la data de 25 august 2009, O. a indus în eroare MM. prin încheierea Contractului de credit nr. x din 25 august 2009 în valoare de 180.000 RON obţinut de SC III. SRL Prejudiciul comunicat de bancă se ridică la suma de 171.464,23 RON.

O. a părăsit grupul infracţional organizat în august 2010, când SC III. SRL este preluată de A. şi R.

Cu privire la relaţia sa cu O., inculpatul A. a arătat:

"Am înstrăinat SC III. SRL către O. întrucât SC III. SRL figura în grup de firme cu SC Y. SRL care intrase în incapacitate de plată. Datorită acestui lucru nici pe SC III. SRL nu se mai puteau obţine credite bancare.

O. a fost de acord să preia această societate pentru că i-am dat într-o perioadă de 2 ani circa 20.000 de RON. La un moment dat O. mi-a spus că nu mai este de acord să figureze în această societate întrucât doreşte să-şi deschidă propria societate pentru a înfiinţa un magazin alimentar în localitate."

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul O. nu a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, apărându-se pe lipsa laturii subiective, în sensul că nu a avut reprezentarea activităţii ilicite desfăşurate de către inculpatul A. O. a precizat că nu s-a ocupat în fapt de administrarea societăţii, că de acest aspect s-a ocupat doar A., el semnând acte la solicitarea celui din urmă.

În cursul judecăţii, inculpatul şi-a menţinut aceeaşi poziţie, deşi, iniţial a dorit aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 374 C. proc. pen., cerere respinsă de către instanţă: Am semnat cererea de credit la B., gândindu-mă că banii vor fi folosiţi în scopul arătat de A. La puţin timp, am semnat o procură prin care îl împuterniceam pe A. ca acesta să facă toate operaţiunile în legătură cu acest credit. Eu nu am beneficiat de banii obţinuţi prin credit. Mi-am dat seama că era ceva în neregulă când am început să primesc adrese de la bancă pe numele meu, prin care mi se solicita să achit ratele. Nu am citit actele semnate atunci la bancă, astfel încât nu am ştiut că existau probleme cu achitarea creditului. Nu am ştiut în nici un moment şi nici nu m-am gândit că aceştia s-ar ocupa cu obţinerea de credite prin folosirea unor acte neadevărate, prin folosirea altor persoane, cu înfiinţarea de societăţi fictive sau preluarea unor astfel de societăţi de către alte persoane. Este adevărat că am primit 20.000 de la A., însă nu erau bani obţinuţi din creditele făcute cu III., dar i-am considerat a fi un ajutor.

Apărarea sa nu fost reţinută, având în vedere faptul că inculpatul O. este o persoană cu educaţie, care trebuia să ştie consecinţele ce decurg pe plan juridic din deţinerea calităţii de administrator într-o societate comercială şi cel puţin, la momentul rescadenţării avea cunoştinţă de neplata ratelor creditelor obţinute.

Inculpatul O. a fost audiat şi în dosarul penal nr. x din 2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, dosar constituit în urma plângerii formulate de MM. ca urmare a încheierii Contractului de credit nr. x din 25 august 2009 în valoare de 180.000 RON obţinut de SC III. SRL

Cu această ocazie, O. a declarat în faţa organelor de poliţie:

"Datorită profilului meu de activitate, am fost interesat la nivelul anilor 2008 să desfăşor şi să dezvolt o afacere de creştere şi exploatare a bovinelor.

Datorită relaţiei mele de bună prietenie cu A. din aceeaşi localitate cu mine, am decis împreună să preiau de la acesta SC III. SRL profilată pe creşterea vacilor de lapte. I-am plătit un avans de 15000 euro urmând ca pe parcursul desfăşurării activităţii, din profitul dobândit să achit diferenţa de bani până la suma de 250000 euro.

La data de 9 iulie 2008, s-a realizat transferul SC III. SRL de la A. la mine, devenind administrator unic.

Înţelegerea noastră a fost făcută să ne ocupăm fiecare, eu de partea tehnică a fermei (administrare tratamente veterinare şi însămânţări artificiale, nutriţie etc.) iar A. împuternicit de mine să se ocupe de reprezentarea mea şi a societăţii în relaţiile cu alte persoane fizice şi juridice, autorităţi administrativ financiare şi bancare şi instanţe judecătoreşti, dându-i în acest sens un mandat de reprezentare denumit procură şi încheiat la data de 23 iulie 2009 la biroul notarului public GGGGGGGGGGGG.

În cursul lunii iunie- august 2009, A. mi-a adus la cunoştinţă faptul că intenţionează să contracteze un credit de la o instituţie bancară.

Am fost de acord, A. identificând o posibilitate de creditare avantajoasă, după sondarea ofertelor de creditare pe piaţa bancară, la MM. SA Călăraşi.

Cererea de credit către CEC a fost făcută de mine pentru finanţare cheltuieli activităţi de producţie.

După înregistrarea cererii, în baza procurii menţionate, A. a încheiat în luna august 2009 în numele SC III. SRL cu sediul în judeţul Călăraşi un contract de credit cu MM. SA pentru suma de 180.000 RON. Pentru încheierea acestui contract, s-a garantat cu un bilet la ordin în alb şi împuternicirea MM. SA, în caz de neplată la scadenţă, să înscrie suma datorată şi să încaseze banii din contul SC III. SRL iar o altă garanţie a fost constituită din utilaje agricole, însemnând prăşitoare 8 rânduri, transportator melcat, tocător şi distribuitor, instalaţii de irigat 4 buc., semănătoare păioase, bunurile existând în patrimoniul SC III. SRL Vâlcelele şi văzute de inspectorii de credite ai unităţii finanţatoare, valoarea acestora fiind aproximativ dublul creditului contractat.

Utilajele au fost asigurate pe o perioadă de un an reprezentând durata contractului, mai exact până la sfârşitul lunii august 2010. Pe toată această perioadă, bunurile s-au aflat în permanenţă în parcul de utilaje SC III. SRL

La sfârşitul perioadei pentru care a existat creditul de 180.000 RON contractat de A. în numele SC III. SRL respectiv luna august 2010, am hotărât, datorită neîmplinirii aşteptărilor mele în ceea ce priveşte afacerea cu creşterea vacilor de lapte, i-am propus lui A. să-mi caute un potenţial client pentru a vinde societatea. În scurt timp, acesta a venit cu o persoană numită R. pe care o vedeam pentru prima dată. Suma de bani solicitată de mine, însemnând 15.000 euro aceeaşi sumă care am plătit-o ca avans, am primit-o de la A. iar diferenţa din ce am investit am primit din produsele de pe suprafaţa de 90 ha porumb, pe care am primit-o ulterior.

Predarea SC III. SRL am făcut-o către cei doi, A. luând o acţiune iar restul R. .

De la A. cunosc faptul că înainte de a prelua eu SC III. SRL a mai fost administrator şi LLLL., domiciliat în aceeaşi localitate cu noi, dar nu am discutat niciodată cu acesta de ce nu a păstrat afacerea.

După predarea SC III. SRL, nu mai cunosc nimic despre existenţa utilajelor agricole, dacă au fost înstrăinate sau nu atât că la nivelul lunii august 2010 ele existau în curtea SC III. SRL

Cu două-trei luni de zile de a înstrăina SC III. SRL, respectiv începutul verii anului 2010, MM. SA a trimis documentaţia cu privire la lipsa de bani în contul societăţii la momentul introducerii la plată a biletului la ordin lăsat garanţie când s-a încheiat contractul de credit. Biletul la ordin lăsat garanţie la MM. SA pentru creditul de 180.000 de RON a fost semnat şi depus de A. în numele SC III. SRL Vâlcelele, judeţul Călăraşi. (...)

Pe K. (...) cunosc faptul că lucrează la A., la o societate comercială cu profil agricol.

Referitor la utilajele agricole ce au constituit garanţie la contractul de credit încheiat între MM. SA şi SC III. SRL, care pe perioada cât eu am fost administrator nu s-au mişcat din curtea societăţii, A. nu mi-a spus niciodată că ar fi fost furate, înstrăinate etc., noi având în continuare o bună relaţia ca şi înainte. Din suma de 180.000 RON contractată de la MM. SA, SC III. SRL a achiziţionat un tractor x din Bucureşti de la o firmă de utilaje agricole A. achiziţionând tractorul eu însoţindu-l.

La acest moment nu cunosc nimic de existenţa tractorului, dar pe perioada 2009-2010 acesta a fost folosit în cadrul SC III. SRL

Aceasta a fost singura relaţie de afaceri cu A., respectiv preluarea şi renunţarea la SC III. SRL din motive de nerentabilitate a afacerii."

Astfel, instanţa a constat că inculpatul şi-a modificat declaraţiile date în faţa organelor judiciare cu privire la scopul preluării acestei societăţi, folosul patrimonial obţinut şi activitatea efectiv desfăşurată în funcţie de interesul procesual, element ce a fost apreciat că diminuează substanţial credibilitatea sa.

9. Q., fiul lui A. şi al lui I., a devenit administrator în SC II. SRL, societate folosită pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală.

S-a reţinut că SC II. SRL preia întreaga activitate a grupului, după intrarea în insolvenţă a SC ... SRL, bunurile deţinute de SC AA. SRL fiind transferate acestei firme. Membrii grupului aveau nevoie de un nume nou, "nepătat", pentru desfăşurarea în continuare a activităţii, dar şi de un om de încredere, astfel că, la scurt timp după împlinirea vârstei de 18 ani, noua societate ce urma să devină continuatoarea activităţii grupului - SC II. SRL este înfiinţată pe numele lui Q. - fiul inculpaţilor A. şi I.

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatului în actul de sesizare, au fost următoarele:

În anul 2015, în calitate de administrator al SC II. SRL, Q. a ajutat societatea comercială EE. SRL, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive, să încerce obţinerea, fără drept de rambursări de TVA.

În anul 2014, în calitate de administrator al SC II. SRL, Q. a emis factura fiscală nr. x din 22 decembrie 2014 de prestări servicii consultanţă în valoare de 55.000 RON, factură fiscală fictivă, emisă spre a fi folosită de către SC DD. SRL pentru diminuarea nereală a bazei de impozitare şi sustragerea de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului.

După ce devine administrator al SC II. SRL, Q. este sunat constant de I., A. sau K. când are de semnat diferite documente sau când trebuie scoşi bani din bancă.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale cu privire la actele materiale reţinute în sarcina sa, inculpatul Q. a recunoscut săvârşirea acestora, arătând că a făcut totul la solicitarea tatălui său, fără a realiza relevanţa penală a acestora. Printre altele, acesta a mai arătat:

"Toate deciziile cu privire la activitatea societăţii au fost luate de tatăl meu iar eu semnam în calitate de administrator documentele pe care acesta îmi cerea să le semnez sau făceam alte activităţi la solicitarea acestuia, ca de exemplu depunerea şi retragerea de numerar din bancă.(...)

Întrebare: Cât de des mergeai la birou în Călăraşi?

Răspuns: Zilnic precum şi de câte ori eram chemat. (...)

Întrebare: Cine îţi înmâna ordinele de plată şi celelalte documente necesare pentru a efectua tranzacţii în bancă?

Răspuns: Mama mea îmi înmâna aceste documente care erau deja completate. Din câte ştiu eu, aceste documente erau completate de K. Nu ştiu cine completa facturile fiscale ale SC II. SRL, eu doar le semnam.

Întrebare: De cine erai sunat să te duci la birou?

Răspuns: De mama sau de tata şi doar când lipseau ei, mă suna K., dar tot la îndrumarea părinţilor mei. (...)

Întrebare: Ştiai despre faptul că pe firmele administrate în fapt de tatăl tău au fost luate, de-a lungul timpului mai multe credite neperformante?

Răspuns: Ştiam că au fost luate credite şi că au fost probleme în returnarea acestora, dar nu cunosc amănunte ci doar, ce am auzit din discuţiile purtate între părinţii mei."

Cu privire la implicarea fiului său Q. în activitatea grupului, inculpatul A. a declarat:" Arăt faptul că nici Q. nu s-a ocupat de administrarea SC II. SRL, ci doar a semnat ceea ce îi ceream eu sau mama lui - I., respectiv contracte, ordine de plată, retrageri de numerar.".

Martora SSSS. HHHHHHHHH. a declarat în cursul cercetării judecătoreşti: "Pe Q. nu l-am văzut la fermă comportându-se ca un patron.", confirmând faptul că acesta era un simplu executant al dispoziţiilor părinţilor săi.

Interceptările convorbirilor telefonice indicate în actul de sesizare s-a apreciat că nu fac decât proba activităţilor materiale efectuate de către inculpatul Q. şi recunoscute, de altfel, de acesta.

În data de 05 septembrie 2014 la ora 16:08.34 I., îl pe Q.:

Q.: - Da!

I.: - Q. am şi eu nevoie de tine!

Q.: - Da?

I.: - Da!

Q.: - Bine!

I.: - Unde eşti?

Q.: - Sunt la EEEEEEEEEEEE.!

I.: - N-aţi terminat de mâncat?

Q.: - Nu, acum am terminat!

I.: - Am nevoie să vii la birou să-ţi dau nişte bani să depui la tine în cont, să faci o plată! Da’ nu-mi veni la ora 6 când nu să mai face plăţi!

Q.: - Păi acuma îi zic lu’ tati să mă lase la tine, să mă lase la birou!

I.: - Bine!

Q.: - Bine!

În data de 13 februarie 2015 la ora 11:39:36, Q. o sună pe K.:

K.: Alo?

Q.: Bună K.

K.: Bună Q.

Q.: Au intrat banii ăia, ştii ceva?

K.: Da, da, da au intrat.

Q.: Da?

K.: Vii la birou?

Q.: Da o să vin, să pui patrumii cinci sute pe card.

K.: Aşa?

Q.: Şi să-mi faci un de ăla, un ordin de retragere de cinci mii.

K.: Cu cinci mii, am înţeles imediat mă ocup.

Q.: Da, ei nu trebuie să te grăbeşti că nu vin acum, peste vreo oră maxim.

K.: Să le am pregătite, să le am a ok, eu le am pregătite, bine pa.

În data de 16 februarie 2015 la ora 12:29:45, Q. o sună pe mama sa I.:

I.: Da.

Q.: Auzi, factura aici pe ce o facem?

I.: Poftim?

Q.: Factura aici pe ce o, o facem pe AA. sau pe ce?

I.: Pe AA. fă-o.

Q.: Bine.

I.: Dacă .

Q.: Am înţeles bine.

În data de 24 februarie 2015 la ora 14:10:11, A. discută cu o reprezentantă a unei firme de leasing, în convorbire intervenind şi Q.:

A.: Bună MMMMMMMMMM.

X.: Bună ziua, vroiam să ştiu dacă aţi primit oferta?

A.: Am primit ă, stai puţin că sunt cu băiatul lângă mine, am primit documentele pentru leasing dar ofertele de preţ nu.

X.: Nu, dar am dat înainte de să dau documentele, nu ştiu o fi ataşamentul prea mare, dar nu cred, deci oferta 2 mega.

A.: Mai trimiţi odată la II.?

X.: Da, da, da n-a primit nici pe II. nici pe ?

A.: Pe AA. nu e lângă mine băiatu.

X.: Deci x@x. com.

A.: Stai puţin, stai puţin că ţi-l dau pe el la telefon.

X.: Da.

În discuţie intervine Q.

Q.: Bună ziua.

X.: Bună ziua, II.

Q.:@x. com

X.: Da, chiar acuma am mai dat încă o dată.

Q.: Da aştept să văd.

X.: Să vă uitaţi şi în spam, să vă uitaţi şi în spam, să nu cumva să fie în spam.

Q.: A da, da, da uita-ţi aici a intrat.

X.: Da?

Q.: Da şi a doua oara nu ştiu de ce a intrat aici.

X.: Da mai ajung în spam mailurile nu ştiu de ce că am mai avut.

Q.: Da, da, da mulţumesc, mă scuzaţi.

X.: Bun nici o problemă, revin mai târziu cu un telefon să apucaţi să vă uitaţi pe ofertă?

Q.: Da, da, da.

X.: Bine, bine.

Q.: Mulţumesc, la revedere!

X.: La revedere!

În data de 2 martie 2015 la ora 10:54:45, K. contactează postul telefonic utilizat de I.:

I.: Da K.

K.: Alo, doamna I. au intrat bănuţii în Trezorerie, am înţeles că aţi vorbit şi cu doamna XXXXXXXXX.

I.: Da.

K.: Şi ce facem plătim şi datoriile alea la stat, au 3632 .

I.: Ce valoare, de RON?

K.: Pe ianuarie, da, da, da.

I.: Păi am înţeles că nu le dă drumul că aşa a zis dacă sunt datorii la stat nu dă drumul la transfer.

K.: Da, da.

I.: Păi fă un ordin de plată pe datorii şi restul.

K.: Îi transfer în QQQQQQ.

I.: Şi restul îi transferi, da.

K.: Am înţeles, bine.

I.: K., alo?

K.: Da, da.

I.: Să se ducă Q. cu ordinele de plată la, sau i le dai lui să le ducă, ori te duci cu el să-i arăţi.

K.: Păi putem să-l sunăm, că am înţeles că.

I.: Vine la birou am vorbit eu cu el, să le semneze că a terminat.

K.: Da, da, da hai că eu mă ocup să le fac că acuma a ajuns şi doamna XXXXXXXXX., eu le fac şi pe urmă mă duc cu Q. la Trezorerie.(...)

În data de 18 martie 2015 la ora 09:48.23 I. contactează postul telefonic utilizat de Q. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"La ce ora termini astăzi? Poţi să scoţi pe card 7.000 de RON? ".

În raport de aceste mijloace de probă, instanţa a apreciat că nu poate identifica suficiente elemente care să confirme dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul şi-a dat seama că actele semnate erau folosite de proprii părinţi la activitatea de evaziune fiscală a altor firme, iar vârsta fragedă şi relaţiile de rudenie şi încredere pe care le avea cu părinţii săi fac credibilă apărarea acestuia cu privire la lipsa laturii subiective în săvârşirea faptelor penale.

10. P. era prieten şi rudă cu inculpatul A.

Acesta figura administrator în SC AA. SRL în perioada în care SC III. SRL obţine creditul fraudulos de la MM., pentru obţinerea acestui credit folosindu-se şi documente nereale de la SC AA. SRL

P. era administrator în SC AA. SRL în perioada 2 februarie 2009 - 26 ianuarie 2010 şi unic asociat în aceeaşi societate în perioada 23 ianuarie 2009 - 18 iunie 2010.

Pentru a sustrage grupul infracţional organizat de la executare silită, P. a încheiat în fals contractul de împrumut nr. x din 20 ianuarie 2011 cu I., deschizând astfel posibilitatea ca, la licitaţia din data de 25 mai 2012 asupra terenurilor în suprafaţă de 138,27 ha aparţinând debitoarei I. să se prezinte K., în calitate de administrator al SC AA. SRL care, având în vedere contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012, a solicitat atribuirea în contul creanţei a imobilelor supuse licitaţiei.

Prin încheierea fictivă a contractului de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG., dintre inculpaţii P. şi I., s-a urmărit ca, prin mecanismul unei pretinse executări silite, să fie eludate prevederile contractelor de ipotecă autentificate sub nr. x şi 1876 din 24 august 2010, care stabileau o interdicţie de înstrăinare şi grevare de sarcini a imobilelor ipotecate în favoarea SC G. SA, şi totodată, bunurile să intre în patrimoniul SC AA. SRL, cu consecinţa imposibilităţii de a fi executate contractele de ipotecă de către SC G. SA, ca urmare a intrării în insolvenţă a debitoarei sus-menţionate.

Inculpatul P. a arătat că nu a vrut nicio implicare în activitatea grupului infracţional organizat. Cu privire la contractul de împrumut nr. x din 20 ianuarie 2011, acesta arată:

"Mi-a fost prezentat originalul Contractului de împrumut nr. x din 20 ianuarie 2011 autentificat de BNP GGG. Nu îmi amintesc nici acum despre aceste document. Susţin cu tărie faptul că nu am împrumutat-o niciodată pe I. cu nicio sumă de bani, cu atât mai mult cu suma de 200.000 de RON. Este vorba despre o sumă foarte mare pe care eu nu aveam, cum să o deţin.

Nu îmi amintesc ca I. sau A. să îmi fi cerut să închei un astfel de Contract de împrumut.

Semnătura de la contractul de împrumut nr. x din 20 ianuarie 2011 autentificat de BNP GGG. îmi aparţine dar nu îmi amintesc nimic despre acest contract. După cum am menţionat mai sus, nu am dat această sumă de bani inculpatei I."

Faptul că inculpatul P. a semnat contractul mai sus menţionat a fost confirmat de către inculpata I.:

"P. a semnat contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011. Nu mai reţin dacă acesta a semnat cererea de deschidere a procedurii de executare silită în Dosarul nr. x din 2011. "(declaraţia din data de 09 septembrie 2015), precum şi de încheierea de autentificare a actului de către notarul public.

Inculpatul A. a arătat cu privire la implicarea inculpatului P.:

"SC AA. SRL am înfiinţat-o pe numele lui P. care este consătean cu mine, soţia lui fiind cumnata lui J. Acesta a acceptat acest lucru pentru a mă ajuta pe mine, fără să primească ceva în schimb. Motivul pentru care am înfiinţat această societate pe numele lui P. a fost pentru că noi, respectiv eu şi soţia mea figuram în Centrala Riscurilor Bancare şi nu mai puteam obţine credite. Eu de fapt am dorit să intru în grupurile de societăţi ale lui JJJJJJ., dar acesta nu a mai fost de acord.

Deoarece SC III. SRL intrase în insolvenţă, pentru a apăra bunurile proprietate personală ale lui I. de o eventuală executare silită, în luna ianuarie 2011 între I. şi P. s-a încheiat în mod fictiv un Contract de împrumut, nu pot preciza pentru ce sumă. Ulterior, prin executor judecătoresc s-a trecut la executarea silită a acestui contract, creanţa fiind adjudecată de SC AA. SRL Nici pentru această activitate P. nu a solicitat şi nici nu a primit vreo sumă de bani, intenţia sa fiind doar de a ne ajuta.(...)

Precizez faptul că cererea de deschidere a procedurii de executare silită a fost semnată de P. cel care a semnat şi contractul de împrumut autentificat cu I. Arăt faptul că P. a fost prezent la notariat pentru semnarea contractului autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG." (declaraţia din data de 9 septembrie 2015)

Susţinerea inculpatului P. că nu cunoaşte nimic cu privire la acest contract s-a apreciat că este contrazisă de declaraţia inculpatului A. care a mai arătat că, după declanşarea executării silite a contractului de împrumut, P., în calitate de creditor a început să primească acasă notificările de la executorul judecătoresc. De aceea, P. l-a întrebat dacă urmează să mai primească multe hârtii deoarece "îl întreabă soţia şi nu ştie ce să îi mai zică".

În cursul judecăţii, inculpatul A. a precizat:

"Am făcut acest lucru cu P., căruia i-am spus ce intenţionam să fac şi care mi-a împrumutat fictiv 1.000.000 RON. nu i-am dat nici o sumă de bani pentru acest serviciu."

P. îl cunoaşte pe inculpatul R.

În data de 9 aprilie 2015 la ora 15:23.41 R. îl sună pe P., pentru a-l ruga pe acesta să vorbească cu A. în numele său:

P.: - Zi băi directoare!

R.: - Vezi bă, că io vin să-mi dea L., fii atent!

P.: - Ee, ce dracu mă, vii, ăsta a făcut mişto de tine, ce dracu, stai cuminte acolo, mai dai şi banii dăgeaba pă (neinteligibil)

R.: - Auzi mă?!

P.: - A plecat, s-a dus dracu! Zi!

R.: - ĂĂ, o să, să vorbesc, să vorbească cu A. să-mi dea terenu ăla că la 1 mai îmi cumpăr oi şi vreau să fac pă, pă pământu lui ca să-mi pasc oile!

P.: - Păi care dracu mă, HHHHHHHHHHHH., c-au mai venit alţii azi, cui să-l dea mai întâi?

R.: - Oo, păi io am zis că mi-l dă mie ca să pasc oile acolo, că vreau să-mi cumpăr oi în Mai!

P.: - Mm, am înţeles, o să-i transmit, bine HHHHHHHHHHHH.!

R.: - Bine, ce faci bei?

P.: - Ce să-ţi zic? EE, beau pula, am pastilele în buzunar şi beau, numai la băutură vă gândiţi, fiţi-ai naibii să fiţi!

R.: - De ce, faci? Joci remy?

P.: - Păi nu mă, am pastilele, nu ştii că cu măseaua, am d-alea în buzunar, amoxicilină d-aia, în morţii ei!Antibiotic!

R.: - Da, bine tati, te-am pupat,

P.: - Bine HHHHHHHHHHHH., bine, pa pa-pa!

S-a considerat că probele indicate în actul de sesizare nu sunt de natură a confirma dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul P. cunoştea că inculpatul A. organizase un grup infracţional organizat, cu o structură ierarhică şi cu roluri prestabilite şi clar delimitate, singurul act material reţinut în sarcina sa fiind încheierea unui Contract de împrumut fictiv cu I., pe care o cunoştea ca urmare a relaţiilor de afinitate. Este adevărat că pentru comiterea acestei infracţiuni sub forma sprijinirii activităţii grupului infracţional, nu este necesar ca inculpatul să cunoască toţi membrii, întreaga structură sau activitate infracţională, însă, în cauză, inculpatul nu a avut legătură decât cu soţii LLLLL. şi doar pentru încheierea acestui Contract de împrumut, fără a exista indicii suplimentare că ar fi avut cunoştinţă că aceştia desfăşoară împreună cu alte persoane o amplă activitate infracţională.

11. Inculpatul S., fiul din prima căsătorie a inculpatului A., s-a reţinut că aderă la grupul infracţional organizat condus de tatăl său în anul 2011. În calitatea sa de avocat, acesta a reprezentat un câştig pentru activitatea grupului, prin prisma cunoştinţelor sale în materie juridică, acesta oferind sfaturi preţioase cu privire la eludarea normelor legale, mai ales în materie de executare silită.

Inculpatul este înscris în evidenţele Baroului Bucureşti ca avocat stagiar, începând cu data de 15 februarie 2010.

Acesta poartă numeroase conversaţii telefonice cu toţi membrii grupului infracţional organizat, însă, în special convorbirile purtate cu tatăl său, având o amploare deosebită.

s-a reţinut că activitatea sa în cadrul grupului infracţional organizat a constat în următoarele:

- La cabinetul său de avocatură din mun. Bucureşti figurează sediul social al SC FF. SRL, societate administrată de inculpatul L.;

Societatea este înfiinţată în toamna anului 2011 de către S. şi I. în baza unei procuri notariale din data de 22 august 2011. De asemenea, în baza aceleiaşi procuri notariale, I. şi S. sunt împuterniciţi cu administrarea conturilor bancare ale societăţii şi gestionarea relaţiilor cu organele fiscale. Capitalul social este depus de către S.

SC FF. SRL este înfiinţată în principal, pentru a ajuta SC AA. SRL să înşele MADR - APDRP cu care încheiase Contractul de finanţare nr. x pentru Acordarea Ajutorului Financiar Nerambursabil în Condiţiile Programului Naţional Pentru Dezvoltare Rurală. Obiectul contractului este "Înfiinţare Capacitate Depozitare Pentru Produse Agricole şi FNC la SC AA. SRL", dar şi pentru evaziune fiscală. Inculpatul S. este cel care redactează contractul de execuţie lucrări încheiat între SC AA. SRL şi SC FF. SRL, astfel cum rezultă din procesul-verbal de transcriere a conţinutului conturilor de web-mail . Astfel, în data de 13 septembrie 2013, ora 12:50, contul de e-mail x@x. com primeşte de la contul de e-mail x@x. com un mail fără conţinut, dar având ataşat documentul din anexa 82 la procesul-verbal de transcriere a conţinutului conturilor de web-mail, respectiv draft-ul contractului de execuţie lucrări.

Tot din interceptarea conţinutului conturilor de e-mail, rezultă faptul că inculpatul S. utilizează contul de e-mail x@x. com pentru a transmite mesaje şi documente de pe telefonul său în contul de e-mail x@x. com pentru a putea fi accesate de membrii grupului infracţional.

- Inculpatul S. figurează în calitate de asociat în SC DD. SRL, începând cu data de 04 mai 2012, alături de inculpata J. Administrator în firmă este inculpata K. în perioada 10 aprilie 2012 - 2015. În anul 2015, părţile sociale sunt înstrăinate către A. şi SS.

- S. figurează în calitate de asociat în SC QQ. SRL împreună cu J. în perioada 27 aprilie 2012-30 ianuarie 2015.

Administratori în societate sunt: I. în perioada 30 decembrie 2010-27 aprilie 2012 şi J. începând cu 01 martie 2012.

Instanţa a reţinut că inculpatul S. a ajutat grupul infracţional organizat să înfiinţeze societăţi comerciale cu comportament de societăţi tip "fantomă" cu asociaţi şi administratori persoane interpuse, fără rol în firme, fără sedii sociale, societăţi înfiinţate în scopul săvârşirii de infracţiuni - înşelăciuni, evaziune fiscală şi spălare de bani. Toate au acelaşi obiect de activitate declarat: comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat. Aceste firme sunt înfiinţate pe mun. Bucureşti, pentru a nu se putea face legătura de către organele fiscale cu celelalte societăţi deţinute de grup, acestea având doar sedii provizorii, la birouri de avocatură, unde nu au desfăşurat niciun fel de activitate economică. În această manieră, organele de control fiscal nu pot efectua controalele încrucişate cu firmele-fantomă pentru a se stabili realitatea tranzacţiilor comerciale. Este vorba despre următoarele societăţi comerciale:

SC BBB. SRL este înfiinţată în iunie 2012. De înfiinţarea şi înmatricularea societăţii s-au ocupat L. zis L., S. şi I. În acte figurează ca unic acţionar şi administrator un interpus - martorul SSS., persoană găsită de L. (SSS. figurează ca acţionar şi în societăţile fantomă SC CCC. SRL, SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL). Societatea este folosită pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală.

Sediul social al firmei este declarat în Bucureşti la un cabinet de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este adresa de email a societăţii FF. SRL, respectiv x@x. com.

SC CCC. SRL este înfiinţată în iunie 2012, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se L., S. şi K.

Acţionari în societate figurează numiţii RRR. (care figurează ca acţionar şi administrator şi în societăţile fantomă SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL) şi SSS. (care figurează ca acţionar şi în societăţile fantomă SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL şi SC BBB. SRL).

Administrator al societăţii este înscris numitul SSS.

Sediul social al firmei este în Bucureşti succesiv, la două cabinete de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este acelaşi cu cel al societăţii SC FF. SRL .

SC DDD. SRL este înfiinţată tot în iunie 2012, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se aceeaşi L., S. şi K.

Acţionari în societate figurează tot RRR. şi SSS.

Administrator al societăţii este înscris numitul RRR.

Sediul social al firmei este în Bucureşti la un cabinet de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este acelaşi cu cel al societăţii SC FF. SRL .

SC EEE. SRL este înfiinţată tot în iunie 2012, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se L., S. şi I.

Acţionari în societate figurează aceeaşi RRR. şi SSS.

Administrator al societăţii este înscris numitul RRR.

Sediul social al firmei este în Bucureşti, succesiv, la două cabinete de avocatură.

E-mail-ul declarat al firmei este acelaşi cu cel al societăţii SC FF. SRL - x@x. com.

La data de 24 iulie 2011, V., în calitate de reprezentant legal al SC FFF. SRL, împuterniceşte prin procură notarială pe S. şi I. să desfăşoare orice activităţi necesare înfiinţării societăţii şi ulterior înfiinţării aceştia având puteri depline.

La data de 22 august 2011, solicitările de verificare şi rezervare firmă pentru SC FFF. SRL şi SC FF. SRL sunt depuse de S. la Registrul Comerţului Călăraşi.

La data de 22 august 2011, V., în calitate de reprezentant legal al SC FFF. SRL, împuterniceşte prin procura notariala pe S. şi I. sa desfăşoare orice activităţi necesare înfiinţării societăţii, ulterior înfiinţării, aceştia dobândind puteri depline.

În data de 22 aprilie 2012, corespondenţa cu Biroul Notarului Public JJJJJJJJJ., referitor la documente necesare înfiinţării unui număr de 4 societăţi comerciale (SC DDD. SRL, SC MMMMMMMM. SRL, SC EEE. SRL şi SC BBB. SRL) este purtată prin intermediul e-mail-ului cu S. la adresa x@x. com .

SC FFF. SRL a fost înfiinţată în septembrie 2011, de operaţiunile de înfiinţare şi înmatriculare a societăţii ocupându-se S. şi I. Societatea este folosită pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală.

Acţionari în societate figurează aceeaşi "oameni de paie" folosiţi şi în societăţile SC AAA. SRL, SC TT. SRL şi SC ZZ. SRL - inculpaţii V. şi W.

Sediul social al firmei a fost în Bucureşti succesiv, la două cabinete de avocatură, unul dintre acestea fiind cel al inculpatului S., cel de-al doilea, cabinetul de avocatură al martorului GGGG.

Printre datele de contact declarate ale firmei au fost: nr. fix de telefon x (acelaşi nr. de telefon este declarat şi pentru societăţile Y. SRL, III. SRL şi AA. SRL) şi nr. de telefon x utilizat de I.

Martorul GGGG. a declarat cu privire la circumstanţele declarării sediului social al SC FFF. SRL la cabinetul său de avocatură:" Îl cunosc pe S. acesta fiind avocat şi coleg cu mine timp de aproximativ trei luni de zile la societatea de avocatură "IIIIIIIIIIII." pe la începutul anului 2012.

Eu am plecat de la această societate de avocatură în iulie 2012 şi mi-am deschis propriul cabinet în Bucureşti pe str. x A. După acest moment am fost contactat de colegul meu S. care mi-a spus dacă sunt de acord ca o societate comercială căreia îi expirase sediul social să îşi stabilească sediul social provizoriu la cabinetul meu de avocatură.

Am fost de acord cu propunerea lui, astfel că în cursul lunii august 2012, m-am întâlnit cu S. şi cu V. în mun. Bucureşti ocazie cu care am semnat contractul de asistenţă juridică având ca obiect "găzduire sediu" pe timp de 6 luni de zile şi formalităţi de preschimbare a sediului social.

Este singura dată când l-am întâlnit pe V. Nu îl cunosc pe W.

Această societate comercială nu a desfăşurat niciun fel de activitate la sediul cabinetului meu de avocatură şi nici nu putea întrucât practic contractul de asistenţă prevedea doar găzduirea sediului ce consta doar în primirea de corespondenţă. Precizez că în perioada de 6 luni de zile cât SC FFF. SRL a figurat cu sediul social la cabinetul meu de avocatură nu am primit nici un fel de corespondenţă pentru această societate comercială.

Precizez că societatea nici nu ar fi putut desfăşura activitate economică aici pentru că Registrul Comerţului nu acceptă ca sediul social al unei societăţi comerciale să-şi desfăşoare activitatea la cabinetul unui avocat, ci doar pentru a intra în legalitate în sensul de a avea un sediu social.

După expirarea celor 6 luni de zile am luat legătura cu S. pe care l-am întrebat dacă doresc prelungirea sediului social al SC FFF. SRL însă acesta mi-a răspuns că se vor gândi. Întrucât nu a mai revenit cu un răspuns după o perioadă de timp am introdus la Judecătoria Sectorului 5 "acţiune în constatarea încetării de drept a contractului de asistenţă juridică".

Acest martor contrazice declaraţia inculpatului S. care a precizat în faţa instanţei de judecată: " Nu eu am redactat actele de înfiinţare a societăţilor fictive şi nu eu am găsit sediile provizorii despre care am aflat pe parcursul acestui dosar că ar fi fictive pentru acestea".

S. a ajutat membrii grupului infracţional organizat să încheie contracte fictive de împrumut, autentificate la notar, împrumuturi garantate cu ipotecă pe bunurile lor, în scopul de a sustrage aceste bunuri de la executare silită, cu motivarea că există deja o creanţă anterioară pe aceste bunuri.

S. a fost persoana care a transmis notarului datele necesare redactării actelor şi i-a însoţit pe ceilalţi inculpaţi la notariat în Bucureşti, pentru a încheia aceste contracte.

Este vorba despre contractele încheiate în data de 4 februarie 2015 între J. şi UU. (contractele de împrumut autentificate sub nr. x din 4 februarie 2015 şi nr. y din 4 februarie 2015) şi cele trei contracte încheiate în data de 28 ianuarie 2015 între L. şi societăţile comerciale SC DD. SRL, SC QQ. SRL şi SC AA. SRL (contractele de împrumut autentificate sub nr. x din 28 ianuarie 2015, nr. y din 28 ianuarie 2015 şi nr. z din 28 ianuarie 2015)

Inculpatul S. i-a însoţit pe J., UU., L., A. şi K. în scopul încheierii acestor contracte la acelaşi birou notarial situat în mun. Bucureşti - Biroul Individual Notarial HHH. şi tot el s-a ocupat de formalităţile de intabulare la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a sarcinilor rezultate din aceste contracte, dar şi de învestirea cu formula executorie a contractelor. Pe data de 15 aprilie 2015, membrii grupului infracţional organizat au solicitat Judecătoriei Călăraşi, învestirea cu formula executorie a celor două contracte de împrumut încheiate între J. şi A. precum şi a contractului de împrumut încheiat între L. şi SC DD. SRL

Inculpatul a invocat faptul că nu s-a ocupat propriu-zis de formalităţile de întabulare şi de investirea cu formulă executorie a contractelor. Aceste acte survin ulterior consumării infracţiunii (deci nu pot fi incluse în activitatea sa de complicitate), dar pot fi avute în vedere la formarea convingerii instanţei cu privire la faptul că inculpatul era implicat activ şi conştient în activitatea desfăşurată de familia sa, chiar dacă oferă doar sfaturi telefonice tatălui său cu privire la modalitatea de folosire a acestor înscrisuri, se ocupă redactarea formală a cererilor, fără a depune în baza unei împuterniciri cererile necesare declanşării procedurilor necesare.

Fiind audiat cu privire la faptele reţinute în sarcina sa, inculpatul S. nu a recunoscut săvârşirea acestora, arătând că activitatea desfăşurată de către el s-a circumscris cadrului strict al exercitării meseriei de avocat. Acesta a precizat că nu a avut reprezentarea activităţii infracţionale desfăşurate de tatăl său.

Apărarea acestuia s-a considerat că este infirmată de întregul material probator al cauzei, precum documentele aflate la dosar, declaraţii de martori, declaraţii coinculpaţi, procese-verbale de recunoaştere după fotografie, procese-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice, procese-verbale de redare a percheziţiilor informatice a adreselor de e-mail. Toate mijlocele de probă se coroborează în sensul întregirii vinovăţiei cu care a acţionat inculpatul.

S-a apreciat că dispoziţiile legale permit unui avocat să desfăşoare activităţile necesare înregistrării unei societăţi comerciale, ca şi găzduirea provizorie a sediului social al acesteia (art. 3 lit. h) din Legea nr. 51/1995), însă această dispoziţie legală trebuie interpretată ca permiţând temporar indicarea unei alte locaţii decât cea reală, exclusiv în scopul înregistrării societăţii comerciale, urmând ca după acest moment, sediul declarat să fie cel real, la care societatea îşi desfăşoară activitatea efectivă. Este motivul pentru care legiuitorul a prevăzut obligativitatea efectuării formalităţilor de publicitate prin înscrierea la Registrul Comerţului a modificării sediului social, precum şi incriminarea ca faptă penală a declarării fictive unui sediu social în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale. De altfel, art. 104 din Statutul profesiei de avocat precizează expres că stabilirea temporară a sediului unor societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizării funcţionării, deci exclusiv pe perioada necesară îndeplinirii formalităţilor necesare înregistrării societăţii.

Instanţa a constatat că inculpatul s-a ocupat de aceste formalităţi, în cadrul cărora a şi declarat ca sedii sociale locaţii unde avea cunoştinţă că activitatea nu se va desfăşura în mod efectiv, dar scopul nu a fost acela al folosirii pe o perioadă temporară a unui cabinet de avocatură în scopul efectuării procedurii de înregistrare, ci acela al sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare şi fiscale, element subiectiv ce rezultă din mai multe indicii coroborate: inculpatul s-a ocupat anterior şi de înregistrarea altor societăţi comerciale la solicitarea tatălui său, societăţi care au avut declarate sedii unde nu au funcţionat şi cu privire la care inculpatul a avut împuternicire şi pentru activitatea ulterioară a societăţii (SC FF. SRL are sediul social la cabinetul său de avocatură şi are împuternicire pentru administrarea conturilor bancare şi gestionarea relaţiilor cu organele fiscale-inculpatul a precizat că ulterior înfiinţării acestei societăţi a constatat că inculpatul L. lucra pe şantier, având, deci, cunoştinţă că nu acesta era administratorul firmei, ci tatăl său), este implicat în activitatea altor firme folosite de grupul infracţional (a fost asociat la SC DD. SRL şi la SC QQ. SRL), a avut împuternicire generală să se ocupe de SC FFF. SRL şi după înfiinţarea acesteia, datele de contact declarate pentru firmele fantomă sunt cele ale firmelor mai vechi folosite de către grup sau ale mamei sale, elemente pe care, fără îndoială, inculpatul le cunoştea şi care erau suficiente ca, în virtutea cunoştinţelor de avocat, să îi indice că datele declarate nu erau reale, iar activitatea acestora urma să fie una ilictă.

Totodată, martorii SSS. şi RRR., oamenii folosiţi pentru înregistrarea firmelor fantomă, au precizat că au avut discuţii cu inculpatul S. din care au tras concluzia că acesta era patronul care urma să îi angajeze. De altfel, deşi inculpatul a precizat că i-a spus tatălui său că programul încărcat nu îi permite să se ocupe de formalităţile necesare înregistrării acestor societăţi comerciale, îşi găseşte timp să îşi ofere serviciile ca şofer, să le găsească un apartament în care să locuiască şi în plus, persoane dispuse să declare fictiv că îi iau pe cei doi martori în spaţiu (de origine rromă, după cum precizează martorii), pentru obţinerea actului de identitate în Bucureşti.

Totodată, multiple elemente au indicat faptul că apărarea inculpatului referitoare la neimplicarea sa în activitatea infracţională a tatălui său, cu privire la care nu a cunoscut nimic, nu este credibilă

Faptul că S. a cunoscut în amănunt situaţia firmelor deţinute de grup, a rezultat şi din faptul că acesta le reprezintă pe acestea în acţiunile formulate la instanţele judecătoreşti. Spre exemplu, inculpatul reprezintă SC FF. SRL într-o acţiune civilă, ulterior creanţa SC FF. SRL fiind preluată de SC GG. SRL

Inculpatul a participat alături de tatăl său la multe dintre întâlnirile de afaceri ale acestuia.

Astfel, martorul YYY., reprezentantul F. SA a arătat:

"În această perioadă l-am cunoscut şi pe fiul cel mare al inculpatului A. respectiv pe S. Pe acesta l-am văzut la biroul lui A. dar şi într-o ocazie când am fost solicitat de A. să mă întâlnesc cu el la restaurantul Dumbrava pentru a discuta despre posibilitatea încheierii unui contract de leasing pe un imobil din Grădiştea. În acest moment încă se plăteau ratele de leasing. Reţin faptul că imobilul respectiv era în litigiu şi nu putea face obiectul unei finanţări, de faţă la această discuţie fiind şi S."

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul a declarat: "Pe S. l-am cunoscut la biroul inc. A., aflând că este fiul său. M-am întâlnit cu el o singură dacă când am băut un suc, ocazie cu care s-a discutat despre încheierea unui contract de leasing. Discuţia a avut loc, în principal, cu A., dar întrebări îmi punea şi S. Îmi aduc aminte că discuţia viza o societate care nu avea o situaţie juridică clară şi i-am spus că nu putea fi realizată o astfel de finanţare."

Şi alţi martori audiaţi în cauză vorbesc despre implicarea inculpatului S. în activitatea grupului:

Martorul UUU., angajat al SC H. SRL: La câteva zile, m-am deplasat la Vâlcele, împreună cu şefii mei, AAAA. şi AAAAAAA., unde ne-am întâlnit cu A. şi S. şi am discutat despre modalitatea de soluţionare a acestui litigiu.

Martorul BBBB.:

"În jurul datei de 20 decembrie 2014, inculpata I. mi-a spus că au nişte probleme cu H. SRL, arătându-mi faptul că li s-a stricat marfa în cantitate mare, că au emis nişte bilete la ordin cu ceva timp în urmă şi m-a rugat să îl însoţesc pe A. la o discuţie cu această societate deoarece acesta este într-o stare precară de sănătate, iar întâlnirea este una presantă deoarece biletele la ordin aveau dată scadentă în perioada imediat următoare.

A doua zi, împreună cu A. şi S. am fost la sediul H. unde am cerut permisiunea să particip la discuţie, specificând că nu am o calitate oficială în firmă.

În vara anului 2014 A. mi-a spus că doreşte să construiască un spaţiu de depozitare la Dragoş Vodă şi m-a rugat să-l ajut cu în sensul de a purta o discuţie cu reprezentanţii SNCFR pentru a vedea dacă acest lucru este permis în apropierea liniei de cale ferată.

M-am deplasat la sediul SNCFR din Constanţa împreună cu S. pentru a discuta cu serviciul tehnic condiţiile în care se poate realiza un astfel de proiect. După această întâlnire i-am spus lui S. că din punctul meu de vedere A. se întinde prea mult şi că nu există suficienţi bani pentru astfel de proiect. S. mi-a răspuns că este conştient de acest lucru, dar că nu-i poate cenzura deciziile tatălui."

Martorul RRR.:

"În urmă cu câţiva ani, nu îmi mai aduc aminte exact anul, cred că prin 2013 - 2013, L. a venit în Vladia, ocazie cu care mi-a propus mie şi unui prieten pe nume SSS., să lucrez în Mun. Bucureşti. Acesta ne-a spus că are un prieten care voia să angajeze oameni în construcţii .

Noi am fost de acord cu acest lucru, fiind oameni amărâţi şi întrucât aveam nevoie de un loc de muncă.

Am stabilit cu L. să ne întâlnim în mun. Bucureşti.

În ziua în care am ajuns în mun. Bucureşti împreună cu SSS., L. ne-a aşteptat la gară. Toţi trei am mers la o cafenea unde ne-am întâlnit cu S. L. ni l-a prezentat sub numele de YYYYYY., spunându-ne că aceasta este persoana care are firma de construcţii şi care doreşte să ne angajeze. Cu această ocazie, YYYYYY. ne-a întrebat ce ştim să facem în construcţii, noi spunându-i că ştim să tencuim, să zugrăvim şi alte astfel de activităţi. S. s-a declarat mulţumit de ceea ce ştim să facem şi a spus că ne va angaja.

După această discuţie, S. şi L. ne-au condus la un apartament cu 2 camere din mun. Bucureşti, situat pe b-dul x ne-a spus că acolo vom locui pe perioada în care vom munci la firma sa. După ce am ajuns acolo, S. a plecat, noi rămânând cu L. Acesta ne-a cumpărat de mâncare şi de băut.

După 2 - 3 zile, la apartament a venit S. şi ne-a luat pe toţi trei cu maşina şi ne-a dus la o secţie de poliţie pentru a ne face mutaţia pe Bucureşti.

S. ne-a spus că trebuie să ne facă mutaţia pe mun. Bucureşti pentru a putea să stăm acolo.

La, secţia respectivă de poliţie, ne-am întâlnit cu întâlnit cu două femei de etnie romă al căror nume nu îl mai reţin. S. ne-a spus că cele două femei ne va ajuta cu mutaţia, în sensul că acestea ne vor lua în spaţiu.

Nu ştiu unde se află locaţia de pe str. x unde figurez acum cu domiciliul. Nu am fost niciodată acolo.

După încă vreo două zile cred, din nou a venit S. şi ne-a dus pe toţi trei la un birou notarial. S. ne-a spus că trebuie să semnăm nişte documente pentru contractul de muncă.

O doamnă ne-a dat nişte documente să semnăm, fără să citim ceea ce am semnat, noi fiind convinşi că semnăm acte necesare angajării, astfel cum ne spuseseră S. şi L.

După ce am semnat documentele pe care ni le-au indicat, am ieşit din biroul notarului, S. şi L. spunându-ne să fumăm o ţigară afară. Eu cu SSS. am aşteptat afară iar cei doi au intrat împreună în biroul notarial, unde au stat aprox. 10 min.

Noi am fost convinşi că toate documentele întocmite au fost în scopul angajării, astfel cum am fost păcăliţi de S. şi L. (...)

Despre societăţile comerciale SC MMMMMMMM. SRL Bucureşti, SC BBB. SRL Bucureşti, SC DDD. SRL Bucureşti şi SC EEE. SRL Bucureşti, în care eu figurez ca administrator sau/şi acţionar declar că nu cunosc nimic, nu am ştiu de existenţa acestora până în momentul audierii."

Martorul SSS.:

"În momentul în care am ajuns la Bucureşti, L. ne-a prezentat unei persoane pe care am recunoscut-o ca fiind S. Ni l-a prezentat sub numele de YYYYYY., spunându-ne că aceasta este persoana care este interesată să ne angajeze pe raza municipiului Bucureşti, la firma sa de construcţii. S. ne-a spus mie şi lui RRR. că, pentru a ne angaja trebuie să ne schimbe buletinele de la domiciliile noastre, pe raza mun. Bucureşti, spunând că în caz contrar, ar putea avea el probleme cu firma.

Atât eu cât şi RRR. am fost de acord cu această cerere, pentru că amândoi suntem oameni amărâţi şi aveam nevoie de un loc de muncă.

În ziua în care am ajuns în mun. Bucureşti împreună cu RRR., L. ne-a aşteptat la gară. Toţi trei am mers în continuare la o cafenea unde ne-am întâlnit cu S. Aici, YYYYYY. ne-a întrebat ce ştim să facem în construcţii, noi spunându-i că ştim să săpăm şanţuri, să tencuim, să zugrăvim. S. s-a declarat mulţumit de ceea ce ştim să facem şi a spus că ne va angaja.

După această discuţie, S. şi L. ne-au condus la un apartament cu 2 camere din mun. Bucureşti, situat pe b-dul x apartamentului se afla la S. Acesta ne-a spus că acolo vom locui pe perioada în care vom munci la firma sa. După ce am ajuns acolo, S. a plecat, noi rămânând cu L. Acesta ne-a cumpărat de mâncare şi de băut.

După 2 - 3 zile, la apartament a venit S. şi ne-a luat pe toţi trei cu maşina şi ne-a dus la o secţie de poliţie pentru a ne face mutaţia pe Bucureşti.

La, secţia respectivă de poliţie, ne-am întâlnit cu întâlnit cu două femei de etnie romă al căror nume nu îl mai reţin. S. ne-a spus că cele două femei ne va ajuta cu mutaţia, în sensul că acestea ne vor lua în spaţiu.

Nu ştiu unde se află locaţia de pe str. x unde figurez acum cu domiciliul. Nu am fost niciodată acolo.

După încă vreo două zile cred, din nou a venit S. şi ne-a dus pe toţi trei la un birou notarial. S. ne-a spus să nu stăm prea mult de vorbă cu angajaţii biroului notarial, şi la întrebările lor, să spunem că suntem de acord. L. a rămas afară iar eu împreună cu S. şi RRR. am intrat în biroul notarului. O domnişoară ne-a întrebat dacă ştim ce semnăm, iar noi am spus că da, noi fiind convinşi că semnăm acte necesare angajării, astfel cum ne spuseseră S. şi L.

După ce am semnat documentele pe care ni le-au indicat, am ieşit din biroul notarului, S. şi L. spunându-ne să fumăm o ţigară afară. Eu cu RRR. am aşteptat afară iar cei doi au intrat împreună în biroul notarial, unde au stat o perioadă destul de îndelungată.

Noi am fost convinşi că toate documentele întocmite au fost în scopul angajării, astfel cum am fost păcăliţi de S. şi L."

Martorul AAAA., director achiziţii la H. SRL:

"După ce acesta ne-a confirmat lipsa mărfii din locaţie eu împreună cu colegii mei, UUU. şi AAAAAAA. ne-am deplasat la ferma din Vâlcelele pentru a discuta personal cu A. Acesta a venit însoţit de fiul său care este avocat - S.

Iniţial, A. nu a recunoscut faptul că marfa nu a existat niciodată în silozul său, însă eu am insistat să ne prezinte Registrul de intrare-ieşire pentru a constata personal dacă marfa a existat într-adevăr vreun moment în siloz.

În toamna anului 2014, în momentul semnării convenţiei nr. 3 din 13 octombrie 2014, la sediul H. SRL din Pipera au venit A. însoţit de avocatul S. şi K., N. şi J., ultimii trei semnând în calitate de codebitori ai SC AA. SRL

În toamna anului 2014, m-am întâlnit cu A. de aproximativ 3 - 4 ori. De fiecare dată acesta era însoţit de fiul său S. Telefonic am luat legătura cu el aproape zilnic, pentru a-l determina să îşi achite obligaţiile."

Martorul NNNN.:

"În luna martie 2009 am înfiinţat SC PPPPPPPPPPP. SRL, societate pe care am înregistrat activitate economică, aproximativ 6 luni de zile.

Prin anul 2011 în timp ce mă aflam în com. Vâlcelele la socrii mei m-am întâlnit cu cumnatul meu A. care a aflat de la mine că am o societate comercială pe care nu mai desfăşor activitate economică.

A. mi-a propus să îmi preia el această societate pe care eu oricum nu o mai foloseam. (...)

A. mi-a spus că el se va ocupa de toate formalităţile necesare cesionării părţilor sociale ale societăţii iar eu trebuie doar să semnez o împuternicire pentru S., ca acesta din urmă să semneze în locul meu documentele necesare cesionării la diferite instituţii.

Eu am făcut acest lucru în sensul că am semnat documentul prin care l-am împuternicit pe S. să mă reprezinte la cesionarea societăţii, astfel că eu nu m-am deplasat nicăieri pentru executarea acestor formalităţi.

Am citit pe documente că societatea a fost cesionată către L. şi R."

Inculpatul W. a arătat cu privire la circumstanţele înfiinţării SC FFF. SRL:

"Tot în cursul anului 2011, nu mai reţin cu exactitate data, tot împreună cu V. am devenit asociat în SC FFF. SRL, societate cu sediul în Bucureşti.

Îmi amintesc că împreună cu V. m-am întâlnit cu un tânăr pe care l-am recunoscut ca fiind S. care mai era însoţit de o femeie, aceeaşi femeie care a fost prezentă şi la cesionarea societăţilor SC TT. SRL şi SC ZZ. SRL

Precizez că eu nu ştiam cum se numesc societăţile care mi-au fost cesionate pentru că nu m-a interesat, ştiam că nu urma să mă ocup de activitatea lor.

După ce am ieşit din biroul notarial, am înmânat documentele băiatului care ne-a dat câte 300 de RON la fiecare în schimb.

Revin şi precizez că la notariat ne-a însoţit şi de această dată şi R. Acolo au mai fost şi femeia de care am arătat mai sus precum şi S. Nu mai reţin cine ne-a înmânat banii - cei 300 de RON, oricum a fost ori R. ori băiatul S."

Totodată, instanţa de judecată a apreciat că inculpatul avea suficiente elemente la dispoziţie pentru a-şi da seama că îi ajută pe membrii grupului să încheie contracte de împrumut fictive, luând în considerare şi cunoştinţele sale juridice dobândite ca avocat: anterior încheierii actelor i s-au comunicat numele persoanelor şi sumele de bani, astfel că, ştiind toate persoanele implicate, îşi putea da seama că nici bunica sa şi nici L. (pe care îl cunoştea din copilărie şi ştia despre problemele sale penale) nu dispun de mijloacele financiare pentru a acorda împrumuturile respective. Susţinerile inculpatului cu privire la explicaţiile date de tatăl său, inculpatul A. (bunica sa îi dăduse nişte bani fără a întocmi actele, aspect care o deranjase pe sora tatălui său MMMMMMMMMM., în condiţiile în care întocmirea unui act notarial nu ar fi putut atenua un eventual conflict familial, iar L. făcuse mulţi bani din intermedierea de cereale şi era întreţinut de nişte rude din Italia) a fost considerate a nu fi credibile în raport de sumele foarte mari de bani care au făcut obiectul contractelor şi de experienţa anterioară a inculpatului prin implicarea sa în activitatea societăţilor folosite de familie.

De altfel, ulterior, inculpatul îi indică tatălui său când să dea informaţiile referitoare la aceste contracte executorului judecătoresc, elemente de natură a confirma, încă o dată, că inculpatul era activ implicat în activitatea societăţilor folosite de tatăl său, poziţie din care putea cunoaşte multe dintre aspectele ilicite ale activităţii acestuia.

În data de 25 februarie 2015, I. îl sună pe S. şi îl roagă să se ducă la notara din Bucureşti "unde aţi făcut actele alea de împrumut" pentru a solicita un duplicat al contractului încheiat între L. şi SC QQ. SRL:

(...)

I.: Am şi eu o rugăminte la tine.

S.: Aşa.

I.: Poţi să trimiţi tu pe cineva sau să te duci tu la notara aia unde aţi făcut actele alea de împrumut?

S.: Aşa, ca să ce?

I.:Nu găsesc contractul ăla între L. şi QQ., contractul de împrumut.

S.: Tre să fie acolo ori.

I.: Îl am, nu este, îl am pe a lui DD., AA., QQ. nu-l găsesc, să îţi dea o copie după.

S.: O copie, lasă că-i cer o copie.

I.: O copie conform cu originalul.

S.: Da.

I.: Şi mi-o pui şi mie pe mail că îmi trebuie astăzi.

S.: Da, da.

I.: Neapărat.

S.: Bine.

I.: Te rog frumos.

S.: Da lasă că mă duc oricum să-i dau bani, mă duc pe la unşpe şi îi zic să-mi dea şi o copie.

I.: Da, bine YYYYYY.

S.: Bine.

În discuţia din data de 19 martie 2015, A. îi spune lui S. că inculpata J. a primit solicitare de la executorul judecătoresc învestit cu executarea creanţei persoanei vătămate SC G. SA de a-şi declara bunurile aflate în proprietate. S. îl sfătuieşte pe A. să nu dea nimic executorului, să mai tragă de timp până când vor ieşi de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară înscrierea dreptului de ipotecă izvorât din contractele de împrumut. În continuare, S. îi aminteşte tatălui său că trebuie demarate procedurile de executare silită a contractelor de împrumut ("Ce am vorbit noi, săptămâna trecută că trebuie demarate procedurile alea, ştii tu care.".), activitate de care se ocupă tot S., din probele de la dosar, rezultând că aceştia au învestit cu formulă executorie aceste contracte:

S.: - Alo!

A.: - Salut YYYYYY.!

S.: - Salutare!

A.: - Ţi-a dat J. ieri ceva pă mail cu m ... u ăla de executor,

S.: - Da, vrea să-i spună lui acolo tot ce are ea şi în ce situaţie este fiecare!

A.: - Şi este obligatorie asta?

S.: - Da, dacă nu, îi dă amendă dă la 1 la 10 milioane,

A.: - Aha!Deci trebuie să i le dăm, nu?

S.: - Păi n-ai înţeles?

A.: - Da, da!

S.: - Dacă nu, este, poate fi sancţionată cu amendă!

A.: - Da!

S.: - Da problema este că trebuie date ca atare că dacă le dai, ăă, dacă e (neinteligibil) p-ormă te îmbârligă şi la inducere în eroare, îţi face plângeri, cine ştie ce căcat mai (neinteligibil)

A.: - La ce, la ce!

S.: - Dacă nu i le dai corespunzătoare realităţii, din eroare, din neglijenţă, p-ormă te îmbârligă că l-ai indus şi-n eroare şi-ţi face plângere penală!

A.: - Păi şi, da, şi tre să i le dăm că sunt, alea care e realitatea şi că sunt gajate, nu?

S.: - Da, da problema e că n-au ieşit actele încă

A.: - Ce acte?

S.: - Încheierile de intabulare şi toate cele!

A.: - Aa, n-au ieşit încă?

S.: - N-au ieşit, nu ştii că durează mai mult? Da p-ormă dacă le dai, există riscu să-i dai idei, să le atace!Ai înţeles?

A.: - Da, da, da, dă-l mă în morţii mă-sii mă, să dea amendă mai bine!

S.: - Mai bine dă amendă că, lasă-l să caute el!

A.: - Să caute el, dă-l în morţii mamei lui!

S.: - Că ştii care-i problema? Ce am vorbit noi, săptămâna trecută că trebuie demarate procedurile alea, ştii tu care(...)(învestirea cu formulă executorie)

A.: - Da!

S.: - În noua lege, un m. să poa să intervină cu japca peste o executare, şi s-o blocheze şi s-o drăcească, aşa îi dai idei şi află de ele, lasă-l să afle mai târziu că sunt informaţii în posesia autorităţilor, sunt publice, să le caute,

A.: - D-aia e plătit mă dă G., dă-l în morţii mă-sii,

S.: - Păi, da, asta face executoru, muncă de detectiv!

A.: - Da, da, lasă că-i spun să nu dea nimic!

S.: - Să nu-i dea că ai înţeles riscu.

A.: - Ştiu!

S.: - Cu riscu să ia amendă! (...)

Împrejurarea că S. s-a ocupat de procedura de învestire cu formulă executorie a contractelor fictive de împrumut, a rezultat şi din convorbirea purtată de acesta în data de 2 aprilie 2015 cu A. S. ştie că inculpata J. zisă J. a încheiat două astfel de contracte, precizând că i le-a dat personal acesteia, şi că se află acasă la Vâlcelele:

A.: - Da, YYYYYY.!

S.: - O să am nevoie mâine, până mâine dă contractele de împrumut a lu' J., doar contractele, fără anexă, anexele le iau duminică, adică intabularea şi toate cele că sunt la ea! I le-am dat ei în mână, le are acasă la Vâlcele,

A.: - Da ai nevoie, ai nevoie de ele în original?

S.: - Nu! Pă mail, scanate, contractele de împrumut atât, câte au fost, două parcă.

A.: - Da, da, păi hai că io mă duc la VÂLCELE şi p-ormă când ne întoarcem, ne ducem la birou şi le dăm, chiar dacă.

S.: - Nu, lasă, nu, nu, nu, mâine până-n unşpe, numai, (neinteligibil) efort azi!

A.: - AA, mâine dimineaţă?

S.: - Între opt şi unşpe, să le am pă mail!

A.: - Da, da, da, hai că-i zic acum să mi le dea,

S.: - Da! Contractele de împrumut să facă copie, le scanează K. şi mi le dă!

A.: - Da, da, da!

S.: - Atât, şi restu, să dea tot dosaru şi mâine să facă ZZZZZZZZZ., şi-aşa stă degeaba, copie la tot, şi pă mail să-mi dea doar contractele dă împrumut, atât, alea, trei patru pagini câte sunt!

A.: - Da mă, îi dau să-mi zică, să-mi dea tot dosaru şi.

S.: - Copiat integral şi contractele scanate pe mail atât! Şi restu Duminică,

A.: - Vorbeşti cu ele.

S.: - Da.

A.: - (...) mâine

S.: - Dacă au dubii să mă sune!

A.: - Ce?

S.: - Dacă au neînţelegeri să mă sune, ZZZZZZZZZ., K. şi (neinteligibil)

A.: - Îi dau lu K. mă, că ZZZZZZZZZ. nu e bună dăcât dă x!

Pentru a scăpa cât mai uşor în urma executărilor silite, membrii grupului infracţional organizat au întocmi şi documente fictive prin care tot ei se înscriu cu creanţe false la masa credală, şi în acest demers, membrii grupului infracţional organizat fiind ajutaţi de inculpatul S. În acest scop, inculpatul L. se înscrie pe tabelul creditorilor lui SC AA. SRL Acest aspect a rezultat şi din mai multe convorbiri telefonice, precum şi din mesajul telefonic trimis în data de 9 aprilie 2015 de către I. lui S.:

"Ai făcut cererea de creanţă pentru L. la AA. trebuie să o depun astăzi."

S. a discutat cu membrii grupului infracţional organizat, în special cu A. şi I., cu privire la activitatea grupului.

În data de 14 martie 2015, la ora 00:25:06, A. îl sună pe S. Cu această ocazie, cei doi discută despre mai multe probleme. În primul rând, A. îi spune fiului său că le-a venit de la ANAF înştiinţare de plată pe SC GG. SRL, cu atragerea răspunderii solidare a lui SS., N. şi A. Din această primă parte a discuţiei, rezultă faptul că S. cunoştea caracterul fictiv al cesionării părţilor sociale ale SC GG. SRL către SS., cesionare făcută în scopul preluării de către acesta a datoriilor societăţii. Apoi, A. îi informează pe S. şi cu privire la datoria pe care SC DD. o are la stat precum şi despre ultimele demersuri întreprinse de SC G. SA În scopul şicanării creditorilor, A. îşi schimbă fictiv domiciliul într-unul din spaţiile comerciale deţinute de el în comuna Vâlcelele, spaţiu insalubru pentru locuit. Cei doi râd pe seama acestui lucru, S. -propunând să pună şi fotografii pentru instanţă, să vadă cât de amărât este A. În continuare, S. se laudă la tatăl său că l-a învăţat şi pe inculpatul N. cum să fenteze creditorii:"i-am făcut scenarii, dacă zice să vă întâlniţi îi spui da, da, da, până s-o lipsi, le vorbeşti frumos şi te lasă în pace şi râdea N., cică aşa le-am făcut, el mă sună mereu, am primit un mesaj, m-a sunat p(...) că, m-a sunat drăcică, ce i-ai zis, le-am zis ce mai învăţat, şi, şi m-a lăsat în pace, eu i-am făcut scenarii, trei, patru scenarii înţelegi, le-a băgat la cap şi le serveşte pastila ca la tonomat":

(...)

A.: Dar nu ştiu dacă ţi-am zis că a venit la GG. cu atragere răspundere solidară pe SS., N., A.

S.: Cine o vrea?

A.: ANAF.

S.: Aaaa.

A.: Are 180 de mii de roni impozit pe profit.

S.: Aha, ce repede atrag ei răspunderea solidară.

A.: Da eu am avut procură dată de N. şi a fost înregistrată la ei .

S.: Da.

A.: A dat un termen la el 15 zile, nu ştiu decât să ne ducem la discuţii, nu ştiu ce .

S.: Da, da ştiu invitaţiile alea de c(...) t.

A.: Şi de exemplu dacă ăla care a preluat tot patrimoniu cu stocuri de materiale de draci de laci, a luat şi activul şi pasivul nu cădea în sarcina lui ăla să îşi achite obligaţiile de plată?

S.: Ba da (...) documente doveditoare că a fost descărcat de gestiune, da, dar acuma depinde pe ce perioadă sunt creanţele alea.

A.: Perioada de un an de zile.

S.: A că poate să zguduie că da, ştii ce spune vine m(...) tul ăla şi o face el din pix, fraierul ăla care va fi răspunzător de dosar şi cică păi da dar, tu ai predat gestiunea sau nu ştiu ce dar înainte datorită conduitei tale iresponsabile ai ajuns în incapacitate de plată şi p(...) a mea, eu sunt organ şi te consider şi pe tine vinovat, răspundeţi solidar şi tu şi actualul.

A.: Păi dar dacă aia are stocuri de materiale, cred că are stocuri de un miliard opt sute.

S.: Să pună sechestru pe stoc de ce nu face altceva de unde până unde.

A.: Da lasă că le vorbim, ne uităm în balanţă.

S.: Da .

A.: Şi trebuie mers acolo să le tragă una în sfeclă şi de exemplu dacă, SS. zicea că dacă e vorba de aşa îi cere faliment.

S.: Da dar şi dacă îi cere insolvenţa la el debitorul c ... ţii ăia o să se îndrepte împotriva persoanelor fizice că tocmai asta este solidar, solidar înseamnă toţi pentru unu şi unu pentru toţi, faţă de firmă nu mai poate fi luată nicio măsură pe data deschideri procedurii dar urmăreşti silit, urmăreşte în continuare persoanele dacă se emite decizie de atragere a răspunderii solidare trebuie să o conteşti, tribunal, curte de apel, c. t.

A.: Şi pe urmă băgată la ...

S.: Nu, nu, nu n-are nici o treabă, persoana juridică îşi urmează cursul şi legea chiar spune, că atunci când constată că sunt semne vădite de insolvenţă este obligat să îşi ceară el insolvenţa ca să fie considerat de bună credinţă, mă uite am ajuns la fundul sacului tribunalule te rog frumos să îmi deschizi insolvenţa, că pe urmă spune că cică că cu rea credinţă nu ţi-ai deschis insolvenţa şi te f(...) e şi pe partea aialaltă, acuma noua lege e dispoziţie expresă, trebuie să îţi ceri insolvenţa când intri.

A.: Lasă că nu mai poţi să faci faţă.

S.: Exact, exact într-un termen de recomandare de 30 de zile de la instalarea lipsei de lichidităţi, dacă vezi că nu se redresează problema trebuie să ţi-o ceri singur ca să fi de bună credinţă.

A.: Şi atuncea dacă ei au acţiune de răspundere solidară?

S.: Dacă ei au acţiune aia îşi urmează cursul, dacă ei consideră că ei sunt întrunite elementele necesare pentru atragerea răspunderii solidare emit decizie de atragere a răspunderii persoanelor fizice, administrator, administratorii depinde după caz şi odată emisă hârtia aia, aia nu mai poate fi dărâmată decât de instanţă.

A.: E acuma după părerea mea trebuie să rămână la ultimul administrator că el a luat o avere nu a luat-o cu datorii.

S.: Păi tocmai de aia îi invită la discuţii c(...) aţii ăia să dea explicaţii, stânga şi dreapta.

A.: Da, da se vede în balanţă.

S.: Da.

A.: A fost firmă pe agricultură şi plăteşte la firmele care au numai cultură vegetală, plăteşte impozit pe profit la sfârşitul anului.

S.: Da.

A.: Şi au venit acolo ăştia şi au căutat pe acolo, au venit la II. trimis de botoasa de la LL.

S.: Da mă rog.

A.: Şi le-a zis că acolo HHHHHHHHH. că nu ştie, zi-i măi să ceară hârtii de la ei nişte hârtii, pe urmă zice că ne sustragem.

S.: Da.

A.: Până la coadă a venit aici la confort i-a pus ştampilă pe aia şi aşteaptă o zis că putem să amânăm 15 zile şi să stabilim o zi.

S.: Ce a fost, ăsta-i control fiscal?

A.: Poftim?

S.: Ăsta-i control fiscal?

A.: Nu ştiu ce este, nu-i control e ceva vis-a-vis de, de ăştia un miliard optsute.

S.: Păi la cine a venit la GG. sau la II.?

A.: La GG., deci la GG. e tragere răspundere solidară lui N., A. şi SS.

S.: Aşa.

A.: Şi a venit pe la Vâlcele pe acolo şi i-a lăbărit HHHHHHHHH. s-a dus dracu.

S.: Am înţeles.

A.: Şi atuncea a venit şi pentru DD., are şi DD. vreo nouă sute milioane la asta la, salariaţi şi impozit pe profit dar are două miliarde de recuperat Tva şi a zis să facem cerere şi momentul pe 25 acum când se face cererea nu se mai calculează penalităţi nu se mai calculează nimic, urmează să vină controlul îşi opreşte banul care îl are şi diferenţa o dă în cont la trezorerie.

S.: Da.

A.: Şi până să dea banii putem să o cesionăm la o firmă să ne dea ierbicide ceva pe ea.

S.: Da, da, da.

A.: Da, a venit şi la J. de la cârnatul ăla de la G.

S.: Ce a venit?

A.: E i-a venit că a trimis chestie nu ştiu ce o fi venit, au ei hârtii aici o grămadă.

S.: Am înţeles.

A.: Şi acuma a venit băşina asta la, nu ştiu cum băşina asta mi se pare mai infectă faţă de aia lui JJJJJJJJJJJJ.

S.: Care e asta că nu înţeleg nimic.

A.: Aia de la DDDDDDDDDDD. pentru DD.

S.: Da pentru că i-a dat m(...) tul ăla de la primărie când a făcut cerere, vă rugăm să ne comunicaţi ce bunuri deţine, a zis, nu deţine bunuri dar vedeţi că face afaceri cu Y, şi ce dacă nu eşti obligat, scrie şi în aia am citit aia de la HHHHHHHHH., repetă ce scrie în lege, în situaţia în care nu desfăşuraţi afaceri cu X, vă rugăm ca în cinci zile de la primirea prezentei să ne aduceţi la cunoştinţă şi să sistăm demersurile faţă de dumneavoastră.

A.: A, scrie nu?

S.: Păi normal că scrie dar nu facem să pişe el pe lege, grasul ăla burtos.

A.: Nu-l cunosc dă-l dracu.

S.: Da, normal e dator să-i răspunzi, dar e mai amplă normal că fiecare are stilul lui de lucru.

A.: Da.

S.: Scrie poveşti nemuritoare acolo ca să justifice bani şi el dacă a luat 300 de milioane de la client, i-a uite cu aia, am fost, am dres, i-a uite s-a făcut dosar ăştia.

A.: Intrare în încăperi.

S.: Da şi aia pe 24 martie se cere din nou autorizarea intrării în încăperi, că ştii care a fost motivul pentru care le-a respins instanţa în primă fază în februarie?

A.: Care?

S.: Pentru că ei au solicitat şi ai văzut ce dacă nu depuneam eu alea, hârtiile alea doveditoare, autorizau nenorociţii intrarea în încăperi, şi este încheiere definitivă fără cale de atac, autorizarea în încăperi şi chiar dacă nu aveai domiciliul în concret acolo, bine dovedeai pe urmă, făceai încercai o contestaţie la executare dar până făceai el putea să vină cu jandarmii cu topoare, cu berbecii, cu toate cele şi intra în x la mamaia şi la tataia .

A.: Chiar dacă erai cu chirie acolo.

S.: Chiar dacă erai, ştii ce spune el, mă doare-n p(...) ă, am hotărâre judecătorească eu sunt, am titlu să intru peste tine, am titlu executoriu să te (...), nu e nimic nelegal.

A.: A stat la el chiriaş?

S.: Păi şi dacă legea mi-a dat, dacă o instanţă judecătorească m-a autorizat să intru în încăperile imobilului de la adresa X, eu intru să văd ce-i pe acolo şi dacă nu justifici cu documente, cu facturi cu chitanţe, stai aşa că-i televizorul meu, UU., păi dovedeşte dă-mi chitanţă, păi nu am, păi nici o problemă, dă-l încoace, sechestru, îl punem sub sechestru şi pe urmă, până când se dovedeşte noi ţi-l luăm, hat macat, aşa se face.

A.:Bătaie de joc.

S.: Bătaie de joc, păi dar ce vrei, dacă legea le dă voie, se face, le-a luat la unii borcane, frigidere, zacuştii, le-a luat, le-a luat ce a găsit pe acolo, chiloţi, ciorapi.

A.: Să găsească şi aici să vezi ce ne ia tot din acasă.

S.: Cum?

A.:Aicea unde locuim cu toţii, la lunetistul în deal.

S.: Da şi acuma a zis aşa instanţa, având în vedere că au solicitat autorizare cu privire la intrarea în încăperi s-a făcut în legătură cu imobilul din x, văzând adresa depusă la dosarul cauzei în 19 februarie 2015 prin care debitorii societate şi persoană fizică ne-au învederat că sediul este situat în respectiv domiciliu în, conform certificat de înmatriculare emis de ORC Călăraşi şi BI, CI eliberat de Evidenţa Populaţie Călăraşi, rezultă că cererea este incorectă întocmită, ca atare respinge cererea de autorizare intrare încăperi, definitivă şi acuma dacă au aflat băieţi că le-au comunicat şi lor, dacă au aflat domiciliul ce zice, mai facem încă odată autorizarea că nu este, e o procedură repetitivă nu e condiţionată dacă ai luat (...) odată, ceri în continuare câtă vreme există, asta e o cerere conexă accesorie la executarea silită, în cadrul executării silite se fac, se pot face mai multe demersuri, simultane, alternative după caz, şi au solicitat bănuiesc intrarea în încăperi la actualele adrese.

A.: Da noi o să le las acolo să le iau lacătul să le conserv să le fac de lucru.

S.: Vine cu berbecul, cu jandarmi cu morţii mă-sii în gât, au voie să intre dacă le dă, dacă le autorizează instanţa intrarea în încăperi şi nu le deschizi de bună voie poate să intre cu japca.

A.: A păi te cheamă ca să-i deschizi?

S.: Păi te notifică, îţi spune vezi coaie vezi că instanţa m-a autorizat să intru în încăperi în data de, la ora de, te rog să te prezinţi la imobil să deschizi uşa.

A.: A da înseamnă că nu e să vină să îţi sfărâme fără să te anunţe.

S.: Nu, nu te notifică.

A.: Păi deschid uşa, şi uite coaie aicia locuiesc.

S.: Da, dar instanţa nu e obligată să le-o admită.

A.: Nu în situaţia în care le-o admite.

S.: Instanţa nu e obligată, instanţa face ce o taie capul instanţa.

A.: Normal, ce (...) treabă are instanţa, instanţa e instanţă, el este bej, bej, fiecare .

S.: Bineînţeles şi pe amândoi îi doare-n (...) unul de altul, se pişă unul pe altul că aşa e la noi.

A.: Da instanţa ce zice, mă ce dracu mă să-i dau lui ăsta voie, dacă ar fi un judecător care ar judeca, are să dea aşa, ce dracu o avea omul acasă vai de mama ei, ce dracu să ei de acolo sau nu ştiu cum judecă judecătorul el e suveran.

S.: Şi ar fi mişto. Ar fi mişto să facem nişte poze la alea să pui o dormeză de aia opărită să-i faci poze să zici acolo în cerere domle preşedinte întrucât am o situaţie materială precară am primit citaţie, vă rog frumos să le respingeţi autorizarea că nu au ce să-mi ia, ataşate depunem câteva fotografii, o batjocură aşa, o batjocoră la adresa lor a executorilor nu a instanţei doamne fereşte şi ar fi tare să le dea muie.

A.: Nu mai avem un pat de ăla de armată.

S.: Un pat de ăla fără picioare, aşa cu un macat de ăla opărit.

A.: A fir-ai tu să fii.

S.: Da.

A.: Dar tu mi-ai zis că i-a zis cineva că tu te-ai mutat acolo?

S.: Da, a zis că l-a sunat pe N. ieri, că domle că ne-am interesat unde-i domiciliul şi ne-am dus acolo e un imobil părăsit şi că cum locuiţi dumneavoastră acolo şi a zis şi el nu ştiu, nu pot să vorbesc acuma daţi-mi un mesaj, daţi-mi în scris, că aşa l-am învăţat pe N., dacă te sună vreun şi îţi cere date financiare dă-i numărul de fix şi îi spui să vorbească cu contabila, dacă te sună şi te întreabă poveşti nemuritoare îi spui să îţi dea în scris că nu poţi să vorbeşti, eşti la locul de muncă şi nu poţi să vorbeşti, dacă zice să vă întâlniţi, i-am făcut scenarii, dacă zice să vă întâlniţi îi spui da, da, da, până s-o lipsi, le vorbeşti frumos şi te lasă în pace şi râdea N., cică aşa le-am făcut, el mă sună mereu, am primit un mesaj, m-a sunat p(...) că, m-a sunat drăcică, ce i-ai zis, le-am zis ce mai învăţat, şi, şi m-a lăsat în pace, eu i-am făcut scenarii, trei, patru scenarii înţelegi, le-a băgat la cap şi le serveşte pastila ca la tonomat.

A.: Şi dacă te chestionează de trei, patru ori ce zice, îşi dă seama că-i frecţie.

S.: Da, da, da vorbeşte-le frumos mă nene, că ei nu au nici o vină, ei sunt angajaţii unora, n-au nici o vină, e cică el vorbesc dă-i dracu să-i ia.

A.: Nu eşti obligat să .

S.: Pe mine nu mă sună o zdreanţă de la primărie aproape de două, trei ori pe săptămână de la Călăraşi, că cică când am de gând să-mi plătesc amenzile alea că eu chiar aşa stau fără bani în cont, că mi-a găsit 30 de RON în cont şi am poprire de patru luni pe cont şi când am de gând să le plătesc, nu ştiu doamnă într-o zi.

A.: Aşa i-ai zis?

S.: Da, într-o zi, şi i-am memorat numărul şi nu-i mai răspund şi mă sună al dracu de pe alte numere şi mai trebuie să răspunzi.

A.: Da că te toarnă.

S.: Da, ce faceţi domnule nu mai răspundeţi, haideţi măi doamnă zic, chiar aşa, eu crezi că stau în loc de dumneavoastră, anulaţi şi dumneavoastră poprirea aia şi vă dau un parfum dumneavoastră şi cu asta basta, a cum să fac aşa ceva, e atunci nu mă mai sunaţi, nu mă mai sunaţi că până mă hotărăsc eu, până oi avea eu bani ieşiţi la pensie de acolo. (...)

În discuţia din data de 4 septembrie 2014, S. îl sfătuieşte pe A. cu privire la procedurile de executare silită pornite împotriva SC AA. SRL de către D. şi SC G. SA Pentru amânarea executării, A. doreşte să garanteze plata cu un contract comercial încheiat între SC AA. SRL şi SC DD. SRL, societate în care S. figurează în calitate de asociat. Din această discuţie telefonică, rezultă faptul că S. cunoaşte foarte multe aspecte legate de activitatea grupului:

A.: - Ce-i cu comunicare asta de la Curtea de Apel? Pentru ce-i asta?

S.: - Păi ieri nu era, când? Cred că a venit în urma mea acuma!

A.: - A, e o comunicare, zice "în legătură cu dosarul, având datele de identificare mai sus(...)"

S.: - Ce? Ce? Către cine este adresată?

A.: - Către AA.!

S.: - A, nu, nu, îl ştiu l-am văzut, credeam că e alta nouă! E aia cu impozitul pe profit, au făcut recurs m(...) i ăştia, că Instanţa a obligat ANAF-ul la soluţionarea contestaţiei, anularea deciziei de suspendare, nelegal făcută şi obligarea la soluţionare! Deci n-a anulat decizia, titlul de creanţă există, ei oricând poate să execute dacă vor, dar au obligat ANAF-ul să soluţioneze contestaţia, întrucât au considerat că argumentele mele cu privire la anularea deciziei de suspendare, făcută nelegal prin simpla sesizare a organelor penale, nu rezistă! Şi m(...) ii ăia au făcut recurs împotriva sentinţei Tribunalului prin care au obligat la soluţionare şi Curtea de Apel, probabil că o să le dea lor sau nouă dreptate!

A.: - Mai vrea nişte date, nu ştiu ce mai vrea aici!

S.: - Da, a venit ieri!

A.: - A mai depune probe şi.

S.: - Nu, nu vrea acte, nu vrea acte, aia-i o formulare standard, spune că în 10 zile de la primire, trebuie să formulezi întâmpinare, să propui probe şi să invoci eventuale excepţii! Asta spune! E o formulare standard, am văzut-o p’aia!

A.: - Bagi pă tizu p’aici să.

S.: - Ce să mai bag? Ce să mai bag că argumentele sunt făcute! N-are rost să mai ne facem obligaţii! Dacă ţin argumentele de la fond, câştigăm, dacă cădem la un cretin p’acolo care are altă opinie, oricum o sugi! La el apelăm când nu stăpânesc io ceva sau nu am fost confruntat, aşa(...) că, e normal că el(...) să-şi pună onorarii şi n-are rost, decât unde e cazul!

A.: - Am înţeles, da!

S.: - Am vorbit cu VVVVVV. de la D., în legătură cu notificarea aia pă ipoteca imobiliară pe care vor m . . . . . . . . . .ii ăia de la G. fără sume şi bineînţeles că D. nu vrea fără sume şi i-am zis să dea răspuns scris pă mail, să i-l dau lu’ ăla de la G. să vadă că a zis că ei nu pot să nu înscrie în AEGRM o garanţie fără o sumă, măcar estimată, că ei n-o să le impute G. şi n-o să le solicite vreodată mai mulţi decât ne-ar datora nouă, că n-o să le ceară nimeni vreodată să plătească ce n-au cumpărat. Şi zic eu: "înţeleg raţiunea dumneavoastră, dar ei nu vor sume!", "păi nu vrem nici noi!", "păi atunci dă răspuns, f/////-n gură şi să-i arăt lu’ ăla!"

A.: - Mhî!

S.: - Şi zic, deja m-a obosit fraierul ăla cu atâtea explicaţii, şi zic "daţi-mi răspuns pă scris şi, mai departe, îl forward-ez la avocatul G. şi managerul lui de contract şi vedem la ce soluţie ajungem că simt că deja am intrat într-un impas!" şi a zis că dă răspuns acuma!

A.: - Da! Da’ şi dacă îi pun contractul de la DD., garanţie pentru AA. la G.?

S.: - Tre’ să vorbim cu ăştia! Stai să vedem ce reacţia au la poziţia D., lasă-i puţin, poate se lasă înduplecaţi la ce(...) nu e bine să arunci cu tot ce ai la dispoziţie din prima!

A.: - Da, da! Bine, aia-i o porcărie că treci.

S.: - Bineînţeles!

A.: - Bine YYYYYY.!

S.: - Bine!

Aceleaşi aspecte sunt reluate şi în discuţia din data de 04 septembrie 2014 dintre S. şi I.:

I.: - Da, YYYYYY.!

S.: - Bună I.! Poţi să vorbeşti?

I.: - Bună! Da!

S.: - Am vorbit cu VVVVVV....

I.: - Aşa!

S.: - Şi răspunsul lor este că nu! Şi am zis că am nevoie să-mi dea ceva pă scris să le arăt şi la G. să nu creadă că le-am zis noi! şi a trimis VVVVVV. un e-mail, nu ştiu dacă a trimis şi către AA.!

I.: - O să verific!

S.: - O să ţi-l dau eu acum! A trimis un e-mail în care a spus, mai pe româneşte, că nu vor modificările alea pentru că... şi-au motivat ei: pe de o parte au zis că menţiunea cu privire la contul în euro este dată de faptul că AA. are conturi şi în euro şi în RON şi oricum plata se va face în RON, însă au fost verificate ambele conturi, şi suma aia a zis că a ajuns la ea, urmare a discuţiei cu tine, pă baza unui calcul, atâţia litri, înmulţit cu atâţia RON per litru, dau o sumă estimativă de... în situaţia în care producţia va fi mai mică sau mai mare, automat G. va plăti doar ce va cumpăra şi că ei, conform normelor lor şi ale Arhivei de Garanţii Imobiliare, în momentul în care înscriu o creanţă în AEGRM trebuie să-i dea un cuantum, să-i dea o cifră, o sumă!

I.: - Da, da!

S.: - Eu ştiu şi asta, e adevărat şi ei au dreptate, cretini sunt ăia de la G.! Şi io acum am retransmis răspunsul D. către G., în care m-am adresat avocatului lor, lu’ KKKKKKKKKKKK., şi una de pă la Financiar, LLLLLLLLLLLL., am trimis şi către AA., o să vadă K. Şi, în cazul în care ăla, VVVVVV. de la D. nu a trimis mail-ul ăla, o să-l forward-ez eu acum! şi uită-te peste zece minute şi mă suni să-mi spui dacă l-ai primit!

I.: - Da, da, da!

S.: - A zis să fie şi ceva... nu mai eşti la birou, nu?!

I.: - Ba da sunt!

S.: - Hai că trimit acum şi ne auzim peste 5 minute!

I.: - Da!

S.: - Hai că trimit acela de la VVVVVV. că mi se pare că n-a trimis la AA. şi ne auzim!

I.: - Da! bine YYYYYY.!

S.: - Bine! Pa!

În discuţia din data de 09 septembrie 2014 dintre A. şi S., după ce stabilesc o întâlnire cu o altă persoană, S. îi aminteşte tatălui său de licitaţia ce are ca obiect un spaţiu comercial din Vâlcelele:

(...)

S.: - Am plecat, am mai stat de vorbă cu A. a zis că vineri, ora unu aşa, am putea să ne întâlnim în formula de 4!

A.: - Da!

S.: - Ar fi bine că e nerăbdător şi el.

A.: - A, păi şi io am mai.

S.: - Mâine el este în şedinţa de judecată la Federaţie că e judecător în comisia de disciplină, joi este la Piteşti, vineri dimineaţă are proces la Bucureşti dar după amiază putem să ne întâlnim! Mâine dimineaţă vin la Călăraşi, stau şi joi, o să plec joi sau vineri dimineaţă şi ne găsim undeva şi mergem împreună! (...)

S.: - Pe 15 septembrie la ora două, la YYYYYYYYYYY., e licitaţia aia, cu preţul scăzut la 50%, 22 000 RON, pentru NNNNNNNNNNN.! Ne înscriem, nu ne înscriem?

A.: - Ne înscriem!

S.: - Aşa!

A.: - Păi ce, 22000 RON, dar nu mai puţin de 30% din preţ! Se va vinde la preţul cel mai mare.

S.: - Da!

A.: - (...) dar nu mai puţin la 30% din preţul de pornire al licitaţiei parcă!

S.: - Nu mai ştiu cum se exprimă acolo, oricum.

A.: - Mâine citim pe ea! (...)

A.: - Şi p’ailaltă a scos-o enorm de mult, cinci sute şi ceva de milioane!

S.: - Ei, lasă-i că(...) o să scadă şi aia!

A.: - Asta vrea să(...) nu ştiu, vrea s-o cumpere N., nu ştiu care!

S.: - Da!

A.: - Pă mine nu mă interesează!

S.: - Trebuie plătită(...) oricum mâine(...) am sunat la ei astăzi şi m(...) tu’ ăla care se ocupă de dosar, nu e ăla Firu, altu! Mâine vorbesc cu el şi să întreb cât trebuie plătită garanţia de participare şi să-mi dea contul şi toate cele că, pentru a te înscrie la licitaţie, cu cel târziu o zi înainte, tre’ să plăteşti, mi se pare că 10% din valoare!

A.: - 10% din preţul de pornire parcă!

S.: - Da, da, da! Şi, dacă nu mai te prezinţi la licitaţie pierzi banii ăia! Şi pă urmă dacă te duci şi adjudeci şi nu mai vrei să dai banii, organizează alta pă cheltuiala ta că cică i-ai încurcat, da’ nu e cazul!

A.: - Da!

S.: - Tre’ să mă duc din partea la potenţialul adjudecatar, persoana interesată!

A.: - Poţi să te duci?

S.: - Păi cum să nu pot?! Păi de ce să nu pot?! Mă duc cu delegaţie!

A.: - Mi se pare că vrea şi L. să se înscrie!

S.: - Păi să vină în nume personal, să-şi ia avocat, să facă ce vrea, p///a mă-si vrea! Io mă duc pentru N. că aşa am vorbit!

A.: - Trebuie să fie minim doi mă!

S.: - Da, minim doi!

A.: - Şi vrea şi RRRRRRRRRRR. şi înţelegi, nu?!

S.: - Da, da, să vină că nu pot să-i iau pe amândoi! I-am promis lu’ N. şi el să vină cu cine vrea!

A.: - Vorbim mâine!

S.: - Da, da!

În data de 12 septembrie 2014, S. îl sună pe A. pentru a discuta ultimele amănunte despre licitaţia menţionată mai sus, stabilindu-se ca S. să se prezinte la licitaţia din partea inculpatului N. cu SC GG. SRL, dar şi din partea inculpatului L. Inculpatul S. realizează că din umbră, cei doi licitatori sunt de fapt, A., motiv pentru care şi -l sună pe acesta pentru a achita "garanţiile de câte 10% din partea amândurora":

A.: - Da YYYYYY.!

S.: - Pentru licitaţia aia de luni, 15 septembrie, trebuie plătite garanţiile alea de câte 10% din partea amândurora! O să vorbesc cu I. să(...) până la ora 12 trebuie depusă la ei acolo! Că la ora 4 are loc licitaţia şi, până la 12, trebuie să te duci să depui chitanţă şi să semnezi oferta de cumpărare!

A.: - Până la 12 luni!

S.: - Luni, da! Pentru că la ora 4 începe licitaţia şi, până la 12, cine e interesat, trebuie să depună banii acolo!

A.: - Da!

S.: - Minim 10%! Şi ai zis că merg cu GG. cu N. şi L. aşa!

A.: - Da!

S.: - Vorbesc cu I. sau îi zici tu?

A.: - Nu, vorbeşte tu cu ea!

S.: - Bine!

A.: - 10% din ăla de 220, nu?!

S.: - 2200 RON!

A.: - 4400 trebuie!

S.: - Da!

A.: - Da, bine!

S.: - Bine!

În discuţia din data de 15 septembrie 2014, A. îl sună pe S. A. îi spune că este pe drum împreună cu L. pentru a participa la licitaţie. S. îi spune să nu se prezinte la licitaţie şi L., pentru că va creşte preţul de adjudecare:

(...)

A.: - Ai citit hârtiile alea, nu?! Că io o să plec peste maxim juma’ de oră de-aici, spre Bucureşti!

S.: - Ce hârtii?

A.: - Unde scrie că(...) 30% ăla, mai puţin de 30% nu se dă!

S.: - Da, da, da! Da!

A.: - Deci am înţeles bine, nu?!

S.: - Da, da, da!

A.: - Deci este preţul ăla de pornire de 50%, dar nu se.

S.: - Nu, nu, nu, stai puţin, spune că nu(...) la ăsta de azi nu scrie aşa! Scrie că se va vinde la preţul oferit!

A.: - La ce preţ?

S.: - La preţul cel mai mare oferit! La celălalt, care-i pe 22 septembrie, spune că a scăzut cu 25% şi se va vinde la preţul cel mai mare oferit, dar nu mai puţin de valoarea iniţială, diminuată cu cel mult 30%! Adică de la 500 şi ceva de milioane, nu mai puţin de 30%! Adică(...) că el a scăzut cu 25% şi ăla de 500 de milioane, că era 700 la început! E a doua licitaţie!

A.: - 700 era prima dată?

S.: - Da!

A.: - Da, ce să mai zic, n-am cuvinte!

S.: - Da!

A.: - Mhî! Şi deci înseamnă că pe ăla vrea vreo 400 de milioane!

S.: - Peste 400! Că e 440 ăla de pornire, dar porneşte de la ăla şi nu se va vinde cu mai puţin de preţul diminuat cu 30% de pornire iniţial! Adică 700 şi ceva minus 210! 500 şi ceva vrea!

A.: - Da! Baba vrea, da’ moşu’ îi dă ce are, cum e proverbul!

S.: - Da! Nu mai ştiu! Ce facem, îmi trimite banii pe card şi alea, cum îi spune?!

A.: - Vin io! Vin io şi cu RRRRRRRRRRR. şi cu tot!

S.: - Păi nu-i nevoie! Tocmai asta vroiam să-ţi zic! Se prezintă doar unul că, dacă vine şi RRRRRRRRRRR. în sală pe urmă, cică: "dumneavoastră cât oferiţi? Păi, zice, dacă v-aţi înscris, trebuie să ridicaţi cu un pas!" tre’ să se înscrie doar ca simplu participant!

A.: - Păi nu zice că tre’ să fie minim doi?

S.: - Minim doi înscrişi, dar dacă vine şi el în sală, creşte preţul pă urmă!

A.: - Şi el, şi el nu vine?

S.: - Se înscrie şi nu vine ca să fie doi participanţi! Şi cel care se va prezenta şi va susţine preţul pă care a pornit licitaţia, ăla a luat şi.

A.: - Hai dă-l dracu, vin cu el până acolo mai îmi ţine de urât! Ce, tre’ să intre în sală?

S.: - Păi vezi că-i la 4 aia, degeaba pleci de-acolo!

A.: - Păi nu tre’ să fiu până la 12 la tine?

S.: - Nu, până la 12 trebuie depuşi banii, dar la 4 are loc licitaţia!

A.: - Şi actele?

S.: - Şi actele poa’ să mi le dea pe mail să le printez ca, până la ora 12, să mă duc să le depun acolo. Şi p’ormă mă duc, le depun, ca să fiu sigur că s-au înscris amândoi şi p’ormă îmi văd de treaba mea şi la 4 mă duc înapoi!

A.: - Şi nu-ţi trebuie originale?

S.: - Nu-mi trebuie nici un original că asta e doar licitaţia! Se face proces-verbal de licitaţie şi adjudecarea se face când plăteşti diferenţa de preţ! Şi atunci, abia atunci devii proprietar! (...)

În data de 16 februarie 2015, S. poartă o discuţie cu tatăl său A. Deşi aceştia discută în termeni vagi, rezultă că S. se ocupă de perfectarea unor acte la notariat având ca obiect imobile deoarece cei doi aşteaptă extrasele de carte funciară. Oricum, cei doi se grăbesc, spunând că dacă aşteptau până "marţia care vine, era prea târziu". În continuare, cei doi discută despre demersurile făcute de SC G. SA pentru recuperarea creanţei sale:

S.: Alo?

A.: Alo, salut YYYYYY.

S.: Salut tati.

A.: Ai dat la notar alea?

S.: Păi normal că le-am dat, de când mi-a dat banii.

A.: Da, da, da şi pentru aia dă, tu mâine vii la Călăraşi nu?

S.: Nu, poimâine este ăla.

A.: A poimâine, păi dacă iese du-te şi cere ăla de dimineaţă şi pe urmă după ora nouă încolo îţi pune I. şi pe ăialanţi două milioane.

S.: Nu că i-a dat drumul dacă i-am dat opt milioane i-a dat drumul şi la alea şi mă aşteaptă mâine până în unşpe să le dau banii, dar cererea a făcut-o deja.

A.: Şi pe astalante, cartea astalantă?

S.: Pe cinci.

A.: Ei nu ştiu.

S.: Au fost patru vineri şi una azi, le-am făcut pe toate, iese extrasul miercuri, şi joi se poate semna dar important să iasă extrasul că-i valabil zece zile.

A.: Am înţeles, auzi?

S.: Da că altfel era gata marţia care vine, era prea târziu.

A.: Da au venit domnii de la G. astăzi.

S.: Da.

A.: Că până pe 24 domnule trebuie să facem un act notarial că le cedez pământul lor.

S.: Da mă, până la 1 martie mă, nu pot până atunci.

A.: Că dacă nu face opoziţie, vrea să-i cedez lui pământul.

S.: Dacă face opoziţie iar se beleşte încă un termen, mai dă două săptămâni.

A.: Păi şi face opoziţie, se dă câte două săptămâni aşa mereu de câte ori vrea p(...) a la fiecare.

S.: E dreptul lor ce să le faci, e dreptul lor să se opună, judecătorul e dator să le soluţioneze înainte să se pronunţe pe ele, ai înţeles?

A.: Am înţeles, da, da.

S.: Deci dacă ei se opun, opoziţia trebuie să se judece în contradictorialitate şi o să o dea cum să îţi zic eu, foarte evaziv în aşa fel încât să necesite clarificări, nu o să se prezinte şi judecătorul spune, ce ai înţeles să spui prin asta, ce înţelegi, e declaraţie de creanţă sau e opoziţie, te opui sau nu te opui, dă termen să-i dea, să-l citeze săi pună în vedere să-şi clarifice situaţia.

A.: Dar poate să facă executare la pământ aşa repede?

S.: Păi nu ştiu cât de repede poate trebuie evaluare, trebuie scos la vânzare.

A.: Stai puţin, păi poate să facă executare.

S.: Păi poate să facă executare dar aia urmează o procedură trebuie publicaţie de vânzare, trebuie licitaţie, trebuie tot dacă are cu ofertant se mişcă repede într-o lună e berberit dacă nu intră în insolvenţă, o să facă opoziţie dacă au zis, dacă au şi zis e clar dacă o să facă opoziţie şi vedem ce zice.

A.: Da.

S.: O să insist atunci, să-i spun, aţi stabilit la termenul anterior că ăla se deschide se dezbate deschiderea procedurii.

A.: De ce nu a făcut atunci de luni?

S.: Nu, nu nu spune nimeni, nu-i, nu spune nicăieri în lege câtă vreme nu s-a discutat deschiderea proceduri poate să facă opoziţie.

A.:Da. Vrea să le cedez pământul?

S.: Da.

A.: Pe urmă mi-a zis I. că dacă preia altcineva, altă firmă să preia datoria, da dar zice să mai veniţi cu, şi mai aduceţi alt pământ.

S.: Da, păi normal vrea să te agaţe ca H.

A.: (înjură) Nu le semnez nimic dă-i dracu.

S.: Da păi ce să le semnezi?

A.: Să le semnez un act notarial de să, dar ăla chiar dacă ar fi o vânzare acuma ar putea fi cerută anularea actului dă judecătorul sindic nu?

S.: Da normal, lichidatorul poate anula orice act pe ultimi trei ani înainte de deschiderea procesului de insolvenţă, la cererea creditorilor.

A.: Da a zis că face opoziţie şi că nu o să fie de acord cu insolvenţa şi reorganizarea, cere falimentul.

S.: Nu se poate mă că are bunuri, nu se poate faliment direct, mai întâi trebuie să treacă o perioadă de observaţie trebuie să se înscrie în tabelul de creanţe, că fiecare cu creanţa lui şi ulterior dacă nu ei trebuie să voteze planul de reorganizare sau nu, dacă nu votează planul de reorganizare de abia pe urmă se trece la faliment. Problema e că acuma s-a accelerat foarte mult procedura şi dă termen trei luni şi în alea trei luni dă termen, două săptămâni pentru depunerea declaraţiilor de creanţă sau o lună, pe urmă, o săptămână pentru eventuale contestaţii, încă două săptămânii pentru definitivarea tabelului de creanţe şi la termenul următor spune gata, avem tabel de creanţe, avem bun, care este intenţia, de reorganizare, mai dă o lună termen să facă planul de reorganizare, face planul lichidator de reorganizare, la următorul termen spune avem planul de reorganizare convocaţi adunarea creditorilor şi comitetul, mă rog, în cadrul adunării se va alege comitetul.

A.: E nu o să fie de acord, dă-i dracu.

S.: N-o să fie de acord, nu dar se merge foarte repede acuma, adică nu mai e ca pe vechea lege, acuma îi dă voie să dea un termen un pic mai mare cu o lună, două decât înainte răstimp în care trebuie să facă foarte strict toate cele, n-ai prins trenul la revedere pentru ceilalţi creditori se accelerează foarte mult, deci nu ştiu dacă e posibil ca într-un an deja să fie respins planul şi ce mai puţin de un an, nu ştiu, nu pot să anticipez că nu ştiu ce comportament o să aibe creditorii.

A.: Da.

S.: E posibil că în mai puţin de un an să o bage în faliment şi în lichidare şi apelul nu suspendă executarea din păcate.

A.: Care apel?

S.: Apelul împotriva sentinţei tribunalului de intrare în faliment, chiar dacă faci apel la Curtea de Apel Bucureşti ăla merge în continuare, lichidarea, sigilarea şi aşa mai departe, scoaterea .

A.: A nu mai e ca înainte?

S.: Numai, nu se mai poate, dacă întra(...) dacă se admite apelul se blochează tot şi se dispune restituirea prestaţiilor făcute în baza sentinţei de faliment şi reîntoarcerea măsurilor dar numai că a mers de la premisa că atâta vreme cât ai ajuns în situaţia asta şi de câtă vreme există garanţii bunuri mobile, imobile aşa, câtă vreme creditorilor le-au fost înscrise creanţele în tabelul de creanţe definitiv aprobat de judecătorul sindic, la revedere, înseamnă că e clar, ai luat bani, nu i-ai mai plătit la revedere, este codul insolvenţei făcut la presiunea băncilor, accelerarea procedurilor de insolvenţă.

A.: Da, da.

S.: Legea asta nouă, dar rămâne de văzut, nu trebuie să ne deprimăm dar nici să fim mai optimişti decât e cazul, rămâne de văzut de la o etapă la alta.

A.: Păi da.

S.: Trebuie de văzut de la o etapă la alta, e greu, e imposibil să anticipezi.

A.: Da.

S.: Ce ştia dracu că cu două zile înainte face WWWWWW. intervenţia de natura a provoca voit, nevoit amânarea judecăţii cu două săptămânii, nu aveai de unde să ştii, a făcut-o cu două zile înainte special.

A.: Da aşa o să facă şi cârnaţii ăştia acum.

S.: Da în aşa fel încât să nu ai posibilitatea să iei cunoştinţă de la dosar să, oricum dosarul pleacă cu cinci zile înainte de termen la judecător spre studiu, dacă te uiţi în arhivă oricum nu apare nimic, nu ţi-l mai dă nimeni şi iei cunoştinţă de ce a mai făcut unul sau altul direct în şedinţă.

A.: Da.

S.: Astea-s regulile n-ai ce să le faci decât să încerci să jonglezi printre ele.

A.: Da oricum nu le semnez nimic dă-i .

S.: Nu, du-i cu vorba aşa spune-i după 1 martie şi gata să facă ce i-o tăia capul.

A.: Da bine.

S.: Bine.

În discuţia din data de 16 februarie 2015, în continuarea celor discutate mai sus, S. îl sună pe A. pentru a-l învăţa cum să-i păcălească pe reprezentanţii SC G. SA, astfel încât instanţa să le respingă cererea:

(...)

S.: Spune-le la ăia de la G. telefonic cum vrei, domle suntem de acord cu propunerea dumneavoastră dar avem o rugăminte, actul pe care îl doriţi să-l încheiem, unde doriţi să-l încheiem la ce notar şi daţi-mi-l pe mail în prealabil să-l citim şi noi cu juristul nostru.

A.: Da.

S.: Să păstreze mailul şi în eventualitatea în care fac opoziţie spun în faţa instanţei domnle preşedinte această opoziţie este exclusivă o manevră şicanatorie, dilatorie uita-ţi pe maill la data de, mi-a venit propunerea x, o propunere pe care o apreciez drept frauduloasă, noi suntem debitori de bună credinţă, am ajuns în impas ne manifestăm intenţia de reorganizare vrem să protejăm drepturile tuturor creditorilor noştri motiv pentru care vă rugăm să respingeţi opoziţia lor pentru că este un demers procedural exclusiv şicanatoriu, uitaţi mailul cu propunerea conţinând actul propus pe care noi îl apreciem ca fraudulos cu privire la ceilalţi creditori, respingeţi-le demersul, să-i facem de căcat în instanţă ştii?

A.: Da lasă că o sun eu mâine pe aia.

S.: Dar să dea, să dea dovezi scrise, domle daţi-mi draftul actului, sunt de acord merg în ziua de la ce oră îmi spuneţi dumneavoastră, lasă-i să ceară, să ceară, dacă zice domle facem extras de către funciară nu ştiu ce, domle facem, dar cum facem cu banii că nu am bani de extrase funciare că de aia sunt în prag de insolvenţă, lasă-i să facă toate demersurile, să programeze la notar, să tot, tot, tot să dea pe mail tot şi în ziua de mi-am rupt piciorul, nu mai vin dute-n p(...) a mea, joacă tare cu ei, dar să dea dovezi scrise să-i prindem cu, cu urme de hârtie.

A.: Da mă dar îi zic să-mi dea şi mie .

S.: Îi spui sunt de acord, întrebare dar la ce notar doriţi, bun, nu ştiţi încă, urmează să stabiliţi, daţi-mi şi mie hârţoaga, spuneţi aşa daţi-mi şi mie hârtia pe mail să o consult şi eu cu cineva înainte, eu semnez de principiu sunt de acord că asta e situaţia în care sunt, eu sunt de acord cu tot ce propuneţi dumneavoastră dar vreau şi eu să citesc nu mă duceţi direct la notar să ştiu şi eu ce îmi asum.

A.: Da, da, da.

S.: Să ştiu ce îmi asum.

A.: Da bine YYYYYY.

S.: Dar sunt de acord cu tot ce îmi propuneţi dar daţi-mi şi mie să văd, pe mail.

A.: Da.

S.: Pe mail, ai înţeles?

A.: Da îi zic să-mi dea şi mie cum să sune actul ăla.

S.: Îi spui da, sunt de acord, să îmi spuneţi locul, notarul, data dar daţi-mi pe mail draftul actului propus.

A.: Da bine YYYYYY.

S.: Bine.

Deşi inculpatul S. a justificat această discuţie ca fiind o protecţie pentru tatăl său prin preconstituirea de probe cu privire la solicitarea creditorului de a-i face o plată preferenţială, motiv pentru care i-a sugerat să ceară draft-ul actului pe email, instanţa a constatat că inculpatul nu se limitează la acest lucru, indicându-i tatălui său să îi determine să facă toate demersurile necesare încheierii actului (lasă-i să facă toate demersurile, să programeze la notar, să tot, tot, tot să dea pe mail tot şi în ziua de mi-am rupt piciorul, nu mai vin dute-n p(...) a mea, joacă tare cu ei, dar să dea dovezi scrise să-i prindem cu, cu urme de hârtie.), aspecte ar putea fi justificate doar de intenţia acestuia de a-i induce în eroare cu privire la buna sa credinţă şi dorinţa de a achita datoriile către creditor.

În data de 16 februarie 2015, la ora 19:31:42, A. îl sună pe S., pentru a-i spune ce a discutat cu reprezentanţii SC G. SA În continuare, S. îl anunţă pe tatăl său că a declanşat executarea silită şi F. SA Din această discuţie, a rezultat faptul că S. cunoaşte în amănunt conţinutul contractelor de leasing încheiate cu F. SA, pentru că îi spune tatălui său "trebuie să le dai cele paişpe bunuri, treişpe mobile şi un imobil". În continuare, pentru a nu rămâne fără imobilul care era biroul lor, S. îl sfătuieşte pe tatăl său să le spună reprezentanţilor firmei de leasing că a găsit un chiriaş pentru spaţiu, respectiv SC II. SRL ("eu ies eu plec imediat dar uite e unul interesat de chirie"), societatea administrată de fratele său vitreg - inculpatul Q., după care, să cumpere tot ei, adică SC II. SRL imobilul scos la licitaţie:

S.: Da.

A.: Auzi YYYYYY.?

S.: Da.

A.: Ă ăla care a venit de la G. astăzi cred că a fost jurist ceva (...) şi mă gândeam dacă nu dă nimic scris să-i dau eu un mail conform discuţiei care aţi avut în data de.

S.: Păi da dar lasă-i pe ei că-i interesul lor pe urmă dacă insişti pe urmă cică are un interes parşiv.

A.: A da întâi îi zic telefonic.

S.: Păi cum a rămas, care a fost finalul discuţiei?

A.: A rămas că să facem un act la notariat.

S.: Bun şi cine comunică următorii paşi? Ce i-ai spus tu faţă de propunerea de a încheia un act.

A.: Păi dar nu am stat eu de vorbă, a stat I. şi a rămas să-mi transmită mie şi mâine o să o sun eu pe aia pe TTTTTTTTTT. şi.

S.: Foarte bine, foarte bine.

A.: Şi îi spun.

S.: Da domle suntem de acord, spuneţi-mi în ce data, la ce oră dar cu rugămintea să-mi daţi draftul actului pe mail înainte.

A.: Da, ca să-l citesc, să-l studiez.

S.: Da.

A.: Bine YYYYYY.

S.: Bine.

A.: Auzi?

S.: Da, vezi că mai e o chestie, au declanşat executarea silită şi F.

A.: Am văzut că mi-a arătat I.

S.: Da deci contractele de leasing sunt titlurile executorii care potrivit legii le dă dreptul lor să folosească orice mijloace proprii pentru a intra în posesia bunurilor.

A.: Da.

S.: Poate să vină oricând să cu portăreii să evacueze biroul deci una e ordonanţa preşedenţială, una e alta, pentru că ei au făcut ordonanţa preşedenţială înainte să înceapă executarea silită.

A.: A. deci trebuie să îmi caut birou neapărat.

S.: Pentru că, nu, nu zic că trebuie, zic să te aştepţi că orice e posibil câtă vreme nu se deschide insolvenţa dar fiind în leasing nu are, .

A.: Efect.

S.: Nu ai ce să le faci pentru că la leasing alea îs titluri executorii care nu suspendă, nu sunt suspendate de intrarea în insolvenţă.

A.: Nu e mă, mâine mă duc să-mi caut birou dă-i dracu să-i ia.

S.: Da şi cum îi spune, ei au făcut ordonanţa preşedenţială crezând că-i dă termen câteva zile, două, trei, patru zile fără citarea părţilor, vine direct cu jandarmi şi face evacuarea, dar ei acum au declanşat executarea silită.

A.: Da.

S.: În termen de trei zile să le predai bunurile.

A.: A deci a zis că în termen de trei zile, mâine trebuie să-mi caut de ăla, birou.

S.: Aşa scrie acolo, în trei zile trebuie să le dai cele paişpe bunuri, treişpe mobile şi un imobil .

A.: Da.

S.: Decât că vorbeşti cu ei să le spui da mă, am înţeles, am înţeles, faci evacuarea dar uite ţi-am găsit chiriaş până când îl scoţi tu la vânzare uite o societate e dornică să-l închirieze, hai să facem contractul, până când îl scoţi tu la vânzare, a că-l cumpără însuşi chiriaşul II. e altă poveste dar uite, eu ies eu plec imediat dar uite e unul interesat de chirie, ai înţeles?

A.: Am înţeles.

S.: Şi eviţi să mai muţi bagajul de acolo că e ca dracu, îi zici da moşule facem proces-verbal de predare-primire, eu am plecat în secunda doi dar uite am un chiriaş la uşă, pe Q., vrei sau nu vrei.

A.: Da nu ştiu dacă o vrea.

S.: Da e posibil să fie băşicat şi să accepte să piardă decât să facă favoarea asta.

A.: Da mă duc să caut birou mâine cu BBBB. şi gata.

S.: Da.

A.: Trebuie să ne mutăm urgent de acolo.

S.: Da.

A.: Ăla îi executor de la Cluj parcă.

S.: Nu e de la Bucureşti.

A.: A de la Bucureşti e?

S.: Da.

A.: Ce oricând poate să vină ...

S.: Poate să vină oricând, oricând poate să vină să zică ai zece ore să pleci, stă cu jandarmi pe capul tău până ai plecat.

A.: Da.

S.: Poate să sigileze, poate să spargă uşa, să schimbe yale, să nu îţi mai dea acesta, să ţi le arunce în stradă are voie, are tot dreptul.

A.: Ştiu da, ce mâine trebuie.

S.: Evacuare, evacuare ce să mai.

A.: Mâine trebuie găsit şi poimâine plecat.

S.: Păi dar bineînţeles.

A.: Bine.

În data de 17 februarie 2015 la ora 13:12:30, A. îl sună pe S. Acesta din urmă îi spune tatălui său că nu mai scapă de reprezentantul SC DDDDDDDDDDD. SRL:

S.: Alo?

A.: Alo YYYYYY.?

S.: Vezi că sună cârnatul ăla de la DDDDDDDDDDD. vrea să stea de vorbă, a zis că vrea să vină cu o propunere şi nu găseşte pe nimeni.

A.: Păi ce propunere să-mi bag p(...) a în mă-sa că nu am să-i dau nici un ban.

S.: Da, mă rog, ţi-am zis mă sună întruna cârnatul ăla.

A.: Păi ăla de unde are numărul tău?

S.: Pentru că în aprilie am semnat un c(...) t de bilet la ordin pentru o motorină de vreo patruzeci de mii de RON şi era numărul meu de telefon la Registru Comerţului la (neinteligibil) de aia.

A.: A. a trimis şi c(...) ţii ăştia de la D. că vrea să f(...) ă pe mă-sa în cinci zile, să treacă la executare silită.

S.: Să treacă, ce putem să-i facem noi, au toate documentele pot să treacă la executare silită până nu se deschide procedura, până când se deschide procedura.

A.: Şi poate să facă şi opoziţie chiar dacă .

S.: Ce să facă?

A.: Chiar dacă nu am făcut prima dată atunci poate să facă şi opoziţie.

S.: Se cam bate cap în cap că data trecută au vrut deschiderea procedurii acuma să vii să spui că te opui, nu prea dă bine în ochii judecătorului, dar da normal pot să facă şi opoziţie nu e, nu-i împiedică nimeni.

A.: Mda bine.

S.: Bine.

În data de 3 aprilie 2015, A. îl sună pe S. pentru a-l sfătui ce să declare organelor fiscale care îi citaseră pe A. şi pe N. cu privire la datoriile SC GG. SRL La începutul anului 2015, membrii grupului infracţional organizat au cesionat părţile sociale ale SC GG. SRL către un interpus - martorul SS.:

S.: - Da!

A.: - YYYYYY.!?

S.: - Da!

A.: - ĂĂ, mi-a, ăsta N. mi-a dat dăcât alea, mi-a dat notificările alea dă la ăştia, de la ANAF, unde a pus viza când au venit ei prima dată!

S.: - Aşa!

A.: - ĂĂ, io mă duc cu el acolo şi o să ne ia o declaraţie, ce draci îi scriu acolo!?

S.: - Ce declaraţie?Păi, îi dai certificatu constatator! Să facă el proces-verbal ce dracu să le declari?

A.: - Aa, nu, deci nu scriu.

S.: - Nu, Ce să-i scriu?

A.: - Nu scriem nimic!

S.: - Îi zici pă gură:, uite dom-le, am venit, m-am prezentat, am amânat-o cu 15 zile, m-am prezentat, trebuia să vin pă întâi, i-am făcut io o hârtie, le-am trimis, nu putem să venim pă întâi, vino pă trei, că l-am întrebat pă N. când ajunge la Călăraşi, a zis că Vineri!

A.: - Nu, este aicea N., e în oraş şi mă aşteaptă pă mine!

S.: - Ştiu, dar iniţial i-am zis pentru miercuri 1 aprilie şi mi-am dat seama că el n-are carnet, nu poa să vină, cu un certificat constatator şi cu hârtia aia:, uite dom-le, am venit m-am prezentat, uite nu deţin, nu mai deţin calitatea,,

A.:Noi nu mai avem nicio ... p. ă!

S.: - Nu avem nicio treabă, şi în al doilea rând, îi spui, io sunt doar asociat, nu pot eu să răspund dă.

A.: - Păi nu sunt asociat eu acolo mă, n-am nicio legătură la GG.,

S.: - Aa, păi am crezut că eşti şi-n aia!

A.:Nu, eu la GG. nu am nicio legătură,

S.: - Aşa, păi da, tocmai d-aia!

A.: - Este SS., SS. este asociat unic şi administrator

S.: - Am înţeles!

A.: - Şi eu pă, dă când s-a înfiinţat societatea, mi-a dat mandat să conduc afacerea cu Florin(N.),

S.: - Da, am înţeles, dar nu-i mai spui lor asta!

A.: - Păi sunt înregistrat la finanţe!

S.: - Aşa, păi dacă e înregistrat nu le mai aduce aminte încă o dată, lasă-i dracu să-ia ia,

A.: - Dar în momentu când N. şi-a vândut părţile sociale şi funcţia de administrator, mandatul meu s-a dus dracu,

S.: - Exact, dar tre să-i arate să i se dea, un certificat constatator, un act de stare, (neinteligibil)

A.: - Gata, am înţeles, şi-i dau pă gură şi atâta tot!

S.: - Pă gură, dom-le

A.: - Bine!

S.: - Pă gură şi atât!

A.: - Bine!

S.: - Eu nu deţin nicio calitate şi eu nu mai deţin nicio calitate şi cu asta basta!

A.: - Da, bine!

S.: - N-am ce să răspund, nu am de ce să răspund în faţa dumneavoastră, dar am venit să vă aduc la, că m-am prezentat conform legii!

A.: - Da, bine YYYYYY., bine!

S.: - Bine!

A.: - Salut!

În data de 9 aprilie 2015, A. îl sună pe S. să-l întrebe dacă este bine să achite o parte din creanţa executată silit. S. îl sfătuieşte să aştepte licitaţia publică:

(...) A.: - Ţi-a dat alea, ai primit alea ieri că nu mergea la noi, am fost la MMMMMMMMMMMM. dă le-am dat!

S.: - Da, le-am primit, o să-i dau azi pă mail să mi le, să mi-o dea înapoi şi mâine să le pună cu taxă cu tot!

A.: - Nu zic, alea cu executoru ăla?!

S.: - Aa, da, le-am primit, da n-am apucat să te sun, nu n-ai ce să faci acuma, tre să aştepţi scoaterea la vânzare că ei vor toţi banii!

A.: - Aa, ei vor!

S.: - Să le dai tu, dacă le dai un miliard e ca şi cum ai arunca o cană de apă într-o gârlă!

A.: - Am înţeles, da!

S.: - Ei vor toţi banii! Şi-n cazu în care nu dau toţi banii, te execută pă tine ca persoană fizică şi scoate la vânzare imobilu la valoarea pă care o va stabili expertu!

A.: - Da, da!

S.: - Şi atunci plăteşti, tre să plăteşti, onorariu de executor, evaluarea, costurile licitaţiei şi valoare bunului!

A.: - Da, da, da!

S.: - Şi restu, restu dă bani să îndreaptă împotriva ta, te urmăreşte ca pe-o butelie, să vadă dacă-ţi deschizi conturi să te ardă, dacă îţi iei bunuri să te f. ă şi pă alea, să îndreaptă şi împotriva firmei, dar imobilele, casa şi apartamentu nu poţi să le iei până când nu iese aia care se numeşte publicaţie de vânzare!

A.: - Da, da, da!

S.: - Când s-a (neinteligibil, probabil "publicat,,) aia la Judecătorie, la domiciliu debitorului şi la Primărie, te înscrii la licitaţie, cu 10% garanţie dă participare şi.

A.: - Da. . da

S.: - O cumperi.

A.: - Daca ai bani

S.: - Dacă ai bani!

A.: - Dacă ai bani înainte e la fel ca p. a calului, îi dai degeaba!

S.: - Ca şi cum ai arunca o cană de apă într-o, în Canalu Mare

A.: - Da, da!

S.: - Ei vor 45 dă miliarde plus încă 700 dă milioane cheltuieli dă executare! Aia, atâta aia vor ei!

A.: - Păi da, da nu vrea numai de la unu cheltuieli de executare, vrea dă la .

S.: - (...)Toţi pentru unu şi unu pentru toţi, pentru că ei au, s-au angajat să răspundă solidar, dacă dă unu, scapă toţi sau poa să dea fiecare câte 15 miliarde, acuma noi vorbim teorii, că n-are p(...) a să dea bani,

A.: - Da, da, da!Da!

S.: - Da!, zici.

A.: - Şi dacă cumpără unu cu un miliard un imobil, unu cu un miliard, îl vinde cu un miliard, ce cheltuieli îi face lu ăla de executare la un miliard?

S.: - Păi, cheltuielile de executare, 660 dă milioane ale executorului, plus evaluatoru, plus costurile licitaţiei!Ei dacă te prinde la înghesuială îţi cere şi onorariu dă executor!Şi ei şi-au pus onorariu de executor 660 dă milioane, depinde, poa să-l defalce, nu ştiu

A.: - Da!

S.: - Dar poate şi să ceară tot onorariu! E prematur acuma,

A.: - Da, da, da!

S.: - Tre să treacă 15 zile şi p-ormă îl scoate la vânzare!

A.: - Am înţeles, da!

S.: - D-aia şi-au luat executor din Urziceni, că ăştia din Bucureşti sunt supraaglomeraţi şi s-au dus la ăştia!

A.: - Da, bine YYYYYY.!

S.: - Bine!

În discuţia purtată în data de 06 mai 2015, A. îi spune surorii sale J. că S. este supărat că nu s-a chinuit mai mult pentru a-i păstra maşina luată în leasing. Din discuţie, rezultă care sunt avantajele materiale pe care le avea de câştigat S. de pe urma relaţiei cu A.:

J.: Da.

A.: Alo, vezi că vine K. acuma.

J.: Da.

A.: Băiatul ăla mare al meu e băşicat şi pe Q. nu l-a mai sunat de atunci de la ziua lui N., l-am întrebat pe N., nu i-am zis de ce, te-ai mai găsit cu YYYYYY., ai mai vorbit, ei zice am mai vorbit aşa prin mesaje şi zicea I. ieri că a trecut alaltăieri la B. aici şi a trecut nas mare aia şi s-a făcut că nu o vede, e supărat pe tot neamul că n-am făcut pe dracu în patru să-i ţin maşina, are acelaşi suflet ca cine la căcat, cât a fost student şi cât a fost pe acolo pe unde a fost stagiar a avut o mască acuma şi-a dat-o jos dacă a văzut că nu mai e de muls nimic, am fost de am vorbit cu ăla, că i-am zis lui, mă zic nu pot să lucrez degeaba că nu poate lucra nimeni degeaba că dacă e să lucreze la mine nu ştiu câte ore fără bani, trebuie şi ţie bani să dai ratele, i-am zis normal.

J.: Da.

A.: Da, da, da şi am făcut contract cu HHHHHHHHHHHHH. ăla.

J.: Aha.

A.: Cu una din alea de acolo, bine lucrează toţi nu ştii cum, că el vroia de la mine salariu, vrea şi rata şi motorina şi banii la timp şi, şi, şi acuma când am făcut socoteala ies mai ieftin cu ăla ca cu NNNNNNNNNNNN. dar mă rog, cel puţin nu e, mă oftic că nu e, e aşa puţină omenie vorba lu voce de muiere, asta e viaţa ce să mai, pretenţii sunt mai la alţi străini dacă şi ăştia, şi când eram mic a început să mărească, băi lasă şi ia, îmbracă-te nu ştiu ce, n-a fost cazul nici când am fost lângă el dar poate era mai bine ca alţi nu mai mă interesa, ca poponaru şi nu mai aveam nici o pretenţie şi aşa nu am da, până m-oi obişnui mă oftic asta e, da, cine-i la transport la ăla OOOOOOOOOOOO.?

J.: Da.

A.: Bine.

12. X.

Din probele administrate la dosar, a rezultat faptul că X., în calitate de executor judecătoresc, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, cauzând o pagubă SC G. SA, prin acţiunile sale, obţinând un folos necuvenit pentru membrii grupului infracţional organizat.

Pentru a sustrage bunurile ipotecate de la o eventuală executare silită pornită de SC G. SA, membrii grupului infracţional organizat, au procedat de următoarea manieră:

La data de 20 ianuarie 2011, inculpaţii P. şi I. au încheiat, în mod fictiv, contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG., din care rezultă că inculpatul P. o împrumută cu suma de 200.000 de RON pe debitoarea I., termenul scadent fiind de doar 10 zile - data de 30 ianuarie 2011. Inculpata se obligă să garanteze restituirea împrumutului "cu toate bunurile mele mobile şi imobile aflate în proprietatea mea şi a soţului meu"

Fiind audiat cu privire la acest Contract de împrumut, inculpatul P. a declarat că nu îşi aminteşte nimic despre încheierea acestui contract, dar cu siguranţă, arată că nu i-a dat niciodată inculpatei I. suma de 200.000 de RON, pentru că nu dispun de astfel de sume de bani, aspect confirmat şi de declaraţia inculpatului A. ("Am făcut acest lucru cu P., căruia i-am spus ce intenţionam să fac şi care mi-a împrumutat fictiv 1.000.000 RON. nu i-am dat nici o sumă de bani pentru acest serviciu."). Acest contract a fost încheiat ca urmare a ideii date chiar de executorul judecătoresc, după cum afirmă inculpatul A.: "Am luat legătura cu executorul judecătoresc X., care era prietenul meu şi care mi-a spus să închei un contract fictiv la notariat."

Pentru că I. nu achită "împrumutul" în termen, se trece la executarea silită a bunurilor inculpatei, respectiv terenurile ipotecate în favoarea SC G. SA

Astfel, la data de 8 februarie 2011, P. solicită Biroului Executori Judecătoreşti JJJ. să procedeze la recuperarea sumei de 200.000 de RON de la inculpata I.

La data de 10 mai 2012, creanţa deţinută de P. este cumpărată de SC AA. SRL, reprezentată de inculpata K., prin contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012.

Înşelarea SC G. SA de către SC AA. SRL, prin încheierea Actului adiţional nr. x din 4 decembrie 2012 şi a Contractului de credit nr. x din 7 august 2013, nu ar fi fost posibilă fără concursul dat membrilor grupului infracţional de către executorul judecătoresc X.:

În Publicaţia de vânzare nr. x din 16 septembrie 2011, întocmită de executorul judecătoresc X. se indică titlul executoriu, respectiv contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 care obligă pe debitorul I. să plătească creditorului P., suma de 200.000 RON, îndeplinirea formalităţilor premergătoare vânzării prin întocmirea somaţiilor la data de 30 mai 2011 şi 28 iunie 2011, precum şi ziua de 17 octombrie 2011 fixată pentru "vânzarea imobilelor proprietatea numiţilor A. şi I.", fiind nominalizate un număr de 74 de imobile - terenuri, cu menţiunea că "Imobilele sunt gajate în favoarea SC G. SA"

În Procesul-verbal de licitaţie din data de 25 mai 2012, întocmit de executorul judecătoresc X., se menţionează, între altele, titlul executoriu al creditorului P. şi reprezentat de contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de GGG., îndeplinirea formalităţilor prev. de art. 500 şi 504 C. proc. civ., precum şi faptul că bunurile ce fac obiectul licitaţiei sunt proprietatea debitoarei I., constatându-se lipsa acesteia şi a licitatorilor, însă prezenţa inculpatei K., administrator al SC AA. SRL, având Contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012 şi care solicită atribuirea în contul creanţei a imobilelor supuse licitaţiei, astfel că, nefiind alte oferte se adjudecă un număr de 78 imobile în favoarea SC AA. SRL, pentru suma de 542.280 RON.

În Actul de adjudecare nr. x din data de 6 iunie 2012, întocmit de executorul judecătoresc X., se menţionează că bunurile imobile au fost adjudecate de către SC AA. SRL în contul creanţei rezultate din contractul de cesiune nr. x din 10 mai 2012 şi a contractului de credit autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 la un preţ total de 553.080 RON, precum şi faptul că "Imobilele s-au vândut libere de orice ipoteci sau alte sarcini - cu excepţia ipotecilor înscrise în favoarea creditorului SC G. SA", iar cele 78 imobile - terenuri adjudecate sunt proprietatea debitoarei I.

La data efectuării actelor în Dosarul de executare nr. x/2011 al BEJA JJJ., executorul judecătoresc X. avea cunoştinţă că bunurile supuse executării erau gajate în favoarea SC G. SA, conform contractelor de ipotecă nr. x din 24 august 2010 şi y din 24 august 2010, înscrise în Cartea Funciară la data de 25 august 2010, iar acest executor judecătoresc a încălcat următoarele dispoziţii legale, incidente în cauză:

- art. 497 C. proc. civ. din anul 1865, potrivit căruia"

După întocmirea procesului-verbal de situaţie, executorul va soma pe debitor (...). Somaţia de plată ce va fi comunicată debitorului va cuprinde (...) şi menţiunea că s-a luat măsura înscrierii în cartea funciară (alin. (1). Executorul va lua măsuri ca somaţia prevăzută la alin. (1) să fie înscrisă în cartea funciară (alin. (2), însă, în legătură cu executarea silită ce a făcut obiectul dosarului nr. x din 2011 nu a fost înscrisă nicio somaţie în cartea funciară;

o art. 500 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865, potrivit căruia:

"... executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului", însă executorul judecătoresc X., nu a respectat aceste dispoziţii şi nu a înştiinţat SC G. SA despre procedură şi nici nu a fost citată în legătură cu demersurile execuţionale întreprinse în dosarul de executare nr. 106/2011.

Actul de adjudecare nr. x din data de 6 iunie 2012, întocmit de executorul judecătoresc X., a fost înscris în cartea funciară la peste un an de zile de la emitere, respectiv la 12 septembrie 2013, şi, mai ales, la o lună de zile după înscrierea contractului de ipotecă autentificat sub nr. x din 7 august 2013(înscris în cartea funciară la data de 08 august 2013) şi încheierea Contractului de credit nr. x din 7 august 2013, iar înscrierea acestui act de adjudecare în cărţile funciare nu a fost comunicată SC G. SA

SC G. SA a aflat despre existenţa procesului-verbal de licitaţie de abia în luna martie 2015, în momentul în care societatea a declanşat procedura executării silite a contractelor prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc VVV., unde au fost comunicate de SC AA. SRL, următoarele înscrisuri: Publicaţie de vânzare nr. x din 16 septembrie 2011, Proces-verbal de licitaţie din data de 25 mai 2012 şi act de adjudecare din 6 iunie 2012, toate emise de executorul judecătoresc X., acte emise în cadrul Dosarului de executare nr. x/2011, aflat pe rolul Biroului Executori Judecătoreşti Asociaţi JJJ.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. a declarat:

"Deşi în urma executării silite bunurile au trecut din proprietatea lui I. în proprietatea SC AA. SRL pentru a face notările necesare la Cadastru era nevoie de o sumă de bani de aproximativ 10 - 12.000 de RON, bani pe care nu i-am avut.

În momentul încheierii actelor adiţionale şi celui de-al doilea Contract de împrumut cu SC G. SA, notarul a solicitat de la Cadastru extrasele de carte funciară a imobilelor, iar acestea încă figurau pe vechiul proprietar."

Faptul că executorul judecătoresc X. a acţionat cu intenţie în momentul ignorării dispoziţiilor legale în cadrul procedurii desfăşurate în Dosarul de executare nr. x/2011, în opinia instanţei, rezultă din faptul că în toate documentele aflate la dosar şi întocmite de el, X. a precizat că bunurile sunt ipotecate în favoarea SC G. SA; de asemenea, inculpatul A. a precizat în declaraţiile sale:"X. ştia faptul că terenurile sunt ipotecate în favoarea lui SC G. SA, lucru pe care i l-am spus şi eu şi l-a şi trecut în procesul-verbal de licitaţie. Executorul judecătoresc mi-a spus că nu este necesar să notifice SC G. SA pentru că cumpărătorul va prelua bunurile cu sarcinile existente la momentul încheierii procesului-verbal de licitaţie."

Inculpata K. a precizat:

"Cu privire la licitaţia ce a avut ca obiect vânzarea imobilelor proprietatea lui I. din data de 06 iunie 2012, arăt că am semnat documentele în calitate de administrator al AA. SRL, cu siguranţă, tot la solicitarea lui A. Precizez faptul că nu am fost prezentă fizic la licitaţie şi nu îl cunosc pe executorul judecătoresc X. Nu ştiu care a fost motivul pentru care s-a procedat la executarea silită a acestor imobile."

Dacă SC G. SA ar fi luat la cunoştinţă, astfel cum prevede legea, de desfăşurarea procedurii de executare silită, cu siguranţă nu ar mai fi încheiat Actul adiţional nr. x din 4 decembrie 2012 şi Contractul de credit nr. x din 7 august 2013, pentru încheierea cărora I. şi A. au instituit ipoteci pe bunuri ce nu se mai aflau în proprietatea lor.

S-a arătat că faptul că dreptul de ipotecă urmăreşte bunul, nu este de natură a-l absolvi pe executorul judecătoresc de răspunderea penală, atât timp cât legea este clară, nu prevede excepţii şi nu lasă la latitudinea sa respectarea sau nu a prevederilor legale în materie de executare silită.

Acest fapt este cu atât mai grav, cu cât lipsa de informare a persoanei vătămate cu privire la situaţia reală legală a bunurilor ipotecate în favoarea sa, a făcut posibilă prelungirea contractelor încheiate, majorarea plafonului acestora şi încheierea unui nou contract de creditare, toate având la bază acte false.

Avantajul garanţiilor acordate de persoane fizice şi urmărit de persoana vătămată SC G. SA este faptul că, persoanele fizice nu pot intra în insolvenţă, cu consecinţa sistării oricăror acte de executare, înscrierea la masa credală alături de alţi creditori şi împărţirea sumelor obţinute din executare între ei, după o anumită ordine. Tocmai de aceea, în contractele de credit, s-a înscris o menţiune de interdicţie de înstrăinare şi grevare de sarcini a imobilelor ipotecate.

În fapt, asta este ceea ce s-a şi întâmplat, ajungându-se ca SC G. SA să se găsească în imposibilitatea de a executa contractele de ipotecă, ca urmare a intrării în insolvenţă a SC AA. SRL

Cu privire la acest aspect, A. a declarat:

"În anul 2015 SC G. SA a încercat să scoată la executare silită vacile şi terenurile SC AA. SRL

Pentru a bloca procedura aceasta am solicitat intrarea în insolvenţă a SC AA. SRL"

Din cele expuse mai sus, instanţa a reţinut că, prin încheierea fictivă a Contractului de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011, dintre inculpaţii P. şi I. şi a Contractului de cesiune nr. x din 10 mai 2012, s-a urmărit ca, prin mecanismul unei pretinse executări silite, să fie eludate prevederile contractelor de ipotecă autentificate sub nr. x şi 1876 din 24 august 2010, care stabileau o interdicţie de înstrăinare şi grevare de sarcini a imobilelor ipotecate, şi totodată, bunurile să intre în patrimoniul SC AA. SRL, cu consecinţa imposibilităţii de a fi executate contractele de ipotecă de către SC G. SA, ca urmare a intrării în insolvenţă a debitoarei sus-menţionate.

S-a constatat astfel că, încheierea contractului de împrumut de către I. a fost făcută pentru o sumă semnificativ de mare, respectiv 200.000 RON, cu un termen de restituire foarte scurt - 10 zile; adjudecarea bunurilor în favoarea SC AA. SRL, s-a făcut în lipsa altui participant la licitaţie; adjudecarea a avut ca obiect tocmai bunurile imobile care constituiau garanţii pentru creditele restante la SC G. SA, bunuri care au fost folosite ulterior fraudulos pentru garantarea obţinerii altui credit; executarea a avut ca obiect bunuri evaluate la 553.080 RON şi vândute prin licitaţie în baza unui titlu executoriu ce privea o creanţă de numai 200.000 RON, în condiţiile în care din actele de executare nu rezultă nicio menţiune referitoare la modalitatea de distribuire a preţului adjudecării bunurilor executate şi nici cu privire la valoarea contractului de cesiune ce a stat la baza finalizării executării;

SC G. SA a fost vătămată în drepturile şi interesele sale legitime, cu consecinţa prejudicierii patrimoniului cu valoarea creditului suplimentar de 152.000 RON şi a creditului în sumă de 297.000 euro acordate SC AA. SRL, în condiţiile în care, executorul judecătoresc X., cu ştiinţă, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, constând în aceea că, nesocotind dispoziţii legale, nu a înscris în Cartea Funciară somaţiile emise în Dosarul de executare nr. x/2011 şi, totodată, nu a înştiinţat şi nu a citat SC G. SA în procedura de executare întreprinsă în sus-menţionatul dosar, împiedicând societatea să ia la cunoştinţă de situaţia juridică a imobilelor care au format obiectul garanţiilor ce au determinat acordarea şi majorarea creditelor.

Intenţia cu care a acţionat X., în opinia instanţei, rezultă şi din următoarele împrejurări:

- acesta îl cunoaşte pe inculpatul A. şi, deşi acesta nu a avut nicio calitate oficială în desfăşurarea procedurilor de executare silită, A. este persoana care ţine legătura cu executorul judecătoresc şi negociază cu acesta modalitatea de desfăşurare a procedurii.

Această situaţie de fapt a rezultat atât din declaraţiile inculpaţilor I., K. şi P. care arată că nu au luat niciodată legătura cu X., cât şi din declaraţia inculpatului A. care precizează că, într-adevăr, el s-a ocupat de această procedură.

K. a arătat:

"Precizez faptul că nu am fost prezentă fizic la licitaţie şi nu îl cunosc pe executorul judecătoresc X."

- practic, X. a executat silit bunurile soţiei lui A., creanţa fiind cumpărată de SC AA. SRL, reprezentată tot de A., bunurile executate de unicul licitator - SC AA. SRL în baza creanţei cumpărate de la P., SC AA. SRL, fiind chiar societatea în favoarea căreia garantaseră cu bunurile, inculpaţii A. şi J.

- întreaga procedură a fost premeditată, iar ideea desfăşurării sale a aparţinut chiar executorului judecătoresc, după cum precizează inculpatul A. "Am luat legătura cu executorul judecătoresc X., care era prietenul meu şi care mi-a spus să închei un contract fictiv la notariat."

În momentul în care reprezentanţii SC G. SA fac demersuri pentru a stabili ce s-a întâmplat cu terenurile, iau legătura inclusiv cu executorul X. Acesta din urmă, pentru a afla mai multe amănunte îl sună tocmai pe A. În urma discuţiei purtate în data de 10 martie 2015 între A. şi X., în final aceştia stabilesc să se întâlnească pentru a discuta, convorbirea fiind întreruptă de X., pentru a nu face prea multe discuţii pe telefon:

A.: Ia zi măi nea PPPPPPPPPPPP.

X.: Bună, bună, ce faci tată?

A.: QQQQQQQQQQQQ. unde ai fost?

X.: Ce faci mă?

A.: Uite pe aici pe la Călăraşi.

X.: Pe la Călăraşi mai mult pe la ..., mă mi-au venit nişte documente pe mail de la un executor de prin Bucureşti cu G. cu nu ştiu ce?

A.: Da un bulangiu dracu venise ieri că am făcut că n-am făcut că trebuia să-l f(...) să-l anunţ pe el, pe G. că şi până la coadă a început el să dea cu nasul pe acolo şi zic i-a du-te mă-n p(...) a mea mă, şi nu îţi mai dau nici un act şi ieşi dracu de aici că îi firma în insolvenţă.

X.: Aha.

A.: Şi el vrea acuma, îmi cerea de alea nu ştiu nu ştiu notificări, Dumnezeul mami lui, procese-verbale, n-am mă frate nici un act şi când l-am văzut că-i mârlan aşa, că el ce zice, ei ce zic, că s-a adjudecat terenul în favoarea lui AA.

X.: Aşa.

A.: Nu ştiu ce s-a întâmplat că atuncea a fost la, în luna a cincea 2012.

X.: Aşa.

A.: Şi că noi în două mii, într-a doişpea 2012 am făcut un contract de credit tot pe A. şi pe I. şi bag p(...) a în gura lui nu am înţeles nimic.

X.: Aha.

A.: Dar când am văzut că începe să intre în amănunte şi să (...) du-te la cartea funciară şi îmi bag p(...) a, tu eşti miliţian sau ce eşti tu, eşti executor, dacă e vorba de aşa i-a (...) în mână şi nu îţi mai dau nici un act mă dă-te dracu.

X.: Aha.

A.: Şi am luat foc pe el.

X.: Şi cu ăştia de la G. ce aţi avut?

A.: Cu ăştia de la G. să stea la masa credală, când hotărăşte judecătorul atunci scoate pământul la licitaţie (...) dar el ce vroia, ei trăiau cu impresia că 110 hectare de pământ sunt a lui I. care nu are nici o legătură cu insolvenţa firmei, şi le scoate pe astea şi le vinde când vrea p(...) a lor.

X.: Păi nu dar asta nu a fost făcută în insolvenţă, dacă I. e garant acolo da e în regulă nu ai ce face.

A.: Mă nu mai e garant că I. şi A., A. a divorţat de I. i-a dat pământul şi la care I.

X.: Bă hai lasă că mai bine să ne întâlnim şi discutăm nu mai ă(...) bârfim nu?

A.: Da.

X.: Hai că vedem mai pe după amiază încolo, ok?

A.: Mă suni şi, mă suni şi da.

X.: Te sun înainte hai ceau, ceau.

A.: Bine Salut.

Fiind audiat cu privire la fapta reţinută în sarcina sa, inculpatul X. a recunoscut faptul că nu a respectat dispoziţiile legale în materie, în sensul că nu a notificat SC G. SA despre desfăşurarea procedurii de executare silită, susţinând însă, că a fost vorba doar de o simplă neglijenţă din partea sa. Inculpatul consideră că partea civilă SC G. SA nu a fost vătămată în interese sale atâta timp cât terenurile au fost înstrăinate cu menţinerea dreptului de ipotecă asupra acestora.

În cursul judecăţii, inculpatul a refuzat să dea declaraţii, invocând dispoz. art. 83 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Instanţa a reţinut că situaţia de fapt expusă mai sus contrazice susţinerile inculpatului. De asemenea, din probele administrate la dosar a rezultat cu certitudine faptul că inculpatul X. a acţionat cu intenţie directă şi nicidecum din culpă.

Mai mult decât atât, din declaraţiile inculpaţilor A. şi I. a reieşit faptul că inculpatul X., prieten cu A., cunoştea situaţia cu terenurile proprietatea inculpatei I., executorul judecătoresc fiind persoana care i-a învăţat pe inculpaţi să procedeze de maniera prezentată mai sus.

Astfel, inculpatul A. a precizat:

"La sfârşitul anului 2010 - începutul anului 2011, l-am contactat pe X. pentru a mă sfătui. I-am spus acestuia că am terenuri proprietate personală pe numele lui I., puse gaj la G. SA şi că există pericolul de a fi executat silit. L) -am întrebat pe acesta ce să fac.

X. m-a sfătuit să închei fictiv un Contract de împrumut cu un prieten, urmând ca, după expirarea termenului de restituire a împrumutului, prietenul respectiv să solicite la el executarea silită a datoriei, terenurile urmând să fie adjudecate de o persoană apropiată, eu sugerând atunci să fie cumpărate de SC AA. SRL

M-am gândit că această soluţie era cea mai bună deoarece era cel mai uşor de schimbat proprietarul prin cesionarea părţilor sociale.

Am făcut astfel cum mi-a sugerat X., încheind contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG. încheiat între I. şi P.

X. a făcut toate demersurile necesare pentru executarea silită a terenurilor proprietatea lui I., inclusiv solicitări la cadastru pentru extrasele de carte funciară. Toate aceste demersuri erau notificate lui P. care m-a întrebat dacă îi mai vine multe hârtii pentru că îl întreabă soţia şi nu ştie ce să îi mai zică. Lui P. nu i-am dat nicio sumă de bani.

Iniţial, X. nici nu a trecut în actul de adjudecare faptul că terenurile sunt gajate în favoarea lui G. SA Am discutat cu un angajat al OCPI Călăraşi care mi-a spus că nu rezultă din actul de adjudecare că bunurile sunt ipotecate în favoarea G. SA, sugerându-mi să modificăm actul de adjudecare. M-am rugat de X. să modifice actul de adjudecare în care să scrie că terenurile se vând cu menţinerea dreptului G. SA Acesta la început nu a fost de acord, spunându-mi că nu va fi nicio problemă. În final, în urma insistenţelor mele, a modificat actul de adjudecare."

Declaraţia sa s-a constatat că este confirmată şi de declaraţia inculpatei I. din data de 16 decembrie 2015.

13. Angajatele B. Sucursala Călăraşi

- T. şi U.

Instanţa, cu privire la aceste inculpate, a arătat că, în rechizitoriu, s-a reţinut că şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, cauzând o pagubă B., prin acţiunile lor, obţinând un avantaj patrimonial pentru membrii grupului infracţional organizat.

Angajaţii B. nu au respectat, în procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008, a creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 şi a Actului adiţional nr. x din 31 august 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008, Procedurile şi Normele B. cu privire la Prudenţa bancară, Debitorul unic, Evaluarea garanţiilor, Normele metodologice micro şi corporate şi nu au fost preluate Condiţiile aprobate prin Decizia de vot II.

Se arată că la data de 20 octombrie 2008, SC III. SRL obţine două credite de la B. Sucursala Judeţeană Călăraşi, x din 20 octombrie 2008 şi x din 21 octombrie 2008, în procedura de aprobare a ambelor credite, fiind implicate T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro.

În data de 4 august 2006, la B. se constituie grupul debitorului unic SC Y.&A., entităţile membre avându-l ca factor comun pe A., cel din urmă fiind asociat unic în SC Y. SRL La data de 30 noiembrie 2006, în grup este introdusă şi SC III. SRL, în care A. figura în calitate de administrator. În data de 14 septembrie 2006, în grup este întrodusă şi I. - administratorul SC Y. SRL În data de 30 iulie 2008, în mod abuziv, şi cu încălcarea normelor privind debitorul unic, SC III. SRL este exclusă din grupul debitorului SC Y.&A., cu consecinţa aprobării la nivel local a creditelor solicitate de SC III. SRL

În data în care s-au acordat creditele SC III. SRL, Grupul avea o expunere reală faţă de B. de 1.626.291 euro şi în plus SC Y. SRL avea 180 zile de întârziere . Ţinând cont de faptul că acest client ar fi trebuit să fie considerat client corporate şi Grupul avea 180 zile întârziere, conform Ordinului Preşedintelui Executiv al B. SA nr. 3 din 04 ianuarie 2008 referitor la Limitele de Autoritate pentru aprobarea produselor tip credit pentru clienţi corporate, orice majorare/modificare de expunere trebuia aprobată de Comitetul Executiv . Prin excluderea SC III. SRL din Grup, decizia de aprobare s-a luat la nivel local, respectiv a fost de competenţa Directorului Executiv al Sucursalei Judeţene Călăraşi - T. şi nu de cea a Comitetului Executiv.

Din e-mail-ul de serviciu primit de U. în data de 29 iulie 2008, dar şi din Adresa nr. x din 25 iulie 2009, rezultă că aceasta a solicitat excluderea SC III. SRL din grup.

Decizia de excludere a SC III. SRL din grup este explicată în Referatul de credit nr. x întocmit de Managerul de Relaţii din cadrul Sucursalei Judeţene Călăraşi (U.), şi folosit pentru aprobarea ambelor cereri de credit (x din 20 octombrie 2008 şi x din 21 octombrie 2008), în care se menţionează că LLLLL. s-a retras din SC III. SRL, din data de 9 iulie 2008, asociat unic şi administrator al SC III. SRL devenind inculpatul O.

La art. 1.4.1.2 din Normele Metodologice nr. 1/2007 vizând Procedura privind monitorizarea debitorilor unici, se arată că debitorul unic (grupul debitorului unic) reprezintă orice persoană ori grup de persoane fizice şi/sau juridice faţă de care banca are o expunere şi care sunt legate economic între ele, în sensul că:

a) Una dintre persoane exercită controlul asupra celorlalte, direct sau indirect;

b) Nivelul cumulat al expunerilor reprezintă un risc de credit pentru bancă, întrucât persoanele sunt legate într-o asemenea măsură încât, dacă unele dintre ele vor întâmpina dificultăţi de rambursare, alta sau celelalte vor întâmpina dificultăţi similare; în cazul acestor persoane, se vor lua în considerare, fără a fi limitative, următoarele situaţii:

- Sunt filiale ale aceleiaşi entităţi;

- Au aceeaşi conducere;

- Au garanţii încrucişate;

- Între ele există o interdependenţă comercială directă, care nu poate fi substituită într-un termen scurt.

Excluderea SC III. SRL din grupul debitorului unic a fost luată prin încălcarea cu bună-ştiinţă de către angajaţii B. a NM 1/2007 privind Procedura privind monitorizarea debitorilor unici, întrucât legăturile dintre cele 2 firme (SC Y. SRL şi SC III. SRL) şi cele 2 familii (LLLLL. şi O.), au existat şi după modificările de acţionariat, astfel:

- LLLLL. a fost acţionar/administrator la ambele firme,

- creditele obţinute de societatea III., când O. era acţionar, sunt garantate de LLLLL., atât cu toate bunurile prezente şi viitoare (contract de fidejusiune) cât şi cu ipoteci asupra imobilelor aflate în proprietatea familiei LLLLL. .

- Legăturile comerciale existente între cele 2 firme de tipul client-furnizor/furnizor-client (în perioada septembrie 2006 - octombrie 2007 SC III. SRL a transferat în conturile SC Y. deschise la B. suma de 666.581 RON cu titlu de împrumut sau restituire împrumut. În aceeaşi perioadă SC Y. transferă în conturile SC III. SRL de la B. suma de 592.950 RON tot cu titlu de împrumut sau restituire împrumut. În luna decembrie 2006 s-au făcut transferuri din conturile SC III. SRL deschise la B. în conturile SC Y. deschise la D. în sumă de 170.000 RON. Au existat transferuri şi din conturile de la D. ale SC III. SRL în conturile de la B. ale Y. SRL După ce s-a modificat acţionariatul societăţii III. SRL în 09 iulie 2008, majoritatea sumelor încasate sau achitate de această societate au fost în/către conturile proprii din D. .

- A. a reluat acţionariatul firmei III. din luna iunie 2010,

- Decizia nr. 1 din 30 ianuarie 2008 şi Decizia nr. 2 din 30 ianuarie 2009 privind modul de repartizare a profitului net aferent anului 2007, respectiv 2008, deşi sunt întocmite fiecare în numele administratorului de la data respectivă, ambele au fost semnate şi întocmite de aceeaşi persoană, respectiv O., cu toate că acesta nu era administrator în data de 30 ianuarie 2008 .

- prin adresa din data de 9 ianuarie 2009, SC III. SRL solicită B. eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte modalitatea de achitare a creditului nr. x din 21 septembrie 2007. Această cerere este semnată, în calitate de administrator de inculpatul A., deşi, la această dată, administrator era O.

- în data de 31 august 2009, dată în care s-a aprobat rescadenţarea creditului nr. x din 21 octombrie 2008 contractat de SC III. SRL la B. - Călăraşi, I. - asociat şi administrator în SC Y. SRL a achitat o rată restantă a unui credit contractat de O.

- exact în data de 30 iulie 2008, când SC III. SRL a fost exclusă din grup, s-a semnat Actul adiţional nr. x din 30 iulie 2008 la Contractul de credit nr. x din 21 septembrie 2007, în care SC Y. SRL a semnat în calitate de garant pentru SC III. SRL Acest act adiţional este semnat, din partea B. de către T. şi U.

- în cursul lunii august 2009 I. plăteşte o rată restantă a creditului contractat de O.,

- în data de 9 octombrie 2008, adică după trei luni de la numirea ca administrator (totodată devenind şi unic asociat) al SC III. SRL, O. îi împuterniceşte pe A. şi I. prin procură notarială, să desfăşoare orice activitate şi să semneze oriunde va fi necesar, în numele său şi pentru el .

- în data de 15 octombrie 2008 când SC III. SRL obţine un card de credit B. Visa Electron prin Contractul nr. x din 14954 din 15 octombrie 2008 în sumă de 35.000 RON, creditul este garantat cu garanţie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor deschise la B. şi fidejusiune acordată de A. şi I.

- creditele obţinute de SC III. SRL în data de 20 octombrie 2008 de la B. sunt garantate tot de către LLLLL.

- în data de 26 mai 2009, cu ocazia deschiderii unui cont la E., O. deşi era administrator şi unic asociat al SC III. SRL, la rubrica loc de muncă din formularul bancar menţionează ca şi angajator pe "SC MMMMM. SRL",

- de obţinerea creditului de la MM., în data de 25 august 2009, se ocupă A.,

- în data de 29 ianuarie 2010, O. deschide un cont la NNNNN. pentru SC III. SRL, dar în aceeaşi zi, prin procură notarială, împuterniceşte pe A. şi I. să încheie orice act şi să efectueze orice operaţiune bancară.

- ulterior cesionării părţilor sociale ale SC III. SRL către R. dar, şi ulterior dizolvării societăţii, de operaţiunile bancare şi de efectuare a plăţilor pentru unele datorii ale societăţii se ocupă I. şi K.

- creditele obţinute de SC III. SRL sunt garantate de LLLLL. şi nu de familia O.; ulterior, când s-a făcut prelungirea liniilor de credit cu Decizie de vot II de către un membru al Direcţiei Managementul Riscului Retail, familia O. a fost condiţionată să garanteze creditele obţinute de firma pe care o deţineau;

Din cele arătate mai sus, a rezultat faptul că societatea a fost controlată în continuare de către grupul organizat coordonat de A. şi că O. nu era decât un om "de paie" .

SC III. SRL a fost exclusă intenţionat din grupul SC Y. & LLLLL., înainte de a contracta credite de la B., pentru ca decizia de aprobare să se ia la nivel local şi să nu fie de competenţa Comitetului Executiv.

Inculpata T. a invocat faptul că nu a avut nicio legătură cu decizia de excludere a SC III. SRL din grupul debitor unic la data de 30 iulie 2008, întrucât se afla în concediu de odihnă, aspect confirmat de adresa B., din care rezultă că inculpata s-a aflat în concediu în perioada 21 iulie 2008 - 8 august 2008. Cu toate acestea, instanţa a constatat că pentru aprobarea creditelor x din 20 octombrie 2008 şi nr. x din 21 octombrie 2008, pentru care inculpata a avut competenţă decizională s-a avut în vedere şi decizia de excludere din grup debitor unic (explicată în Referatul de credit nr. x întocmit de Managerul de Relaţii din cadrul Sucursalei Judeţene Călăraşi - U., în care se menţionează că LLLLL. s-a retras din SC III.

SRL, din data de 9 iulie 2008, asociat unic şi administrator al SC III. SRL devenind inculpatul O.), în lipsa căreia ar fi trebuit să aibă în vedere expunerea băncii faţă de toate societăţile din grup. Este adevărat că la momentul acordării creditelor, inculpata nu putea avea reprezentarea tuturor elementelor indicate de acuzare ca fiind de natură a confirma faptul că societatea a continuat să fie sub controlul direct sau indirect al familiei LLLLL. (elemente ce apar ulterior momentului acordării celor două credite), însă la acel moment, pe baza documentelor analizate putea şti că membrii familie LLLLL. au fost acţionari şi administratori la ambele firme, creditele obţinute de SC III. sunt garantate de LLLLL., care garantează pentru aceeaşi societate şi un alt Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007, pentru care s-a semnat Actul adiţional nr. x din 30 iulie 2008 chiar în ziua excluderii societăţii din grup debitor unic.

Chiar dacă în cauză nu era vorba de garanţii încrucişate (SC III. nu garanta credite obţinute de LLLLL. sau de societăţi rămase în grup debitor unic), acesta este doar unul dintre criteriile indicate de normele interne pentru a se evalua dacă nivelul cumulat al expunerilor prezintă un risc de credit pentru bancă întrucât persoanele sunt legate într-o asemenea măsură întrucât dacă unele dintre ele vor întâmpina dificultăţi de rambursare, alta sau celelalte vor întâmpina dificultăţi similare. Instanţa apreciază că la momentul acordării creditelor, inculpata avea elementele necesare pentru a-şi da seama că SC III. se află în continuare sub controlul direct sau indirect al familiei LLLLL. (criteriul principal indicat de normele interne) şi că cele două societăţi şi cele două familii sunt legate într-o asemenea măsură încât dificultăţile de plată ale uneia pot atrage dificultăţi pentru cealaltă, chiar în lipsa unor garanţii încrucişate, având în vedere şi că din analiza financiar-contabilă întocmită pe baza documentaţiei aferentă datei de 30 iunie 2008 reiese faptul că ratele şi dobânzile la contractele de leasing aflate în desfăşurare depăşeau disponibilul lunar (aceste rate erau în sumă de 84.340 RON, iar disponibilul rezultat era de 36.000 RON/lună), iar societatea nu avea la acel moment posibilitatea rambursării tuturor ratelor şi dobânzilor la creditele bancare solicitate precum şi a ratelor şi dobânzilor la creditele de leasing în derulare, aspecte ce rezultă din referatul de credit pe care inculpata T. l-a avut la dispoziţie pentru a decide cu privire la cele două credite.

În ciuda acestor elemente, nu s-a ţinut cont de Principiul prudenţei bancare şi s-a decis aprobarea celor 2 aplicaţii de credit. Decizia de creditare a fost luată de Directorul Executiv - Sucursala Judeţeană Călăraşi (T.) şi s-a bazat pe prognozarea veniturilor care vor rezulta în urma valorificării integrale a producţiei agricole, lucru care presupune un nivel de risc foarte mare de nerambursare a obligaţiilor contractuale ţinând cont de specificul activităţii desfăşurate de client .

De altfel, ambele inculpate aveau deja cunoştinţă de situaţia financiară în relaţia cu banca a SC Y. SRL, deoarece prin nota nr. x din 30 aprilie 2008, întocmită de către consilierul microîntreprinderi U. şi aprobată de directorul executiv T., se constată:

- SC Y. SRL înregistrează la data analizei o expunere bancară în sumă de 6.279.160,48 RON din care o dobândă datorată în sumă de 51.133,03 RON;

- SC Y. SRL face parte din debitorul unic SC Y. SRL & LLLLL. SRL care înregistrează la data analizei o expunere bancară în sumă totală de 6.782.193,78 RON din care o dobândă datorată în sumă de 84.031,71 RON (dobânzi restante 52.445,69 RON):

- Începând cu 1 iunie 2007, societatea a înregistrat un comportament necorespunzător, înregistrând un serviciu al datoriei cu un maxim de 89 de zile; la data de 30 aprilie 2008, serviciul datoriei este de 41 de zile;

- Obligaţiile bancare aferente perioadei următoare de 12 luni, sunt în sumă totală de 608.245 RON.

Cu atât mai mult, inculpata U., care, pe lângă aceste înscrisuri, a avut contact direct cu inculpaţii LLLLL., cu care a discutat încheierea contractelor şi anterior şi după momentul în care se presupunea că SC III. SRL a ieşit de sub controlul lor, fiind exclus din grup debitor unic şi nu a purtat niciun fel de discuţii cu inculpatul O., noul administrator al societăţii, care doar a semnat actele necesare, avea elementele necesare pentru a-şi da seama că SC III. se află în continuare sub controlul direct sau indirect al familiei LLLLL. De altfel, deşi inculpatul A. a susţinut că ideea excluderii SC III. SRL din grup debitor unic i-a aparţinut, nu a fost în măsură a explica instanţei de judecată ce este un grup debitor unic, astfel că, există o mare probabilitate ca ideea să îi fi fost indicată de un funcţionar bancar.

Inculpatele au invocat că rechizitoriul indică în mod eronat normele bancare incidente, însă acestea se află ataşate la vol 55 al dosarului de urmărire penală. De altfel, cele invocate de către inculpate sunt similare sub aspectul conţinutului cu cele reţinute în actul de acuzare.

1. Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 în sumă de 75.000 RON, pe o perioadă de 12 luni, utilizat pentru finanţarea activităţii curente a SC III. SRL, cu excepţia plăţilor pentru activitatea de investiţii. Referatul a fost întocmit de U., iar Decizia de vot I a fost luată de T. - Director executiv. Creditul a fost garantat cu garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor curente deschise la B. şi fidejusiune acordată de A. şi I.

Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008 a fost semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro, din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul O., dar şi de către garanţii A. şi I.

Aceleaşi persoane au semnat şi contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor curente nr. x din 15 octombrie 2008.

Contractul de fidejusiune nr. x din 15 octombrie 2008, prin care garanţii A. şi I. renunţă la beneficiul diviziunii şi discuţiunii şi se obligă în solidar cu împrumutatul SC III. SRL să garanteze în favoarea B. creditul în sumă de 75.000 de RON, este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi JJJJ. - consilier client micro precum şi de către fidejusorii A. şi I.

2. Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 în sumă de 433.700 RON, pe o perioadă de 360 zile, utilizat ca şi capital de lucru pentru finanţarea activităţii agricole de producţie - înfiinţarea culturii de grâu determinată în funcţie de tehnologia culturii, plăţi furnizori sămânţă de grâu şi îngrăşăminte, erbicide, insecticide, carburanţi, piese de schimb, asigurarea culturilor, plata salariilor şi a obligaţiilor aferente precum şi altor plăţi conform Legii 150/2003. Referatul a fost întocmit de U. iar Decizia de vot I (nr. 80 din 15 octombrie 2008) a fost luată de T. - Director executiv. .

Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008 a fost semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro, din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul O., dar şi de către garanţii A. şi I.

Aceleaşi persoane au semnat şi contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor curente nr. x din 15 octombrie 2008 şi contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra unor utilaje agricole nr. x din 15 octombrie 2008.

Contractul de ipotecă nr. x din 15 octombrie 2008 asupra celor două imobile aparţinând soţilor A. şi I. (nr. cadastral x şi înscris în CF nr. x şi, respectiv, nr. cadastral x şi înscris în CF nr. x) autentificat sub nr. x din 16 octombrie 2008 de BNP GGG. este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi TTTT. precum şi de către garanţii ipotecari A. şi I.

Creditul a fost garantat cu:

d. Ipotecă de rang I asupra terenului intravilan curţi construcţii (suprafaţă de 1.850 mp) C1 - magazin alimentar (suprafaţă utilă 81 mp) - situat în jud. Călăraşi, nr. cadastral x şi înscris în CF nr. x - proprietatea soţilor A. şi I., având o valoare admisă în garanţie de 86.914 RON.

e. Ipotecă de rang I asupra imobilului compus din teren intravilan curţi construcţii (1844 mp.) C1 - Magazie + Bufet + Frizerie (suprafaţă utilă 322 mp.) situat în jud. Călăraşi, nr. cadastral x şi înscris în CF nr. x - proprietatea soţilor A. şi I., având o valoare admisă în garanţie de 346.794 RON.

f. Garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra utilajelor agricole constând în:

i. 1 buc. tractor x, serie x, achiziţionat de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 25.000 euro ii. 1 buc. x, serie x-4, achiziţionat de la JJJJJ. în data de 26 august 2005, la preţul de 10.000 euro, iii. 4 buc. instalaţie irigat x, (serii x, y) achiziţionate în data de 11 iunie 2002 (factura x) de la IIIII. SRL la preţul de 182.784 RON, având o valoare admisă în garanţie de 92.868 RON.

Factura fiscala nr. x din 11 iunie 2002 pentru instalaţie irigat x (4 bucăţi), nu este însoţită şi de dovada achitării .

Valoarea de piaţă a utilajelor (154.780 RON) s-a stabilit conform unui tabel întocmit de SC III. SRL, iar valoarea de garanţie a fost stabilită la 60% din această valoare . Conform Procedurilor şi Normelor băncii valoarea din factura fiscala nr. x din 11 iunie 2008 se putea utiliza ca şi valoare reprezentativă de piaţă pentru cele 4 instalaţii de irigat deoarece era mai recentă de 3 luni, însă pentru tractorul x şi plugul x era obligatorie întocmirea unui Raport de evaluare deoarece facturile acestora erau mai vechi de 3 luni, însă la nivel de sucursală, s-a hotărât să nu se întocmească raport de evaluare pentru aceste utilaje.

În concluzie, valoarea utilajelor nu a fost stabilită conform Procedurilor şi Normelor băncii.

3. La data de 31 august 2009, întrucât la momentul scadenţei facilităţilor de credit contractate de la B. - Sucursala Judeţeana Călăraşi, SC III. SRL nu a avut disponibilul necesar pentru rambursarea obligaţiilor de plată către B., la nivel de sucursală judeţeană, s-a întocmit Referatul de credit nr. x/2009/85767 şi s-a aprobat local Rescadenţarea creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008, stabilindu-se noul termen de rambursare la data de 30 septembrie 2009.

Actul adiţional nr. x din 31 august 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008 este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi VV. - consilier client micro, din partea SC III. SRL de către administratorul O. dar şi de către garanţii A., I., O. şi PPPP. Aceleaşi persoane au semnat şi Condiţiile generale- anexă la contract.

Cu aceeaşi ocazie, O. şi soţia sa PPPP. au semnat şi un contract de fidejusiune prin care cei doi soţi se obligă în solidar cu SC III. SRL, să garanteze în favoarea B. creditul în sumă de 433.700 RON.

O. a mai semnat acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare, acordul de transmitere, prelucrare şi consultare a informaţiilor la SC Biroul de Credit SA, precum şi pentru primirea raportului de credit

Referatul de credit a fost întocmit de VV. - Manager Relaţii, iar Decizia de Vot I - 70/31 august 2009 este luată de T. Prin rescadenţare, s-a aprobat amânarea scadenţei primei rate şi a dobânzilor aferente, cu 1 lună. Decizia de rescadenţare a încălcat Principiile de prudenţă bancară din 2 considerente:

a) Risc de neplată - întrucât rescadenţarea s-a aprobat în condiţiile în care firma avea datorii considerabile şi anume - 4.084.000 RON excluzând creditele de la B., în condiţiile în care cifra de afaceri la aceeaşi dată era de 1.754.000 RON. Deşi societatea avea conform analizei financiar-contabile un disponibil dublu faţă de momentul analizei iniţiale, respectiv 74.000 RON faţă de 36.000 RON, asociatul firmei nu şi-a achitat datoriile.

La data rescadenţării,SC III. SRL avea următoarele datorii:

- Datorii la leasing în sumă de 720.000 RON;

- Datorii la creditele contractate la D. în sold de 543.000 RON;

- Datorii la creditele contractate la alte bănci 368.000 RON;

- Datorii către furnizori 2.202.000 RON;

- Datorii la creditori diverşi 29.000 RON.

În condiţiile în care societatea nu şi-a respectat termenele de plată faţă de majoritatea creditorilor săi, riscul de a nu respecta nici noul termen acordat de B. era real, şi s-a concretizat când, în data de 30 septembrie 2009, nu a fost rambursat creditul.

b) Risc de acoperire cu garanţii insuficiente - La aprobarea iniţială a acestui credit s-au întocmit rapoarte de evaluare pentru cele două imobile de către QQQQQ.

La data de 31 august 2009, când s-a aprobat rescadenţarea, existau la dosarul de credit rapoarte de evaluare din data de 28 august 2009, efectuate de un alt evaluator ANEVAR - RRRRR., pentru cele două imobile, în care valoarea de garanţie era 0, fiind garanţii de tip C., astfel:

Data

10 iunie 2008 QQQQQ.

28 august 2009 RRRRR.

Valoare

Val. piaţă

Val. garanţie

Val. piaţă

Val. garanţie

Imobil A

115.885

86.914

62.456

Imobil B

462.392

346.794

249.206

Evaluatorul RRRRR. a considerat că valoarea de garanţie pentru ambele imobile evaluate este 0, deoarece:

- Spaţiile comerciale sunt situate în com. Vâlcelele, cu o populaţie mai mică de 2.000 de locuitori;

- Imobilul este fără posibilitate de racordare la reţeaua de gaze, apă curentă, fosă septică şi curent electric;

- Clădirea cuprinde 4 spaţii comerciale din care 2 sunt nefolosite, unul este spaţiu comercial alimentar iar al patrulea spaţiu este închiriat CN Poşta Română.

În aceste condiţii, evaluatorul a considerat că proprietatea nu îşi poate menţine valoarea în timp, ceea ce conduce la o garanţie tip C - valoare 0.

Cu toate că se cunoştea opinia expertului, iar rapoartele de evaluare erau depuse la dosar, imobilele au fost luate în garanţie la aceeaşi valoare ca şi în data de 10 iunie 2008 (evaluarea iniţială). Mai mult de atât, nici de această dată nu s-a întocmit raport de evaluare pentru echipamentele şi utilajele luate în garanţie. În consecinţă acestora li s-a păstrat valoarea stabilită iniţial în 10 iunie 2008, fără să se ţină cont de deprecierile survenite în urma uzurii fizice şi morale.

La data de 11 septembrie 2009, s-a luat decizia de reactivare şi rescadenţare a creditului în sumă de 433.700 RON, cu o singură tragere, stabilindu-se rambursarea sumei în 2 rate, în perioada 31 august 2010 - 29 septembrie 2010.

Decizia de vot nr. x - 73 din 11 septembrie 2009 a aparţinut directorului executiv T.

La data de 22 septembrie 2009, s-a luat decizia de reactivare şi rescadenţare a creditului în sumă de 433.700 RON, cu o singură tragere, stabilindu-se rambursarea sumei în 2 rate, în perioada 31 august 2010 - 29 septembrie 2010.

Decizia de vot nr. x - 78 din 22 septembrie 2009 a aparţinut directorului executiv T.

La data de 7 octombrie 2009, s-a luat decizia de reactivare şi rescadenţare a creditului în sumă de 433.700 RON, cu o singură tragere, integrală la data de 30 septembrie 2009, stabilindu-se rambursarea sumei în 2 rate, în perioada 31 august 2010 - 29 septembrie 2010.

Decizia de vot nr. x - 85 din 7 octombrie 2009 a aparţinut directorului executiv T.

Prin această decizie se scade dobânda şi se adaugă la garanţii un imobil, proprietatea părinţilor inculpatului A. - VVVVV. şi UU., situat în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, având o valoare de evaluare de 53.304 RON.

La data de 20 octombrie 2009, s-a luat decizia de reactivare şi rescadenţare a creditului în sumă de 433.700 RON, cu o singură tragere, integrală la data de 20 octombrie 2009, stabilindu-se rambursarea sumei în 11 rate, (reeşalonare) în perioada 30 noiembrie 2009 - 30 septembrie 2010.

Referatul de credit nr. x/2009/86162 din data de 10 septembrie 2009 este întocmit de managerul de relaţii JJJJ.

Inculpatul O. semnează cererea de rescadenţare din data de 10 septembrie 2009.

Decizia de vot nr. x din 20 octombrie 2009, aparţine directorului executiv T.

Decizia de vot nr. x este dată de WWWWW. - supervizor din cadrul Direcţiei Managementul Riscului Retail. .

Deşi prin decizia de vot nr. x, aparţinând inculpatei T., s-a obţinut acordul pentru reeşalonarea creditului, supervizorul arată că structura garanţiilor cu risc scăzut şi gradul de acoperire cu garanţii nu respectă nivelul minim prevăzut de Norma Metodologică 13/2007; asociatul înregistrează sume restante în Centrala Riscului Bancar la ultima consultare. Prin urmare, solicită condiţii suplimentare pentru rescadenţare:

- societatea va derula prin B. minim 80% din totalul rulajului bancar;

- sumele împrumutate societăţii de către asociat nu vor retrase pe toată perioada de creditare, decât cu acordul băncii şi numai în condiţiile în care indicatorii economico-financiari şi serviciul datoriei vor fi corespunzători;

- societatea va asigura culturile agricole pentru anul agricol 2009 - 2010 împotriva tuturor riscurilor, la o valoare de minim 440.000 de RON, iar poliţa de asigurare va fi cesionată în favoarea B.

Totodată, prin aceeaşi decizie, supervizorul solicită sucursalei Călăraşi:

- să monitorizeze semestrial condiţia de rulaj şi lunar, comportamentul de plată;

- să reactiveze creditul numai după ce societatea va achita toate dobânzile şi comisioanele restante la momentul efectuării operaţiunii;

- să reactiveze linia de credit numai constituirea garanţiilor conform prezentei decizii;

- să identifice mijloacele fixe aduse în garanţie şi să efectueze demersurile necesare pentru înscrierea lor în Arhiva Electronică a Garanţiilor Reale Mobiliare;

- bunurile aduse în garanţie vor fi asigurate la o societate de asigurări agreată de bană, pe toată durata perioadei de creditare, iar poliţele de asigurare vor fi cesionate în favoarea B.;

La data de 29 septembrie 2009, B. prelungeşte plafonul pentru linia de credit aferentă cardului de credit B. Visa Electron nr. 113/14954 din 15 octombrie 2008 - în sumă de 35.000 RON.

Decizia de vot I (nr. 97 din 20 octombrie 2009), a fost luată de T. - Director executiv, iar decizia de vot II a fost luată de PPPPP. - Manager risc 2.

În cazul ambelor produse de credit, riscul de neplată fiind foarte mare, Decizia de vot II acordată de către un membru DMRR, a fost condiţionată prin multiple clauze contractuale şi clauze de monitorizare la nivel de sucursală, însă aceste clauze nu au fost respectate.

Fiind audiate cu privire la faptele reţinute în sarcina lor, inculpatele T. şi U. nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcină, declarând că au respectat întocmai normele de creditare.

Cu privire la excluderea SC III. SRL din grupul debitorului unic Y. & LLLLL., inculpatele T. şi U. au arătat că decizia a fost una corectă, motivată de următoarele aspecte:

- Începând cu luna iulie 2008, inculpatul O. devine unic asociat şi administrator al SC III. SRL, deci nu mai exista aceeaşi conducere;

- Nu era îndeplinită condiţia existenţei garanţiilor încrucişate întrucât SC Y. SRL garantează obţinerea creditului nr. x din data de 21 septembrie 2007 al SC III. SRL, dar SC III. SRL nu garantează pentru SC Y. SRL; A. şi I. au garantat creditele obţinute în 2008 de SC III. SRL în calitate de terţi;

- Între SC Y. SRL şi SC III. SRL, după schimbarea acţionariatului, nu au mai existat relaţii comerciale, aşadar nu mai era îndeplinită în 2008 condiţia existenţei unei interdependenţe comerciale.

Apărările acestora nu au fost primite, având în vedere, în principal, următoarele considerente:

- Şi după schimbarea acţionariatului, toţi membrii rămaşi în grupul debitorului unic Y. & LLLLL., respectiv SC Y. SRL, A. şi I. garantează creditele obţinute de SC III. SRL;

- Deşi SC III. SRL nu garantează la rândul ei obţinerea unor credite de către membrii grupului debitorului unic Y. & LLLLL., este evidentă interdependenţa comercială între aceste persoane fizice şi juridice; apărarea inculpatelor conform cărora intrarea în incapacitate de plată a garanţilor A. şi I. nu ar aduce atingere capacităţii de plată a SC III. SRL, a fost apreciată ca fiind lipsită de logică, atât timp cât, scopul instituirii garanţiilor a fost tocmai preluarea datoriilor de către garanţi în cazul înregistrării de probleme pentru SC III. SRL;

- Schimbarea acţionariatului SC III. SRL a fost determinată de intrarea în incapacitate de plată a SC Y. SRL, astfel că, făcând parte din grupul debitorului unic Y. & LLLLL., SC III. SRL nu ar mai fi fost eligibilă pentru obţinerea de credite bancare; acest aspect rezultă din declaraţia inculpatului A. ("Am înstrăinat SC III. SRL către O. întrucât SC III. SRL figura în grup de firme cu SC Y. SRL care intrase în incapacitate de plată. Datorită acestui lucru nici pe SC III. SRL nu se mai puteau obţine credite bancare") şi O. ("Prin anul 2008, A. mi-a propus să preiau SC III. SRL în calitate de unic asociat şi administrator. Acesta mi-a spus că el nu mai poate obţine credite bancare întrucât înregistrase restanţe, iar regulile bancare interziceau să mai primească alte credite, rugându-mă pe mine să figurez ca asociat şi administrator în această societate").Având în vedere acest aspect, garantarea creditelor obţinute de SC III. SRL de către membrii grupului debitorului unic Y. & LLLLL. ar fi trebuit să ridice semne de întrebare angajaţilor B.;

Toată activitatea desfăşurată de SC Y. SRL, SC III. SRL, A. şi I., astfel cum a fost prezentată mai sus, nu poate duce decât la concluzia că aceştia au reprezentat un singur debitor, cu o singură conducere şi un singur risc pentru bancă.

Astfel, deşi formal SC III. SRL şi-a schimbat acţionariatul şi conducerea, în fapt, activitatea firmei a fost condusă tot de A. şi I. Deşi aceştia nu mai aveau nicio calitate în firmă, ei s-au ocupat în continuare de purtarea discuţiilor cu angajaţii B., discutând încheierea şi prelungirea contractelor de creditare, întocmirea documentaţiei necesare dosarului de credit, O. prezentându-se la bancă doar în momentul semnării contractelor de credit.

Fiind audiat cu privire la acest aspect, A., la întrebarea procurorului:

"La B., cine discuta cu angajaţii băncii cu privire la încheierea contractelor de credit?", acesta a răspuns:

"În principal eu purtam aceste discuţii, soţia mea I. era persoana care ducea documentaţia necesară. Administratorii pe care i-am mai avut pe diferite firme se duceau la bancă doar la final, în momentul semnării contractelor. Ei nici nu se pricepeau să poarte astfel de discuţii profesionale, relative la activitatea de producţie. De această manieră s-a procedat şi după cesionarea SC III. SRL către O. Motivul pentru care am procedat la cesionarea societăţii a fost pentru ca aceasta să nu mai figureze în grupul de societăţi Y. & LLLLL., întrucât Y. figura în Centrala Riscurilor Bancare. Angajaţii B. nu mi-au pretins bunuri sau alte valori pentru scoaterea SC III. SRL din grup. Bănuiesc că motivul pentru care aceştia au scos SC III. SRL din grup şi au dat credite către această societate a fost pentru a se putea redresa activitatea economică în general. Doamna U. chiar m-a întrebat dacă prin creditele acordate SC III. SRL se poate redresa activitatea economică, eu răspunzându-i afirmativ."(declaraţia din data de 19 noiembrie 2015)

O. a declarat cu privire la acest aspect:" Din câte îmi amintesc am fost la B. în calitate de administrator al SC III. de 2 ori. De fiecare dată am fost însoţit de A. şi I. Din câte îmi amintesc la notariat am fost o singură dată însoţit de doamna I.

Precizez faptul că eu nu am negociat încheierea contractelor cu reprezentanţii B. Când mă prezentam la bancă toate documentele erau deja întocmite eu doar semnând ceea ce îmi era indicat. Astfel în momentul în care ajungeam la B. era întocmit contractul de credit, stabilită suma contractată şi toate celelalte clauze contractuale eu semnând acest contract precum şi contractele de garanţie prevăzute prin clauzele contractuale aspecte care de asemenea erau deja stabilite anterior.

Nici un angajat de la B. angrenat în procesul de aprobare a creditului nu a purtat nicio discuţie cu mine în calitate de administrator al societăţii cu privire la activitatea firmei, plan de afaceri sau orice alt aspect necesar a fi cunoscut pentru aprobarea unui credit. Toate aceste aspecte erau deja cunoscute, stabilite anterior prin discuţiile purtate de angajaţii băncii cu LLLLL.

Cu siguranţă angajatele B. au realizat faptul că eu sunt o simplă marionetă şi că A. şi I. sunt adevăraţii beneficiari ai creditelor, deoarece astfel cum am arătat mai sus eu am fost prezent doar la semnarea documentelor şi nu am purtat nicio discuţie cu acestea."

Faptul că I. era persoana care s-a ocupat de relaţia cu B. şi după preluarea societăţii de către O., rezultă şi din declaraţia martorului JJJJ., angajat al B.:

"În anul 2008 în B. Sucursala Călăraşi consilieri client micro eram eu cu U. În anul 2009 după pensionarea colegei mele U. am rămas consilieri clienţi micro eu şi cu RRRRRRRRRRRR. În anul 2009 au ajuns la scadenţă cele 3 credite obţinute de SC III. SRL de la B.

Personal am luat legătura din partea clientului SC III. SRL în primă fază cu solicitantul O. în calitate de administrator al societăţii. Ulterior întreaga documentaţie solicitată pentru credit fiind pusă la dispoziţie de I.

Am aflat de decizia direcţiei de risc care a condiţionat reeşalonarea creditului în valoare de 433.000 de RON de cesionarea veniturilor obţinute dintr-un contract de furnizare încheiat cu XXXXXX., condiţie care nu a fost acceptată de client, motiv pentru care nu s-a mai reeşalonat creditul, acesta intrând în restanţe. Ne-am înţeles cu clientul să returneze cât mai repede creditul. Îmi amintesc faptul că I. a fost foarte deranjată cu privire la acest aspect. Aceasta ne-a reproşat că a înţeles de la noi că nu ar fi nicio problemă cu privire la reeşalonare şi că dacă ar fi ştiut că se va respinge cererea nu ar mai fi făcut nişte cheltuieli destul de mari şi ar fi achitat creditul."

A. Sprijinirea grupului infracţional organizat:

În actul de sesizare se reţine faptul că cele două angajate B. au cunoscut cel puţin 3 dintre membrii grupului infracţional organizat (A., I. şi O.), au constatat modalitatea de acţionare a acestuia pe parcursul unei perioade îndelungate de timp (2006 - 2009), modul coordonat de atingere a scopului urmărit, constând în sprijinirea reciprocă a societăţilor comerciale între ele sau de către persoanele fizice prin împrumuturi reciproce, vânzarea-cumpărarea de utilaje între ele, garanţii încrucişate, schimbarea acţionariatului şi a conducerii societăţilor doar în fapt etc.

Relaţia angajatei T. cu membrii grupului infracţional organizat debutează în data de 06 septembrie 2006 când, prin cererea de tragere nr. x din 6 septembrie 2006, Y. SRL trage suma de 200.000 RON din facilitatea de credit multiprodus nr. 249 - pentru activitatea curentă.

Decizia de vot nr. x de aprobare a tranzacţiei pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare sau sezoniere de 200.000 de RON în cadrul facilităţii de credit multiprodus aprobat la nivelul plafonului de 850.000 de RON conform Contractului de credit nr. x din 24 august 2006 şi a Actului adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 aparţine directorului executiv al B. Sucursala Călăraşi - T.

Cererea de tragere din data de 28 august 2007, a sumei de 200.000 de RON din facilitatea de credit multiprodus acordată în baza Contractului nr. x din 24 august 2006 şi a Actului adiţional nr. x din 5 octombrie 2006, este semnată din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea SC Y. SRL de către I. - administratorul societăţii.

Prin Actul adiţional nr. x din 20 septembrie 2007 la facilitatea de credit multiprodus x din 24 august 2006 se stabileşte rambursarea creditului într-o singură tranşă în valoare de 405.000 RON, la data de 20 octombrie 2007. Actul adiţional este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea SC Y. SRL de către I. - administratorul societăţii.

Prin Actul adiţional nr. x din 16 mai 2008, contractul se modifică, în sensul că, obiectul contractului este acordarea unei facilităţi de credit multiprodus în sumă de 369.944,19 RON. Actul adiţional este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea SC Y. SRL de către I. - administratorul societăţii.

La data de 30 aprilie 2008, SC Y. SRL solicită sistarea liniei de credit în sumă de 245.000 RON şi eşalonarea la rambursare pe o perioadă de 12 luni.

În urma cererii, se întocmeşte o Notă nr. 7586 din 30 aprilie 2008 de către consilierul microîntreprinderi U., aprobată de directorul executiv T., prin care se constată:

- SC Y. SRL înregistrează la data analizei o expunere bancară în sumă de 6.279.160,48 RON din care o dobândă datorată în sumă de 51.133,03 RON;

- SC Y. SRL face parte din debitorul unic SC Y. SRL & LLLLL. SRL care înregistrează la data analizei o expunere bancară în sumă totală de 6.782.193,78 RON din care o dobândă datorată în sumă de 84.031,71 RON (dobânzi restante 52.445,69 RON):

- Începând cu 1 iunie 2007, societatea a înregistrat un comportament necorespunzător, înregistrând un serviciu al datoriei cu un maxim de 89 de zile; la data de 30 aprilie 2008, serviciul datoriei este de 41 de zile;

- Obligaţiile bancare aferente perioadei următoare de 12 luni, sunt în sumă totală de 608.245 RON;

Se decide aprobarea solicitării SC Y. SRL de sistare a liniei de credit în sumă de 245.000 RON şi eşalonarea la rambursare pe o perioadă de 12 luni, în trei rate a câte 80.000 de RON primele două rate şi 85.000 de RON ultima rată, rate scadente la datele de 28 noiembrie 2008, 30 ianuarie 2009 şi 20 aprilie 2009.

Cererea de modificare a liniei de credit din data de 24 aprilie 2008, este semnată din partea B. de către T. - directorul executiv retail şi U. - consilier client micro, iar din partea SC Y. SRL de către administratorul I.

În data de 31 august 2007, SC Y. prin Creditul de trezorerie nr. x din 31 august 2007, face o tragere de 200.000 RON din facilitatea de credit multiprodus acordat în baza Contractului nr. x din 34615/24 august 2006 (ROL 19).

Cererea de tragere a sumei de 200.000 de RON este semnată în calitate de administrator, de inculpata I., iar din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro.

La data de 21 septembrie 2007, SC III. SRL încheie Contractul de credit nr. x cu B., având ca obiect un credit pentru agricultură în valoare de 350.000 RON.

Contractul de credit este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro, din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul A., iar din partea garantului SC Y. SRL, de către administratorul I.

Contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor curente nr. x din 20 septembrie 2007 este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul A.

Contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra unor utilaje agricole proprietatea SC Y. SRL, este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea garantului SC Y. SRL, de către administratorul I.

Contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra unor utilaje agricole proprietatea SC III. SRL este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro iar din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul A.

La data de 30 iulie 2008, se încheie Actul Adiţional nr. x din A/30 iulie 2008 la Contractul de Credit nr. x din 21 septembrie 2007 prin care se stabileşte rambursare creditului în 3 rate. Şi acesta este semnat de aceleaşi persoane: din partea B. de către T. - director executiv retail şi U. - consilier client micro, din partea împrumutatului SC III. SRL de către administratorul A., iar din partea garantului SC Y. SRL, de către administratorul I.

În scopul rescadenţării din data de 31 iulie 2008 pentru data de 31 august 2009, consilierul micro U. întocmeşte Nota nr. x din 30 iulie 2008. Motivul invocat este faptul că nu a fost valorificată producţia de grâu din cauza preţurilor care se află sub preţurile de cost.

Cererea adresată B. de rescadenţare a creditului, este formulată de SC III. SRL în data de 24 iulie 2008 şi semnată de A., deşi, din data de 4 iulie 2008, administrator al acestei societăţi este O.

La data de 15 octombrie 2008, SC III. SRL obţine un card de credit B. Visa Electron prin Contractul nr. x din 14954/15 octombrie 2008 în sumă de 35.000 RON.

Referatul de credit a fost întocmit de U. iar Decizia de vot I (nr. 82 din 15 octombrie 2008) a fost luată de T. - Director executiv.

În Referatul de credit întocmit în data de 13 octombrie 2008, la capitolul Prognoza cash-flow-ului se arată că societatea nu are la acest moment posibilitatea rambursării tuturor ratelor şi dobânzilor la creditele bancare solicitate precum şi a ratelor şi dobânzilor la contractele de leasing în derulare.

Creditul a fost garantat cu garanţie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor deschise la B. şi fidejusiune acordată de A. şi I.

La data de 26 octombrie 2009, B. prelungeşte linia de credit nr. x din 20 octombrie 2008 - în sumă de 75.000 RON a SC III. SRL

Actul adiţional nr. x din 30 octombrie 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008 este semnat din partea B. de către T. - director executiv retail şi JJJJ. - consilier client micro, din partea SC III. SRL de către administratorul O., dar şi de către garanţii A., I., O. şi PPPP. Aceleaşi persoane au semnat şi Condiţiile generale- anexă la contract.

Decizia de vot nr. x (nr. x din 20 octombrie 2009) a fost dată de T.

Decizia de vot nr. x (nr. x din 26 octombrie 2009) a fost dată de PPPPP. - specialist de risc din cadrul Direcţiei Managementul Riscului Retail.

Prin decizie, specialistul de risc arată că asociatul înregistrează întârzieri mai mari de 30 de zile şi sume de peste 100 de RON şi întârzieri în Centrala Riscului Bancar. Prin urmare, solicită condiţii suplimentare pentru rescadenţare:

- societatea va derula prin B. minim 80% din totalul rulajului bancar;

- sumele împrumutate societăţii de către asociat nu vor retrase pe toată perioada de creditare, decât cu acordul băncii şi numai în condiţiile în care indicatorii economico-financiari şi serviciul datoriei vor fi corespunzători;

- societatea va asigura culturile agricole pentru anul agricol 2009 - 2010 împotriva tuturor riscurilor, şi va prezenta la bancă poliţa de asigurare din care să rezulte acest lucru;

Totodată, prin aceeaşi decizie, supervizorul solicită sucursalei Călăraşi:

- să monitorizeze semestrial condiţia de rulaj şi lunar, comportamentul de plată;

- să reactiveze creditul numai după ce societatea va achita toate dobânzile şi comisioanele restante la momentul efectuării operaţiunii;

Referatul de credit nr. x - 29 septembrie 2009 a fost întocmit de JJJJ. - Manager de relaţii, Decizia de vot I a fost luată de T. - Director executiv, iar decizia de vot II a fost luată de PPPPP. - Manager risc 2.

Condiţia prelungirii a fost suplimentarea garanţiilor cu fidejusiune acordată de O. (asociatul şi administratorul firmei) şi PPPP. Linia de credit nu a fost însă achitată când a ajuns la scadenţă, fiind trecută la restanţă din 14 octombrie 2010.

Probele indicate în actul de sesizare nu sunt de natură a confirma dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatele T. şi U. cunoşteau că inculpatul A. organizase un grup infracţional organizat, cu o structură ierarhică şi cu roluri prestabilite şi clar delimitate, singurul act material reţinut în sarcina lor fiind încheierea unor contracte de credit cu încălcarea normelor bancare şi încheierea altor contracte la care nu s-au constatat nereguli. Este adevărat că pentru comiterea acestei infracţiuni sub forma sprijinirii activităţii grupului infracţional, nu este necesar ca inculpatul să cunoască toţi membrii, întreaga structură sau activitate infracţională, însă, în cauză, inculpatele nu a avut legătură decât cu soţii LLLLL. şi cu inculpatul O. în mod formal (acesta se prezent doar pentru semnarea actelor) şi doar pentru încheierea acestor contracte, fără a exista indicii suplimentare că ar fi avut cunoştinţă că aceştia desfăşoară împreună cu alte persoane o amplă activitate infracţională.

13. Inculpatul R. i-a racolat pe V. şi W. -persoane fără posibilităţi materiale, administratori "de profesie" care, în schimbul unor sume modice de bani preiau doar scriptic societăţi comerciale cu datorii, transmiterea fictivă a părţilor sociale efectuându-se în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscală.

Aceste două persoane sunt "administratori de profesie", figurând în calitate de asociaţi şi/sau administratori în alte 8 societăţi comerciale: SSSSSSSS. SRL, FFF. SRL, UUUUUUUU. SRL, TT. SRL, TTTTTTTT. SRL, AAA. SRL, VVVVVVVV. SRL şi WWWWWWWW. SRL, în fapt fiind persoane fără locuinţă.

Astfel, R., după o înţelegere prealabilă cu inculpatul A. a luat legătura cu aceste două persoane care, în schimbul sumei de 500 de RON fiecare au acceptat să preia fictiv părţile sociale a două societăţi comerciale din grup ce fuseseră folosite în activitatea infracţională a grupului, respectiv SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL În baza acestei rezoluţii infracţionale, în data de 06 decembrie 2011, R., însoţit de I. s-a întâlnit cu V. şi cu W. la biroul notarial BNP LLLLLLLLL. situat pe str. x din mun. Călăraşi unde s-a ocupat personal de întocmirea formalităţilor de cesionare a celor două societăţi, după care a înmânat celor două persoane câte 500 de RON fiecare.

Tot inculpatul R. s-a ocupat în noiembrie 2010 de transmiterea fictivă a părţilor sociale ale SC AAA. SRL, societate preluată de inculpat în august 2010 de la inculpata J.

R. a înstrăinat societatea folosită în activitatea infracţională a grupului către V. şi MMMMMMMMM. zis NNNNNNNNN., acesta din urmă fiind cunoscut în localitate ca fiind o persoană cu probleme psihice.

Din probele administrate la dosar a rezultat faptul că W. şi V. acceptă cu ştiinţă preluarea de părţi sociale ale societăţilor comerciale "cu probleme".

Din probele administrate în cauză a mai rezultat şi faptul că aceiaşi W. şi V. au acceptat să figureze fictiv în calitate de acţionari ai SC FFF. SRL, societate declarată în mod fictiv cu sediul social în mun. Bucureşti în scopul sustragerii de la controalele financiar-fiscale.

Cu privire la aceste aspecte, inculpatul A. a declarat: " În anul 2011 am înfiinţat la Bucureşti SC FFF. SRL pe numele lui W. şi V., persoane găsite de R., motivul fiind evaziunea fiscală, respectiv ca bunurile să treacă prin mai multe societăţi, cu scopul de a nu se ajunge în urma verificărilor fiscale la firmele controlate de mine. (...)

În momentul cesionării părţilor sociale ale SC ZZ. SRL, TT. şi AAA. SRL, i-am dat de fiecare dată, deci în trei tranşe, lui R. câte 2000 de RON pentru a se ocupa de găsirea persoanelor folosite respectiv W., V. şi MMMMMMMMM. Îmi amintesc chiar că R. mi-a arătat un mesaj telefonic primit de la unul din W. sau V. în care aceştia spuneau "cumpărăm firme bubuite"."

Fiind audiaţi, inculpaţii W. şi V. au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor.

Inculpatul V. a precizat:

"Îl cunosc pe R. sub numele de OOOOOOOOO. de foarte mult timp. Eu ştiu despre el că era comisionar şi că se ocupa cu cereale.

Îl cunosc şi pe W., încă din copilărie şi pot spune că sunt amic cu acesta.

În urmă cu aproximativ 3 - 4 ani de zile, nu mai reţin cu exactitate, m-am întâlnit cu R. la magazinul PPPPPPPPP. din zona Orizont, ocazie cu care acesta mi-a spus că are o firmă pe care vrea să o înstrăineze. Acesta mi-a spus că îmi va da suma de 250 de RON dacă voi fi de acord să o preiau. L-am întrebat dacă pot avea probleme din cauza asta dar el mi-a spus să stau liniştit, că firma este deja în insolvenţă şi că urmează să se închidă. Am fost în aceste condiţii de acord cu propunerea sa. Totodată, acesta m-a întrebat dacă am vreo cunoştinţă care ar acceptat de asemenea să preia alături de mine această firmă, urmând ca şi această persoană să primească tot suma de 250 de RON.

Ştiam că şi W. este amărât şi are nevoie de bani şi i-am transmis cele spuse de R. Şi acesta a fost de acord să preia societatea respectivă. Îmi amintesc că numele acestei societăţi era SC AAA. SRL

A doua zi, împreună cu W., m-am deplasat la un notariat situat pe str. x din mun. Călăraşi unde ne-am întâlnit cu R. care mai era însoţit de o doamnă al cărei nume nu îl cunosc.

Precizez că doamna era măruntă de statură, şatenă, în vârstă de aproximativ 40 de ani. Actele erau pregătite în momentul în care am ajuns la notariat. R. ne-a invitat să intrăm în notariat unde am semnat mai multe documente pe care nu le-am citit.

După ce am ieşit din notariat R. ne-a înmânat fiecăruia suma de 250 de RON.

(...) Precizez faptul că R. a venit la mine de mai multe ori să preiau diferite societăţi comerciale eu fiind de acord de fiecare dată pentru că acesta mi-a promis că nu voi avea probleme cu legea.

De fiecare dată acesta îmi dădea 200 sau 250 de RON. Precizez că am fost de acord să preiau aceste societăţi pentru că aveam nevoie de bani.

De fiecare dată cu mine a mers şi W. Nu mai reţin exact despre câte societăţi comerciale a fost vorba, cred că în jur de 3 - 4.

După ce a fost arestat W. m-am gândit că a fost din cauza societăţilor comerciale preluate de la R. de aceea m-am întâlnit cu R. căruia i-am spus că W. a fost arestat. Acesta mi-a spus să nu-mi fac griji că a fost arestat din cu totul altă cauză."

Inculpatul W. a declarat:

"Precizez faptul că în cursul anului 2011, V., mi-a spus că a fost abordat de R., acesta din urmă având nevoie de două persoane pentru a prelua nişte societăţi comerciale. De fapt, iniţial, am înţeles că era vorba despre o singură societate comercială. Doar în momentul în care am fost chemat la audieri am aflat că, de fapt, am semnat pentru două societăţi comerciale - SC TT. SRL şi SC ZZ. SRL Pentru că aveam nevoie de bani, am acceptat propunerea lui R. de a prelua societatea. Acesta ne-a promis atât mie, cât şi lui V., suma de 500 de RON. Am întrebat dacă societatea are datorii şi mi s-a răspuns că nu are şi că se doreşte doar transferul ei. În ziua stabilită, m-am deplasat împreună cu V. şi cu R. la un birou notarial din Călăraşi, din câte îmi amintesc, a fost vorba despre B.N.P.LLLLLLLLL. unde atât eu, cât şi V. i-am înmânat buletinele lui R. Acesta ne-a dat 10 RON, spunându-ne să bem câte o cafea şi să ne întoarcem repede, el intrând singur în biroul notarial.

După circa 30 de minute, am revenit la biroul notarial unde eram aşteptaţi de R. Imediat am intrat în biroul notarului atât eu, cât şi V. şi am semnat mai multe seturi de documente, fără a le citi.

După ieşirea din biroul notarial, exemplarele documentelor semnate şi rămase la noi au fost luate de R. care ne-a şi înmânat cu această ocazie suma de 500 de RON fiecăruia dintre noi.

Pentru a face rost de bani am acceptat să apar în diferite societăţi comerciale, dar de fiecare data am întrebat dacă sunt probleme şi am acceptat să preiau societăţi doar în cazurile în care mi s-a spus că nu sunt probleme.

Nu am primit actele contabile, ştampile sau alte bunuri ale societăţii. (...)

Tot în cursul anului 2011, nu mai reţin cu exactitate data, tot împreună cu V. am devenit asociat în SC FFF. SRL, societate cu sediul în Bucureşti.

Îmi amintesc că împreună cu V. m-am întâlnit cu un tânăr pe care l-am recunoscut ca fiind S. care mai era însoţit de o femeie, aceeaşi femeie care a fost prezentă şi la cesionarea societăţilor SC TT. SRL şi SC ZZ. SRL

Precizez că eu nu ştiam cum se numesc societăţile care mi-au fost cesionate pentru că nu m-a interesat, ştiam că nu urma să mă ocup de activitatea lor.

Din câte îmi amintesc, tot la B.N.P. LLLLLLLLL. ne-am întâlnit, totul petrecându-se astfel cum am descris mai sus: am înmânat buletinele noastre celor două persoane, ulterior intrând în sediul biroului notarial unde actele erau deja întocmite, amândoi semnând documentele ce ne-au fost indicate fără a le citi. Nu am reţinut că societatea înfiinţată se numea SC FFF. SRL

După ce am ieşit din biroul notarial, am înmânat documentele băiatului care ne-a dat câte 300 de RON la fiecare în schimb.

Nu am desfăşurat niciodată niciun fel de activitate economică sau de altă natură pe aceste societăţi comerciale. Sunt o persoană fără posibilităţi materiale, care a încercat să câştige bani pentru traiul zilnic în modalităţi cât mai corecte, dar am fost păcălit de alte persoane care au profitat de situaţia mea materială precară şi de lipsa de educaţie şi m-au folosit pentru a scăpa ei de răspundere penală.

Precizez că nu am deţinut niciun moment actele contabile sau alte documente ale niciuneia dintre cele trei societăţi comerciale, nu am fost împuternicit în bancă şi nici nu am efectuat nicio operaţiune comercială pe seama acestor societăţi. (...)

Pentru înfiinţarea acestei societăţi pe numele meu şi al lui V. am fost căutaţi tot de către R. care ne-a spus că nu au alte persoane pe numele cărora să înfiinţeze societatea. (...)

Revin şi precizez că la notariat ne-a însoţit şi de această dată şi R. Acolo au mai fost şi femeia de care am arătat mai sus precum şi S. Nu mai reţin cine ne-a înmânat banii - cei 300 de RON, oricum a fost ori R. ori băiatul S. (...)

Alte persoane cunoscute în oraş m-au determinat să preiau şi acele societăţi cu care am avut apoi probleme cu autorităţile. Eu nu am beneficiat material de pe urma acestor societăţi ci am primit doar sume modice."

S-a considerat că din punct de vedere al încadrării juridice

I.1. Fapta inculpatului A. care a iniţiat constituirea, începând cu anul 2006, a unui grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave (înşelăciune în dauna instituţiilor bancare, evaziune fiscală, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene care au avut consecinţe deosebit de grave şi alte infracţiuni de natură economică), pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.

Repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracţional s-a făcut în funcţie de abilităţile specifice. Pe segmente de comportament infracţional, inculpatul A. este liderul incontestabil al grupării, secondat de soţia sa I. Acesta atrage în grupul infracţional organizat pe membrii apropiaţi ai familiei sale, dar şi persoane dependente financiar precum, L. şi K.

A. a fost cel care a imaginat schemele infracţionale - ajutat în acest sens şi de către ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat precum S. şi R. - şi le-a adus la îndeplinire personal sau prin intermediul celorlalţi membri ai grupului. A. conduce în mod direct activitatea societăţilor comerciale deţinute de grup, figurând în calitate de asociat şi/sau administrator în mai multe societăţi comerciale. Datorită problemelor pe care le întâmpină firmele, pentru menţinerea bonităţii acestora, s-a văzut nevoit să se retragă din prima linie, conducându-le, doar în fapt.

Săvârşirea a presupus o anumită organizare infracţională, o coordonare de atribuţii, o interdependenţă şi ritmicitate a actelor ilicite şi alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, în vederea realizării unui scop infracţional comun - obţinerea resurselor financiare prin inducerea în eroare a creditorilor (unităţi bancare, agenţi economici, autorităţi fiscale), sustragerea de la verificările financiar-fiscale, precum şi asigurarea produsului infracţional obţinut (prin rularea banilor prin conturile diferitelor societăţi comerciale controlate de grup şi disimularea, astfel, a originii ilicite a banilor) şi păstrarea unei părţi din bunurilor persoanelor fizice şi juridice implicate după începerea activităţii de executare silită iniţiate de creditori, prin activităţi frauduloase (instigare la fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă).

Nu s-a reţinut că iniţial inculpatul A. era singurul care făcea parte din grupul infracţional (astfel că nu ar fi fost îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii), întrucât pentru constituirea grupului au acţionat, încă de la început, sub coordonarea inculpatului A. şi alături de acesta I. şi J. Ulterior, pe parcursul duratei de existenţă a grupului, inculpatul A. a atras în structura grupului şi alte persoane, care au aderat sau au sprijinit grupul şi care au acţionat pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, în funcţie de rolul stabilit de liderul grupului. Instanţa a apreciat că pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca grupul infracţional să aibă o structură fixă pe toată durata de existenţă, fiind suficient ca la orice moment dat în structura acestuia să fie prezente cel puţin 3 persoane implicate în activitatea infracţională, condiţie îndeplinită în prezenta cauză.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. atât prin Rechizitoriul nr. x din 2014 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ - DIICOT, cât şi prin Rechizitoriul nr. x din 2015 al aceleiaşi unităţi de parchet, ce face obiectul cauzei nr. 489/116/2016 cu care a fost sesizat iniţial Tribunalul Călăraşi, reunită cu prezentul dosar. Astfel, în Rechizitoriul nr. x din 2015, s-a reţinut că fapta inculpatului A. care a iniţiat constituirea, începând cu anul 2006, a unui grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în vara anului 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) C. pen. Instanta a apreciat că este vorba de o singură infracţiune de constituire a unui grup organizat, ce a avut ca scop, printre altele, şi săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă, inculpaţii folosindu-se pentru a se înscrie la masa credală de înscrisuri falsificate, pentru care au fost trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. x din 2014.

2. Fapta inculpatului A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2009, folosindu-se de documente false, împreună cu I., J. şi O., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 1.479.618 RON şi 810.775 euro (acte materiale: Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; contract de credit multiprodus nr. x din 24 august 2006; Act adiţional nr. x din 5 octombrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006;

Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007; Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008), de a induce în eroare MM. prin încheierea Contractului de credit nr. x din 25 august 2009 în valoare de 180.000 RON, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în cuantum de 171.464,23 RON, în perioada 2011 - 2014, folosindu-se de documente false, a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 5.272.294 RON (acte materiale:

Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011 L; Act adiţional nr. x din 22 iulie 2011; Act adiţional nr. x din 9 mai 2014; Contract de credit nr. x din 25 noiembrie 2013; Contract de credit nr. x din 27 noiembrie 2013; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014;), în cursul anului 2012, folosindu-se de documente false, a indus în eroare D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012;

Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012), în perioada 2013-2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, folosindu-se de documente false, a indus în eroare E., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust (acte materiale: Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013; Act adiţional nr. x din 30 aprilie 2014), în perioada 2013 - 2014, induce în eroare F. SA în scopul de a obţine un folos patrimonial injust (15 acte materiale: contractele de leasing cu nr. x din 3 martie 2014, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 28 august 2013, x din 8 august 2013, x din 2 iulie 2013, x din 19 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013 şi x din 12 aprilie 2013), în perioada august 2010 - august 2013, a indus în eroare persoana vătămată SC G.

SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, producând persoanei vătămate SC G. SA un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru 7 infracţiuni de înşelăciune în concurs, având în vedere dispoz. art. 35 C. pen., potrivit cărora infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Curtea a apreciat ca se impunea reţinerea formei continuate a infracţiunii de înşelăciune, în condiţiile în care pluralitatea de subiect activ nu mai împiedică aplicarea art. 35 C. pen. (în raport de decizia CCR nr. 368/2017), având în vedere ca actele materiale de executare au fost comise la intervale de timp succesive, cu o modalitate similara de comitere, cu participarea membrilor grupului infracţional organizat, având ca subiect pasiv unităţi bancare sau de creditare, având drept scop obţinerea frauduloasă de resurse financiare, elemente de natura a indica o rezoluţie infracţională unică.

S-a apreciat că nu se poate reţine că nu sunt îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii pentru ca inculpatul nu a avut intenţia de a frauda unităţile bancare, scopul urmărit fiind doar acela de a procura lichidităţile necesare bunei desfăşurări a activităţii de producţie şi comerciale desfăşurate prin intermediul societăţilor sale şi fără a urmări un interes personal. Deşi este adevărat că în cea mai mare parte, banii obţinuţi prin aceste credite au fost folosite fie pentru desfăşurarea activităţii de producţie, fie pentru achitarea altor credite, contractate anterior, o situaţie financiară delicată nu este de natură a justifica şi exclude răspunderea penală pentru obţinerea de fonduri suplimentare prin folosirea de acte false, acţiune interzisă de dispoziţiile legale, independent de scopul ulterior în care sunt folosiţi banii astfel obţinuţi.

Conţinutul constitutiv al infracţiunii impune doar să existe scopul (indiferent dacă a fost sau nu atins) de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust (inculpatul a obţinut pentru societăţile comerciale pe care le controla sume de bani pe care nu le-ar fi obţinut dacă unităţile financiar-bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări) şi rezultatul producerii unei pagube persoanei vătămate.

Paguba produsă unităţilor financiar-bancare s-a considerat că este reprezentantă de suma obţinută de inculpaţi prin inducerea în eroare, sumă pe care nu ar fi obţinut-o sau cel puţin nu ar fi obţinut-o în aceleaşi condiţii dacă unităţile financiar-bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări. Infracţiunea de înşelăciune se consumă la momentul la care, prin inducerea în eroare, se încheie contractul de credit/de finanţare, acesta fiind şi momentul producerii pagubei în patrimoniul persoanei vătămate (care se micşorează cu suma pe care nu ar fi acordat-o dacă ar fi avut cunoştinţă de elementele reale ale situaţie împrumutatului).

Achitarea ulterioară a ratelor nu are relevanţă asupra existenţei infracţiunii, consumată deja anterior şi poate avea efect exclusiv cu privire la latura civilă (prejudiciul la care va fi îndreptăţită partea civilă se micşorează proporţional cu sumele achitate). Paguba nu se naşte în patrimoniul persoanei vătămate doar dacă împrumutatul nu îşi achită ratele, ci chiar din momentul încheierii contractului, ca urmare a faptului că remite o sumă de bani pe care nu ar fi remis-o dacă nu ar fi indusă în eroare. Prin urmare, chiar dacă la momentul încheierii contractelor, inculpatul ar fi avut intenţia de a achita ulterior ratele, acest aspect nu are relevanţă pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune, fiind suficient ca inculpatul să aibă reprezentarea faptului că obţine fonduri pe care nu le-ar fi obţinut dacă ar fi prezentat situaţia reală a societăţii comerciale, aspect confirmat în prezenta cauză.

Folosirea banilor în alt scop decât cel menţionat în contractul bancar nu a fost reţinută ca un act material al infracţiunii de înşelăciune (doar în cazul creditelor garantate din fondurile publice, ca o infracţiune separată, prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000), ci ca o activitate de natură a indica intenţia frauduloasă a inculpaţilor care nu au adus la cunoştinţa băncii la momentul încheierii contractului adevăratul scop urmărit.

Inculpatul a depus la dosar Sentinţa penală nr. 32 din 29 ianuarie 2013 a Judecătoriei Călăraşi prin care s-a respins plângerea formulată de A. împotriva Rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 813/P/2012 din 8 octombrie 2012 emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi. Instanţa a apreciat că această hotărâre nu are autoritate de lucru judecat cu privire la fapta de înşelăciune a persoanei vătămate CEC întrucât inculpatul a fost iniţial cercetat pentru inducerea în eroare a persoanei vătămate cu ocazia executării Contractului de credit nr. x din 25 august 2009 ca urmare a emiterii unor bilete la ordin fără acoperirea necesară la data scadenţei, în timp ce în prezentul dosar inculpatul este trimis în judecată pentru inducerea în eroare a persoanei vătămate la încheierea contractului de credit ca urmare a folosirii de documente false care atesta dreptul de proprietate asupra unor utilaje agricole aduse ca garanţii unităţii bancare şi în lipsa cărora aceasta nu ar fi acordat creditul sau cel puţin nu în aceleaşi condiţii. Instanţa a constatat reaua-credinţă a inculpatului care a depus la dosar doar hotărârea instanţei (din cuprinsul căreia nu rezultă situaţia de fapt cercetată anterior), mai ales în condiţiile în care inculpatul a formulat denunţ cu privire la fapta de luare de mită (constând în 20.000 de RON şi 6 tăuraşi) de către agentul KKK., care a cercetat această cauză, pentru a primi o soluţie favorabilă (cu privire la această faptă s-a dispus clasarea prin Ordonanţa nr. 239/P/2016 din 15 iunie 2016 a DNA, după cum rezultă din cuprinsul Ordonanţei nr. 329/P/2016 din 8 noiembrie 2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi).

3. Fapta inculpatului A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2014, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, garanţii în sumă de aprox. 11.592.439 RON, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.(acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la B., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006, - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 48,12% din Actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. 6 din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la E., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în sumă de 300.000 RON din Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013; garanţie în sumă de 300.000 RON din Actul adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare a creditului nr. x din 10 iunie 2013)

4. Fapta inculpatului A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2007-2013, a folosit cu rea-credinţă documente false şi inexacte având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 7.900.844 RON, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 8 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON; SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267)

Deşi documentele false au fost depuse în materialitatea lor de către administratorii societăţilor, inculpatul A. s-a reţinut că va răspunde în calitate de autor întrucât el este cel care controla în calitate de administrator de fapt activitatea efectivă a acestora.

Instanţa a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, chiar dacă proiectele au fost realizate, întrucât implică în esenţă o inducere în eroare a autorităţii contractante, prin folosirea unor înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare (vezi Decizia nr. 4/2016 pronunţată de ÎCCJ în soluţionarea recursului în interesul legii), legiuitorul incriminând fapta prin care inculpatul obţine fonduri europene pe baza unor documente care dacă ar fi fost reale, ar fi determinat autoritatea contractantă să constate că nu sunt îndeplinite condiţiile legale ale virării acestor sume către societatea solicitantă. Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete reprezintă o modalitate concretă de inducere în eroare a autorităţii publice care acordă finanţarea, având drept consecinţă aprobarea finanţărilor din fonduri publice a unei persoane care nu este îndreptăţită să le obţină întrucât, în fapt, nu îndeplineşte cerinţele de eligibilitate prevăzute de lege. Din această perspectivă s-a apreciat irelevantă realizarea ulterioară a proiectului, întrucât paguba produsă bugetului UE o reprezintă suma obţinută în mod fraudulos de societatea solicitantă, cu nerespectarea condiţiilor legale. De altfel, infracţiunea subzistă şi dacă banii nu au fost efectiv obţinuţi întrucât norma juridică include acest aspect în latura subiectivă a infracţiunii, respectiv în scop (astfel ca infracţiunea există indiferent dacă scopul este realizat sau nu, fiind suficient ca inculpatul să aibă reprezentarea sa). Prin urmare, paguba s-a considerat că este prezumată, fiind irelevant dacă fondurile obţinute în mod fraudulos au fost ori nu folosite conform destinaţiei. Astfel, chiar dacă proiectul pentru care a fost obţinută finanţarea a fost în totalitate respectat, neregularităţile privind maniera de obţinere aduc şi prezumţia absolută a unei pagube cauzate finanţatorului prin conduita inculpatului.

5. Fapta inculpatului A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006-2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Deşi inculpatul a arătat că virarea sumelor de bani în conturile altor societăţi, controlate, de asemenea, de el, nu a avut ca scop ascunderea originii ilicite a acestora, fiind, în fapt, vorba de plata unor operaţiuni comerciale reale, instanţa a apreciat că era vorba de operaţiuni comerciale fictive, atestate scriptic în scopul inducerii în eroare a creditorilor (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri aduse ca garanţii în vedere obţinerii de credite sau de fonduri europene sau pentru a diminua baza impozabilă în scopul sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor legal datorate), inculpatul având reprezentarea că prin efectuarea operaţiunilor de rulare a sumelor de bani obţinute în mod fraudulos ascunde şi originea ilictă a acestora.

Instanţa a constatat că activitatea inculpatului nu s-a rezumat la folosirea produsului infracţional, ci a beneficiat de sumele obţinute prin săvârşirea de infracţiuni de înşelăciune şi de evaziune fiscală după ce aceste sume au fost rulate prin conturile bancare a mai multor societăţi comerciale controlate în fapt de către inculpat şi pentru justificarea cărora s-au întocmit mai multe acte fictive (contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de împrumut- vezi file x din rechizitoriu), astfel încât, în concordanţă cu Decizia nr. 16/2016 a ÎCCJ - CCDCD, a apreciat că poate fi reţinută răspunderea penală a inculpatului pentru spălare de bani concomitent cu cea pentru infracţiunea predicat.

S-a reţinut că inculpatul va răspunde şi pentru această infracţiune în calitate de autor întrucât el este cel care controla în calitate de administrator de fapt activitatea efectivă a societăţilor comerciale prin conturile cărora erau rulate sumele de bani şi beneficiarul final al acestora.

6. Fapta inculpatului A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2008 - 2015, a transmis fictiv părţile sociale ale firmelor care înregistrau datorii către buget sau alţi creditori precum şi societăţi deţinute de grup şi aflate în relaţii comerciale fictive cu celelalte firme din grup, în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.(acte materiale: cesiunea SC GG. SRL în anul 2015; cesiunea SC ZZ. SRL în anul 2011; cesiunea SC TT. SRL în anul 2011; cesiunea SC AAA. SRL în anul 2010, SC DD. SRL şi SC QQ. SRL în 2015)

Potrivit acestui text legal, transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Pentru existenţa acestei infracţiuni s-a apreciat că nu este relevant dacă urmărirea penală a fost începută sau nu, sau dacă s-a pus sau nu în mişcare acţiunea penală împotriva acestei persoane, ci, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este relevant să existe o transmitere fictivă a părţilor sau a acţiunilor şi persoana care a efectuat cesionarea părţilor sociale sau a acţiunilor să fi săvârşit anterior o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii (Decizia nr. 938/2013 a ÎCCJ, secţia penală).

În speţă, din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul a efectuat cesionarea fictivă a părţilor sociale ale societăţilor după ce a acumulat datorii la bugetul consolidat al statului sau către alţi creditori şi aflate în relaţii comerciale fictive cu alte firme din grup, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

7. Fapta inculpatului A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada martie 2010 - 2015, în calitate de lider al grupului infracţional organizat a folosit societăţile comerciale din grup pentru a solicita rambursarea de TVA, drepturile de rambursare fiind stabilite cu rea-credinţă prin prezentarea de operaţiuni comerciale fictive cu alte societăţi comerciale din grup, cu scopul obţinerii fără drept de rambursări de la bugetul de stat, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale tentativei la săvârşirea infracţiunii de stabilire cu rea-credinţă a taxelor prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1), (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Potrivit acestui text legal, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Elementul material al laturii obiective constă într-o acţiune de stabilire cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor datorate bugetului general consolidat.

Cerinţele esenţiale ale laturii obiective presupun îndeplinirea cumulativă a unor condiţii prevăzute de lege, astfel:

- contribuabilul să aibă dreptul sau obligaţia de a calcula şi de a stabili impozitele, taxele sau a contribuţiile datorate bugetului general consolidat

- contribuabilul să obţină fără drept o sumă de bani sau o compensare a datoriilor sale cu sumele despre care susţine că i se cuvin a fi restituite de la buget.

Urmarea imediată a acestei infracţiuni constă în producerea unui prejudiciu pentru buget, fie prin rambursarea unei sume de bani de la buget, fie prin restituirea sumelor de bani plătite anterior, fie prin compensarea sumelor care în mod real nu sunt datorate contribuabilului cu alte datorii ale acestuia. Dacă această urmare nu se produce, stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor datorate rămâne în formă tentată, sancţionată ca atare de art. 8 alin. (3) din Legea nr. 241/2005.

În legătură cu evidenţa TVA, instanţa s-a apreciat că trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

- TVA deductibilă e constituită din sumele plătite cu titlu de TVA pentru produsele, mărfurile sau utilajele cu care contribuabilul s-a aprovizionat;

- TVA colectată este formată din totalul sumelor încasate cu titlu de TVA în urma vânzărilor făcute de contribuabil prin intermediul facturilor sau a bonurilor de la casa de marcat;

- diferenţa dintre TVA deductibilă, înregistrată la o firmă, şi TVA colectată, înregistrată la acelaşi contribuabil, o reprezintă TVA de plată- în situaţia în care TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată- sau TVA de recuperat- în situaţia în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată.

Toate aceste activităţi sunt evidenţiate la nivelul fiecărui contribuabil în Jurnalul de vânzări şi cumpărări, care este verificat întotdeauna de organele fiscale investite cu o cerere de rambursare de TVA, efectuarea controlului într-o asemenea situaţie fiind obligatorie. Simplul fapt că organul fiscal are obligaţia de a verifica dacă sumele solicitate de contribuabil sunt reale nu înlătură obligaţia prealabilă a contribuabilului de a o calcula cu bună-credinţă şi sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor sale şi a oricăror cereri adresate organului fiscal. În raport de aceste precizări, instanţa apreciază că textul legal se aplică şi în cazul societăţilor comerciale în situaţia solicitărilor de rambursare a TVA (apărarea inculpatului a invocat faptul că societatea comercială nu are dreptul sau obligaţia de a-şi calcula singur TVA-ul, aceasta revenind exclusiv organului fiscal).

Se pot distinge 3 faze în desfăşurarea activităţii infracţionale proprii acestei infracţiuni, fiecare având relevanţă penală:

1. o primă fază o constituie actele de pregătire căreia îi corespunde realizarea operaţiunilor pe baza cărora contribuabilul urmăreşte stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor datorate. Aceste fapte pot îndeplini conţinutul constitutiv al unor infracţiuni de evaziune fiscală, cum ar fi infracţiunea prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 21/2005, respectiv evidenţierea în actele contabile a unor cheltuieli cu operaţiuni fictive;

2. tentativa, a doua fază de desfăşurare a activităţii infracţionale, în care contribuabilul solicită rambursarea, restituirea sau compensarea, dar nu o obţine;

3. ultima fază este cea a infracţiunii consumate, în care contribuabilul a obţinut rambursarea sau compensarea realizată prin emiterea unei decizii de impunere.

Inculpatul a recunoscut săvârşirea acestei fapte, contestând doar cuantumul TVA, astfel cum a fost stabilit de organele fiscale şi de experţii contabili desemnaţi de instanţă, ca TVA de plată (Este adevărat că am formulat o cerere de rambursare TVA pentru 2.300.000 de RON din care 1.100.000 RON rezultau din facturi fictive, emise de MMMMMMMM., EEE. şi celelalte societăţi din grup. Pentru aceste facturi fictive, am întocmit şi nişte procese-verbale de recepţie pentru producţie, tot fictive, pe care le-am livrat acestor societăţi pentru a se compensa datoriile dintre noi.) Deşi inculpatul a solicitat rambursarea TVA, susţinând că TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, analiza documentelor financiar-contabile a concluzionat că TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată, astfel încât societatea are TVA de plată, sumă ce a fost inclusă în prejudiciul produs prin săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 lit. b), c) din Legea nr. 241/2005.

Instanţa a constatat că inculpaţii nu numai că au făcut acte de pregătire, înregistrând operaţiuni comerciale fictive, dar au şi solicitat rambursarea TVA, cerere care a fost respinsă întrucât în urma efectuării verificate de organul fiscal s-a constatat că societatea avea TVA suplimentar de plată şi a formulat plângeri penale împotriva reprezentanţilor societăţii. Prin urmare, întrucât urmarea imediată cerută de dispoziţiile legale - rambursarea sumei solicitate- nu s-a produs, fapta a rămas în formă tentată. Totodată, se constată că inculpaţii nu s-au limitat la a înregistra operaţiuni comerciale fictive ca acte pregătitoare, ci au formulat cereri de rambursare a TVA punând în executare o rezoluţie infracţională specifică infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 241/2005, ce a rămas fără rezultat din cauza unor împrejurări independente de voinţa inculpaţilor (apărarea inculpatului a invocat faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 241/2005, actele inculpaţilor fiind incluse în infracţiunea prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005).

Inculpatul a depus la dosar încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Călăraşi pronunţată în Dosarul nr. x din 2014 prin care s-a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul A. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi la data de 29 ianuarie 2014 prin care s-a dispus cu privire la infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 214/2005. Această hotărâre s-a apreciat că nu are autoritate de lucru judecat, întrucât judecătorul de cameră preliminară nu a analizat legalitatea şi temeinicia rezoluţiei atacate, plângerea fiind respinsă ca inadmisibilă. De altfel, din cuprinsul încheierii depuse nu a rezultat dacă situaţia de fapt avută în vedere de rezoluţia atacată este identică cu cea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în prezentul dosar.

8. Fapta inculpatului A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 30 iunie 2014 - 28 noiembrie 2014, în calitate de administrator de fapt al SC DD. SRL omite evidenţierea în actele contabile a sumei de 1.212.108 RON reprezentând dividende, cu scopul sustragerii de la plata sumei de 193.937 RON reprezentând impozit pe dividende, iar în perioada 2011 - 2014, în calitate de lider al grupului infracţional organizat, a înregistrat în evidenţele contabile ale SC AA. SRL, SC DD. SRL, SC TT. SRL, SC JJ. SRL şi SC FF. SRL, tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în valoare de aproximativ 2.305.000 de euro s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de de art. 9 alin. (1) lit. b), c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Deşi inculpatul a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni concurente de evaziune fiscală, instanţa a apreciat că în fapt este vorba de o singură infracţiune de evaziune fiscală, săvârşită prin 2 elemente alternative prevăzute de textul legal. Instanţa a avut în vedere Decizia nr. 25/2017 a ÎCCJ - CCDCD care a stabilit că acţiunile şi inacţiunile enunţate în art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care se referă la aceeaşi societate comercială, reprezintă variante alternative de săvârşire a faptei, constituind o infracţiune unică de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. În cauză, cu privire la SC DD. SRL inculpatul a omis evidenţierea sumei plătite cu titlu de dividende şi a înregistrat tranzacţii cu alte societăţi fictive din grup în scopul diminuării bazei impozabile, astfel încât urmează a se reţine o singură infracţiune de evaziune fiscală.

Deşi inculpatul a arătat că sumele de bani primite de la DD. nu au reprezentat dividende, ci un împrumut primit de la societate, instanţa a înlăturat această apărare care apare ca necredibilă în condiţiile în care societatea era controlată tot de către inculpat, administrator din data de 17 aprilie 2015, inculpata K. era subordonată în cadrul grupului inculpatului A., pretinsul împrumut a fost încheiat printr-un înscris sub semnătură privată, inculpatul nici nu îşi aminteşte dacă a restituit sau nu suma împrumutată, cerealele nu au fost achiziţionate, iar SC DD. SRL nu a făcut niciun demers prin care să solicite cantitatea de mărfuri sau restituirea banilor. Din punct de vedere fiscal, sumele ridicate din societate fără dovada efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, sunt asimilate cu plăţi de dividende pentru care societatea datorează impozit pe dividende, în conformitate cu prev. art. 7 pct. 12 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (în vigoare la momentul săvârşirii faptei).

Apărarea inculpatului a susţinut că această faptă nu poate fi o evaziune fiscală, întrucât în raport de declaraţiile depuse, autoritatea fiscală putea să deducă valoarea dividendelor în funcţie de cheltuieli şi venituri, având obligaţia de a stabili suma datorată cu titlu de impozit pe dividende. Instanţa a apreciat că obligaţia organelor fiscale de a verifica realitatea şi corectitudinea sumelor declarate de contribuabili nu înlătură obligaţia acestora de a înregistra fiecare operaţiune economico-financiară într-un document justificativ care stă la baza declaraţiilor depuse la autoritatea fiscală, ce stabileşte într-o primă etapă impozitele datorate în raport de sumele indicate în aceste declaraţii. Instanţa a constatat că sumele retrase din societate au fost descoperite de organele fiscale în urma efectuării controlului efectuat în vederea soluţionării decontului TVA aferent lunii februarie 2015, prin care societatea solicita rambursarea sumei de 223.552 de RON. Prin urmare, inculpaţii au omis a înregistra evidenţierea sumelor retrase ca dividende, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, fiind îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.

Pentru infracţiunea de evaziune fiscală, s-a reţinut că inculpatul va răspunde în calitate de autor, întrucât el este cel care controla în calitate de administrator de fapt activitatea efectivă a societăţilor comerciale şi dispunea cu privire la înregistrarea sau nu a operaţiunilor comerciale, reale sau fictive.

Inculpatul a recunoscut că a evidenţiat în parte cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, dar a contestat cuantumul sumelor datorare, astfel cum a fost stabilit de organele fiscale şi de experţii contabili desemnaţi de instanţă. Cuantumul diferit al sumelor datorate rezultă, pe de o parte ca urmare a faptului că inculpatul nu a pus la dispoziţia organelor fiscale documentele justificative, invocând distrugerea documentelor contabile ca urmare a unui incendiu şi imposibilitatea reconstituirii acestora ca urmare a perioadei foarte scurte, motiv pentru care s-a procedat la estimarea bazei de impunere conform art. 67 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi pe de altă parte, ca urmare a faptului că o mare parte din operaţiunile economice pretins realizate de inculpat prin intermediul societăţilor comerciale pe care le controla au fost apreciate de către instanţă ca fiind fictive, pentru motivele arătate în considerentele anterioare, la analiza situaţiei de fapt, astfel că nu puteau justifica cheltuieli în cuantumul invocat de către inculpat.

S-a apreciat că este adevărat că prin Sentinţa civilă nr. 1273 din 7 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII de contencios administrativ şi fiscal s-a admis în parte contestaţia formulată de SC AA. SRL împotriva deciziei de impunere a ANAF care a fost anulată pentru suma de 8.226.496 RON, reprezentând impozit pe profit şi 638.039 RON accesorii aferente impozitului pe profit şi pentru suma de 9.159.513 RON reprezentând TVA şi accesoriile aferente, dar această hotărâre nu este irevocabilă, iar în considerente s-a reţinut faptul că organul fiscal a refuzat să estimeze cheltuielile deductibile, respingând în totalitate de la deductibilitate toate cheltuielile făcute de societate, lipsind de esenţă tocmai procedura bazei de impunere, indicând ca posibilă sursă declaraţiile lunare privind obligaţiile de plată.

Instanţa a reţinut că nu pot fi avute în vedere cheltuielile efectuate cu achiziţionarea mărfii în raport de art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, potrivit cărora următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor.

Potrivit acestor dispoziţii legale, cheltuielile sunt deductibile doar dacă sunt însoţite fie de documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie de alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli. Or, cum inculpatul nu a prezentat documentele contabile, invocând distrugerea lor, în mod corect organele fiscale au procedat la estimarea bazei impozabile şi nu au avut în vedere cheltuielile care rezultă din declaraţiile date de reprezentanţii societăţii (şi nu din documentele justificative), cu atât mai mult cu cât instanţa penală a reţinut la analiza situaţiei de fapt că o parte din operaţiunile comerciale invocate au fost fictive (elemente pe care instanţa civilă nu le-a avut la dispoziţie la momentul evaluării situaţiei de fapt). De altfel, din cuprinsul raportului de expertiză contabilă a rezultat o sumă mult mai mică datorată bugetului de stat de SC AA. SRL ca urmare a activităţii de evaziune fiscală.

Simplul fapt că ANAF s-ar fi înscris la masa credală cu o sumă mai mică (la dosar nu a fost depus niciun înscris din care să rezulte că ANAF s-a înscris la masa credală, data la care s-a înscris sau izvorul creanţelor sale), nu a împiedicat instanţa penală a stabili prejudiciul din infracţiunea de evaziunea fiscală, astfel cum acesta a rezultat la momentul consumării infracţiunii, urmând ca în cazul laturii civile, dacă există o suprapunere a titlurilor executorii (decizia de impunere şi sentinţa penală), să poată fi invocat acesta aspect pe calea contestaţiei la executare.

9. Inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru că, în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2012 înfiinţează SC BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL, SC EEE. SRL, SC FFF. SRL, societăţi tip fantomă, deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti, faptă ce, în opinia acuzării, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Potrivit textului legal, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: (...) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Latura obiectivă a infracţiunii presupune două elemente cumulative: declararea fictivă a sediului social şi rezultatul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, cel de al doilea element având drept premisă existenţa unei astfel de verificări care a fost împiedicată ca urmare a imposibilităţii localizării sediului societăţii. Cele două elemente trebuie să privească aceeaşi societate comercială şi trebuie realizate cumulativ, chiar dacă, din punct de vedere cronologic, cronologic succesiv. S-a apreciat că textul legal nu indică sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale ca fiind un scop ce caracterizează latura subiectivă a infracţiunii, situaţie în care s-ar fi consumat indiferent dacă scopul era atins sau nu, ci ca parte a laturii obiective. În cazul acestei infracţiuni nu este suficient ca declararea sediului fictiv să fie făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, ci să se producă efectiv o sustragere de la o astfel de verificare.

Instanţa a constatat că în actul de sesizare s-a reţinut doar declararea fictivă a sediilor sociale, recunoscută, de altfel, de inculpat (acesta a precizat că a înfiinţat aceste societăţi comerciale pentru a le folosi în activitatea infracţională, iar sediile acestora au figurat pe durata existenţei şi folosirii lor la cabinetele de avocatură unde aveau declarate sedii provizorii în scopul înregistrării lor şi unde nu au desfăşurat niciun fel de activitate), menţinonându-se că această acţiune a fost făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale. De altfel, din analiza situaţiei de fapt a rezultat că la aceste societăţi nu s-a încercat efectuarea verificărilor financiare sau fiscale de către autorităţile fiscale, aceste verificări fiind făcute la celelalte societăţi controlate de grupul infracţional ce avea pretinse legături cu firmele fantomă. Elementele relevante pentru verificarea celorlalte societăţi au fost preluate de autorităţile fiscale din bazele de date aflate la dispoziţia acestora, fără a se încerca o verificare şi la sediul "firmelor fantomă".

Prin urmare, întrucât lipseşte situaţia premisă şi nu s-a produs rezultatul infracţiunii (nu a existat o verificare financiară sau fiscală şi prin urmare, nici o sustragere) s-a apreciat că fapta săvârşită de inculpat nu este prevăzută de legea penală, astfel că instanţa va dispune achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

10. Fapta inculpatului A. care, în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2014, induce în eroare H. SRL în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (acte materiale Contractele de vânzare-cumpărare nr. x din 14 august 2014 şi nr. y din 21 august 2014 şi actele de amânare a termenului de livrare).

Instanţa a apreciat că această faptă de înşelăciune nu poate fi inclusă în infracţiunea indicată la punctul 2, întrucât priveşte o societate comercială cu care SC AA. SRL a avut relaţii comerciale (nu unităţi bancare sau de creditare), iar modul de operare a fost diferit (inculpatul obţine plata preţului în proporţie de 90% în baza unui certificat de depozit fictiv obţinut în mod ilicit de la firma de survey şi pentru amânarea termenului de livrare remite bilete la ordin avalizate şi o scrisoare de garanţie emisă de societăţi controlate de el), elemente de natură a indică o rezoluţie infracţională distinctă de cea luată şi pusă în executare pentru obţinerea creditelor prin folosirea de acte false.

11. Fapta inculpatului A. care, în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2014 - 2015, a emis 9 file CEC, fără a avea la tras disponibil suficient sau cărora le lipsea unul din elementele lor esenţiale, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 constituie infracţiune fapta de a emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, precum şi fapta de a dispune altfel, în total sau în parte, de disponibilul avut după ce cecul a fost tras şi mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare.

Totodată, constituie infracţiune, potrivit art. 84 alin. (1) pct. 3 din aceeaşi lege, fapta de a emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale cerute de alin. (1) (denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu), alin. (2) (ordinul necondiţionat de a plăţi o anumită sumă de bani), alin. (3) (numele celui care trebuie să plătească - tras), alin. (5) (arătarea datei şi a locului emiterii) ale art. 1 şi art. 11 (referitor la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească semnătura trăgătorului).

Din analiza textelor de lege evocate a rezultat că faptele au fost incriminate prin aceeaşi normă, scopul fiind unul comun, respectiv asigurarea încrederii în folosirea filelor CEC ca instrumente de plată.

Spre deosebire de infracţiunile cu conţinut alternativ care, în esenţă, presupun existenţa mai multor modalităţi de săvârşire a faptei, infracţiunile cu conţinuturi alternative sunt acele infracţiuni în cazul cărora legiuitorul regrupează, sub aceeaşi denumire, două sau mai multe infracţiuni de sine stătătoare.

Delimitarea dintre infracţiunile cu conţinut unic, infracţiunile cu conţinut alternativ şi infracţiunile cu conţinuturi alternative prezintă importanţă sub aspectul efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multor variante alternative de comitere.

Astfel, în cazul infracţiunilor cu conţinut alternativ, modalităţile diferite, prevăzute în norma de incriminare, nu generează un concurs de infracţiuni, nu afectează unitatea infracţiunii. Dimpotrivă, în cazul infracţiunilor cu conţinuturi alternative, dacă se realizează mai multe dintre aceste conţinuturi, ne vom afla în prezenţa unui concurs de infracţiuni.

Raportând distincţiile teoretice, expuse anterior, la problema de drept incidentă în cauză, s-a apreciat că există o infracţiune unică de folosire a filelor CEC, şi nu prezenţa un concurs de infracţiuni, neputându-se reţine o infracţiune cu conţinuturi alternative, ci o infracţiune cu conţinut alternativ, variantele alternative de săvârşire a faptei fiind echivalente sub aspectul semnificaţiei lor penale.

La aceeaşi concluzie se ajunge şi prin interpretarea literală a textului, care reflectă, în mod neechivoc, intenţia legiuitorului de a stabili mai multe modalităţi alternative ale elementului material al infracţiunii unice în art. 84 alin. (1) din Legea nr. 59/1934, şi nu infracţiuni distincte.

Cu privire la această infracţiune, instanţa a constatat că unele file CEC au fot completate şi înmânate pentru a fi folosite ca instrument de plată şi unele au fost lăsate creditorilor ca garanţie în cazul în care plata aferentă contractelor încheiate nu era făcută în numerar sau prin ordin de plată, fără a completa elemente esenţiale ale CEC-ului şi fiind folosite ca instrument de credit. În raport de aceste elemente, instanţa a apreciat că această infracţiune a fost săvârşită prin variantele alternative prev. de art. 84 alin. (1) din Legea nr. 59/1934, astfel că se impune reţinerea unei singure infracţiuni şi nu a unui concurs de infracţiuni.

Deşi filele CEC au fost semnate de inculpata K., administratorul de drept al SC AA. SRL, s-a apreciat că inculpatul A. va răspunde în calitate de autor pentru această infracţiune întrucât el era administratorul de fapt al societăţii emitente, controlând în fapt toată activitatea acesteia şi dispunând emiterea filelor CEC.

12. Fapta inculpatului A. care, în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2015, a determinat cu intenţie, notarul public să, săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea unui număr de 6 contracte de împrumut fictive, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul A. s-a apreciat că va răspunde în calitate de autor pentru această infracţiune, întrucât a reprezentat SC QQ. SRL la încheierea contractului şi a dispus membrilor grupului organizat şi a solicitat notarului întocmirea lor, fără a aduce la cunoştinţa acestuia caracterul fictiv al actelor.

Înscrisurile au fost falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (între părţi nu a intervenit în fapt niciun act juridic de împrumut) şi au fost folosite în vedere producerii de consecinţe juridice, în scopul sustragerii unor bunuri folosite ca garanţii de la executarea silită, respectiv pentru înscrierea în mod fraudulos la masa credală a SC QQ. SRL şi SC DD. SRL.

13. Fapta inculpatului A. care, în calitate de lider al grupului infracţional organizat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2015 a întocmit înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, înscrisurile sunt falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (facturi fiscale sau ordine de compensare semnate de membrii grupului organizat, atestând operaţiuni comerciale fictive) sau prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii (facturi fiscale atestând cumpărarea de utilaje de la furnizori străini de grupul infracţional) şi folosite în vederea producerii de consecinţe juridice (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri folosite ca garanţii pentru obţinerea de credite, pentru a justifica transferuri de bani între societăţi sau retrageri de numerar sau pentru a diminua baza de impozitare).

Inculpatul va răspunde în calitate de autor pentru această infracţiune, deşi nu s-a stabilit dacă el însuşi a întocmit efectiv înscrisurile, întrucât el a dispus membrilor grupului organizat falsificarea acestora.

14. Fapta inculpatului A. care, în calitate de lider al grupului infracţional organizat, a folosit contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG., încheiat între inculpatul P. şi I., cunoscând că este fals, în vederea producerii de consecinţe juridice, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen.

Înscrisul falsificat a fost folosit în cadrul procedurii de executare silită desfăşurată în dosarul de executare silită nr. x din 2001 al BEJ JJJ., pentru trecerea bunurilor din proprietatea inculpatei I. în proprietatea SC AA. SRL, pentru a proteja bunurile în eventualitatea unei executări silite.

Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., încheiat între inculpatul L. şi SC QQ. SRL este folosit pentru înscrierea frauduloasă a sumei de 430.00 de RON la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi. Cum inculpatul este trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. x din 2015 pentru infracţiunea de bancrută frauduloasă, reţinându-se, printre altele, că a folosit acest contract pentru înscrierea frauduloasă la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, instanţa a apreciat că acest act material al infracţiunii de uz de fals este cuprins în elementul material al infracţiunii de bancrută frauduloasă, ce poate reprezintă în modalitatea prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. o formă specială de uz de fals. Prin urmare, pentru infracţiunea de uz de fals, instanţa a reţinut un singur act material, înlăturând dispoz. art. 35 C. pen. referitoare la forma continuată a infracţiunii.

15. Fapta inculpatului A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie-mai 2015, folosindu-se de documente false, a înscris fraudulos persoane fizice şi juridice membre a grupului infracţional organizat la masa credală a SC QQ. SRL şi SC AA. SRL, cu suma totală de 2.706.614,33 RON (aprox. 601.500 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Înscrierea salariaţilor la masa credală ca şi creditori ai SC QQ. SRL a fost făcută în urma ideii lui A. de a se micşora suma disponibilă pentru satisfacerea drepturilor adevăraţilor creditori. Inculpatul A., în calitate de reprezentant al SC QQ. SRL, a formulat la data de 15 aprilie 2015 cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC AA. SRL, cu suma de 431.432,33 RON, rezultată din factura fiscală nr. x din 2 februarie 2015, din această factură fiscală, rezultând faptul că SC QQ. SRL ar fi vândut către SC AA. SRL 1.443,33 tone porumb siloz. Totodată, inculpatul semnează şi depune la CC. Filiala Călăraşi pentru înscrierea în tabelul creditorilor SC QQ. SRL contractul de împrumut fictiv, autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., contract încheiat între inculpatul L. şi SC QQ. SRL prin împuternicitul A.

Prin folosirea de înscrisuri false, inculpatul înfăţişează datorii inexistente ale societăţilor din cadrul grupului intrate în insolvenţă, pentru recuperarea unor bunuri sau sume de bani din patrimoniul acestora, în scopul fraudării adevăraţilor creditori.

Cu privire la legea penală mai favorabilă inculpatului, instanţa a constatat că o parte din infracţiuni au fost epuizate după data de 1 februarie 2014, fiindu-le aplicabile dispoziţiile noul C. pen. şi legea specială în vigoare la acel moment (constituirea grupului infracţional organizat, înşelăciune în formă continuată, utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice, spălare de bani, transmitere fictivă a părţilor sociale, evaziune fiscală, emiterea de file CEC, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, bancrută frauduloasă). Ca urmare a dispoz. art. 10 din Legea nr. 187/2012, tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni este cel stabilit de legea nou întrucât o parte dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă). Totodată, instanţa a avut în vedere şi Decizia nr. 7/2016 a ÎCCJ- CCDCD, potrivit căreia în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din C. pen., în cazul pluralităţii de infracţiuni constând în săvârşirea unor infracţiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului C. pen., pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penală mai favorabilă - identificată ca fiind legea veche sau legea nouă -, iar pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legii penale noi, precum şi pentru tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni se va aplica legea nouă, conform art. 3 din C. pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. Prin urmare, pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 (fraudă cu fonduri europene, uz de fals), instanţa a apreciat că, în raport de limitele de pedeapsă şi de pedepsele concrete spre care se va orienta, legea mai favorabilă inculpatului este N. C. pen.

II.1. Fapta inculpatei I. care a constituit, începând cu anul 2006, un grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.

Repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracţional s-a făcut în funcţie de abilităţile specifice. Pe segmente de comportament infracţional, inculpatul A. este liderul incontestabil al grupării, secondat de soţia sa I. Acesta atrage în grupul infracţional organizat pe membrii apropiaţi ai familiei sale, dar şi persoane dependente financiar precum L. şi K.

S-a reţinut că I. a avut un rol determinant în grup, fiind secundul din conducerea acestuia. Inculpata se consulta cu soţul acesteia, A. ţinând-o la curent cu toate activităţile desfăşurate, se ocupă cu activitatea zilnică a afacerii precum ţinerea evidenţei banilor, a fluxului de numerar. Când vreun membru al grupului nu îl găseşte pe A., automat o contactează pe I. Aceasta dă indicaţii atât membrilor grupului infracţional organizat cât şi angajaţilor, în toate problemele, de la organizarea zilnică a activităţii până la a-i determina să se ascundă de organele de stat (ITM, ANAF) venite în control sau să nu acorde sprijin angajaţilor creditorilor veniţi la fermă pentru identificarea bunurilor gajate la ei. I. ţine legătura cu băncile şi cu celelalte persoane juridice creditoare şi participă la menţinerea acestora în eroare. Aceasta ţine evidenţa tuturor creditelor şi contractelor pe fiecare societate. Când A. sau alţi membri ai grupului nu îşi mai amintesc pe ce societate s-a obţinut un credit, o contactează pe inculpată. I. a figurat, în calitate de asociat şi/sau administrator, în mai multe societăţi deţinute de grupul infracţional organizat.

Săvârşirea a presupus o anumită organizare infracţională, o coordonare de atribuţii, o interdependenţă şi ritmicitate a actelor ilicite şi alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, în vederea realizării unui scop infracţional comun - obţinerea resurselor financiare prin inducerea în eroare a creditorilor (unităţi bancare, agenţi economici, autorităţi fiscale), sustragerea de la verificările financiar-fiscale, precum şi asigurarea produsului infracţional obţinut (prin rularea banilor prin conturile diferitelor societăţi comerciale controlate de grup şi disimularea, astfel, a originii ilicite a banilor) şi păstrarea unei părţi din bunurilor persoanelor fizice şi juridice implicate după începerea activităţii de executare silită iniţiate de creditori, prin activităţi frauduloase (instigare la fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă).

Nu s-a reţinut că iniţial inculpatul A. era singurul care făcea parte din grupul infracţional (astfel că nu ar fi fost îndeplinite condiţiile de exsistenţă ale infracţiunii), întrucât pentru constituirea grupului au acţionat, încă de la început, sub coordonarea inculpatului A. şi alături de acesta I. şi J. Ulterior, pe parcursul duratei de existenţă a grupului, inculpatul A. a atras în structura grupului şi alte persoane, care au aderat sau au sprijinit grupul şi care au acţionat pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, în funcţie de rolul stabilit de liderul grupului. Instanţa a apreciat că pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca grupul infracţional să aibă o structură fixă pe toată durata de existenţă, fiind suficient ca la orice moment dat în structura acestuia să fie prezent cel puţin 3 persoane implicate în activitatea infracţională, condiţie îndeplinită în prezenta cauză.

Deşi inculpatul A. a încercat să îşi asume întreaga răspundere pentru activitatea infracţională, susţinând că membrii familiei sale fie nu au ştiut, fie s-au simţit constrânşi să facă ceea ce el le spune ca urmare a autorităţii sale, instanţa a constatat că şi aceştia au acţionat voluntar şi conştient, având reprezentarea activităţii infracţionale la care au participat şi fără ca relaţia de familie cu liderul grupului să o poată justifica, iar autoritatea acestuia să îndeplinească condiţiile unei cauze de neimputabilitate (nu există probe că ceilalţi membri au acţionat fiind ameninţaţi cu un pericol grav care nu putea fi înlăturat în alt mod decât acceptând săvârşirea infracţiunilor).

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. atât prin Rechizitoriul nr. x din 2014 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ - DIICOT, cât şi prin Rechizitoriul nr. x din 2015al aceleiaşi unităţi de parchet, ce face obiectul cauzei nr. 489/116/2016 cu care a fost sesizat iniţial Tribunalul Călăraşi, reunită cu prezentul dosar. Astfel, în Rechizitoriul nr. x din 2015, s-a reţinut că fapta inculpatei I. care a constituit, începând cu anul 2006, un grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în vara anului 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) C. pen. Instanţa a apreciat că este vorba de o singură infracţiune de constituire a unui grup organizat, ce a avut ca scop, printre altele, şi săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă, inculpaţii folosindu-se pentru a se înscrie la masa credală de înscrisuri falsificate, pentru care au fost trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. x din 2014.

2. Faptele inculpatei I., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2009, folosindu-se de documente false, împreună cu A., J. şi O., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 1.479.618 RON şi 810.775 euro (acte materiale: Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; contract de credit multiprodus nr. x din 24 august 2006; Act adiţional nr. x din 5 octombrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007; Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie ), în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2012, a participat împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat la inducerea în eroare a D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust(acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012), în calitate de garant, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada august 2010 - august 2013, a indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, producând persoanei vătămate SC G. SA un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru 3 infracţiuni de înşelăciune în concurs, având în vedere dispoz. art. 35 C. pen., potrivit cărora infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Curtea a apreciat că se impunea reţinerea formei continuate a infracţiunii de înşelăciune, în condiţiile în care pluralitatea de subiect activ nu mai împiedică aplicarea art. 35 C. pen. (în raport de Decizia CCR nr. 368/2017), având în vedere ca actele materiale de executare au fost comise la intervale de timp succesive, cu o modalitate similara de comitere, cu participarea membrilor grupului infracţional organizat, având ca subiect pasiv unităţi bancare sau de creditare, având drept scop obţinerea frauduloasă de resurse financiare, elemente de natura a indica o rezoluţie infracţională unica.

S-a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii pentru că inculpata nu a avut intenţia de a frauda unităţile bancare, scopul urmărit fiind doar acela de a procura lichidităţile necesare bunei desfăşurări a activităţii de producţie şi comerciale desfăşurată prin intermediul societăţilor sale şi fără a urmări un interes personal. Deşi este adevărat că în cea mai mare parte, banii obţinuţi prin aceste credite au fost folosite fie pentru desfăşurarea activităţii de producţie, fie pentru achitarea altor credite, contractate anterior, o situaţie financiară delicată s-a apreciat că nu este de natură a justifica şi exclude răspunderea penală pentru obţinerea de fonduri suplimentare prin folosirea de acte false, acţiune interzisă de dispoziţiile legale, independent de scopul ulterior în care sunt folosiţi banii astfel obţinuţi.

Conţinutul constitutiv al infracţiunii impune doar să existe scopul (indiferent dacă a fost sau nu atins) de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust (inculpaţii au obţinut pentru societăţile comerciale pe care le controla sume de bani pe care nu le-ar fi obţinut dacă unităţile financiar-bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări) şi rezultatul producerii unei pagube persoanei vătămate.

Paguba produsă unităţilor financiar-bancare este reprezentantă de suma obţinută de inculpaţi prin inducerea în eroare, sumă pe care nu ar fi obţinut-o sau cel puţin nu ar fi obţinut-o în aceleaşi condiţii dacă unităţile financiar-bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări. Infracţiunea de înşelăciune se consumă la momentul la care, prin inducerea în eroare, se încheie contractul de credit/de finanţare, acesta fiind şi momentul producerii pagubei în patrimoniul persoanei vătămate (care se micşorează cu suma pe care nu ar fi acordat-o dacă ar fi avut cunoştinţă de elementele reale ale situaţie împrumutatului).

Achitarea ulterioară a ratelor nu are relevanţă asupra existenţei infracţiunii, consumată deja anterior şi poate avea efect exclusiv cu privire la latura civilă (prejudiciul la care va fi îndreptăţită partea civilă se micşorează proporţional cu sumele achitate). Paguba nu se naşte în patrimoniul persoanei vătămate doar dacă împrumutatul nu îşi achită ratele, ci chiar din momentul încheierii contractului, ca urmare a faptului că remite o sumă de bani pe care nu ar fi remis-o dacă nu ar fi fost indusă în eroare. Prin urmare, chiar dacă la momentul încheierii contractelor, inculpata ar fi avut intenţia de a achita ulterior ratele, acest aspect nu are relevanţă pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune, fiind suficient ca inculpata să aibă reprezentarea faptului că obţine fonduri pe care nu le-ar fi obţinut dacă ar fi prezentat situaţia reală a societăţii comerciale, aspect confirmat în prezenta cauză.

Folosirea banilor în alt scop decât cel menţionat în contractul bancar nu a fost reţinută ca un act material al infracţiunii de înşelăciune (doar în cazul creditelor garantate din fondurile publice, ca o infracţiune separată, prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000), ci ca o activitate de natură a indica intenţia frauduloasă a inculpaţilor care nu au adus la cunoştinţa băncii la momentul încheierii contractului adevăratul scop.

3. Fapta inculpatei I., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006-2014, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice, faptă prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la B., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006- Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 48,12% din Actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012)

4. Fapta inculpatei I., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2007 - 2013, împreună cu ceilalţi membri ai grupului organizat, a participat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave, faptă prevăzută de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 8 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON; SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267).

Instanţa a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, chiar dacă proiectele au fost realizate, întrucât implică în esenţă o inducere în eroare a autorităţii contractante, prin folosirea unor înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare (vezi Decizia nr. 4/2016 pronunţată de ÎCCJ în soluţionarea recursului în interesul legii), legiuitorul incriminând fapta prin care inculpatul obţine fonduri europene pe baza unor documente care dacă ar fi fost reale, ar fi determinat autoritatea contractantă să constate că nu sunt îndeplinite condiţiile legale ale virării acestor sume către societatea solicitantă. Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete reprezintă o modalitate concretă de inducere în eroare a autorităţii publice care acordă finanţarea, având drept consecinţă aprobarea finanţărilor din fonduri publice a unei persoane care nu este îndreptăţită să le obţină întrucât, în fapt, nu îndeplineşte cerinţele de eligibilitate prevăzute de lege. Din această perspectivă, este irelevantă realizarea ulterioară a proiectului întrucât paguba produsă bugetului UE o reprezintă suma obţinută în mod fraudulos de societatea solicitantă, cu nerespectarea condiţiilor legale. De altfel, infracţiunea subzistă şi dacă banii nu au fost efectiv obţinuţi întrucât norma juridică include acest aspect în latura subiectivă a infracţiunii, respectiv în scop (astfel ca infracţiunea există indiferent dacă scopul este realizat sau nu, fiind suficient ca inculpatul să aibă reprezentarea sa). Prin urmare, paguba este prezumată, fiind nerelevant dacă fondurile obţinute în mod fraudulos au fost ori nu folosite conform destinaţiei. Astfel, chiar dacă proiectul pentru care a fost obţinută finanţarea a fost în totalitate respectat, neregularităţile privind maniera de obţinere aduc şi prezumţia absolută a unei pagube cauzate finanţatorului prin conduita inculpatului.

5. Fapta inculpatei I., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Deşi inculpatul A. a arătat că virarea sumelor de bani în conturile altor societăţi, controlate, de asemenea, de el, nu a avut ca scop ascunderea originii ilicite a acestora, fiind, în fapt, vorba de plata unor operaţiuni comerciale reale, instanţa apreciază că era vorba de operaţiuni comerciale fictive, atestate scriptic în scopul inducerii în eroare a creditorilor (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri aduse ca garanţii în vedere obţinerii de credite sau de fonduri europene sau pentru a diminua baza impozabilă în scopul sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor legal datorate), inculpata I. având reprezentarea că prin efectuarea operaţiunilor de rulare a sumelor de bani obţinute în mod fraudulos ascunde şi originea ilicită a acestora. De altfel, aceasta avea acces la documentele justificative şi efectua plăţile online, prin intermediul token-urilor societăţilor din grup, aflate la dispoziţia sa şi a inculpatei K.

Instanţa a constatat că activitatea inculpaţilor nu s-a rezumat la folosirea produsului infracţional, ci au beneficiat de sumele obţinute prin săvârşirea de infracţiuni de înşelăciune şi de evaziune fiscală după ce aceste sume au fost rulate prin conturile bancare a mai multor societăţi comerciale controlate în fapt de către soţii LLLLL. şi pentru justificarea cărora s-au întocmit mai multe acte fictive (contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de împrumut- vezi file x rechizitoriu), astfel încât, în concordanţă cu Decizia nr. 16/2016 a ÎCCJ-CCDCD, a apreciat că poate fi reţinută răspunderea penală a inculpatei pentru spălare de bani concomitent cu cea pentru infracţiunea predicat.

6. Fapta inculpatei I., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2011, a transmis fictiv părţile sociale ale firmelor pe care le deţinea, în scopul sustragerii de la urmărirea penală, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. (acte materiale: cesiunea SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL).

Potrivit acestui text legal, transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Pentru existenţa acestei infracţiuni s-a apreciat că nu este relevant dacă urmărirea penală a fost începută sau nu, sau dacă s-a pus sau nu în mişcare acţiunea penală împotriva acestei persoane, ci, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este relevant să existe o transmitere fictivă a părţilor sau a acţiunilor şi persoana care a efectuat cesionarea părţilor sociale sau a acţiunilor să fi săvârşit anterior o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii (Decizia nr. 938/2013 a ÎCCJ, secţia penală).

În speţă, din probatoriul administrat a rezultat că inculpata a efectuat cesionarea fictivă a părţilor sociale ale societăţilor după ce a acumulat datorii la bugetul consolidat al statului sau către alţi creditori şi aflate în relaţii comerciale fictive cu alte firme din grup, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

7. Fapta inculpatei I., care, în cursul anului 2011, în calitate de administrator al SC TT. SRL, a înregistrat în evidenţele contabile ale societăţii tranzacţii fictive, declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în valoare de aproximativ 251.000 de euro, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen.

Inculpatul A. a recunoscut că o parte din operaţiunile înregistrate au fost fictive (aspect confirmat şi de raportul de expertiză contabilă), contestând doar cuantumul datoriilor bugetare, astfel cum a fost stabilit de organele fiscale şi de experţii contabili desemnaţi de instanţă. Totodată, în calitate de administrator, dar şi de persoană care avea acces la documentele contabile, ca şi la activitatea societăţii, inculpata I. a avut reprezentarea faptului că sunt înregistrate tranzacţii fictive în scopul diminuării bazei impozabile.

Cuantumul diferit al sumelor s-a reţinut că rezultă, pe de o parte ca urmare a faptului că inculpaţii nu au pus la dispoziţia organelor fiscale documentele justificative, invocând distrugerea documentelor contabile ca urmare a unui incendiu şi imposibilitatea reconstituirii acestora ca urmare a perioadei foarte scurte, motiv pentru care s-a procedat la estimarea bazei de impunere conform art. 67 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi pe de altă parte ca urmare a faptului că o mare parte din operaţiunile economice pretins realizate prin intermediul societăţilor comerciale pe care grupul le controla au fost apreciate de către instanţă ca fiind fictive, pentru motivele arătate în considerentele anterioare, la analiza situaţiei de fapt, astfel că nu puteau justifica o bază de impunere mai mică.

Instanţa a reţinut că nu pot fi avute în vedere cheltuielile efectuate cu achiziţionarea mărfii în raport de art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, potrivit cărora următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor.

Potrivit acestor dispoziţii legale, cheltuielile sunt deductibile doar dacă sunt însoţite fie de documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie de alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli. Or, cum inculpata nu a prezentat documentele contabile, invocând distrugerea lor, în mod corect organele fiscale au procedat la estimarea bazei impozabile şi nu au avut în vedere cheltuielile care rezultă din declaraţiile date de reprezentanţii societăţii (şi nu din documentele justificative), cu atât mai mult cu cât instanţa penală a reţinut la analiza situaţiei de fapt că o parte din operaţiunile comerciale invocate au fost fictive.

Săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală s-a apreciat că este imputabilă persoanelor care au atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice întrucât acestea au controlul asupra situaţiei de fapt şi de drept relevante fiscal a persoanei juridice, contribuabilul care datorează taxe şi impozite. Efectuarea unei operaţiuni sau realizarea unui venit este atribuţia reprezentantului legal al persoanei juridice - administrator, preşedinte, director executiv-, iar evidenţierea în sensul legii penale nu presupune simpla înregistrare a operaţiunii, ci evidenţierea acesteia în scopul de a produce efectele juridice proprii acestei operaţiuni, de drept comercial, fiscal, etc. Astfel, subiect activ al acestei infracţiuni nu este doar persoana fizică ce are atribuţii ce privesc evidenţierea în documentele contabile oficiale a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate, ci persoana obligată să conducă evidenţe financiar-contabile, în sensul Legii nr. 82/1991, contribuabilul şi deci, reprezentantul său legal, în temeiul art. 70, art. 72, art. 144 din Legea nr. 31/1990.

Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 241/2005 contribuabil este orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat.

Potrivit art. 22 din C. proc. fisc. , prin obligaţii fiscale, se înţelege:

a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

d) obligaţia de a plăti dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii;

e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă;

f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale.

Cum reglementarea evaziunii fiscale sancţionează neîndeplinirea acestor obligaţii, este firesc ca subiect activ al infracţiunii să fie subiectul căruia îi revin aceste obligaţii, contribuabilul care datorează taxe şi impozite, administratorul său răspunzând în temeiul dispoz. din Legea nr. 31/1990 menţionate mai sus.

De altfel, art. 6 din Legea nr. 82/1991 prevede că orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ, iar documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz. Prin urmare, administratorul, care are atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice, pe care o reprezintă în raport cu terţii la încheierea actelor juridice, are obligaţia întocmirii documentului justificativ (actul juridic încheiat), în baza căruia se face înregistrarea în contabilitate şi va răspunde pentru înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive.

8. Inculpata I. a fost trimisă în judecată pentru că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2012 a participat la înfiinţarea SC BBB. SRL, SC EEE. SRL şi SC FFF. SRL, societăţi tip fantomă, deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti, ce în opinia acuzării s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Potrivit textului legal, constituie infracţiuni de evaziune fiscala şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: (...) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Latura obiectivă a infracţiunii presupune două elemente cumulative: declararea fictivă a sediului social şi rezultatul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, cel de al doilea element având drept premisă existenţa unei astfel de verificări care a fost împiedicată ca urmare a imposibilităţii localizării sediului societăţii. Cele două elemente trebuie să privească aceeaşi societate comercială şi trebuie realizate cumulativ, chiar dacă, din punct de vedere cronologic, succesiv. Textul legal nu indică sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale ca fiind un scop ce caracterizează latura subiectivă a infracţiunii, situaţie în care s-ar fi consumat indiferent dacă scopul era atins sau nu, ci ca parte a laturii obiective. În cazul acestei infracţiuni nu este suficient ca declararea sediului fictiv să fie făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, ci să se producă efectiv o sustragere de la o astfel de verificare.

Instanţa a constatat că în actul de sesizare se reţine doar declararea fictivă a sediilor sociale, recunoscută, de altfel, de inculpatul A. (acesta a precizat că a înfiinţat aceste societăţi comerciale pentru a le folosi în activitatea infracţională, iar sediile acestora au figurat pe durata existenţei şi folosirii lor la cabinetele de avocatură unde aveau declarate sedii provizorii în scopul înregistrării lor şi unde nu au desfăşurat niciun fel de activitate), menţionându-se că această acţiune a fost făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale. De altfel, din analiza situaţiei de fapt a rezultat că la aceste societăţi nu s-a încercat efectuarea verificărilor financiare sau fiscale de către autorităţile fiscale, aceste verificări fiind făcute la celelalte societăţi controlate de grupul infracţional ce aveau pretinse legături cu firmele fantomă. Elementele relevante pentru verificarea celorlalte societăţi au fost preluate de autorităţile fiscale din bazele de date aflate la dispoziţia acestora, fără a se încerca o verificare şi la sediul "firmelor fantomă".

Prin urmare, întrucât lipseşte situaţia premisă şi nu s-a produs rezultatul infracţiunii (nu a existat o verificare financiară sau fiscală şi prin urmare, nici o sustragere), fapta săvârşită de inculpată nu este prevăzută de legea penală, astfel că instanţa va dispune achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

9. Fapta inculpatei I. care, la data de 20 ianuarie 2011, a determinat cu intenţie, notarul public să, săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea contractului de împrumut fictiv, autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG., s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

Înscrisul a fost falsificat prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (între părţi nu a intervenit în fapt niciun act juridic de împrumut) şi a fost folosit în vedere producerii de consecinţe juridice, în scopul sustragerii unor bunuri folosite ca garanţii de la executarea silită (prin punerea în executare a titlului de către împrumutătorul P., bunurile au fost adjudecate în cadrul unei licitaţii publice trucate de către SC AA. SRL reprezentată de K., deşi făceau obiectul unor garanţii constituite în favoare creditorului SC G. SA).

10. Fapta inculpatei I. care, în perioada 2006 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, înscrisurile sunt falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (facturi fiscale sau ordine de compensare semnate de membrii grupului organizat, atestând operaţiuni comerciale fictive) sau prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii (facturi fiscale atestând cumpărarea de utilaje de la furnizori străini de grupul infracţional) şi folosite în vederea producerii de consecinţe juridice (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri folosite ca garanţii pentru obţinerea de credite, pentru a justifica transferuri de bani între societăţi sau retrageri de numerar sau pentru a diminua baza de impozitare).

11. Fapta inculpatei I. care, în cursul anului 2011 a folosit contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG. - înscris autentic neconform cu realitatea, în vederea producerii de consecinţe juridice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

Deşi această infracţiune este inclusă dintr-o eroare de dactilografiere în încadrarea juridică a inculpatei J. (care nu a avut nicio participaţie cu privire la folosirea acestui înscris fals), dar cu păstrarea numelui inculpatei I., din situaţia de fapt şi din dispozitivul rechizitoriului rezultă că inculpata a fost trimisă în judecată şi pentru această infracţiune.

Înscrisul falsificat a fost folosit în cadrul procedurii de executare silită desfăşurată în dosarul de executare silită nr. x din 2001 al BEJ JJJ., pentru trecerea bunurilor din proprietatea inculpatei I. în proprietatea SC AA. SRL, pentru a proteja bunurile în eventualitatea unei executări silite.

12. Fapta inculpatei I., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie-mai 2015, a ajutat membrii grupului infracţional organizat pentru înscrierea frauduloasă de creanţe în tabelul creditorilor SC QQ. SRL şi SC AA. SRL cu suma totală de 2.706.614,33 RON (aprox. 601.500 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 48 alin. (1) raportat la art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpata I. împreună cu soţul ei - A. s-au ocupat în fapt de întocmirea documentaţiei necesare şi depunerea acesteia la dosarele de insolvenţă ale SC AA. SRL şi SC QQ. SRL şi de formalităţile necesare înscrierii frauduloase la masa credală.

Prin folosirea de înscrisuri false, inculpata înfăţişează datorii inexistente ale societăţilor din cadrul grupului intrate în insolvenţă, pentru recuperarea unor bunuri sau sume de bani din patrimoniul acestora, în scopul fraudării adevăraţilor creditori

Cu privire la legea penală mai favorabilă inculpatei, instanţa a constatat că o parte din infracţiuni au fost epuizate după data de 1 februarie 2014, fiindu-le aplicabile dispoziţiile noul C. pen. şi legea specială în vigoare la acel moment (constituirea grupului infracţional organizat, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, bancrută frauduloasă, utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice). Ca urmare a dispoz. art. 10 din Legea nr. 187/2012, tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni este cel stabilit de legea nouă, întrucât o parte dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă. Totodată, instanţa a avut în vedere şi Decizia nr. 7/2016 a ÎCCJ- CCDCD, potrivit căreia în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din C. pen., în cazul pluralităţii de infracţiuni constând în săvârşirea unor infracţiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului C. pen., pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penală mai favorabilă - identificată ca fiind legea veche sau legea nouă -, iar pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legi

Astfel, înscrisurile sunt falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (facturi fiscale sau ordine de compensare semnate de membrii grupului organizat, atestând operaţiuni comerciale fictive) sau prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii (facturi fiscale atestând cumpărarea de utilaje de la furnizori străini de grupul infracţional) şi folosite în vederea producerii de consecinţe juridice (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri folosite ca garanţii pentru obţinerea de credite, pentru a justifica transferuri de bani între societăţi sau retrageri de numerar sau pentru a diminua baza de impozitare).

11. Fapta inculpatei I. care, în cursul anului 2011 a folosit contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG. - înscris autentic neconform cu realitatea, în vederea producerii de consecinţe juridice, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

Deşi această infracţiune este inclusă dintr-o eroare de dactilografiere în încadrarea juridică a inculpatei J. (care nu a avut nicio participaţie cu privire la folosirea acestui înscris fals), dar cu păstrarea numelui inculpatei I., din situaţia de fapt şi din dispozitivul rechizitoriului a rezultat că inculpata a fost trimisă în judecată şi pentru această infracţiune.

Înscrisul falsificat a fost folosit în cadrul procedurii de executare silită desfăşurată în Dosarul de executare silită nr. x din 2001 al BEJ JJJ., pentru trecerea bunurilor din proprietatea inculpatei I. în proprietatea SC AA. SRL, pentru a proteja bunurile în eventualitatea unei executări silite.

12. Fapta inculpatei I., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie-mai 2015, a ajutat membrii grupului infracţional organizat pentru înscrierea frauduloasă de creanţe în tabelul creditorilor SC QQ. SRL şi SC AA. SRL cu suma totală de 2.706.614,33 RON (aprox. 601.500 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 48 alin. (1) raportat la art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpata I. împreună cu soţul ei - A. s-au ocupat în fapt de întocmirea documentaţiei necesare şi depunerea acesteia la dosarele de insolvenţă ale SC AA. SRL şi SC QQ. SRL şi de formalităţile necesare înscrierii frauduloase la masa credală.

Prin folosirea de înscrisuri false, inculpata înfăţişează datorii inexistente ale societăţilor din cadrul grupului intrate în insolvenţă, pentru recuperarea unor bunuri sau sume de bani din patrimoniul acestora, în scopul fraudării adevăraţilor creditori.

Cu privire la legea penală mai favorabilă inculpatei, instanţa a constatat că o parte din infracţiuni au fost epuizate după data de 1 februarie 2014, fiindu-le aplicabile dispoziţiile noul C. pen. şi legea specială în vigoare la acel moment (constituirea grupului infracţional organizat, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, bancrută frauduloasă, utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice). Ca urmare a dispoz. art. 10 din Legea nr. 187/2012, tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni s-a apreciat că este cel stabilit de legea nouă întrucât o parte dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă. Totodată, instanţa va avea în vedere şi Decizia nr. 7/2016 a ÎCCJ - CCDCD, potrivit căreia în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din C. pen., în cazul pluralităţii de infracţiuni constând în săvârşirea unor infracţiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului C. pen., pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penală mai favorabilă - identificată ca fiind legea veche sau legea nouă -, iar pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legii penale noi, precum şi pentru tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni se va aplica legea nouă, conform art. 3 din C. pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. Prin urmare, pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 (înşelăciune, fraudă cu fonduri europene, transmitere fictivă de părţi sociale, fals intelectual, uz de fals), instanţa a apreciat că în raport de limitele de pedeapsă, legea mai favorabilă inculpatei este N. C. pen., iar pentru infracţiunea de evaziune fiscală, faţă de limitele de pedeapsă mai mici (4 - 10 ani faţă de 7 - 15 ani), legea penală mai favorabilă este legea nr. 241/2005 în forma anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013 şi C. pen. din 1968.

III.1. Fapta inculpatei J. care a constituit, începând cu anul 2006, un grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.

Inculpata, sora lui A., a participat, începând cu anul 2006, la constituirea grupului infracţional organizat, grup care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, respectiv, înşelăciune în dauna instituţiilor bancare, evaziune fiscală, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene care au avut consecinţe deosebit de grave şi alte infracţiuni de natură economică.

J. face parte din palierul II al grupului infracţional organizat. Aceasta a avut o participare neîntreruptă în grup, de la înfiinţare şi până la destructurare. J. îşi desfăşoară activitatea de zi cu zi în cadrul fermei din com. Vâlcelele, ocupându-se îndeaproape de activitatea acesteia. În această calitate, J. deţine ştampilele tuturor societăţilor comerciale deţinute de grup pentru a putea încheia facturi fiscale şi alte documente financiar-contabile şi este la curent cu mişcările de bunuri între societăţi. În calitate de soră a inculpatului A., aceasta nu este ocolită, iar A. o ţine la curent cu activitatea grupului. Cu J. ţine legătura şi inculpata I. pentru a o avertiza cu privire la controalele organelor de stat. Nu există vreo latură a activităţii grupului care să fie ţinută ascunsă de inculpata J. Totodată, inculpata a figurat, în calitate de asociat şi/sau administrator, în mai multe societăţi deţinute de grupul infracţional organizat.

Deşi inculpata a invocat faptul că a semnat documentele solicitate de A., fără a avea cunoştinţă de conţinutul sau scopul folosirii lor, interceptările convorbirilor din cauză, poziţia acesteia în cadrul grupului infracţional, precum şi actele materiale săvârşite de aceasta s-a apreciat că sunt de natură a indica participaţia activă a acesteia, voluntară şi conştientă, inculpata având reprezentarea acţiunilor sale licite şi a rezultatelor produse.

Săvârşirea a presupus o anumită organizare infracţională, o coordonare de atribuţii, o interdependenţă şi ritmicitate a actelor ilicite şi alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, în vederea realizării unui scop infracţional comun - obţinerea resurselor financiare prin inducerea în eroare a creditorilor (unităţi bancare, agenţi economici, autorităţi fiscale), sustragerea de la verificările financiar-fiscale, precum şi asigurarea produsului infracţional obţinut (prin rularea banilor prin conturile diferitelor societăţi comerciale controlate de grup şi disimularea, astfel, a originii ilicite a banilor) şi păstrarea unei părţi din bunurilor persoanelor fizice şi juridice implicate după începerea activităţii de executare silită iniţiate de creditori, prin activităţi frauduloase (instigare la fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă).

Nu se poate reţine că iniţial inculpatul A. era singurul care făcea parte din grupul infracţional (astfel că nu ar fi fost îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii), întrucât pentru constituirea grupului au acţionat, încă de la început, sub coordonarea inculpatului A. şi alături de acesta I. şi J. Ulterior, pe parcursul duratei de existenţă a grupului, inculpatul A. a atras în structura grupului şi alte persoane, care au aderat sau au sprijinit grupul şi care au acţionat pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, în funcţie de rolul stabilit de liderul grupului. Instanţa a apreciat că pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca grupul infracţional să aibă o structură fixă pe toată durata de existenţă, fiind suficient ca la orice moment dat în structura acestuia să fie prezent cel puţin 3 persoane implicate în activitatea infracţională, condiţie îndeplinită în prezenta cauză.

Deşi inculpatul A. a încercat să îşi asume întreaga răspundere pentru activitatea infracţională, susţinând că membrii familiei sale fie nu au ştiut, fie s-au simţit constrânşi să facă ceea ce el le spune ca urmare a autorităţii sale, instanţa a constatat că şi aceştia au acţionat voluntar şi conştient, având reprezentarea activităţii infracţionale la care au participat şi fără ca relaţia de familie cu liderul grupului să o poată justifica, iar autoritatea acestuia să îndeplinească condiţiile unei cauze de neimputabilitate (nu există probe că ceilalţi membri au acţionat fiind ameninţaţi cu un pericol grav care nu putea fi înlăturat în alt mod decât acceptând săvârşirea infracţiunilor).

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. atât prin Rechizitoriul nr. x din 2014 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ - DIICOT, cât şi prin Rechizitoriul nr. x din 2015 al aceleiaşi unităţi de parchet, ce face obiectul cauzei nr. x/116/2016 cu care a fost sesizat iniţial Tribunalul Călăraşi, reunită cu prezentul dosar. Astfel, în Rechizitoriul nr. x din 2015, s-a reţinut că fapta inculpatei J. care a constituit, începând cu anul 2006, un grup infracţional organizat care a acţionat concertat, cu o activitate neîntreruptă până în vara anului 2015, grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) C. pen. Instanţa a apreciat că este vorba de o singură infracţiune de constituire a unui grup organizat, ce a avut ca scop, printre altele, şi săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă, inculpaţii folosindu-se pentru a se înscrie la masa credală de înscrisuri falsificate, pentru care au fost trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. x din 2014.

2. Faptele inculpatei J., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2009, folosindu-se de documente false, împreună cu I., A. şi O., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 1.479.618 RON şi 810.775 euro (acte materiale: Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit nr. x din 30 iunie 2006; Contract de credit multiprodus nr. x din 24 august 2006; Act adiţional nr. x din 05 octombrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 07 noiembrie 2006; Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007; Contract de credit nr. x din 21 septembrie 2007; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008), în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011-2014, folosindu-se de documente false, a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust(acte materiale: Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011; Act adiţional nr. x din 9 mai 2014; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014), în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2012, a indus în eroare D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012;), în calitate de garant şi asociat al SC AA. SRL, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada august 2010- august 2013, a indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru 4 infracţiuni de înşelăciune în concurs, având în vedere dispoz. art. 35 C. pen., potrivit cărora infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Curtea a apreciat că se impunea reţinerea formei continuate a infracţiunii de înşelăciune, în condiţiile în care pluralitatea de subiect activ nu mai împiedică aplicarea art. 35 C. pen. (în raport de decizia CCR nr. 368/2017), având în vedere ca actele materiale de executare au fost comise la intervale de timp succesive, cu o modalitate similara de comitere, cu participarea membrilor grupului infracţional organizat, având ca subiect pasiv unităţi bancare sau de creditare, având drept scop obţinerea frauduloasă de resurse financiare, elemente de natura a indica o rezoluţie infracţională unica.

Nu s-a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii pentru că inculpata nu a avut intenţia de a frauda unităţile bancare, scopul urmărit fiind doar acela de a procura lichidităţile necesare bunei desfăşurări a activităţii de producţie şi comerciale desfăşurată prin intermediul societăţilor sale şi fără a urmări un interes personal. sS-a apreciat că, deşi este adevărat că în cea mai mare parte, banii obţinuţi prin aceste credite au fost folosite fie pentru desfăşurarea activităţii de producţie, fie pentru achitarea altor credite, contractate anterior, o situaţie financiară delicată nu este de natură a justifica şi exclude răspunderea penală pentru obţinerea de fonduri suplimentare prin folosirea de acte false, acţiune interzisă de dispoziţiile legale, independent de scopul ulterior în care sunt folosiţi banii astfel obţinuţi.

Conţinutul constitutiv al infracţiunii impune doar să existe scopul (indiferent dacă a fost sau nu atins) de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust (inculpaţii au obţinut pentru societăţile comerciale pe care le controla sume de bani pe care nu le-ar fi obţinut dacă unităţile financiar-bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări) şi rezultatul producerii unei pagube persoanei vătămate.

Paguba produsă unităţilor financiar-bancare este reprezentantă de suma obţinută de inculpaţi prin inducerea în eroare, sumă pe care nu ar fi obţinut-o sau cel puţin nu ar fi obţinut-o în aceleaşi condiţii dacă unităţile financiar-bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări. Infracţiunea de înşelăciune se consumă la momentul la care, prin inducerea în eroare, se încheie contractul de credit/de finanţare, acesta fiind şi momentul producerii pagubei în patrimoniul persoanei vătămate (care se micşorează cu suma pe care nu ar fi acordat-o dacă ar fi avut cunoştinţă de elementele reale ale situaţie împrumutatului).

Achitarea ulterioară a ratelor nu are relevanţă asupra existenţei infracţiunii, consumată deja anterior şi poate avea efect exclusiv cu privire la latura civilă (prejudiciul la care va fi îndreptăţită partea civilă se micşorează proporţional cu sumele achitate). Paguba nu se naşte în patrimoniul persoanei vătămate doar dacă împrumutatul nu îşi achită ratele, ci chiar din momentul încheierii contractului, ca urmare a faptului că remite o sumă de bani pe care nu ar fi remis-o dacă nu ar fi fost indusă în eroare. Prin urmare, chiar dacă la momentul încheierii contractelor, inculpata ar fi avut intenţia de a achita ulterior ratele, acest aspect nu are relevanţă pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune, fiind suficient ca inculpata să aibă reprezentarea faptului că obţine fonduri pe care nu le-ar fi obţinut dacă ar fi prezentat situaţia reală a societăţii comerciale, aspect confirmat în prezenta cauză.

Folosirea banilor în alt scop decât cel menţionat în contractul bancar nu a fost reţinută ca un act material al infracţiunii de înşelăciune (doar în cazul creditelor garantate din fondurile publice, ca o infracţiune separată, prev. de art. 10 lit. c) din Lega nr. 78/2000), ci ca o activitate de natura a indica intenţia frauduloasă a inculpaţilor care nu au adus la cunoştinţa băncii la momentul încheierii contractului adevăratul scop.

3. Fapta inculpatei J., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2014, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la B., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006- Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007; garanţie în valoare de 48,12% din Actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie ; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012).

4. Fapta inculpatei J., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2007-2013, împreună cu ceilalţi membri ai grupului, a participat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 7.900.844 RON, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 08 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON;SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267).

Instanţa a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, chiar dacă proiectele au fost realizate întrucât implică în esenţă o inducere în eroare a autorităţii contractante, prin folosirea unor înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare (vezi Decizia nr. 4/2016 pronunţată de ÎCCJ în soluţionarea recursului în interesul legii), legiuitorul incriminând fapta prin care inculpatul obţine fonduri europene pe baza unor documente care dacă ar fi fost reale, ar fi determinat autoritatea contractantă să constate că nu sunt îndeplinite condiţiile legale ale virării acestor sume către societatea solicitantă. Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete s-a apreciat că reprezintă o modalitate concretă de inducere în eroare a autorităţii publice care acordă finanţarea, având drept consecinţă aprobarea finanţărilor din fonduri publice a unei persoane care nu este îndreptăţită să le obţină întrucât, în fapt, nu îndeplineşte cerinţele de eligibilitate prevăzute de lege. Din această perspectivă, s-a apreciat că este irelevantă realizarea ulterioară a proiectului întrucât paguba produsă bugetului UE o reprezintă suma obţinută în mod fraudulos de societatea solicitantă, cu nerespectarea condiţiilor legale. De altfel, infracţiunea subzistă şi dacă banii nu au fost efectiv obţinuţi întrucât norma juridică include acest aspect în latura subiectivă a infracţiunii, respectiv în scop (astfel ca infracţiunea există indiferent dacă scopul este realizat sau nu, fiind suficient ca inculpatul să aibă reprezentarea sa). Prin urmare, paguba este prezumată, fiind nerelevant dacă fondurile obţinute în mod fraudulos au fost ori nu folosite conform destinaţiei. Astfel, chiar dacă proiectul pentru care a fost obţinută finanţarea a fost în totalitate respectat, neregularităţile privind maniera de obţinere aduc şi prezumţia absolută a unei pagube cauzate finanţatorului prin conduita inculpatei.

5. Fapta inculpatei J., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Deşi inculpatul A. a arătat că virarea sumelor de bani în conturile altor societăţi, controlate, de asemenea, de el, nu a avut ca scop ascunderea originii ilicite a acestora, fiind, în fapt, vorba de plata unor operaţiuni comerciale reale, instanţa a apreciat că era vorba de operaţiuni comerciale fictive, atestate scriptic în scopul inducerii în eroare a creditorilor (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri aduse ca garanţii în vedere obţinerii de credite sau de fonduri europene sau pentru a diminua baza impozabilă în scopul sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor legal datorate), s-a apreciat că inculpata J., sora liderului grupării, a avut reprezentarea că prin efectuarea operaţiunilor de rulare a sumelor de bani obţinute în mod fraudulos ascunde şi originea ilicită a acestora.

Instanţa a constatat că activitatea inculpaţilor nu s-a rezumat la folosirea produsului infracţional, ci au beneficiat de sumele obţinute prin săvârşirea de infracţiuni de înşelăciune şi de evaziune fiscală după ce aceste sume au fost rulate prin conturile bancare a mai multor societăţi comerciale controlate în fapt de către soţii LLLLL. şi pentru justificarea cărora s-au întocmit mai multe acte fictive (contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de împrumut- vezi file x rechizitoriu), astfel încât, în concordanţă cu Decizia nr. 16/2016 a ÎCCJ - CCDCD, a apreciat că poate fi reţinută răspunderea penală a inculpatei pentru spălare de bani concomitent cu cea pentru infracţiunea predicat.

6. Fapta inculpatei J. care, în anul 2008, a transmis fictiv părţile sociale ale SC Y. SRL în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 5 C. pen.

Potrivit acestui text legal, transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Pentru existenţa acestei infracţiuni s-a apreciat că nu este relevant dacă urmărirea penală a fost începută sau nu, sau dacă s-a pus sau nu în mişcare acţiunea penală împotriva acestei persoane, ci, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este relevant să existe o transmitere fictivă a părţilor sau a acţiunilor şi persoana care a efectuat cesionarea părţilor sociale sau a acţiunilor să fi săvârşit anterior o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii (Decizia nr. 938/2013 a ÎCCJ, secţia penală).

În speţă, din probatoriul administrat a rezultat că inculpata a efectuat cesionarea fictivă a părţilor sociale ale societăţii după ce a acumulat datorii la bugetul consolidat al statului sau către alţi creditori, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

7. Fapta inculpatei J. care, în anul 2015, în calitate de administrator al SC AA. SRL, a ajutat societatea comercială EE. SRL, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive să încerce prin înregistrarea ca plătitor TVA obţinerea, fără drept de rambursări de TVA, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tentativă la obţinerea, fără drept de rambursări de la bugetul general consolidat al statului prev. de art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005 .

Potrivit art. 8 din Legea nr. 241/20015, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Deşi inculpaţii au invocat faptul că doar au încercat înregistrarea SC EE. SRL ca plătitor TVA în scopul folosirii taxării inverse în materia achiziţiei de cereale, instanţa va înlătura această apărare în condiţiile în care inculpaţii au folosit pentru această operaţiune contracte fictive în care societatea a fost utilizată ca verigă intermediară în lanţul de achiziţii fictive, societatea nu a desfăşurat nicio altă activitate cu excepţia achiziţiei de la SC AA. SRL şi a vânzării către SC II. SRL şi are un singur angajat al cărui contract de muncă a fost încheiat cu o zi înainte de încheierea facturii fiscale fictive de achiziţie, societatea nu dispune de spaţii de depozitare şi nici mijloace de transport (aspecte de natură a indica rolul pe care inculpaţii îl stabiliseră pentru această societate, de "firmă fantomă"), astfel că SC EE. SRL nu avea posibilitatea de a furniza în mod real pe viitor cereale (singura variantă în care s-ar fi putut folosi de facilitatea taxării inverse în materia comercializării de cereale). Totodată, instanţa a constatat că în facturile fiscale fictive a fost inclus TVA-ul, iar din deconturile depuse de client a rezultat că are TVA de recuperat. În raport de aceste elemente, instanţa a apreciat că scopul în care s-a încercat înregistrarea ca plătitor TVA a fost acela al obţinerii de rambursări de TVA în mod nelegal, rezultat care nu s-a produs ca urmare a respingerii de către organele fiscale a cererii de înregistrare, fapta rămânând în formă tentată. Actele materiale săvârşite de inculpaţi indică în mod univoc această rezoluţie infracţională, pusă în executare, dar care nu a produs rezultatul vizat de către inculpaţi ca urmare a unor împrejurări independente de voinţa lor.

8. Fapta inculpatei J. care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2014, în calitate de asociat al SC AA. SRL şi de administrator al SC QQ. SRL, a indus în eroare persoana vătămată H. SRL, în scopul de a obţine un folos material injust, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Instanţa a apreciat că această faptă de înşelăciune nu poate fi inclusă în infracţiunea indicată la punctul 2, întrucât priveşte o societate comercială cu care SC AA. SRL a avut relaţii comerciale (nu unităţi bancare sau de creditare), iar modul de operare a fost diferit (inculpaţii obţin plata preţului în proporţie de 90% în baza unui certificat de depozit fictiv obţinut în mod ilicit de la firma de survey şi pentru amânarea termenului de livrare sunt remise bilete la ordin avalizate şi o scrisoare de garanţie emisă de societăţi controlate de grupul infracţional), elemente de natură a indică o rezoluţie infracţională distinctă de cea luată şi pusă în executare pentru obţinerea creditelor prin folosirea de acte false.

9. Fapta inculpatei J. care, la data de 4 februarie 2015, a determinat cu intenţie, notarul public să, săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea a două contracte de împrumut fictiv, autentificate sub nr. x din 4 februarie 2015 şi nr. y din 4 februarie 2015, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen.

Înscrisurile au fost falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (între părţi nu a intervenit în fapt niciun act juridic de împrumut) şi au fost folosite în vedere producerii de consecinţe juridice, în scopul sustragerii unor bunuri folosite ca garanţii de la executarea silită, fiind investite cu formulă executorie de Judecătoria Călăraşi la cererea împrumutătorului UU. (mama inculpatei).

10. Fapta inculpatei J. care, în perioada 2006 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, înscrisurile sunt falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (facturi fiscale sau ordine de compensare semnate de membrii grupului organizat, atestând operaţiuni comerciale fictive) sau prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii (facturi fiscale atestând cumpărarea de utilaje de la furnizori străini de grupul infracţional) şi folosite în vedere producerii de consecinţe juridice (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri folosite ca garanţii pentru obţinerea de credite, pentru a justifica transferuri de bani între societăţi sau retrageri de numerar sau pentru a diminua baza de impozitare).

11. Fapta inculpatei J., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie-mai 2015, foloseşte înscrisuri false pentru înscrierea frauduloasă de creanţe în tabelul creditorilor SC QQ. SRL cu suma totală de 797.182 RON (aprox. 177.150 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, la data de 30 martie 2015, SC AA. SRL reprezentată de J., formulează cerere de admitere la masa credală a debitoarei SC QQ. SRL, aflată în procedura insolvenţei în Dosarul nr. x din 2013 al Tribunalului Călăraşi cu suma de totală de 693.682 RON, Contractul de împrumut sub semnătură privată nr. 75 din 23 noiembrie 2013, încheiat în fals între SC DD. SRL în calitate de împrumutător reprezentată de administrator K. şi SC QQ. SRL în calitate de împrumutat, reprezentată de J. este depus la CC. Filiala Călăraşi pentru înscrierea frauduloasă a SC DD. SRL în tabelul creditorilor SC QQ. SRL, iar Contractul de împrumut sub semnătură privată nr. 14 din 4 decembrie 2013 în valoare de 70.000 de RON încheiat în fals între SC GG. SRL în calitate de împrumutător reprezentată de N. şi SC QQ. SRL în calitate de împrumutat reprezentată de J. este depus la CC. Filiala Călăraşi pentru înscrierea frauduloasă a SC GG. SRL în tabelul creditorilor SC QQ. SRL;

Prin folosirea de înscrisuri false, inculpata a înfăţişat datorii inexistente ale societăţilor din cadrul grupului intrate în insolvenţă, pentru recuperarea unor bunuri sau sume de bani din patrimoniul acestora, în scopul fraudării adevăraţilor creditori.

Cu privire la legea penală mai favorabilă inculpatei, instanţa a constatat că o parte din infracţiuni au fost epuizate după data de 1 februarie 2014, fiindu-le aplicabile dispoziţiile noul C. pen. şi legea specială în vigoare la acel moment (constituirea grupului infracţional organizat, înşelăciunea în formă continuată, utilizarea în alte scopuri ale creditelor garantate din fonduri publice, spălare de bani, tentativa la evaziune fiscală, înşelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, bancrută frauduloasă). Ca urmare a dispoz. art. 10 din Legea nr. 187/2012, tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni este cel stabilit de legea nouă întrucât o parte dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă. Totodată, instanţa a avut în vedere şi Decizia nr. 7/2016 a ÎCCJ- CCDCD, potrivit căreia în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din C. pen., în cazul pluralităţii de infracţiuni constând în săvârşirea unor infracţiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului C. pen., pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penală mai favorabilă - identificată ca fiind legea veche sau legea nouă -, iar pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legii penale noi, precum şi pentru tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni se va aplica legea nouă, conform art. 3 din C. pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. Prin urmare, pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 (fraudă cu fonduri europene, transmitere fictivă de părţi sociale, evaziune fiscală), instanţa a apreciat că în raport de limitele de pedeapsă şi de pedepsele spre care se va orienta instanţa de judecată, legea mai favorabilă inculpatei este N. C. pen.

Deşi la încadrarea juridică a faptelor indicate în sarcina inculpatei J. se reţine că fapta inculpatei I. (numele altei inculpate) care, în cursul anului 2011 a folosit Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG. - înscris autentic neconform cu realitatea, în vederea producerii de consecinţe juridice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen., instanţa a constatat că inculpata J. nu a fost trimisă în judecată prin dispozitivul rechizitoriului pentru infracţiunea prev. de art. 323 C. pen., fiind vorba de o eroare de dactilografiere prin includerea unei fapte pentru care, într-adevăr, inculpata I. a fost trimisă în judecată. De altfel, din analiza situaţiei de fapt a rezultat cu claritate că inculpata J. nu a avut niciun fel de participaţie la folosirea acestui înscris fals.

Fapta inculpatei K. care a aderat, începând cu anul 2008, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.

Repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracţional s-a făcut în funcţie de abilităţile specifice. Pe segmente de comportament infracţional, inculpatul A. este liderul incontestabil al grupării, secondat de soţia sa I. Acesta atrage în grupul infracţional organizat pe membrii apropiaţi ai familiei sale dar şi persoane dependente financiar precum L. şi K.

S-a reţinut că iniţial are o activitate redusă ca importanţă, treptat devenind unul dintre membrii de bază ai grupării, care figurează ca asociat şi/sau administrator într-o multitudine de firme deţinute de grup. Din hărţile relaţionale privind fluxurile financiare ale societăţilor din grup, a rezultat faptul că majoritatea retragerilor de numerar din bancă, sunt efectuate de inculpata K.

Inculpata a fost angajată iniţial ca secretară de către A. şi treptat a devenit un om de încredere pentru LLLLL. După ce SC III. SRL şi SC Y. SRL (în care I., A. şi J. au figurat ca asociaţi şi administratori) au intrat în incapacitate de plată, gruparea avea nevoie de un nume nou, care să nu apară înregistrat cu credite neperformante, acest nume curat fiind K. Aceasta a acceptat să devină asociat şi/sau administrator în multe dintre societăţile controlate de grup şi, în această calitate a semnat nenumărate înscrisuri - documente financiar-contabile, contracte de credit, contracte de garanţie, instrumente de plată etc.

Inculpata nu a făcut acest lucru pentru mari beneficii de natură materială, profitul obţinut de grupare fiind împărţit între membrii familiei LLLLL.

Inculpata K. şi-a desfăşurat activitatea zilnică la biroul din Călăraşi al grupării, alături de I. şi A. Acesta s-a ocupat de activitatea zilnică a societăţilor comerciale deţinute de grup, de la întocmirea contabilităţii primare la alte activităţi precum răspunsul la telefon, a fost responsabilă de corespondenţa primită pe email-urile societăţilor comerciale, aceasta ţinând evidenţa lor şi a parolelor, depune şi retrage numerar din conturile societăţilor etc. Aceasta este sunată de toţi membrii grupului infracţional organizat de fiecare dată când au nevoie de date aflate la birou: multiplicarea de documente, formularea unor răspunsuri, întocmirea de ordine de plată sau diferite informaţii.

Deşi inculpata a invocat faptul că a semnat documentele solicitate de A., fără a avea cunoştinţă de conţinutul sau scopul folosirii lor, interceptările convorbirilor din cauză, poziţia acesteia în cadrul grupului infracţional, precum şi actele materiale săvârşite de aceasta sunt de natură a indica participaţia activă a acesteia, voluntară şi conştientă, inculpata având reprezentarea acţiunilor sale licite şi a rezultatelor produse.

Săvârşirea activităţii infracţionale a presupus o anumită organizare infracţională, o coordonare de atribuţii, o interdependenţă şi ritmicitate a actelor ilicite şi alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, în vederea realizării unui scop infracţional comun - obţinerea resurselor financiare prin inducerea în eroare a creditorilor (unităţi bancare, agenţi economici, autorităţi fiscale), sustragerea de la verificările financiar-fiscale, precum şi asigurarea produsului infracţional obţinut (prin rularea banilor prin conturile diferitelor societăţi comerciale controlate de grup şi disimularea, astfel, a originii ilicite a banilor) şi păstrarea unei părţi din bunurilor persoanelor fizice şi juridice implicate după începerea activităţii de executare silită iniţiate de creditori, prin activităţi frauduloase (instigare la fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă).

Nu se poate reţine că iniţial inculpatul A. era singurul care făcea parte din grupul infracţional (astfel că nu ar fi fost îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii), întrucât pentru constituirea grupului au acţionat, încă de la început, sub coordonarea inculpatului A. şi alături de acesta I. şi J. Ulterior, pe parcursul duratei de existenţă a grupului, inculpatul A. a atras în structura grupului şi alte persoane, care au aderat sau au sprijinit grupul şi care au acţionat pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, în funcţie de rolul stabilit de liderul grupului. Instanţa a apreciat că pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca grupul infracţional să aibă o structură fixă pe toată durata de existenţă, fiind suficient ca la orice moment dat în structura acestuia să fie prezent cel puţin 3 persoane implicate în activitatea infracţională, condiţie îndeplinită în prezenta cauză.

Deşi inculpatul A. a încercat să îşi asume întreaga răspundere pentru activitatea infracţională, susţinând că membrii familiei sale fie nu au ştiut, fie s-au simţit constrânşi să facă ceea ce el le spune ca urmare a autorităţii sale, instanţa a constatat că şi aceştia au acţionat voluntar şi conştient, având reprezentarea activităţii infracţionale la care au participat şi fără ca relaţia apropiată cu liderul grupului să o poată justifica, iar autoritatea acestuia să îndeplinească condiţiile unei cauze de neimputabilitate (nu există probe că ceilalţi membri au acţionat fiind ameninţaţi cu un pericol grav care nu putea fi înlăturat în alt mod decât acceptând săvârşirea infracţiunilor).

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. atât prin Rechizitoriul nr. x din 2014 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ - DIICOT, cât şi prin Rechizitoriul nr. x din 2015al aceleiaşi unităţi de parchet, ce face obiectul cauzei nr. x/116/2016 cu care a fost sesizat iniţial Tribunalul Călăraşi, reunită cu prezentul dosar. Astfel, în Rechizitoriul nr. x din 2015, s-a reţinut că fapta inculpatei K. care a aderat, începând cu anul 2008, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) C. pen. Instanţa a apreciat că este vorba de o singură infracţiune de constituire a unui grup organizat, ce a avut ca scop, printre altele, şi săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă, inculpaţii folosindu-se pentru a se înscrie la masa credală de înscrisuri falsificate, pentru care au fost trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. x din 2014.

2. Faptele inculpatei K., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011-2014, a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust(acte materiale: Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011; Act adiţional nr. x din 22 iulie 2011; Act adiţional nr. x din 9 mai 2014; Contract de credit nr. x din 25 noiembrie 2013; Contract de credit nr. x din 27 noiembrie 2013; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014;), în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2012, a indus în eroare D., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012;), în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2013 - 2014, a indus în eroare E., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, (acte materiale: Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013; Act adiţional nr. 1 din 30 aprilie 2014), în calitate de administrator al SC AA. SRL, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2013 - 2014, induce în eroare F. SA în scopul de a obţine un folos patrimonial injust (15 acte materiale: contractele de leasing cu nr. x din 3 martie 2014, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 22 octombrie 2013, x din 28 august 2013, x din 8 august 2013, x din 2 iulie 2013, x din 19 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013, x din 12 aprilie 2013 şi x din 12 aprilie 2013), în calitate de administrator al SC AA. SRL, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada august 2010 - august 2013, a indus în eroare persoana vătămată SC G. SA prin încheierea unor contracte de credit şi acte adiţionale, producând un prejudiciu material total în sumă de 1.649.883,01 RON, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru 5 infracţiuni de înşelăciune în concurs, având în vedere dispoz. art. 35 C. pen., potrivit cărora infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Curtea a apreciat că se impunea reţinerea formei continuate a infracţiunii de înşelăciune, în condiţiile în care pluralitatea de subiect activ nu mai împiedică aplicarea art. 35 C. pen. (în raport de Decizia CCR nr. 368/2017), având în vedere ca actele materiale de executare au fost comise la intervale de timp succesive, cu o modalitate similara de comitere, cu participarea membrilor grupului infracţional organizat, având ca subiect pasiv unităţi bancare sau de creditare, având drept scop obţinerea frauduloasă de resurse financiare, elemente de natura a indica o rezoluţie infracţională unica.

Nu s-a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii pentru ca inculpata nu a avut intenţia de a frauda unităţile bancare, scopul urmărit fiind doar acela de a procura lichidităţile necesare bunei desfăşurări a activităţii de producţie şi comerciale desfăşurată prin intermediul societăţilor sale şi fără a urmări un interes personal. Deşi este adevărat că în cea mai mare parte, banii obţinuţi prin aceste credite au fost folosite fie pentru desfăşurarea activităţii de producţie, fie pentru achitarea altor credite, contractate anterior, o situaţie financiară delicată nu este de natură a justifica şi exclude răspunderea penală pentru obţinerea de fonduri suplimentare prin folosirea de acte false, acţiune interzisă de dispoziţiile legale, independent de scopul ulterior în care sunt folosiţi banii astfel obţinuţi.

Conţinutul constitutiv al infracţiunii impunea doar să existe scopul (indiferent dacă a fost sau nu atins) de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust (inculpaţii au obţinut pentru societăţile comerciale pe care le controla sume de bani pe care nu le-ar fi obţinut dacă unităţile financiar-bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări) şi rezultatul producerii unei pagube persoanei vătămate.

Paguba produsă unităţilor financiar-bancare este reprezentantă de suma obţinută de inculpaţi prin inducerea în eroare, sumă pe care nu ar fi obţinut-o sau cel puţin nu ar fi obţinut-o în aceleaşi condiţii dacă unităţile financiar-bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări. Infracţiunea de înşelăciune se consumă la momentul la care, prin inducerea în eroare, se încheie contractul de credit/de finanţare, acesta fiind şi momentul producerii pagubei în patrimoniul persoanei vătămate (care se micşorează cu suma pe care nu ar fi acordat-o dacă ar fi avut cunoştinţă de elementele reale ale situaţie împrumutatului).

Achitarea ulterioară a ratelor nu are relevanţă asupra existenţei infracţiunii, consumată deja anterior şi poate avea efect exclusiv cu privire la latura civilă (prejudiciul la care va fi îndreptăţită partea civilă se micşorează proporţional cu sumele achitate). Paguba nu se naşte în patrimoniul persoanei vătămate doar dacă împrumutatul nu îşi achită ratele, ci chiar din momentul încheierii contractului, ca urmare a faptului că remite o sumă de bani pe care nu ar fi remis-o dacă nu ar fi fost indusă în eroare. Prin urmare, chiar dacă la momentul încheierii contractelor, inculpata ar fi avut intenţia de a achita ulterior ratele, acest aspect nu are relevanţă pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune, fiind suficient ca inculpata să aibă reprezentarea faptului că obţine fonduri pe care nu le-ar fi obţinut dacă ar fi prezentat situaţia reală a societăţii comerciale, aspect confirmat în prezenta cauză.

Folosirea banilor în alt scop decât cel menţionat în contractul bancar nu a fost reţinută ca un act material al infracţiunii de înşelăciune (doar în cazul creditelor garantate din fondurile publice, ca o infracţiune separată, prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000), ci ca o activitate de natura a indica intenţia frauduloasă a inculpaţilor care nu au adus la cunoştinţa băncii la momentul încheierii contractului adevăratul scop.

3. Fapta inculpatei K., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2012-2014, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (acte materiale: credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la D., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% (3.988.652 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie ; garanţie în valoare de 80% (1.096.876 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în valoare de 80% (2.492.907 RON) din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012; credite obţinute de societăţile comerciale deţinute de grupul infracţional organizat de la E., credite garantate de către Fondul de Garantare a Creditului Rural şi utilizate în alte scopuri: garanţie în sumă de 300.000 RON din Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013; garanţie în sumă de 300.000 RON din Actul adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare cu 500.000 RON a creditului nr. x din 10 iunie 2013)

4. Fapta inculpatei K., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011-2013, împreună cu ceilalţi membri ai grupului, a participat la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programele SAPARD şi PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 5.962.740 RON, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (acte materiale: SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267; suma de 3.116.132 RON este primită drept avans de la APDRP în data de 10 iulie 2012; la data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL solicită plata sumei de 1.856.614 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 11 aprilie 2013 se solicită plata sumei de 449.000 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 3 septembrie 2013 se solicită plata sumei de 540.994 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate).

Instanţa a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, chiar dacă proiectele au fost realizate întrucât implică în esenţă o inducere în eroare a autorităţii contractante, prin folosirea unor înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare (vezi decizia nr. 4/2016 pronunţată de ÎCCJ în soluţionarea recursului în interesul legii), legiuitorul a incriminat fapta prin care inculpatul obţine fonduri europene pe baza unor documente care dacă ar fi fost reale, ar fi determinat autoritatea contractantă să constate că nu sunt îndeplinite condiţiile legale ale virării acestor sume către societatea solicitantă. Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete reprezintă o modalitate concretă de inducere în eroare a autorităţii publice care acordă finanţarea, având drept consecinţă aprobarea finanţărilor din fonduri publice a unei persoane care nu este îndreptăţită să le obţină întrucât, în fapt, nu îndeplineşte cerinţele de eligibilitate prevăzute de lege. Din această perspectivă, este irelevantă realizarea ulterioară a proiectului întrucât paguba produsă bugetului UE o reprezintă suma obţinută în mod fraudulos de societatea solicitantă, cu nerespectarea condiţiilor legale. De altfel, infracţiunea subzistă şi dacă banii nu au fost efectiv obţinuţi întrucât norma juridică include acest aspect în latura subiectivă a infracţiunii, respectiv în scop (astfel ca infracţiunea există indiferent dacă scopul este realizat sau nu, fiind suficient ca inculpatul să aibă reprezentarea sa). Prin urmare, paguba este prezumată, fiind nerelevant dacă fondurile obţinute în mod fraudulos au fost ori nu folosite conform destinaţiei. Astfel, chiar dacă proiectul pentru care a fost obţinută finanţarea a fost în totalitate respectat, neregularităţile privind maniera de obţinere aduc şi prezumţia absolută a unei pagube cauzate finanţatorului prin conduita inculpatei.

5. Fapta inculpatei K., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2008 - 2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Deşi inculpatul A. a arătat că virarea sumelor de bani în conturile altor societăţi, controlate, de asemenea, de el, nu a avut ca scop ascunderea originii ilicite a acestora, fiind, în fapt, vorba de plata unor operaţiuni comerciale reale, instanţa apreciază că era vorba de operaţiuni comerciale fictive, atestate scriptic în scopul inducerii în eroare a creditorilor (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri aduse ca garanţii în vedere obţinerii de credite sau de fonduri europene sau pentru a diminua baza impozabilă în scopul sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor legal datorate), inculpata K. având reprezentarea că prin efectuarea operaţiunilor de rulare a sumelor de bani obţinute în mod fraudulos ascunde şi originea ilicită a acestora. De altfel, aceasta avea acces la documentele justificative şi efectua plăţile online, prin intermediul token-urilor societăţilor din grup, aflate la dispoziţia sa şi a inculpatei I.

Instanţa a constatat că activitatea inculpaţilor nu s-a rezumat la folosirea produsului infracţional, ci au beneficiat de sumele obţinute prin săvârşirea de infracţiuni de înşelăciune şi de evaziune fiscală după ce aceste sume au fost rulate prin conturile bancare a mai multor societăţi comerciale controlate în fapt de către soţii LLLLL. şi pentru justificarea cărora s-au întocmit mai multe acte fictive (contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de împrumut- vezi file492-538 rechizitoriu), astfel încât, în concordanţă cu decizia nr. 16/2016 a ÎCCJ - CCDCD, apreciază că poate fi reţinută răspunderea penală a inculpatei pentru spălare de bani concomitent cu cea pentru infracţiunea predicat.

6. Fapta inculpatei K., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 30 iunie 2014-28 noiembrie 2014, în calitate de administrator al SC DD. SRL, omite evidenţierea în actele contabile a sumei de 1.212.108 RON reprezentând dividende, cu scopul sustragerii de la plata sumei de 193.937 RON reprezentând impozit pe dividende, iar în perioada 2012 - 2014, în calitate de administrator al SC AA. SRL şi SC DD. SRL, evidenţiază în actele contabile cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale (facturi fiscale fictive încheiate cu societăţile comerciale membre ale grupului infracţional organizat), modalitate prin care a diminuat în mod nereal baza de impozitare, sustrăgându-se de la plata sumei de 660.804 RON s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru două infracţiuni concurente de evaziune fiscală, instanţa apreciază că în fapt este vorba de o singură infracţiune de evaziune fiscală, săvârşită prin 2 elemente alternative prevăzute de textul legal. Instanţa a avut în vedere Decizia nr. 25/2017 a ÎCCJ - CCDCD care a stabilit că acţiunile şi inacţiunile enunţate în art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care se referă la aceeaşi societate comercială, reprezintă variante alternative de săvârşire a faptei, constituind o infracţiune unică de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale .În cauză, cu privire la SC DD. SRL inculpata a omis evidenţierea sumei plătite cu titlu de dividende şi a înregistrat tranzacţii cu alte societăţi fictive din grup în scopul diminuării bazei impozabile, astfel încât urmează a se reţine o singură infracţiune de evaziune fiscală.

Deşi inculpatul A. a arătat că sumele de bani primite de la DD. nu au reprezentat dividende, ci un împrumut primit de la societate, instanţa a înlăturat această apărare care apare ca necredibilă în condiţiile în care societatea era controlată tot de către inculpat, administrator din data de 17 aprilie 2015, inculpata K. era subordonată în cadrul grupului inculpatului A., pretinsul împrumut a fost încheiat printr-un înscris sub semnătură privată, inculpatul nici nu îşi aminteşte dacă a restituit sau nu suma împrumutată, cerealele nu au fost achiziţionate, iar SC DD. SRL nu a făcut niciun demers prin care să solicite cantitatea de mărfuri sau restituirea banilor. Din punct de vedere fiscal, sumele ridicate din societate fără dovada efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, sunt asimilate cu plăţi de dividende pentru care societatea datorează impozit pe dividende, în conformitate cu prev. art. 7 pct. 12 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Apărarea inculpaţilor a susţinut că această faptă nu poate fi o evaziune fiscală întrucât în raport de declaraţiile depuse, autoritatea fiscală putea să deducă valoarea dividendelor în funcţie de cheltuieli şi venituri, având obligaţia de a stabili suma datorată cu titlu de impozit pe dividende. Instanţa a apreciat că obligaţia organelor fiscale de a verifica realitatea şi corectitudinea sumelor declarate de contribuabili nu înlătura obligaţia acestora de a înregistra fiecare operaţiune economic-financiară într-un document justificativ care stă la baza declaraţiilor depuse la autoritatea fiscală, ce stabileşte într-o primă etapă impozitele datorate în raport de sumele indicate în aceste declaraţii. Instanţa a constatat că sumele retrase din societate au fost descoperite de organele fiscale în urma efectuării controlului efectuat în vederea soluţionării decontului TVA aferent lunii februarie 2015, prin care societatea solicita rambursarea sumei de 223.552 de RON. Prin urmare, inculpaţii au omis a înregistra evidenţierea sumelor retrase ca dividende, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, fiind îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.

Inculpatul A. a recunoscut în parte că au fost înregistrate operaţiuni fictive, contestând cuantumul datoriilor bugetare, astfel cum a fost stabilit de organele fiscale şi de experţii contabili desemnaţi de instanţă. Totodată, în calitate de administrator, dar şi de persoană care avea acces la documentele contabile, ca şi la activitatea societăţii, inculpata K. a avut reprezentarea faptului că sunt înregistrate tranzacţii fictive în scopul diminuării bazei impozabile şi că predă inculpatului A. sume fără acoperire, reprezentând în fapt dividende.

În urma reţinerii actelor materiale într-o singură infracţiune în formă continuată, instanţa va avea în vedere prejudiciul produs prin toate actele, în cuantum de 2.032.732 RON (aprox. 440.000 de euro), de natură a face aplicabilă agravanta prev. de art. 9 alin. (2) din legea nr. 241/2005.

Cuantumul diferit al sumelor a rezultat, pe de o parte ca urmare a faptului că inculpaţii nu a pus la dispoziţia organelor fiscale documentele justificative, invocând distrugerea documentelor contabile ca urmare a unui incendiu şi imposibilitatea reconstituirii acestora ca urmare a perioadei foarte scurte, motiv pentru care s-a procedat la estimarea bazei de impunere conform art. 67 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală şi pe de altă parte ca urmare a faptului că o mare parte din operaţiunile economice pretins realizate prin intermediul societăţilor comerciale pe care grupul le controla au fost apreciate de către instanţă ca fiind fictive, pentru motivele arătate în considerentele anterioare, la analiza situaţiei de fapt, astfel că nu puteau justifica o bază de impunere mai mică.

Instanţa a reţinut că nu pot fi avute în vedere cheltuielile efectuate cu achiziţionarea mărfii în raport de art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, potrivit cărora următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor.

S-a apreciat că potrivit acestor dispoziţii legale, cheltuielile sunt deductibile doar dacă sunt însoţite fie de documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie de alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli. Or, cum inculpata nu a prezentat documentele contabile, invocând distrugerea lor, în mod corect organele fiscale au procedat la estimarea bazei impozabile şi nu au avut în vedere cheltuielile care rezultă din declaraţiile date de reprezentanţii societăţii (şi nu din documentele justificative), cu atât mai mult cu cât instanţa penală a reţinut la analiza situaţiei de fapt că o parte din operaţiunile comerciale invocate au fost fictive.

Simplul fapt că ANAF s-ar fi înscris la masa credală cu o sumă mai mică (la dosar nu a fost depus niciun înscris din care să rezulte că ANAF s-a înscris la masa credală, data la care s-a înscris sau izvorul creanţelor sale), nu împiedică instanţa penală a stabili prejudiciul din infracţiunea de evaziunea fiscală, astfel cum acesta a rezultat la momentul consumării infracţiunii, urmând ca în cazul laturii civile, dacă există o suprapunere a titlurilor executorii (decizia de impunere şi sentinţa penală), să poată fi invocat acest aspect pe calea contestaţiei la executare.

Cu privire la răspunderea inculpatei pentru această infracţiune, instanţa a apreciat că săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală este imputabilă persoanelor care au atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice întrucât acestea au controlul asupra situaţiei de fapt şi de drept relevante fiscal a persoanei juridice, contribuabilul care datorează taxe şi impozite. Efectuarea unei operaţiuni sau realizarea unui venit este atribuţia reprezentantului legal al persoanei juridice - administrator, preşedinte, director executiv-, iar evidenţierea în sensul legii penale nu presupune simpla înregistrare a operaţiunii, ci evidenţierea acesteia în scopul de a produce efectele juridice proprii acestei operaţiuni, de drept comercial, fiscal, etc. Astfel, subiect activ al acestei infracţiuni nu este doar persoana fizică ce are atribuţii ce privesc evidenţierea în documentele contabile oficiale a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate, ci persoana obligată să conducă evidenţe financiar-contabile, în sensul Legii nr. 82/1991, contribuabilul şi deci, reprezentantul său legal, în temeiul art. 70, art. 72, art. 144 din Legea nr. 31/1990. Chiar dacă cel care controla în fapt activitatea celor două societăţi era inculpatul A., inculpata K. era administratorul de drept, calitate de care era conştientă şi care atrage răspunderea pentru toate faptele şi actele juridice ale societăţii comerciale.

Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 241/2005 contribuabil este orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat.

Potrivit art. 22 din C. proc. fisc. , prin obligaţii fiscale, se înţelege:

a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

d) obligaţia de a plăti dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii;

e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă;

f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale.

Cum reglementarea evaziunii fiscale sancţionează neîndeplinirea acestor obligaţii, este firesc ca subiect activ al infracţiunii să fie subiectul căruia îi revin aceste obligaţii, contribuabilul care datorează taxe şi impozite, administratorul său răspunzând în temeiul dispoz. din Legea nr. 31/1990 menţionate mai sus.

S-a arătat că art. 6 din Legea nr. 82/1991 prevede că orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ, iar documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz. Prin urmare, administratorul, care are atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice, pe care o reprezintă în raport cu terţii la încheierea actelor juridice, are obligaţia întocmirii documentului justificativ (actul juridic încheiat), în baza căruia se face înregistrarea în contabilitate şi va răspunde pentru înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive.

7. Fapta inculpatei K., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada martie 2010 - octombrie 2012, în calitate de administrator al SC AA. SRL a solicitat rambursarea de TVA, drepturile de rambursare fiind stabilite cu rea-credinţă de către contribuabil prin prezentarea de operaţiuni comerciale fictive cu alte societăţi comerciale din grup, cu scopul obţinerii fără drept de rambursări de la bugetul de stat în sumă de 2.940.886 RON, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

Potrivit acestui text legal, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţa de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Elementul material al laturii obiective constă într-o acţiune de stabilire cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor datorate bugetului general consolidat.

Cerinţele esenţiale ale laturii obiective presupun îndeplinirea cumulativă a unor condiţii prevăzute de lege, astfel:

- contribuabilul să aibă dreptul sau obligaţia de a calcula şi de a stabili impozitele, taxele sau a contribuţiile datorate bugetului general consolidat

- contribuabilul să obţină fără drept o sumă de bani sau o compensare a datoriilor sale cu sumele despre care susţine că i se cuvin a fi restituite de la buget.

Urmarea imediată a acestei infracţiuni constă în producerea unui prejudiciu pentru buget, fie prin rambursarea unei sume de bani de la buget, fie prin restituirea sumelor de bani plătite anterior, fie prin compensarea sumelor care în mod real nu sunt datorate contribuabilului cu alte datorii ale acestuia. Dacă această urmare nu se produce, stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor datorate rămâne în formă tentată, sancţionată ca atare de art. 8 alin. (3) din Legea nr. 241/2005.

În legătură cu evidenţa TVA, s-a arătat că trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

- TVA deductibilă e constituită din sumele plătite cu titlu de TVA pentru produsele, mărfurile sau utilajele cu care contribuabilul s-a aprovizionat;

- TVA colectată este formată din totalul sumelor încasate cu titlu de TVA în urma vânzărilor făcute de contribuabil prin intermediul facturilor sau a bonurilor de la casa de marcat;

- diferenţa dintre TVA deductibilă, înregistrată la o firmă, şi TVA colectată, înregistrată la acelaşi contribuabil, o reprezintă TVA de plată- în situaţia în care TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată - sau TVA de recuperat- în situaţia în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată.

Toate aceste activităţi sunt evidenţiate la nivelul fiecărui contribuabil în Jurnalul de vânzări şi cumpărări, care este verificat întotdeauna de organele fiscale investite cu o cerere de rambursare de TVA, efectuarea controlului într-o asemenea situaţie fiind obligatorie. Simplul fapt că organul fiscal are obligaţia de a verifica dacă sumele solicitate de contribuabil sunt reale nu înlătură obligaţia prealabilă a contribuabilului de a o calcula cu bună-credinţă şi sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor sale şi a oricăror cereri adresate organului fiscal. În raport de aceste precizări, instanţa apreciază că textul legal se aplică şi în cazul societăţilor comerciale în situaţia solicitărilor de rambursare a TVA (apărarea a invocat faptul că societatea comercială nu are dreptul sau obligaţia de a-şi calcula singur TVA-ul, aceasta revenind exclusiv organului fiscal).

Se pot distinge 3 faze în desfăşurarea activităţii infracţionale proprii acestei infracţiuni, fiecare având relevanţă penală:

1. o primă fază o constituie actele de pregătire căreia îi corespunde realizarea operaţiunilor pe baza cărora contribuabilul urmăreşte stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor datorate. Aceste fapte pot îndeplini conţinutul constitutiv al unor infracţiuni de evaziune fiscală, cum ar fi infracţiunea prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 21/2005, respectiv evidenţierea în actele contabile a unor cheltuieli cu operaţiuni fictive

2. tentativa, a doua fază de desfăşurare a activităţii infracţionale, în care contribuabilul solicită rambursarea, restituirea sau compensarea, dar nu o obţine

3. ultima fază este cea a infracţiunii consumate, în care contribuabilul a obţinut rambursarea sau compensarea realizată prin emiterea unei decizii de impunere.

Inculpatul A. a recunoscut săvârşirea acestei fapte, contestând doar cuantumul TVA, astfel cum a fost stabilit de organele fiscale şi de experţii contabili desemnaţi de instanţă, ca TVA de plată (Este adevărat că am formulat o cerere de rambursare TVA pentru 2.300.000 de RON din care 1.100.000 RON rezultau din facturi fictive, emise de MMMMMMMM., EEE. şi celelalte societăţi din grup. Pentru aceste facturi fictive, am întocmit şi nişte procese-verbale de recepţie pentru producţie, tot fictive, pe care le-am livrat acestor societăţi pentru a se compensa datoriile dintre noi.) Deşi inculpata a solicitat rambursarea TVA, susţinând că TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, analiza documentelor financiar-contabile a concluzionat că TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată, astfel încât societatea are TVA de plată, sumă ce a fost inclusă în prejudiciul produs prin săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 lit. b), c) din Legea nr. 241/2005.

Instanţa a constatat că inculpaţii nu numai că au făcut acte de pregătire, înregistrând operaţiuni comerciale fictive, dar au şi solicitat rambursarea TVA, cerere care a fost respinsă întrucât în urma verificării efectuate de organul fiscal s-a constatat că societatea avea TVA suplimentar de plată şi a formulat plângeri penale împotriva reprezentanţilor societăţii. Prin urmare, întrucât urmarea imediată cerută de dispoziţiile legale -rambursarea sumei solicitate- nu s-a produs, fapta a rămas în formă tentată. Totodată, se constată că inculpaţii nu s-au limitat la a înregistra operaţiuni comerciale fictive ca acte pregătitoare, ci au formulat cereri de rambursare a TVA punând în executare o rezoluţie infracţională specifică infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 241/2005, ce a rămas fără rezultat din cauza unor împrejurări independente de voinţa inculpaţilor (apărarea a invocat faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 241/2005, actele inculpaţilor fiind incluse în infracţiunea prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005).

Chiar dacă cel care controla în fapt activitatea celor două societăţi era inculpatul A., inculpata K. era administrator de drept, calitate de care era conştientă şi care atrage răspunderea pentru toate faptele şi actele juridice ale societăţii comerciale, de care, de altfel, avea cunoştinţă, după cum rezultă din analiza mijloacelor de probă făcută de instanţa de judecată în considerentele anterioare.

8. Inculpata K. a fost trimisă în judecată pentru că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe parcursul anului 2012 a participat la înfiinţarea societăţilor CCC. SRL şi SC DDD. SRL, societăţi tip fantomă, deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti, ce, în opinia acuzării, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Potrivit textului legal, constituie infracţiuni de evaziune fiscala şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: (...) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Latura obiectivă a infracţiunii presupune două elemente cumulative: declararea fictivă a sediului social şi rezultatul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, cel de al doilea element având drept premisă existenţa unei astfel de verificări care a fost împiedicată ca urmare a imposibilităţii localizării sediului societăţii. Cele două elemente trebuie să privească aceeaşi societate comercială şi trebuie realizate cumulativ, chiar dacă, din punct de vedere cronologic, succesiv. Textul legal nu indică sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale ca fiind un scop ce caracterizează latura subiectivă a infracţiunii, situaţie în care s-ar fi consumat indiferent dacă scopul era atins sau nu, ci ca parte a laturii obiective. În cazul acestei infracţiuni nu este suficient ca declararea sediului fictiv să fie făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, ci să se producă efectiv o sustragere de la o astfel de verificare.

Instanţa a constatat că în actul de sesizare se reţine doar declararea fictivă a sediilor sociale, recunoscută, de altfel, de inculpatul A. (acesta a precizat că a înfiinţat aceste societăţi comerciale pentru a le folosi în activitatea infracţională, iar sediile acestora au figurat pe durata existenţei şi folosirii lor la cabinetele de avocatură unde aveau declarate sedii provizorii în scopul înregistrării lor şi unde nu au desfăşurat niciun fel de activitate), menţionându-se că această acţiune a fost făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale. De altfel, din analiza situaţiei de fapt a rezultat că la aceste societăţi nu s-a încercat efectuarea verificărilor financiare sau fiscale de către autorităţile fiscale, aceste verificări fiind făcute la celelalte societăţi controlate de grupul infracţional ce avea pretinse legături cu firmele fantomă. Elementele relevante pentru verificarea celorlalte societăţi au fost preluate de autorităţile fiscale din bazele de date aflate la dispoziţia acestora, fără a se încerca o verificare şi la sediul "firmelor fantomă".

Prin urmare, întrucât lipseşte situaţia premisă şi nu s-a produs rezultatul infracţiunii (nu a existat o verificare financiară sau fiscală şi prin urmare, nici o sustragere), fapta săvârşită de inculpat nu este prevăzută de legea penală, astfel că instanţa va dispune achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

9. Fapta inculpatei K. care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2014, în calitate de administrator al SC AA. SRL şi SC DD. SRL, a indus în eroare persoana vătămată H. SRL, în scopul de a obţine un folos material injust, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Instanţa a apreciat că această faptă de înşelăciune nu poate fi inclusă în infracţiunea indicată la punctul 2, întrucât priveşte o societate comercială cu care SC AA. SRL a avut relaţii comerciale (nu unităţi bancare sau de creditare), iar modul de operare a fost diferit (inculpaţii obţin plata preţului în proporţie de 90% în baza unui certificat de depozit fictiv obţinut în mod ilicit de la firma de survey şi pentru amânarea termenului de livrare sunt remise bilete la ordin avalizate şi o scrisoare de garanţie emisă de societăţi controlate de grupul infracţional), elemente de natură a indică o rezoluţie infracţională distinctă de cea luată şi pusă în executare pentru obţinerea creditelor prin folosirea de acte false.

10. Fapta inculpatei K. care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2014-2015, în calitate de administrator al SC AA. SRL şi SC DD. SRL, a emis 9 file CEC, fără a avea la tras disponibil suficient sau cărora le lipsea unul din elementele lor esenţiale, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Potrivit art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 constituie infracţiune fapta de a emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, precum şi fapta de a dispune altfel, în total sau în parte, de disponibilul avut după ce cecul a fost tras şi mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare.

Totodată, constituie infracţiune, potrivit art. 84 alin. (1) pct. 3 din aceeaşi lege, fapta de a emite un cec cu data falsa sau căruia ii lipseşte unul din elementele esenţiale cerute de alin. (1) (denumirea de cec trecuta în însuşi textul titlului şi exprimata în limba întrebuinţata pentru redactarea acestui titlu), alin. (2) (ordinul necondiţionat de a plăti o anumita suma de bani), alin. (3) (numele celui care trebuie să plătească - tras), alin. (5) (arătarea datei şi a locului emiterii) ale art. 1 şi art. 11 (referitor la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească semnătura trăgătorului).

Din analiza textelor de lege evocate rezultă că faptele au fost incriminate prin aceeaşi normă, scopul fiind unul comun, respectiv asigurarea încrederii în folosirea filelor CEC ca instrumente de plată.

Spre deosebire de infracţiunile cu conţinut alternativ care, în esenţă, presupun existenţa mai multor modalităţi de săvârşire a faptei, infracţiunile cu conţinuturi alternative sunt acele infracţiuni în cazul cărora legiuitorul regrupează, sub aceeaşi denumire, două sau mai multe infracţiuni de sine stătătoare.

Delimitarea dintre infracţiunile cu conţinut unic, infracţiunile cu conţinut alternativ şi infracţiunile cu conţinuturi alternative prezintă importanţă sub aspectul efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multor variante alternative de comitere.

Astfel, în cazul infracţiunilor cu conţinut alternativ, modalităţile diferite, prevăzute în norma de incriminare, nu generează un concurs de infracţiuni, nu afectează unitatea infracţiunii. Dimpotrivă, în cazul infracţiunilor cu conţinuturi alternative, dacă se realizează mai multe dintre aceste conţinuturi, ne vom afla în prezenţa unui concurs de infracţiuni.

Raportând distincţiile teoretice, expuse anterior, la problema de drept din cauză, s-a apreciat că există o infracţiune unică de folosire a filelor CEC, şi nu un concurs de infracţiuni, neputându-se reţine o infracţiune cu conţinuturi alternative, ci o infracţiune cu conţinut alternativ, variantele alternative de săvârşire a faptei fiind echivalente sub aspectul semnificaţiei lor penale.

S-a arătat că la aceeaşi concluzie se ajunge şi prin interpretarea literală a textului, care reflectă, în mod neechivoc, intenţia legiuitorului de a stabili mai multe modalităţi alternative ale elementului material al infracţiunii unice în art. 84 alin. (1) din Legea nr. 59/1934, şi nu infracţiuni distincte.

Cu privire la această infracţiune, instanţa a constatat că unele file CEC au fost completate şi înmânate pentru a fi folosite ca instrument de plată şi unele au fost lăsate creditorilor ca garanţie în cazul în care plata aferentă contractelor încheiate nu era făcută în numerar sau prin ordin de plată, fără a completa elemente esenţiale ale CEC-ului şi fiind folosite ca instrument de credit. În raport de aceste elemente, instanţa a apreciat că această infracţiune a fost săvârşită prin variantele alternative prev. de art. 84 alin. (1) din Legea nr. 59/1934, astfel că se impune reţinerea unei singure infracţiuni în formă continuată şi nu a unui concurs de infracţiuni.

11. Fapta inculpatei K. care, la data de 28 ianuarie 2015, a determinat cu intenţie, notarul public să săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea contractului de împrumut fictiv, autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen.

Înscrisul a fost falsificat prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (între părţi nu a intervenit în fapt niciun act juridic de împrumut) şi a fost folosit în vedere producerii de consecinţe juridice, în scopul sustragerii unor bunuri folosite ca garanţii de la executarea silită (prin punerea în executare a titlului de către împrumutătorul L.).

12. Fapta inculpatei K. care, în perioada 2008 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, înscrisurile sunt falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (facturi fiscale sau ordine de compensare semnate de membrii grupului organizat, atestând operaţiuni comerciale fictive) sau prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii (facturi fiscale atestând cumpărarea de utilaje de la furnizori străini de grupul infracţional) şi folosite în vedere producerii de consecinţe juridice (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri folosite ca garanţii pentru obţinerea de credite, pentru a justifica transferuri de bani între societăţi sau retrageri de numerar sau pentru a diminua baza de impozitare).

13. Fapta inculpatei K., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie-mai 2015, foloseşte înscrisuri false pentru înscrierea frauduloasă de creanţe în tabelul creditorilor SC QQ. SRL şi SC AA. SRL cu suma totală de 1.098.000 RON (aprox. 244.000 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, pentru înscrierea frauduloasă la masa credală a SC QQ. SRL şi SC AA. SRL, au fost folosite contracte de împrumut autentificate şi sub semnătură privată false, semnate de inculpata K.:

- contractul de împrumut sub semnătură privată nr. 75 din 23 noiembrie 2013 încheiat între SC DD. SRL în calitate de împrumutător reprezentată de administrator K. şi SC QQ. SRL în calitate de împrumutat, reprezentată de J. este depus la CC. Filiala Călăraşi pentru înscrierea în tabelul creditorilor SC QQ. SRL

- contractele de împrumut nr. x din 11 decembrie 2013 în valoare de 50.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 27 decembrie 2013 în valoare de 10.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 15 noiembrie 2013 în valoare de 5.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 18 noiembrie 2013 în valoare de 4.000 de RON, contractul de împrumut nr. x din 16 octombrie 2013 în valoare de 10.500 de RON semnate de inculpata K. în calitate de administrator al SC AA. SRL şi de către inculpata J. în calitate de administrator al SC QQ. SRL sunt depuse la CC. Filiala Călăraşi pentru înscrierea în tabelul creditorilor SC QQ. SRL;

- contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., Contract de împrumut fictiv încheiat între inculpatul L. şi SC AA. SRL reprezentată de administrator K. în sumă de 985.000 de RON este folosit pentru înscrierea în tabelul creditorilor SC AA. SRL

Prin folosirea de înscrisuri false, inculpata a înfăţişat datorii inexistente ale societăţilor din cadrul grupului intrate în insolvenţă, pentru recuperarea unor bunuri sau sume de bani din patrimoniul acestora, în scopul fraudării adevăraţilor creditori.

Cu privire la legea penală mai favorabilă inculpatei, instanţa a constatat că o parte din infracţiuni au fost epuizate după data de 1 februarie 2014, fiindu-le aplicabile dispoziţiile noul C. pen. şi legea specială în vigoare la acel moment (constituirea grupului infracţional organizat, înşelăciunea în formă continuată, utilizarea în alte scopuri ale creditelor garantate din fonduri publice, spălare de bani, evaziunea fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), alin. (2) din Legea nr. 241/2005, înşelăciune, emiterea de file CEC, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, bancrută frauduloasă). Ca urmare a dispoz. art. 10 din Legea nr. 187/2012, tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni este cel stabilit de legea nouă întrucât o parte dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă. Totodată, instanţa a avut în vedere şi Decizia nr. 7/2016 a ÎCCJ - CCDCD, potrivit căreia în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din C. pen., în cazul pluralităţii de infracţiuni constând în săvârşirea unor infracţiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului C. pen., pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penală mai favorabilă - identificată ca fiind legea veche sau legea nouă -, iar pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legii penale noi, precum şi pentru tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni se va aplica legea nouă, conform art. 3 din C. pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. Prin urmare, pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 (fraudă cu fonduri europene, transmitere fictivă de părţi sociale, evaziune fiscală prev. de art. 8 din Legea nr. 241/2005), instanţa a apreciat că, în raport de limitele de pedeapsă şi de pedepsele spre care s-a orientat concret instanţa de judecată, legea mai favorabilă inculpatei este N. C. pen.

V.1. Fapta inculpatului L. care a aderat, începând cu anul 2011, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.

Repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracţional s-a făcut în funcţie de abilităţile specifice. Pe segmente de comportament infracţional, inculpatul A. a fost liderul incontestabil al grupării, secondat de soţia sa I. Acesta a atras în grupul infracţional organizat pe membrii apropiaţi ai familiei sale, dar şi persoane dependente financiar precum L. şi K.

Săvârşirea activităţii infracţionale a presupus o anumită organizare infracţională, o coordonare de atribuţii, o interdependenţă şi ritmicitate a actelor ilicite şi alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, în vederea realizării unui scop infracţional comun - obţinerea resurselor financiare prin inducerea în eroare a creditorilor (unităţi bancare, agenţi economici, autorităţi fiscale), sustragerea de la verificările financiar-fiscale, precum şi asigurarea produsului infracţional obţinut (prin rularea banilor prin conturile diferitelor societăţi comerciale controlate de grup şi disimularea, astfel, a originii ilicite a banilor) şi păstrarea unei părţi din bunurilor persoanelor fizice şi juridice implicate după începerea activităţii de executare silită iniţiate de creditori, prin activităţi frauduloase (instigare la fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă)

Inculpatul L. a devenit administrator într-o societate foarte importantă pentru activitatea grupului infracţional organizat - SC FF. SRL (înfiinţată în principal, pentru a ajuta SC AA. SRL să înşele MADR - APDRP cu care încheiase Contractul de finanţare nr. x pentru Acordarea Ajutorului Financiar Nerambursabil în Condiţiile Programului Naţional Pentru Dezvoltare Rurală. Obiectul contractului a fost "Înfiinţare Capacitate Depozitare Pentru Produse Agricole şi FNC la SC AA. SRL", dar şi pentru evaziune fiscală), la îndrumarea lui A., L. a înfiinţat, în februarie 2014, SC EE. SRL pe numele unui interpus, unic asociat şi administrator în societate figurând ZZZZZZZZ. - sora lui L. (societatea este folosită de grup în februarie 2015 când, folosindu-se facturi fiscale fictive de cumpărare-vânzare de cereale între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL s-a încercat înregistrarea societăţii ca plătitor de TVA în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin deducerea ilegală de TVA, însă cererea este respinsă pe motiv de risc ridicat de fraudă, retrage numerar, se ocupă de înfiinţarea a patru societăţi comerciale pe raza mun. Bucureşti - SC DDD. SRL, SC MMMMMMMM. SRL, SC EEE. SRL şi SC BBB. SRL, societăţi fictive, folosite de grup în activitatea infracţională.

Inculpatul L. era foarte apropiat de liderul A., ocupându-se de diferite activităţi ale grupului. Petreceau de multe ori împreună iar, în momentul în care A. a fost implicat într-un accident auto, pe fondul consumului de alcool, acesta a apelat la L. Persoanele din afara grupului îl cunosc pe L. în calitate de şofer al inculpatului A.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. atât prin Rechizitoriul nr. x din 2014 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ - DIICOT, cât şi prin Rechizitoriul nr. x din 2015al aceleiaşi unităţi de parchet, ce face obiectul cauzei nr. x/116/2016 cu care a fost sesizat iniţial Tribunalul Călăraşi, reunită cu prezentul dosar. Astfel, în Rechizitoriul nr. x din 2015, s-a reţinut că fapta inculpatului L. care a aderat, începând cu anul 2011, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) C. pen.

Instanţa a apreciat că este vorba de o singură infracţiune de constituire a unui grup organizat, ce a avut ca scop, printre altele, şi săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă, inculpaţii folosindu-se pentru a se înscrie la masa credală de înscrisuri falsificate, pentru care au fost trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. x din 2014.

2. Fapta inculpatului L., care, la data de 29 mai 2013, sprijină grupul infracţional organizat să obţină în mod fraudulos, o suplimentare de credit în sumă de 350.000 RON de la C. s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (Actul adiţional nr. x în valoare de 350.000 RON la Contractul de credit nr. x din 22 aprilie 2011 obţinut de SC AA. SRL).

Astfel, inculpatul a furnizat facturile fiscale emise de SC FF. SRL care atestă în mod fictiv dreptul de proprietate al SC AA. SRL asupra utilajelor agricole aduse ca garanţie pentru suplimentarea acestui credit.

3. Fapta inculpatului L., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2013, a ajutat grupul infracţional organizat să obţină pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programul PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 5.962.740 RON, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (acte materiale: SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267; suma de 3.116.132 RON este primită drept avans de la APDRP în data de 10 iulie 2012; la data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL solicită plata sumei de 1.856.614 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 11 aprilie 2013 se solicită plata sumei de 449.000 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 3 septembrie 2013 se solicită plata sumei de 540.994 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate).

Instanţa a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, chiar dacă proiectele au fost realizate, întrucât implică în esenţă o inducere în eroare a autorităţii contractante, prin folosirea unor înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare (vezi decizia nr. 4/2016 pronunţată de ÎCCJ în soluţionarea recursului în interesul legii), legiuitorul incriminând fapta prin care inculpatul obţine fonduri europene pe baza unor documente care dacă ar fi fost reale, ar fi determinat autoritatea contractantă să constate că nu sunt îndeplinite condiţiile legale ale virării acestor sume către societatea solicitantă. Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete reprezintă o modalitate concretă de inducere în eroare a autorităţii publice care acordă finanţarea, având drept consecinţă aprobarea finanţărilor din fonduri publice a unei persoane care nu este îndreptăţită să le obţină întrucât, în fapt, nu îndeplineşte cerinţele de eligibilitate prevăzute de lege. S-a apreciat că din această perspectivă, este irelevantă realizarea ulterioară a proiectului întrucât paguba produsă bugetului UE o reprezintă suma obţinută în mod fraudulos de societatea solicitantă, cu nerespectarea condiţiilor legale. De altfel, infracţiunea subzistă şi dacă banii nu au fost efectiv obţinuţi întrucât norma juridică include acest aspect în latura subiectivă a infracţiunii, respectiv în scop (astfel ca infracţiunea există indiferent dacă scopul este realizat sau nu, fiind suficient ca inculpatul să aibă reprezentarea sa). Prin urmare, paguba este prezumată, fiind nerelevant dacă fondurile obţinute în mod fraudulos au fost ori nu folosite conform destinaţiei. Astfel, chiar dacă proiectul pentru care a fost obţinută finanţarea a fost în totalitate respectat, neregularităţile privind maniera de obţinere aduc şi prezumţia absolută a unei pagube cauzate finanţatorului prin conduita inculpatei.

4. Fapta inculpatului L., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011-2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

S-a apreciat că, deşi inculpatul A. a arătat că virarea sumelor de bani în conturile altor societăţi, controlate, de asemenea, de el, nu a avut ca scop ascunderea originii ilicite a acestora, fiind, în fapt, vorba de plata unor operaţiuni comerciale reale, instanţa apreciază că era vorba de operaţiuni comerciale fictive, atestate scriptic în scopul inducerii în eroare a creditorilor (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri aduse ca garanţii în vedere obţinerii de credite sau de fonduri europene sau pentru a diminua baza impozabilă în scopul sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor legal datorate), inculpatul L., apropiat al liderului grupării, având reprezentarea că prin efectuarea operaţiunilor de rulare a sumelor de bani obţinute în mod fraudulos ascunde şi originea ilicită a acestora.

Instanţa a constatat că activitatea inculpaţilor nu s-a rezumat la folosirea produsului infracţional, ci au beneficiat de sumele obţinute prin săvârşirea de infracţiuni de înşelăciune şi de evaziune fiscală după ce aceste sume au fost rulate prin conturile bancare a mai multor societăţi comerciale controlate în fapt de către soţii LLLLL. şi pentru justificarea cărora s-au întocmit mai multe acte fictive (contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de împrumut- vezi file x rechizitoriu), astfel încât, în concordanţă cu Decizia nr. 16/2016 a ÎCCJ - CCDCD, a apreciat că poate fi reţinută răspunderea penală a inculpatului pentru spălare de bani concomitent cu cea pentru infracţiunea predicat.

5. Fapta inculpatului L., care, în anul 2015, în calitate de administrator al SC EE. SRL, a încercat deducerea ilegală de TVA, prin întocmirea unor facturi fiscale reprezentând tranzacţii financiare fictive între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la obţinerea, fără drept de rambursări de la bugetul general consolidat al statului prev. de art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 241/20015, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţa de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

S-a arătat că, deşi inculpaţii au invocat faptul că doar au încercat înregistrarea SC EE. SRL ca plătitor TVA în scopul folosirii taxării inverse în materia achiziţiei de cereale, instanţa a înlăturat această apărare în condiţiile în care inculpaţii au folosit pentru această operaţiune contracte fictive în care societatea a fost folosită ca verigă intermediară în lanţul de achiziţii fictive, societatea nu a desfăşurat nicio altă activitate cu excepţia achiziţiei de la SC AA. SRL şi a vânzării către SC II. SRL şi a avut un singur angajat al cărui contract de muncă a fost încheiat cu o zi înainte de încheierea facturii fiscale fictive de achiziţie, societatea nu dispunea de spaţii de depozitare şi nici mijloace de transport (aspecte de natură a indica rolul pe care inculpaţii îl stabiliseră pentru această societate, de "firmă fantomă"), astfel că SC EE. SRL nu avea posibilitatea de a furniza în mod real pe viitor cereale (singura variantă în care s-ar fi putut folosi de facilitatea taxării inverse în materia comercializării de cereale). Totodată, instanţa a constatat că în facturile fiscale fictive a fost inclus TVA-ul iar din deconturile depuse de client rezulta că are TVA de recuperat. În raport de aceste elemente, instanţa a apreciat că scopul în care s-a încercat înregistrarea ca plătitor TVA a fost acela al obţinerii de rambursări de TVA în mod nelegal, rezultat care nu s-a produs ca urmare a respingerii de către organele fiscale a cererii de înregistrare, fapta rămânând în formă tentată. Actele materiale săvârşite de inculpaţi indică în mod univoc această rezoluţie infracţională, pusă în executare, dar care nu a produs rezultat vizat de către inculpaţi ca urmare a unor împrejurări independente de voinţa lor.

6. Fapta inculpatului L., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2012 - 2013, în calitate de administrator al SC FF. SRL, a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă totală de 5.064.865 RON, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a arătat că simplul fapt că prin Sentinţa civilă nr. 701/2016 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VII- a civilă s-a respins ca neîntemeiată cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a inculpatului pentru pasivul debitorului SC FF. SRL rămas neacoperit în urma radierii societăţii nu exclude răspunderea penală şi civilă a acestuia pentru datorii înregistrate de această societate către bugetul de stat, ca urmare a săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, în calitate de administrator căruia îi revine obligaţia întocmirii contabilităţii şi a plăţii obligaţiilor fiscale pe care le are contribuabilul (societatea comercială). Într-o astfel de acţiune, instanţa civilă verifică alte condiţii, prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Curtea a apreciat că săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală este imputabilă persoanelor care au atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice întrucât acestea au controlul asupra situaţiei de fapt şi de drept relevante fiscal a persoanei juridice, contribuabilul care datorează taxe şi impozite. Efectuarea unei operaţiuni sau realizarea unui venit este atribuţia reprezentantului legal al persoanei juridice - administrator, preşedinte, director executiv-, iar evidenţierea în sensul legii penale nu presupune simpla înregistrare a operaţiunii, ci evidenţierea acesteia în scopul de a produce efectele juridice proprii acestei operaţiuni, de drept comercial, fiscal, etc. Astfel, subiect activ al acestei infracţiuni nu este doar persoana fizică ce are atribuţii ce privesc evidenţierea în documentele contabile oficiale a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate, ci persoana obligată să conducă evidenţe financiar-contabile, în sensul Legii nr. 82/1991, contribuabilul şi deci, reprezentantul său legal, în temeiul art. 70, art. 72, art. 144 din Legea nr. 31/1990.

Potrivit art. 22 din Codul de Procedură Fiscală, prin obligaţii fiscale, se înţelege:

a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

d) obligaţia de a plăti dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii;

e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă;

f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale.

Cum reglementarea evaziunii fiscale sancţionează neîndeplinirea acestor obligaţii, este firesc ca subiect activ al infracţiunii să fie subiectul căruia îi revin aceste obligaţii, contribuabilul care datorează taxe şi impozite, administratorul său răspunzând în temeiul dispoz. din Legea nr. 31/1990 menţionate mai sus.

Prin urmare, administratorul, care are atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice, pe care o reprezintă în raport cu terţii la încheierea actelor juridice, are obligaţia întocmirii documentului justificativ (actul juridic încheiat), în baza căruia se face înregistrarea în contabilitate. Chiar dacă cel care controla în fapt activitatea societăţii era inculpatul A., inculpatul era administratorul de drept, calitate de care era conştient şi care atrage răspunderea pentru toate faptele şi actele juridice ale societăţii comerciale.

7. Inculpatul L. a fost trimis în judecată pentru că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2012, a participat la înfiinţarea societăţilor BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL, societăţi tip fantomă, deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti, ce, în opinia acuzării, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Potrivit textului legal, constituie infracţiuni de evaziune fiscala şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: (...) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Latura obiectivă a infracţiunii presupune două elemente cumulative: declararea fictivă a sediului social şi rezultatul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, cel de al doilea element având drept premisă existenţa unei astfel de verificări care a fost împiedicată ca urmare a imposibilităţii localizării sediului societăţii. Cele două elemente trebuie să privească aceeaşi societate comercială şi trebuie realizate cumulativ, chiar dacă cronologic succesiv. Textul legal nu indică sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale ca fiind un scop ce caracterizează latura subiectivă a infracţiunii, situaţie în care s-ar fi consumat indiferent dacă scopul era atins sau nu, ci ca parte a laturii obiective. În cazul acestei infracţiuni nu este suficient ca declararea sediului fictiv să fie făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, ci să se producă efectiv o sustragere de la o astfel de verificare.

Instanţa a constatat că în actul de sesizare se reţine doar declararea fictivă a sediilor sociale, recunoscută, de altfel, de inculpatul A. (acesta a precizat că a înfiinţat aceste societăţi comerciale pentru a le folosi în activitatea infracţională, iar sediile acestora au figurat pe durata existenţei şi folosirii lor la cabinetele de avocatură unde aveau declarate sedii provizorii în scopul înregistrării lor şi unde nu au desfăşurat niciun fel de activitate), menţionându-se că această acţiune a fost făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale. De altfel, din analiza situaţiei de fapt a rezultat că la aceste societăţi nu s-a încercat efectuarea verificărilor financiare sau fiscale de către autorităţile fiscale, aceste verificări fiind făcute la celelalte societăţi controlate de grupul infracţional ce avea pretinse legături cu firmele fantomă. Elementele relevante pentru verificarea celorlalte societăţi au fost preluate de autorităţile fiscale din bazele de date aflate la dispoziţia acestora, fără a se încerca o verificare şi la sediul "firmelor fantomă".

S-a apreciat că, întrucât lipseşte situaţia premisă şi nu s-a produs rezultatul infracţiunii (nu a existat o verificare financiară sau fiscală şi prin urmare, nici o sustragere), fapta săvârşită de inculpat nu este prevăzută de legea penală, astfel că instanţa a dispus achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

8. Fapta inculpatului L. care, la data de 28 ianuarie 2015, a determinat cu intenţie, notarul public să, săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea contractelor de împrumut fictive, autentificate sub nr. x din 28 ianuarie 2015, nr. y din 28 ianuarie 2015 şi nr. z din 28 ianuarie 2015, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale instigării la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen.

Înscrisurile au fost falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (între părţi nu a intervenit în fapt niciun act juridic de împrumut) şi au fost folosite în vedere producerii de consecinţe juridice, în scopul sustragerii unor bunuri folosite ca garanţii de la executarea silită (prin punerea în executare a titlului de către împrumutătorul L.) sau prin înscrierea frauduloasă la masa credală a SC QQ. SRL şi a SC AA. SRL

9. Fapta inculpatului L. care, în luna ianuarie 2015, a ajutat grupul infracţional organizat să transmită fictiv părţile sociale ale SC DD. SRL, SC QQ. SRL şi SC GG. SRL, în scopul în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 35 C. pen.

Potrivit acestui text legal, transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Pentru existenţa acestei infracţiuni nu este relevant dacă urmărirea penală a fost începută sau nu, sau dacă s-a pus sau nu în mişcare acţiunea penală împotriva acestei persoane, ci, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este relevant să existe o transmitere fictivă a părţilor sau a acţiunilor şi persoana care a efectuat cesionarea părţilor sociale sau a acţiunilor să fi săvârşit anterior o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii (Decizia nr. 938/2013 a ÎCCJ, secţia penală).

În speţă, din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul a efectuat cesionarea fictivă a părţilor sociale ale societăţilor după ce au acumulat datorii la bugetul consolidat al statului sau către alţi creditori şi aflate în relaţii comerciale fictive cu alte firme din grup, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

Instanţa a apreciat că cele trei acte materiale reprezintă elemente materiale ale infracţiunii unice, săvârşită în formă continuată şi nu 3 infracţiuni distincte, aflate în concurs, întrucât modalitatea similară de operare, identitatea de scop şi de participanţi sunt de natură să indice o rezoluţie infracţională unică.

10. Fapta inculpatului L. care, în perioada 2011 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, înscrisurile sunt falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (facturi fiscale sau ordine de compensare semnate de membrii grupului organizat, atestând operaţiuni comerciale fictive) sau prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii (facturi fiscale atestând cumpărarea de utilaje de la furnizori străini de grupul infracţional) şi folosite în vedere producerii de consecinţe juridice (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri folosite ca garanţii pentru obţinerea de credite, pentru a justifica transferuri de bani între societăţi sau retrageri de numerar sau pentru a diminua baza de impozitare).

11. Fapta inculpatului L., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie-mai 2015, foloseşte înscrisuri false pentru înscrierea frauduloasă de creanţe în tabelul creditorilor SC QQ. SRL şi SC AA. SRL cu suma totală de 1.415.000 RON (aprox. 314.444 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

În Rechizitoriul nr. x din 2015 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ - DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi s-a reţinut că inculpatul depune la data de 26 martie 2015 la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 430.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor SC QQ. SRL şi la data de 15 aprilie 2015, la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 985.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor SC AA. SRL, creanţe izvorâte din contractele de împrumut fictive, autentificate sub nr. x şi y din 28 ianuarie 2015.

Instanţa a constatat că pentru această situaţie de fapt, inculpatul a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. x din 2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi condamnat prin Sentinţa penală nr. 111 din 27 octombrie 2017 a Tribunalului Călăraşi, dosarul fiind în curs de soluţionare a apelului la momentul la care instanţa a rămas în pronunţare în prezenta cauză. Inculpatul a invocat principiul non bis in idem în raport de această hotărâre, însă instanţa nu poate pronunţa o soluţie de încetare a procesului penal în lipsa unei hotărâri definitive.

Inculpatul a invocat faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile de existenţă ale laturii subiective ale infracţiunilor întrucât nu a avut reprezentarea desfăşurării activităţii ilicite de către inculpatul A., însă instanţa apreciază că inculpatul a acţionat conştient şi voluntar, având reprezentarea activităţii desfăşurate, după cum rezultă din analiza mijloacelor de probă, indicată anterior în considerente.

Inculpatul L. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare prin Sentinţa penală nr. 53/2008 a Judecătoriei Lehliu Gară, definitivă prin neapelare, pedeapsă din executarea căreia a fost liberat condiţionat la 14 decembrie 2010 cu un rest neexecutat de 306 de zile.

În raport de această condamnare, s-a constatat că inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie, în raport de momentul comiterii infracţiunilor (în cazul infracţiunilor continuate instanţa a avut în vedere momentul epuizării infracţiunilor). Potrivit art. 104 C. pen. liberarea condiţionată se revocă dacă faptele au fost descoperite în termenul de supraveghere, situaţie în care, însă, infracţiunea se epuizează în acest moment, al descoperirii. Cum inculpatul a continuat săvârşirea de acte materiale şi după împlinirea termenului de supraveghere, fără a fi descoperite, la momentul epuizării infracţiunii, pedeapsa anterioară se consideră executată, în raport de dispoz. art. 106 C. pen., astfel că sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la recidiva postexecutorie.

Instanţa a apreciat că, potrivit vechiul C. pen., consumarea infracţiunii continuate prin întrunirea elementelor sale constitutive are drept consecinţă angajarea răspunderii penale a făptuitorului, momentul săvârşirii primului act material producându-se consecinţe juridice ce ţin, în primul rând, de întreruperea unor termene care curg în favoarea infractorului (termenul de încercare a suspendării executării pedepsei, termenul de încercare prevăzut de legile de graţiere, termenul de reabilitare, de prescripţie), precum şi de revocarea liberării condiţionate şi de recidiva. (în acest sens, Decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 1 din 20 iunie 1987), astfel că, potrivit legii vechi, se impunea revocarea liberării condiţionate şi reţinerii recidivei post condamnatorii în cazul în care primele acte materiale erau săvârşite în interiorul termenului de supraveghere, iar ultimele, după împlinirea acestuia întrucât primele acte materiale împiedicau efectele definitive (considerarea ca executată a pedepsei) ale liberării condiţionate ca urmare a revocării sale. Potrivit noul C. pen., revocarea liberării condiţionate nu se mai produce într-o astfel de situaţie (infracţiunea nu a fost descoperită înainte de împlinirea termenului de supraveghere), permiţând producerea efectelor definitive ale liberării, astfel că se va reţine recidiva post executorie (infracţiunea este săvârşită după considerarea ca executată a pedepsei.)

Cu privire la legea penală mai favorabilă inculpatului, instanţa a constatat că o parte din infracţiuni au fost epuizate după data de 1 februarie 2014, fiindu-le aplicabile dispoziţiile noului C. pen. şi legea specială în vigoare la acel moment (constituirea grupului infracţional organizat, spălare de bani, tentativa la evaziune fiscala, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, transmiterea fictivă de părţi sociale, bancrută frauduloasă). Ca urmare a dispoz. art. 10 din Legea nr. 187/2012, tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni este cel stabilit de legea nouă întrucât o parte dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă. Totodată, instanţa a avut în vedere şi Decizia nr. 7/2016 a ÎCCJ - CCDCD, potrivit căreia în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din C. pen., în cazul pluralităţii de infracţiuni constând în săvârşirea unor infracţiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului C. pen., pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penală mai favorabilă - identificată ca fiind legea veche sau legea nouă -, iar pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legii penale noi, precum şi pentru tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni se va aplica legea nouă, conform art. 3 din C. pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. Prin urmare, pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 (complicitate la înşelăciune, fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscala- aceasta din urmă s-a epuizat la data de 30 aprilie 2013, după modificarea Legii nr. 241/2005 prin Legea nr. 255/2013), instanţa a apreciat că, în raport de limitele de pedeapsă şi pedepsele spre care urmează a se orienta în concret, legea mai favorabilă inculpatului este N. C. pen.

VI. Fapta inculpatului N. care a aderat, începând cu anul 2012, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.

Repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracţional s-a făcut în funcţie de abilităţile specifice. Pe segmente de comportament infracţional, inculpatul A. este liderul incontestabil al grupării, secondat de soţia sa I. Acesta a atras în grupul infracţional organizat pe membrii apropiaţi ai familiei sale, dar şi persoane dependente financiar, precum L. şi K.

Săvârşirea activităţii infracţionale a presupus o anumită organizare infracţională, o coordonare de atribuţii, o interdependenţă şi ritmicitate a actelor ilicite şi alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, în vederea realizării unui scop infracţional comun - obţinerea resurselor financiare prin inducerea în eroare a creditorilor (unităţi bancare, agenţi economici, autorităţi fiscale), sustragerea de la verificările financiar-fiscale, precum şi asigurarea produsului infracţional obţinut (prin rularea banilor prin conturile diferitelor societăţi comerciale controlate de grup şi disimularea, astfel, a originii ilicite a banilor) şi păstrarea unei părţi din bunurilor persoanelor fizice şi juridice implicate după începerea activităţii de executare silită iniţiate de creditori, prin activităţi frauduloase (instigare la fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă)

Astfel, inculpatul N., fiul lui J. şi nepotul lui A., devine administrator în SC GG. SRL, societate folosită de către grup, în principal pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, spălare de bani şi evaziune fiscală. La începutul anului 2015, pentru sustragerea de la controalele financiar-fiscale, societatea este vândută martorului SS. care devine şi unic asociat şi administrator, dar împuterniciţi în bancă sunt K. şi N.

S-a reţinut că inculpatul efectuează şi retrageri de numerar, astfel cum a rezultat şi din hărţile relaţionale ale fluxurilor financiare ale societăţilor deţinute de grup.

Probele analizate anterior de instanţa de judecată au indicat faptul că membrii familiei îl ţineau la curent pe inculpatul N. în legătură cu afacerile familiei, cu modalitatea frauduloasă în care au ales să îşi protejeze bunurile atunci când firmele au intrat în insolvenţă, precum şi cu privire la creditorii care le urmăreau bunurile, astfel că, instanţa a apreciat că apărarea inculpatului cu privire la faptul că a semnat documentele, astfel cum i-a solicitat A. fără a cunoaşte conţinutul şi scopul acestora nu este credibilă, fiind înlăturată din cauză, mai ales în condiţiile în care inculpatul a semnat multe astfel de acte şi a retras sume mari de bani, elemente de natură a-i ridica cel puţin semne de întrebare în legătură cu caracterul licit al acestora. Prin urmare, instanţa a apreciat că sunt întrunite condiţiile de existenţă ale laturii subiective ale infracţiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, acesta participând activ, voluntar şi conştient la activitatea infracţională.

2. Fapta inculpatului N., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2012 - 2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Deşi inculpatul A. a arătat că virarea sumelor de bani în conturile altor societăţi, controlate, de asemenea, de el, nu a avut ca scop ascunderea originii ilicite a acestora, fiind, în fapt, vorba de plata unor operaţiuni comerciale reale, instanţa a apreciat că era vorba de operaţiuni comerciale fictive, atestate scriptic în scopul inducerii în eroare a creditorilor (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri aduse ca garanţii în vedere obţinerii de credite sau de fonduri europene sau pentru a diminua baza impozabilă în scopul sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor legal datorate), inculpatul N., nepotul liderului grupării, având reprezentarea că prin efectuarea operaţiunilor de rulare a sumelor de bani obţinute în mod fraudulos ascunde şi originea ilicită a acestora.

Instanţa a constatat că activitatea inculpaţilor nu s-a rezumat la folosirea produsului infracţional, ci au beneficiat de sumele obţinute prin săvârşirea de infracţiuni de înşelăciune şi de evaziune fiscală după ce aceste sume au fost rulate prin conturile bancare a mai multor societăţi comerciale controlate în fapt de către soţii LLLLL. şi pentru justificarea cărora s-au întocmit mai multe acte fictive (contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de împrumut- vezi file x rechizitoriu), astfel încât, în concordanţă cu Decizia nr. 16/2016 a ÎCCJ - CCDCD, a apreciat că poate fi reţinută răspunderea penală a inculpatului pentru spălare de bani concomitent cu cea pentru infracţiunea predicat.

3. Fapta inculpatului N., care, în anul 2015, a transmis fictiv părţile sociale deţinute de către acesta în SC GG. SRL, în scopul sustragerii de la urmărirea penală, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată

Potrivit acestui text legal, transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Pentru existenţa acestei infracţiuni nu este relevant dacă urmărirea penală a fost începută sau nu, sau dacă s-a pus sau nu în mişcare acţiunea penală împotriva acestei persoane, ci, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este relevant să existe o transmitere fictivă a părţilor sau a acţiunilor şi persoana care a efectuat cesionarea părţilor sociale sau a acţiunilor să fi săvârşit anterior o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii (Decizia nr. 938/2013 a ÎCCJ, secţia penală).

În speţă, din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul a efectuat cesionarea fictivă a părţilor sociale ale societăţii după ce a acumulat datorii către creditori induşi în eroare cu privire la încheierea şi executarea contractelor, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

4. Fapta inculpatului N., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2014, în calitate de administrator al SC GG. SRL a ajutat o altă firmă din grup - SC DD. SRL să se sustragă de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului în sumă totală de 555.037 RON prin întocmirea a trei facturi fiscale fictive utilizate pentru diminuarea bazei de impozitare, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Curtea a apreciat că săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală este imputabilă persoanelor care au atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice, întrucât acestea au controlul asupra situaţiei de fapt şi de drept relevante fiscal a persoanei juridice, contribuabilul care datorează taxe şi impozite. Efectuarea unei operaţiuni sau realizarea unui venit este atribuţia reprezentantului legal al persoanei juridice - administrator, preşedinte, director executiv-, iar evidenţierea în sensul legii penale nu presupune simpla înregistrare a operaţiunii, ci evidenţierea acesteia în scopul de a produce efectele juridice proprii acestei operaţiuni, de drept comercial, fiscal, etc. Astfel, subiect activ al acestei infracţiuni nu este doar persoana fizică ce are atribuţii ce privesc evidenţierea în documentele contabile oficiale a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate, ci persoana obligată să conducă evidenţe financiar-contabile, în sensul Legii nr. 82/1991, contribuabilul şi deci, reprezentantul său legal, în temeiul art. 70, art. 72, art. 144 din Legea nr. 31/1990.

Potrivit art. 22 din Codul de Procedură Fiscală, prin obligaţii fiscale, se înţelege:

a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

d) obligaţia de a plăti dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii;

e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă;

f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale.

Cum reglementarea evaziunii fiscale sancţionează neîndeplinirea acestor obligaţii, este firesc ca subiect activ al infracţiunii să fie subiectul căruia îi revin aceste obligaţii, contribuabilul care datorează taxe şi impozite, administratorul său răspunzând în temeiul dispoz. din Legea nr. 31/1990 menţionate mai sus.

Prin urmare, administratorul, care are atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice, pe care o reprezintă în raport cu terţii la încheierea actelor juridice, are obligaţia întocmirii documentului justificativ (actul juridic încheiat), în baza căruia se face înregistrarea în contabilitate. Chiar dacă cel care controla în fapt activitatea societăţii era inculpatul A., inculpatul era administratorul de drept, calitate de care era conştient şi care atrage răspunderea pentru toate faptele şi actele juridice ale societăţii comerciale.

5. Faptele inculpatului N. care, în calitate de administrator al SC GG. SRL, induce în eroare F. SA prin încheierea contractul de leasing x din 3 martie 2014, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, iar la data de 30 aprilie 2012, sprijină grupul infracţional organizat să obţină în mod fraudulos un credit în valoare de 500.000 RON de la E., s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru 2 infracţiuni de înşelăciune în concurs, având în vedere dispoz. art. 35 C. pen., potrivit cărora infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Curtea apreciază ca se impunea reţinerea formei continuate a infracţiunii de înşelăciune, în condiţiile în care pluralitatea de subiect activ nu mai împiedică aplicarea art. 35 C. pen. (în raport de Decizia CCR nr. 368/2017), având în vedere ca actele materiale de executare au fost comise la intervale de timp succesive, cu o modalitate similara de comitere, cu participarea membrilor grupului infracţional organizat, având ca subiect pasiv unităţi bancare sau de creditare, având drept scop obţinerea frauduloasă de resurse financiare, elemente de natura a indica o rezoluţie infracţională unica.

6. Fapta inculpatului N. care, în cursul anului 2014, în calitate de administrator al SC GG. SRL, a ajutat grupul infracţional organizat să menţină în eroare partea civilă H. SRL, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen.

Instanţa apreciază că această faptă de înşelăciune nu poate fi inclusă în infracţiunea indicată la punctul 5 întrucât priveşte o societate comercială cu care SC AA. SRL a avut relaţii comerciale (nu unităţi bancare sau de creditare), iar modul de operare a fost diferit (inculpatul A. obţine plata preţului în proporţie de 90% în baza unui certificat de depozit fictiv obţinut în mod ilicit de la firma de survey şi pentru amânarea termenului de livrare remite bilete la ordin avalizate şi o scrisoare de garanţie emisă de societăţi controlate de el), elemente de natură a indică o rezoluţie infracţională distinctă de cea luată şi pusă în executare pentru obţinerea creditelor prin folosirea de acte false.

Inculpatul N. a emis un bilet la ordin şi o scrisoare de garanţie, folosită de inculpatul A. pentru a determina partea civilă să încheie o convenţie prin care se acordă SC AA. SRL un termen suplimentar pentru livrarea cantităţii de floarea-soarelui, astfel că, neexecutând direct acte materiale de inducere în eroare a acestei societăţi, inculpatul va răspunde pentru ajutorul dat autorului în calitate de complice.

Cu privire la legea aplicabilă inculpatului, instanţa a constatat că toate infracţiunile au fost epuizate după data de 1 februarie 2014, fiindu-le aplicabile dispoziţiile noul C. pen. şi legea specială în vigoare la acel moment (constituirea grupului infracţional organizat, înşelăciune, spălare de bani, transmiterea fictivă de părţi sociale, complicitate la evaziune fiscala, complicitate la înşelăciune).

VII.1. Fapta inculpatului O. care a aderat, în perioada 2007 - 2010, la grupul infracţional organizat condus de A., s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) cu aplicarea art. 5 C. pen.

Repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracţional s-a făcut în funcţie de abilităţile specifice. Pe segmente de comportament infracţional, inculpatul A. este liderul incontestabil al grupării, secondat de soţia sa I. Acesta a atras în grupul infracţional organizat pe membrii apropiaţi ai familiei sale, dar şi persoane dependente financiar, precum L., O. şi K.

Deşi inculpatul a invocat faptul că a semnat documentele solicitate de A., fără a avea cunoştinţă de conţinutul sau scopul folosirii lor, s-a apreciat că interceptările convorbirilor din cauză, poziţia acestuia în cadrul grupului infracţional, precum şi actele materiale săvârşite de acesta sunt de natură a indica participaţia activă a acestuia, voluntară şi conştientă, inculpatul a avut reprezentarea acţiunilor sale licite şi a rezultatelor produse.

Săvârşirea activităţii infracţionale a presupus o anumită organizare infracţională, o coordonare de atribuţii, o interdependenţă şi ritmicitate a actelor ilicite şi alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, în vederea realizării unui scop infracţional comun - obţinerea resurselor financiare prin inducerea în eroare a creditorilor (unităţi bancare, agenţi economici, autorităţi fiscale), sustragerea de la verificările financiar-fiscale, precum şi asigurarea produsului infracţional obţinut (prin rularea banilor prin conturile diferitelor societăţi comerciale controlate de grup şi disimularea, astfel, a originii ilicite a banilor) şi păstrarea unei părţi din bunurilor persoanelor fizice şi juridice implicate după începerea activităţii de executare silită iniţiate de creditori, prin activităţi frauduloase (instigare la fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă)

Inculpatul a devenit administrator în SC III. SRL, a figurat în calitate de unic asociat şi administrator în SC III. SRL, în perioada 4 iulie 2008 - 20 august 2010, a fost împuternicit în bancă pentru a efectua operaţiuni pe numele acestei societăţi şi a obţinut în interesul grupului, în mod fraudulos, mai multe credite bancare.

Instanţa a apreciat că pentru aderarea la un grup infracţional organizat nu este necesar ca un inculpat să cunoască întreaga structură ierarhică şi repartizarea rolurilor tuturor membrilor săi, după cum nu este necesar a participa la întreaga activitate infracţională ce face scopul grupului, fiind suficient ca acesta să aibă reprezentarea că ajută un astfel de grup. De altfel, inculpatul cunoştea în mare rolurile inculpaţilor A. şi I. împreună cu care a indus în eroare B., iar pe ceilalţi membri ai familiei LLLLL. implicaţi în activitatea infracţională ca urmare a activităţii sale desfăşurate în cadrul fermei Vâlcele.

2. Fapta inculpatului O., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC III. SRL, în perioada 2007 - 2009, folosindu-se de documente false, împreună cu I., J. şi A., a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 858.700 RON, (acte materiale: Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008; Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008) şi induce în eroare MM. prin încheierea Contractului de credit nr. x din 25 august 2009 în valoare de 180.000 RON în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

O. nu a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, invocând lipsa laturii subiective, în sensul că nu a avut reprezentarea activităţii ilicite desfăşurate de către inculpatul A. O. a precizat că nu s-a ocupat în fapt de administrarea societăţii, că de acest aspect s-a ocupat doar A., el semnând acte la solicitarea celui din urmă. Apărarea sa nu a fost reţinută, având în vedere faptul că inculpatul O. este o persoană cu educaţie, care trebuia să ştie consecinţele ce decurg pe plan juridic din deţinerea calităţii de administrator într-o societate comercială şi cel puţin, la momentul rescadenţării avea cunoştinţă de neplata ratelor creditelor obţinute.

Nu s-a reţinut că nu ar fi îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii pentru că inculpatul nu a avut intenţia de a frauda unităţile bancare, iar ratele au fost achitate în cazul contractului încheiat, neexistând nicio pagubă. Conţinutul constitutiv al infracţiunii impune doar să existe scopul (indiferent dacă a fost sau nu atins) de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust (inculpatul a obţinut pentru SC III. SRL sume de bani pe care nu le-ar fi obţinut dacă unităţile bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări) şi rezultatul producerii unei pagube persoanei vătămate.

Paguba produsă unităţilor bancare este reprezentantă de suma obţinută de inculpaţi prin inducerea în eroare, sumă pe care nu ar fi obţinut-o sau cel puţin nu ar fi obţinut-o în aceleaşi condiţii dacă unităţile bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări. Infracţiunea de înşelăciune se consumă la momentul la care, prin inducerea în eroare, se încheie contractul de credit, acesta fiind şi momentul producerii pagubei în patrimoniul persoanei vătămate (care se micşorează cu suma pe care nu ar fi acordat-o dacă ar fi avut cunoştinţă de elementele reale ale situaţie împrumutatului).

S-a apreciat că achitarea ulterioară a ratelor nu are relevanţă asupra existenţei infracţiunii, consumată deja anterior şi poate avea efect exclusiv cu privire la latura civilă (prejudiciul la care va fi îndreptăţită partea civilă se micşorează proporţional cu sumele achitate). Paguba nu se naşte în patrimoniul persoanei vătămate doar dacă împrumutatul nu îşi achită ratele, ci chiar din momentul încheierii contractului, ca urmare a faptului că remite o sumă de bani pe care nu ar fi remis-o dacă nu ar fi indusă în eroare.

Prin urmare, chiar dacă la momentul încheierii contractelor, inculpatul ar fi avut intenţia de a achita ulterior ratele, acest aspect nu are relevanţă pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune, fiind suficient ca inculpatul să aibă reprezentarea faptului că obţine fonduri pe care nu le-ar fi obţinut dacă ar fi prezentat situaţia reală a societăţii comerciale, aspect confirmat în prezenta cauză.

La încheierea şi executarea contractelor cu B. nr. x din 20 octombrie 2008 şi nr. x din 21 octombrie 2008, inculpaţii s-au folosit de calitatea de administrator al SC III. SRL a inculpatului O. (deşi acesta a preluat doar scriptic societatea, contra unei sume de bani, potrivit inculpatului A.) şi prezentându-l ca fiind adevăratul beneficiar al creditelor, iar pentru rescadenţare au fost depuse acte din care rezultă în mod nereal dreptul de proprietate asupra unor bunuri prezentate ca garanţii (e. g. remorcă cu împingător x cu echipament de împrăştiere (2009) serie x şi distribuitor îngrăşăminte SV7 (2009) seria x, "achiziţionate" cu factura x din 25 august 2009 de la SSSSS. SRL la preţul de 424.560 RON, delegat din partea societăţi figurând pe factura fiscală inculpatul O., iar ordinele de plată nr. x din 25 august 2009 şi y din 7 august 2009, vizate de bancă şi semnate, prin care s-ar fi făcut pretinsa plată către furnizori, nu se regăsesc în extrasele de cont oficiale ale societăţii). În cazul contractului încheiat cu CEC, la dosarul de credit sunt depuse acte false din care rezultă în mod nereal dreptul de proprietate asupra unor bunuri prezentate ca garanţii. În raport de aceste elemente, instanţa a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile reţinerii variantei agravante a infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (2) C. proc. pen.- prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase sau alte mijloace frauduloase, mijloace pe care inculpatul O. le-a cunoscut sau putea să le prevadă.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru 2 infracţiuni de înşelăciune în concurs, având în vedere dispoz. art. 35 C. pen., potrivit cărora infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Curtea a apreciat că se impunea reţinerea formei continuate a infracţiunii de înşelăciune, în condiţiile în care pluralitatea de subiect activ nu mai împiedică aplicarea art. 35 C. pen. (în raport de Decizia CCR nr. 368/2017), având în vedere ca actele materiale de executare au fost comise la intervale de timp succesive, cu o modalitate similară de comitere, cu participarea membrilor grupului infracţional organizat, având ca subiect pasiv unităţi bancare sau de creditare, având drept scop obţinerea frauduloasă de resurse financiare, elemente de natura a indica o rezoluţie infracţională unica.

Cu privire la activitatea de inducere în eroare a părţii civile CEC, inculpatul A. a depus la dosar Sentinţa penală nr. 32 din 29 ianuarie 2013 a Judecătoriei Călăraşi prin care s-a respins plângerea formulată de A. împotriva Rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 813/P/2012 din 8 octombrie 2012 emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi, instanţa a apreciat că această hotărâre nu are autoritate de lucru judecat cu privire la fapta de înşelăciune a persoanei vătămate CEC, întrucât hotărârea anterioară se referă la alte fapte în condiţiile în care inculpatul a fost iniţial cercetat pentru inducerea în eroare a persoanei vătămate cu ocazia executării Contractului de credit nr. x din 25 august 2009 ca urmare a emiterii unor bilete la ordin fără acoperirea necesară la data scadenţei, în timp ce în prezentul dosar inculpatul este trimis în judecată pentru inducerea în eroare a persoanei vătămate la încheierea contractului de credit ca urmare a folosirii de documente false care atestă dreptul de proprietate asupra unor utilaje agricole aduse ca garanţii unităţii bancare şi în lipsa cărora aceasta nu ar fi acordat creditul sau cel puţin nu în aceleaşi condiţii. De altfel, sentinţa nici nu îl priveşte pe inculpatul O., fiind vorba de plângeri formulate de A. şi I.

S-a arătat că, deşi inculpatul A. a fost cel care a purtat discuţiile premergătoare cu reprezentanţii unităţilor bancare în vederea obţinerii creditelor, inculpatul O. a fost cel care a semnat cererile de credit şi convenţiile de creditare, motiv pentru care instanţa a reţinut că acesta a executat acte specifice de punere în executare în mod nemijlocit a rezoluţiei infracţionale de inducere în eroare a părţii civile, astfel că participaţia să se circumscrie celei a autorului, nefiind vorba de un simplu ajutor dat inculpatului A. la acţiunea de inducere în eroare.

Cu privire la încheierea Contractului de credit nr. x din 21 septembrie 2007 între III. şi B., instanţa a reţinut că inculpatul nu a avut nicio participaţie: cererile şi contractele sunt semnate de A. în calitate de administrator şi de I. din partea garantului SC Y. SRL, ca şi cererea şi actul adiţional de rescadenţare a creditului.

Cu privire la legea penală mai favorabilă inculpatului, instanţa a constatat că toate infracţiunile au fost săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014, iar în raport de limitele de pedeapsă şi de modalitatea de individualizare a executării pedepsei spre care se va orienta instanţa de judecată (suspendare sub supraveghere), legea mai favorabilă inculpatului este N. C. pen.

VIII. 1. Inculpatul P. fost trimis în judecată pentru că în perioada 2009 - 2011 a sprijinit activitatea grupului infracţional organizat condus de A., faptă ce, în opinia acuzării, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a apreciat că probele indicate în actul de sesizare nu sunt de natură a confirma dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul P. cunoştea că inculpatul A. organizase un grup infracţional organizat, cu o structură ierarhică şi cu roluri prestabilite şi clar delimitate, singurul act material reţinut în sarcina sa fiind încheierea unui Contract de împrumut fictiv cu I., pe care o cunoştea ca urmare a relaţiilor de afinitate. S-a reţinut că este adevărat că pentru comiterea acestei infracţiuni sub forma sprijinirii activităţii grupului infracţional, nu este necesar ca inculpatul să cunoască toţi membrii, întreaga structură sau activitate infracţională, însă, în cauză, inculpatul nu a avut legătură decât cu soţii LLLLL. şi doar pentru încheierea acestui Contract de împrumut, fără a exista indicii suplimentare că ar fi avut cunoştinţă că aceştia desfăşoară împreună cu alte persoane o amplă activitate infracţională. Faţă de aceste considerente, instanţa a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

2. Fapta inculpatului P. care, la data de 20 ianuarie 2011, a determinat cu intenţie, notarul public să, săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea contractului de împrumut fictiv, autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG., s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale instigării la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual cu participaţie improprie.

Inculpatul a solicitat achitarea pentru această infracţiune în temeiul art. 16 lit. c) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., însă şi-a recunoscut semnătură de pe contract, aspect confirmat şi de declaraţia inculpaţilor A. şi I., precum şi de constatările ex propriis sensibus ale notarului public care a autentificat actul. S-a reţinut că probele administrate au confirmat faptul că suma de bani nu a fost în fapt împrumutată inculpatei I., aspect recunoscut de către inculpatul P. Prin urmare, probele au confirmat dincolo de orice îndoială rezonabilă că în cuprinsul contractului, însuşit de inculpat prin semnătură, au fost atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului, de care avea cunoştinţă, astfel că nu se impune achitarea acestuia.

Instanţa a constatat că nu s-a împlinit termenul prescripţiei speciale a răspunderii penale pentru această infracţiune, nici potrivit noul C. pen.- art. 154 alin. (1) lit. d) raportat la art. 155 alin. (4) C. pen. (un termen de 10 ani care urmează să se împlinească la 19 ianuarie 2021) şi nici potrivit vechiul C. pen. - art. 122 lit. d) raportat la art. 124 C. pen. (un termen de 7 ani şi 6 luni care urmează să se împlinească la 19 iulie 2018).

Având în vedere că limita minimă de pedeapsă este mai mică în C. pen. din 1968 (6 luni faţă de 1 an), limită spre care instanţa s-a orientat la individualizarea pedepsei, ca şi modalitatea de executare a acesteia (suspendarea condiţionată nu mai este prevăzută de noul C. pen.), s-a apreciat că legea penală mai favorabilă inculpatului este C. pen. din 1968.

IX. Inculpatul Q. a fost trimis în judecată pentru următoarele fapte:

- a aderat, începând cu anul 2014 la grupul infracţional organizat condus de A., cu privire la care acuzarea a susţinut că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) C. pen.;

- în anul 2015, în calitate de administrator al SC II. SRL, a ajutat societatea comercială EE. SRL, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive, să încerce obţinerea, fără drept de rambursări de TVA, cu privire la care acuzarea a susţinut că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tentativă la obţinerea, fără drept de rambursări de la bugetul general consolidat al statului prev. de art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005;

- în anul 2014, în calitate de administrator al SC II. SRL, a emis factura fiscală nr. x din 22 decembrie 2014 de prestări servicii consultanţă în valoare de 55.000 RON, factură fiscală fictivă, emisă spre a fi folosită de către SC DD. SRL pentru diminuarea nereală a bazei de impozitare şi sustragerea de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului, cu privire la care acuzarea a susţinut că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005;

- în perioada 2014 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional, cu privire la care acuzarea a susţinut că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În raport de mijloacele de probă indicate în actul de sesizare şi analizate în considerentele anterioare, instanţa a apreciat că nu poate identifica suficiente elemente care să confirme dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul şi-a dat seama că actele semnate erau folosite de proprii părinţi la activitatea de evaziune fiscală a altor firme, iar vârsta fragedă şi relaţiile de rudenie şi încredere pe care le avea cu părinţii săi fac credibilă apărarea acestuia cu privire la lipsa laturii subiective în săvârşirea faptelor penale, motiv pentru care va dispune achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

X.1. Fapta inculpatului R. care a aderat, în perioada 2010 - 2013, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat cu aplicarea art. 5 C. pen.

Repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracţional s-a făcut în funcţie de abilităţile specifice. Pe segmente de comportament infracţional, inculpatul A. a fost liderul incontestabil al grupării, secondat de soţia sa I. Acesta a atras în grupul infracţional organizat pe membrii apropiaţi ai familiei sale, dar şi persoane dependente financiar, precum L., R. şi K.

Săvârşirea activităţii infracţionale a presupus o anumită organizare infracţională, o coordonare de atribuţii, o interdependenţă şi ritmicitate a actelor ilicite şi alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, în vederea realizării unui scop infracţional comun - obţinerea resurselor financiare prin inducerea în eroare a creditorilor (unităţi bancare, agenţi economici, autorităţi fiscale), sustragerea de la verificările financiar-fiscale, precum şi asigurarea produsului infracţional obţinut (prin rularea banilor prin conturile diferitelor societăţi comerciale controlate de grup şi disimularea, astfel, a originii ilicite a banilor) şi păstrarea unei părţi din bunurilor persoanelor fizice şi juridice implicate după începerea activităţii de executare silită iniţiate de creditori, prin activităţi frauduloase (instigare la fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă)

R. a figurat ca asociat şi/sau administrator în diferite societăţi comerciale deţinute de către grupul infracţional organizat: SC III. SRL, SC JJ. SRL,SC AAA. SRL şi SC PPPPPPPPPPP. SRL, s-a constatat că este un infractor versat în săvârşirea infracţiunilor de natură economică, fiind condamnat în mai multe rânduri pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în concurs cu evaziune fiscală şi/sau alte infracţiuni de natură economică, figurează în calitate de asociat unic în SC AAA. SRL în perioada 20 august 2010-08 noiembrie 2010, moment în care societatea este înstrăinată fictiv către V. şi MMMMMMMMM. zis NNNNNNNNN.; societatea nu are activitate proprie, ci este folosită doar pentru transferuri de bani cu celelalte firme din grup, în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală sau pentru spălare de bani.

De experienţa inculpatului R. acestuia în săvârşirea de fapte de natură economică a profitat şi inculpatul A., iar inculpatul R. a fost dornic să-l sprijine în demersurile sale infracţionale în schimbul unor avantaje patrimoniale.

Astfel, în momentul intrării în incapacitate de plată a SC III. SRL, inculpatul R. a fost cel care îl îndrumă pe A. să cesioneze 95% din părţile sociale ale firmei către el, precizând, în mod fictiv, în momentul declarării insolvenţei, faptul că societatea nu are datorii, deşi avea mai multe credite bancare restante.

Prin intermediul inculpatului R. care avea legături cu alţi "specialişti" din domeniu, A. face rost de facturi fiscale fictive precum cele ale SC NNNNNNNN. SRL, folosite pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală.

În momentul intrării în incapacitate de plată a SC Y. SRL, membrii grupului infracţional organizat se gândesc cum să procedeze să facă rost de bani prin vânzarea utilajelor cumpărate prin cofinanţare, respectiv credit B.- fonduri nerambursabile din bugetul Uniunii Europene, utilaje care nu puteau fi înstrăinate. Astfel, inculpaţii A. şi R. imaginează următoarea schemă infracţională: vor încheia un contract fictiv de închiriere a respectivelor utilaje agricole între SC Y. SRL şi o firmă fantomă - SC YYYYY. SRL (găsită de către R.), firmă care nu ar putea fi identificată de către creditori sau alte organe, la nevoie. R. devine asociat şi administrator în societatea SC JJ. SRL pe care se încheie facturi fictive de achiziţii utilaje agricole de la persoane fizice, în fapt fiind vorba de aceleaşi utilaje "închiriate" către SC YYYYY. SRL În continuare, SC JJ. SRL vinde aceste utilaje în Germania, printr-o firmă specializată în vânzarea de utilaje second-hand la licitaţie publică, pentru ajutorul acordat, R. primind 10% din profitul astfel obţinut.

În momentul în care executorul judecătoresc scoate la licitaţie bunurile SC Y. SRL libere de sarcini, respectiv bovinele, la data de 23 august 2011, pentru a nu pierde aceste animale, A. se hotărăşte să participe la licitaţia publică organizată cu două din firmele deţinute de grup, respectiv SC AA. SRL prin K. şi SC JJ. SRL prin R. .

A. le spune atât lui K., cât şi lui R. ce preţ să ofere pentru bovine, pentru ca acestea să fie adjudecate de SC AA. SRL, continuatoarea în fapt a SC Y. SRL

S-a reţinut că R. este totodată, persoana care îl ajută pe A. cu falsificarea seriilor de identificare a utilajelor, punându-l în legătură cu o persoană specializată în această activitate.

Tot inculpatul R. s-a ocupat în noiembrie 2010 de transmiterea fictivă a părţilor sociale ale SC AAA. SRL, societate preluată de inculpat în august 2010 de la inculpata J.

R. a înstrăinat societatea folosită în activitatea infracţională a grupului către V. şi MMMMMMMMM. zis NNNNNNNNN., acesta din urmă fiind cunoscut în localitate ca fiind o persoană cu probleme psihice.

Inculpatul R. i-a racolat pe V. şi W. -persoane fără posibilităţi materiale, administratori "de profesie" care, în schimbul unor sume modice de bani preiau doar scriptic societăţi comerciale cu datorii, transmiterea fictivă a părţilor sociale efectuându-se în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscală.

Declaraţiile coinculpaţilor au indicat faptul că inculpatul a fost implicat activ şi conştient în activitatea de transmitere fictivă a părţilor sociale ale societăţilor comerciale, că avea cunoştinţă că au fost desfăşurate activităţi ilicite prin intermediul acestora, acesta fiind motivul pentru care a fost cooptat de către inculpatul A., astfel că instanţa a apreciat că sunt întrunite condiţiile de existenţă ale laturii subiective a infracţiunii. Deşi inculpatul a invocat că nu a cunoscut din cadrul grupului decât pe inculpatul A., instanţa a constatat că inculpatul o cunoştea şi pe soţia acestuia, I., cu inculpata K. a participat la licitaţia bunurilor SC Y. SRL, iar de la inculpata J. a preluat părţilor sociale ale SC AAA. SRL Pentru aderarea la un grup infracţional organizat nu este necesar ca inculpatul să cunoască întreaga structură ierarhică sau identitatea fiecărui membru, fiind suficient să aibă reprezentarea generală a acesteia.

2. Fapta inculpatului R. care, în perioada 2012 - 2013 (ultima verificare are ca dată de referinţă 30 aprilie 2012), în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC JJ. SRL, a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă totală de 2.955.000 RON, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, forma anterioară publicării Legea nr. 255/2013 în formă continuată cu aplicarea art. 5 C. pen.

Curtea a apreciat că săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală este imputabilă persoanelor care au atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice, întrucât acestea au controlul asupra situaţiei de fapt şi de drept relevante fiscal a persoanei juridice, contribuabilul care datorează taxe şi impozite. Efectuarea unei operaţiuni sau realizarea unui venit este atribuţia reprezentantului legal al persoanei juridice - administrator, preşedinte, director executiv-, iar evidenţierea în sensul legii penale nu presupune simpla înregistrare a operaţiunii, ci evidenţierea acesteia în scopul de a produce efectele juridice proprii acestei operaţiuni, de drept comercial, fiscal, etc. Astfel, subiect activ al acestei infracţiuni nu este doar persoana fizică ce are atribuţii ce privesc evidenţierea în documentele contabile oficiale a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate, ci persoana obligată să conducă evidenţe financiar-contabile, în sensul Legii nr. 82/1991, contribuabilul şi deci, reprezentantul său legal, în temeiul art. 70, art. 72, art. 144 din Legea nr. 31/1990.

Potrivit art. 22 din C. proc. fisc. , prin obligaţii fiscale, se înţelege:

a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

d) obligaţia de a plăti dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii;

e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă;

f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale.

Cum reglementarea evaziunii fiscale sancţionează neîndeplinirea acestor obligaţii, este firesc ca subiect activ al infracţiunii să fie subiectul căruia îi revin aceste obligaţii, contribuabilul care datorează taxe şi impozite, administratorul său răspunzând în temeiul dispoz. din Legea nr. 31/1990 menţionate mai sus.

Prin urmare, administratorul, care are atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice, pe care o reprezintă în raport cu terţii la încheierea actelor juridice, are obligaţia întocmirii documentului justificativ (actul juridic încheiat), în baza căruia se face înregistrarea în contabilitate. Chiar dacă cel care controla în fapt activitatea societăţii era inculpatul A., inculpatul era administratorul de drept, calitate de care era conştient şi care atrage răspunderea pentru toate faptele şi actele juridice ale societăţii comerciale.

De altfel, activitatea de înregistrare a unor operaţiuni fictive în scopul diminuării bazei impozabile s-a desfăşurat cu ştiinţa inculpatului R., mai ales că era vorba de tranzacţii încheiate cu SC ZZ. SRL ŞI SC TT. SRL, de cesionarea cărora s-a ocupat el însuşi.

3. Faptele inculpatului R. care, în cursul anului 2011, a ajutat grupul infracţional organizat să înstrăineze fictiv părţile sociale ale SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL, în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscală, iar în cursul anului 2010, a transmis fictiv părţile sociale pe care le deţinea în SC AAA. SRL, în scopul sustragerii de la răspundere penală, comercială sau fiscală, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată În formă continuată cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a apreciat că, deşi inculpatul a fost trimis în judecată pentru 3 infracţiuni săvârşite în concurs, instanţa a arătat că modalitatea similară de executare, scopul comun urmărit şi implicarea membrilor grupului infracţional organizat sunt elemente de natură a indica o rezoluţie infracţională unică şi o singură infracţiune săvârşită în formă continuată, urmând ca actele de autorat să le absoarbă pe cele de complicitate.

Potrivit acestui text legal, transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Pentru existenţa acestei infracţiuni nu este relevant dacă urmărirea penală a fost începută sau nu, sau dacă s-a pus sau nu în mişcare acţiunea penală împotriva acestei persoane, ci, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este relevant să existe o transmitere fictivă a părţilor sau a acţiunilor şi persoana care a efectuat cesionarea părţilor sociale sau a acţiunilor să fi săvârşit anterior o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii (Decizia nr. 938/2013 a ÎCCJ, secţia penală).

În speţă, din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul a efectuat cesionarea fictivă a părţilor sociale ale societăţilor după ce au acumulat datorii la bugetul consolidat al statului sau către alţi creditori şi aflate în relaţii comerciale fictive cu alte firme din grup, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

4. Fapta inculpatului R. care, în perioada 2010 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Astfel, înscrisurile sunt falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (facturi fiscale sau ordine de compensare semnate de membrii grupului organizat, atestând operaţiuni comerciale fictive) sau prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii (facturi fiscale atestând cumpărarea de utilaje de la furnizori străini de grupul infracţional) şi folosite în vedere producerii de consecinţe juridice (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri folosite ca garanţii pentru obţinerea de credite, pentru a justifica transferuri de bani între societăţi sau retrageri de numerar sau pentru a diminua baza de impozitare).

Instanţa a constatat că toate infracţiunile au fost epuizate anterior datei de 1 februarie 2014 şi, în raport de pedepsele spre care s-a orientat, de tratamentul sancţionator aplicabil concursului de infracţiuni şi recidivei post-condamnatorii, ca şi de antecedentele inculpatului, a apreciat că legea penală mai favorabilă inculpatului este C. pen. din 1968.

Astfel, din fişa de cazier judiciar şi copiile sentinţelor penale a rezultat că în sarcina inculpatului R. s-au reţinut următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 62 din 11 februarie 2011 a Tribunalului Prahova, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1327 din 26 aprilie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul R. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (2) C. pen. de la 1969, art. 284 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. de la 1969.

Întrucât faptele de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi fals în înscrisuri sub semnătură privată pentru care inculpatul R. a fost trimis în judecată prin prezentul act de inculpare s-a constatat că sunt continue şi, respective, continuate, epuizate în anul 2013, faţă de condamnarea din Sentinţa penală nr. 62 din 11 februarie 2011 a Tribunalului Prahova, inculpatul a săvârşit aceste fapte în stare de recidivă postcondamnatorie.

Fapta de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate este în concurs cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 62 din 11 februarie 2011 a Tribunalului Prahova.

Întrucât inculpatul este trimis în judecată pentru mai multe fapte, dintre care unele atrag anularea suspendării sub supraveghere, iar altele revocarea acestei măsuri, instanţa a aplicat Decizia nr. 2/2008 a ÎCCJ pronunţată în soluţionarea recursului în interesul legii, potrivit căreia: În cazul în care instanţa este investita prin acelaşi act de sesizare cu judecarea a doua infracţiuni intenţionate, săvârşite de acelaşi inculpat, dintre care una anterior şi cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispoziţiile art. 85 din C. pen., iar pedeapsa ce va fi executata urmează a fi determinata astfel:

- se vor aplica pedepse pentru fiecare dintre cele doua infracţiuni deduse judecăţii;

- se va dispune anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei pronunţate anterior;

- se va contopi, potrivit regulilor de la concursul de infracţiuni, pedeapsa a cărei executare a fost iniţial suspendata condiţionat cu pedeapsa care a atras anularea acesteia, putându-se adăuga un spor de pedeapsa;

- pedeapsa rezultantă, astfel determinată, se va contopi, după caz, conform regulilor prevăzute la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediară, cu cea stabilită pentru fapta săvârşită în termenul de încercare, putându-se adăuga un spor de pedeapsă.

Prin Sentinţa penală nr. 594 din 11 decembrie 2013 a Tribunalului Prahova, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 617 din 11 iunie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, inculpatul R. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 - art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. de la 1969 şi art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Întrucât inculpatul a săvârşit infracţiunile deduse judecăţii prin prezentul act de inculpare anterior pronunţării hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, instanţa de judecată a dispus anularea suspendării executării pedepsei în cazul pronunţării unor pedepse cu închisoarea.

Prin Sentinţa penală nr. 722 din 1 iulie 2015 a Tribunalului Argeş, rămasă definitivă la 19 decembrie 2016, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), c) C. pen., a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere.

Întrucât inculpatul a săvârşit infracţiunile deduse judecăţii prin prezentul act de inculpare anterior pronunţării hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei în cazul pronunţării unor pedepse cu închisoarea.

X1.1. Fapta inculpatului S. care a aderat, începând cu anul 2011, la grupul infracţional organizat condus de A., s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev de art. 367 alin. (1) C. pen.

Repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracţional s-a făcut în funcţie de abilităţile specifice. Pe segmente de comportament infracţional, inculpatul A. fiind liderul incontestabil al grupării, secondat de soţia sa I. Acesta a atras în grupul infracţional organizat pe membrii apropiaţi ai familiei sale, printre care şi fiul său, S., dar şi persoane dependente financiar, precum L. şi K.

S-a apreciat că, în calitatea sa de avocat, acesta reprezenta un câştig pentru activitatea grupului, prin prisma cunoştinţelor sale în materie juridică, oferind sfaturi preţioase cu privire la eludarea normelor legale, mai ales în materie de executare silită. Acesta a purtat numeroase conversaţii telefonice cu toţi membrii grupului infracţional organizat, însă, în special convorbirile purtate cu tatăl său, având o amploare deosebită. inculpatul S. a utilizat contul de e-mail x@x. com pentru a transmite mesaje şi documente de pe telefonul său în contul de e-mail x@x. com pentru a putea fi accesate de membrii grupului infracţional. Totodată, a figurat în calitate de asociat în SC DD. SRL, începând cu data de 4 mai 2012, alături de inculpata J. şi în SC QQ. SRL împreună cu J. în perioada 27 aprilie 2012 - 30 ianuarie 2015.

Săvârşirea a presupus o anumită organizare infracţională, o coordonare de atribuţii, o interdependenţă şi ritmicitate a actelor ilicite şi alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, în vederea realizării unui scop infracţional comun - obţinerea resurselor financiare prin inducerea în eroare a creditorilor (unităţi bancare, agenţi economici, autorităţi fiscale), sustragerea de la verificările financiar-fiscale, precum şi asigurarea produsului infracţional obţinut (prin rularea banilor prin conturile diferitelor societăţi comerciale controlate de grup şi disimularea, astfel, a originii ilicite a banilor) şi păstrarea unei părţi din bunurilor persoanelor fizice şi juridice implicate după începerea activităţii de executare silită iniţiate de creditori, prin activităţi frauduloase (instigare la fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă).

Inculpatul a invocat faptul că nu se poate reţine săvârşirea acestei infracţiuni sub forma aderării la grupul infracţional organizat în condiţiile în care ambele infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată au presupus un ajutor al acestuia. Săvârşirea infracţiunii prin comiterea variantei alternative a elementului material al aderării presupune dobândirea calităţii de membru al grupului deja existent, iar în acest scop, voinţa inculpatului se poate manifesta expres sau tacit (e. g. prin desfăşurarea unor activităţi din care rezultă că cel în cauză se consideră membru grupului), iar activitatea desfăşurată în urma aderării nu implică în mod exclusiv săvârşirea de infracţiuni care intră în scopul grupului organizat. În urma aderării, se pot desfăşura activităţi cu caracter licit sau ilicit (chiar dacă nu intră în sfera ilicitului penal), urmând ca, cele care constituie infracţiuni să fie reţinute în concurs cu infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., în temeiul alin. (3) al acestui articol.

Deşi inculpatul a invocat faptul că implicarea sa s-a limitat la activitatea de asistenţă juridică permisă de dispoziţiile legale, fără a avea reprezentarea activităţii infracţionale desfăşurate de A., s-a apreciat că poziţia acestuia în cadrul grupului infracţional, relaţia de rudenie precum şi actele materiale săvârşite de aceasta sunt de natură a indica participaţia activă a acestuia, voluntară şi conştientă, inculpatul având reprezentarea acţiunilor sale ilicite şi a rezultatelor produse, astfel cum rezultă din analiza mijloacelor de probă făcută de instanţă în considerentele anterioare.

2. Inculpatul S. a fost trimis în judecată pentru că, în cursul anului 2012, a ajutat grupul infracţional organizat să înfiinţeze firmele fantomă SC BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL, SC EEE. SRL şi SC FFF. SRL, declarând sedii sociale fictive în mun. Bucureşti, în scopul sustragerii acestora de la efectuarea controalelor financiar-contabile, ce, în opinia acuzării s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la săvârşirea infracţiunii de declarare fictivă sau inexactă cu privire la sediile principale sau secundare prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 şi cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 5 C. pen.

Potrivit textului legal, constituie infracţiuni de evaziune fiscala şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: (...) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Latura obiectivă a infracţiunii presupune două elemente cumulative: declararea fictivă a sediului social şi rezultatul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, cel de al doilea element având drept premisă existenţa unei astfel de verificări care a fost împiedicată ca urmare a imposibilităţii localizării sediului societăţii. Cele două elemente trebuie să privească aceeaşi societate comercială ("ale persoanelor verificate") şi trebuie realizate cumulativ, chiar dacă, din punct de vedere cronologic, succesiv. Textul legal nu indică sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale ca fiind un scop ce caracterizează latura subiectivă a infracţiunii, situaţie în care s-ar fi consumat indiferent dacă scopul era atins sau nu, ci ca parte a laturii obiective. În cazul acestei infracţiuni nu este suficient ca declararea sediului fictiv să fie făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, ci să se producă efectiv o sustragere de la o astfel de verificare.

Instanţa a constatat că în actul de sesizare se reţine doar declararea fictivă a sediilor sociale, recunoscută, de altfel, de inculpatul A. (acesta a precizat că a înfiinţat aceste societăţi comerciale pentru a le folosi în activitatea infracţională, iar sediile acestora au figurat pe durata existenţei şi folosirii lor la cabinetele de avocatură unde aveau declarate sedii provizorii în scopul înregistrării lor şi unde nu au desfăşurat niciun fel de activitate), menţionându-se că această acţiune a fost făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale. De altfel, din analiza situaţiei de fapt s-a reţinut că la aceste societăţi nu s-a încercat efectuarea verificărilor financiare sau fiscale de către autorităţile fiscale, aceste verificări fiind făcute la celelalte societăţi controlate de grupul infracţional ce avea pretinse legături cu firmele fantomă. Elementele relevante pentru verificarea celorlalte societăţi au fost preluate de autorităţile fiscale din bazele de date aflate la dispoziţia acestora, fără a se încerca o verificare şi la sediul "firmelor fantomă".

Prin urmare, s-a apreciat că, întrucât lipseşte situaţia premisă şi nu s-a produs rezultatul infracţiunii (nu a existat o verificare financiară sau fiscală şi prin urmare, nicio sustragere), fapta săvârşită de inculpat nu este prevăzută de legea penală, astfel că instanţa va dispune achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. Instanţa a apreciat că nu se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât activitatea sa prin care a ajutat inculpaţii să declare sedii fictive a fost dovedită, însă activitatea autorilor nu poate fi circumscrisă unei fapte prevăzute de legea penală.

S-a reţinut că este adevărat că dispoziţiile legale permit unui avocat să desfăşoare activităţile necesare înregistrării unei societăţi comerciale, ca şi găzduirea provizorie a sediului social al acesteia (art. 3 lit. h) din legea 51/1995), însă această dispoziţie legală trebuie interpretată ca permiţând temporar indicarea unei alte locaţii decât cea reală, exclusiv în scopul înregistrării societăţii comerciale, urmând ca după acest moment, sediul declarat să fie cel real, la care societatea îşi desfăşoară activitatea efectivă. Este motivul pentru care legiuitorul a prevăzut obligativitatea efectuării formalităţilor de publicitate prin înscrierea la Registrul Comerţului a modificării sediului social, precum şi incriminarea ca faptă penală a declarării fictive unui sediu social în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale. De altfel, art. 104 din Statutul profesiei de avocat precizează expres că stabilirea temporară a sediului unor societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizării funcţionării, deci exclusiv pe perioada necesară îndeplinirii formalităţilor necesare înregistrării societăţii.

3. Fapta inculpatului S. care, în cursul anului 2015, a ajutat membrii grupului infracţional organizat să încheie un număr de 5 contracte fictive de împrumut, autentificate la notar, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la instigare improprie la fals intelectual prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen.

Înscrisurile au fost falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (între părţi nu a intervenit în fapt niciun act juridic de împrumut) şi au fost folosite în vedere producerii de consecinţe juridice, în scopul sustragerii unor bunuri folosite ca garanţii de la executarea silită, respectiv pentru înscrierea în mod fraudulos la masa credală a SC QQ. SRL şi SC DD. SRL, iar actele comise de către inculpat s-au circumscris unei complicităţi materiale prin comunicarea către notar a datelor necesare redactării actelor şi însoţirea inculpaţilor la notariat.

Inculpatul a invocat faptul că notarul public nu putea săvârşi infracţiunea de fals intelectual din culpă şi că această infracţiune nu există, fiind, de fapt, consecinţa falsului în declaraţii. Instanţa a constatat că notarul public- funcţionar public aflat în exercitarea unor atribuţii de serviciu- a atestat în cuprinsul contractele autentificate fapte necorespunzătoare adevărului, fără să aibă cunoştinţă că acestea erau nereale, săvârşind, astfel, infracţiunea, fără vinovăţie, dar la care a fost determinat de către părţi, care au acţionat cu intenţie directă, fiind astfel, îndeplinite condiţiile participaţiei improprii în varianta prev. de art. 52 alin. (3) C. pen.

Potrivit jurisprudenţei ÎCCJ, fapta inculpatului care declară contrar adevărului în faţa notarului că are calitatea de singur moştenitor şi că el este singurul moştenitor al defunctei şi singurul proprietar al bunurilor pe care le înstrăinează (deşi potrivit contractului de întreţinere coproprietari în codevălmăşie erau el şi soţia sa), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută în art. 292 C. pen., iar fapta inculpatului care a determinat prin acţiunile sale pe coinculpata V.S. să săvârşească fără vinovăţie o infracţiune de fals intelectual, respectiv să întocmească un înscris oficial (actul notarial) în care să ateste împrejurări necorespunzătoare adevărului (prin trecerea ca singur proprietar a inculpatului), întruneşte elementele constitutive ale participaţiei improprii la infracţiunea de fals intelectual prevăzută în art. 31 alin. (2) raportat la art. 289 C. pen. (decizia penală nr. 541/2009 a ÎCCJ)

În cauză, există un înscris autentic ce atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului (încheierea contractului de împrumut), precum şi o declaraţie necorespunzătoare adevărului (menţiunea din cuprinsul contractului potrivit căreia suma de bani a fost remisă anterior semnării contractului), situaţie ce s-ar circumscrie unui concurs de infracţiuni între falsul intelectual şi falsul în declaraţii, însă instanţa nu a reţinut răspunderea penală a inculpatului şi pentru infracţiunea de complicitate la fals în declaraţii, pentru care nu a fost trimis în judecată (situaţia de fapt are în vedere exclusiv încheierea a 5 contracte de împrumut fictive, autentificate la notar).

Instanţa de judecată a apreciat că inculpatul avea suficiente elemente la dispoziţie pentru a-şi da seama că îi ajută pe membrii grupului să încheie contracte de împrumut fictive, luând în considerare şi cunoştinţele sale juridice dobândite ca avocat: anterior încheierii actelor i s-au comunicat numele persoanelor şi sumele de bani, astfel că, cunoscând toate persoanele implicate, îşi putea da seama că nici bunica sa şi nici L. (pe care îl cunoştea din copilărie şi ştia despre problemele sale penale) nu dispun de mijloacele financiare pentru a acorda împrumuturile respective. Susţinerile inculpatului cu privire la explicaţiile date de tatăl său, inculpatul A. (bunica sa îi dăduse nişte bani fără a întocmi actele, aspect care o deranjase pe sora tatălui său, MMMMMMMMMM., dar întocmirea unui act notarial nu ar fi putut atenua un eventual conflict familial, iar L. făcuse mulţi bani din intermedierea de cereale şi era întreţinut de nişte rude din Italia) nu au fost apreciate a fi credibile în raport de sumele foarte mari de bani care au făcut obiectul contractelor şi de experienţa anterioară a inculpatului prin implicarea sa în activitatea societăţilor folosite de familie.

De altfel, ulterior, inculpatul s-a ocupat şi de formalităţile de intabulare la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a sarcinilor rezultate din aceste contracte, dar şi de învestirea cu formula executorie a contractelor şi i-a indicat tatălui său când să dea informaţiile referitoare la aceste contracte executorului judecătoresc, elemente de natură a confirma, încă o dată, că inculpatul era activ implicat în activitatea societăţilor folosite de tatăl său, poziţie din care puntea cunoaşte multe dintre aspectele ilicite ale activităţii acestuia.

XII. Inculpata T. a fost trimisă în judecată pentru următoarele fapte:

- în calitate de director executiv retail la B. Sucursala Călăraşi, în perioada 2008 - 2009, a sprijinit grupul infracţional organizat condus de A., faptă ce acuzarea a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a apreciat că probele indicate în actul de sesizare nu sunt de natură a confirma dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpata cunoştea că inculpatul A. organizase un grup infracţional organizat, cu o structură ierarhică şi cu roluri prestabilite şi clar delimitate, cu o activitate stabilă şi de amploare temporală, singurul act material reţinut în sarcina sa fiind legat de încheierea unor contracte de credit în care au fost implicaţi inculpaţii A., I. şi O. S-a reţinut că este adevărat că pentru comiterea acestei infracţiuni sub forma sprijinirii activităţii grupului infracţional, nu este necesar ca inculpatul să cunoască toţi membrii, întreaga structură sau activitate infracţională, însă, în cauză, inculpata îndeplinea funcţia de director executiv, astfel că, în vederea încheierii contractelor nu ar fi avut legătură directă cu inculpaţii, acesta fiind rolul consilierului micro front-office, astfel că nu există indicii suplimentare că ar fi avut cunoştinţă că inculpaţii desfăşoară împreună cu alte persoane o amplă activitate infracţională. Faţă de aceste considerente, instanţa a dispus achitarea inculpatei în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

Instanţa a apreciat că nu se impune achitarea inculpatei în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen. întrucât acesta presupune inexistenţa oricărei manifestări de natură a duce schimbări în lumea înconjurătoare şi ar fi fost aplicabil în situaţia în care inculpata nu ar fi fost în niciun fel implicată în acordarea creditelor societăţilor controlate de inculpaţi. Inculpata, însă, în calitate de director executiv, a fost implicată în procedura de încheiere a contractelor, finalizată cu acordarea/rescadenţarea sau reeşalonarea creditelor acordate, de care au beneficiat inculpaţii, fără a avea, însă, reprezentarea că acordă, astfel, un ajutor unui grup infracţional organizat.

- în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2008 - 2009, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008, creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 şi a Actul adiţional nr. x din 31 august 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008, cauzând o pagubă B., prin acţiunile sale obţinând un avantaj patrimonial pentru membrii grupului infracţional organizat, faptă ce acuzarea a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

Prin Decizia nr. 405/2016 a CCR, instanţa de control constituţional a stabilit ca dispoziţiile art. 246 din C. pen. din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii". Curtea a reţinut că în cuprinsul elementului material al infracţiunii legiuitorul a inserat o sintagmă ce lipseşte textul de previzibilitate şi permite stabilirea elementelor constitutive ale infracţiunii nu numai de legiuitor, ci şi de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat.

Curtea Constituţională a constatat că raportarea organelor judiciare la o sferă normativă largă care cuprinde, pe lângă legi şi ordonanţe ale Guvernului, şi acte de nivel inferior acestora cum ar fi hotărâri de guvern, ordine, coduri etice şi deontologice, regulamente de organizare internă, fişa postului au influenţă asupra laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu prin extinderea acesteia la acţiuni sau inacţiuni ce definesc elementul material al laturii obiective a infracţiunii, dar care nu sunt prevăzute în acte normative de reglementare primară.

Curtea a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului. Ulterior publicării acestei decizii, în absenta intervenţiei legiuitorului care să fi pus în acord legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale, în cuprinsul art. 246 din C. pen. din 1969 şi al art. 297 alin. (1) din C. pen., sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" şi-a încetat efectele şi a fost înlocuită cu sintagma "îndeplineşte prin încălcarea legii".

Întrucât Curtea Constituţională nu a constatat neconstituţionalitatea textului în integralitatea sa (astfel cum a fost cazul art. 6 din Legea nr. 241/2005, declarat neconstituţional prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 a CCR), ci doar a unei sintagme din cadrul articolelor vizate, indicând, însă, şi varianta mai restrânsă care este compatibila cu standardele constituţionale şi convenţionale, aceasta decizie a produs în mod concret modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu care după scurgerea termenului de 45 de zile de la publicare include în elementul său material sintagma "îndeplineşte prin încălcarea legii" în locul sintagmei "înlocuieşte în mod defectuos".

La acest moment, ca efect direct al deciziei CCR, conţinutul art. 246 din C. pen. din 1969 şi al art. 297 alin. (1) din C. pen. este diferit de cel în vigoare la momentul pretinsei săvârşiri a faptei, limitând sfera faptelor incriminate prin modificarea elementului material la cele prin care funcţionarii abuzează de atribuţiile de serviciu stabilite prin legislaţia primară.

Instanţa a constatat că inculpatei i se reproşează că a încălcat în procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008, a creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 şi a Actului adiţional nr. x din 31 august 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008, Procedurile şi Normele B. cu privire la Prudenţa bancară, Debitorul unic, Evaluarea garanţiilor, Normele metodologice micro şi corporate şi nu au fost preluate Condiţiile aprobate prin Decizia de vol. II., însă niciuna dintre atribuţiile de serviciu pretins a fi fost încălcate nefiind prevăzută de legislaţia primară, ci de cea secundară.

În raport de aceste considerente, instanţa a dispus achitarea inculpatei în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., apreciind că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Instanţa a apreciat că acuzarea nu poate suplimenta conţinutul actului de acuzare în cursul judecăţii prin indicarea unor acte normative, neavute în vedere nici în momentul formulării acuzaţiei, nici la momentul trimiterii în judecata. Astfel, indicarea în şedinţa publică din data de 06 februarie 2018, cu ocazia dezbaterii fondului cauzei, a art. 24 din O.G. nr. 99/2006 ca fiind norma de legislaţie primara ce a fost încălcată de către inculpata, este o noua acuzaţie, ce nu poate fi formulată cu ocazia judecării prezentei cauze fără încălcarea substanţei dreptului la apărare al inculpatei şi care nu poate fi justificata nici măcar prin faptul ca la momentul emiterii rechizitoriului nu era încă pronunţată Decizia nr. 405/2016 a CCR.

Instanţa a apreciat că nu se impune achitarea inculpatei în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen., întrucât acesta presupune inexistenţa oricărei manifestări de natură a aduce schimbări în lumea înconjurătoare şi ar fi fost aplicabil în situaţia în care inculpata nu ar fi fost în niciun fel implicată în acordarea creditelor societăţilor controlate de inculpaţi. Inculpata, însă, în calitate de director executiv, şi-a exercitat atribuţiile de serviciu în procedura de încheiere a contractelor, finalizată cu acordarea/rescadenţarea sau reeşalonarea creditelor acordate, de care au beneficiat inculpaţii, fără ca, exercitarea acestor atribuţii să fie o faptă penală.

XIII. Inculpata U. a fost trimisă în judecată pentru următoarele fapte:

- în calitate de angajat al B. Sucursala Călăraşi, în perioada 2008 - 2009, a sprijinit grupul infracţional organizat condus de A., faptă ce în opinia acuzării întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

Instanţa a apreciat că probele indicate în actul de sesizare nu sunt de natură a confirma dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpata cunoştea că inculpatul A. organizase un grup infracţional organizat, cu o structură ierarhică şi cu roluri prestabilite şi clar delimitate, cu o activitate stabilă şi de amploare temporală, singurul act material reţinut în sarcina sa fiind legat de încheierea unor contracte de credit în care au fost implicaţi inculpaţii A., I. şi O., pe care îi cunoştea ca urmare a relaţiilor profesionale anterioare. S-a subliniat că este adevărat că pentru comiterea acestei infracţiuni sub forma sprijinirii activităţii grupului infracţional, nu este necesar ca inculpatul să cunoască toţi membrii, întreaga structură sau activitate infracţională, însă, în cauză, inculpata nu a avut legătură decât cu soţii LLLLL. şi doar pentru încheierea unor contracte de credit, fără a exista indicii suplimentare că ar fi avut cunoştinţă că aceştia desfăşoară împreună cu alte persoane o amplă activitate infracţională. Faţă de aceste considerente, instanţa a dispus achitarea inculpatei în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

Instanţa a apreciat că nu se impune achitarea inculpatei în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen., întrucât acesta presupune inexistenţa oricărei manifestări de natură a duce schimbări în lumea înconjurătoare şi ar fi fost aplicabil în situaţia în care inculpata nu ar fi fost în niciun fel implicată în acordarea creditelor societăţilor controlate de inculpaţi. Inculpata, însă, în calitate de consilier micro, a fost implicată în procedura de încheiere a contractelor, finalizată cu acordarea/rescadenţarea sau reeşalonarea creditelor acordate, de care au beneficiat inculpaţii, fără a avea, însă, reprezentarea că acordă, astfel, un ajutor unui grup infracţional organizat.

- în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2008, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 şi a Creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008, cauzând o pagubă B., prin acţiunile sale obţinând un avantaj patrimonial pentru membrii grupului infracţional organizat, faptă ce în opinia acuzării întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

Prin Decizia nr. 405/2016 a CCR, instanţa de control constituţional a stabilit ca dispoziţiile art. 246 din C. pen. din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii". Curtea a reţinut că în cuprinsul elementului material al infracţiunii legiuitorul a inserat o sintagmă ce lipseşte textul de previzibilitate şi permite stabilirea elementelor constitutive ale infracţiunii nu numai de legiuitor, ci şi de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat.

Curtea Constituţională a constatat că raportarea organelor judiciare la o sferă normativă largă care cuprinde, pe lângă legi şi ordonanţe ale Guvernului, şi acte de nivel inferior acestora cum ar fi hotărâri de guvern, ordine, coduri etice şi deontologice, regulamente de organizare internă, fişa postului au influenţă asupra laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu prin extinderea acesteia la acţiuni sau inacţiuni ce definesc elementul material al laturii obiective a infracţiunii, dar care nu sunt prevăzute în acte normative de reglementare primară.

Curtea a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului. Ulterior publicării acestei decizii, în absenta intervenţiei legiuitorului care să fi pus în acord legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale, în cuprinsul art. 246 din C. pen. din 1969 şi al art. 297 alin. (1) din C. pen., sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" şi-a încetat efectele şi a fost înlocuită cu sintagma "îndeplineşte prin încălcarea legii".

Întrucât Curtea Constituţională nu a constatat neconstituţionalitatea textului în integralitatea sa (astfel cum a fost cazul art. 6 din Legea nr. 241/2005, declarat neconstituţional prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 a CCR), ci doar a unei sintagme din cadrul articolelor vizate, indicând, însă, şi varianta mai restrânsă care este compatibila cu standardele constituţionale şi convenţionale, aceasta decizie a produs în mod concret modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu care după scurgerea termenului de 45 de zile de la publicare include în elementul său material sintagma "îndeplineşte prin încălcarea legii" în locul sintagmei "înlocuieşte în mod defectuos".

La acest moment, ca efect direct al deciziei CCR, conţinutul art. 246 din C. pen. din 1969 şi al art. 297 alin. (1) din C. pen. este diferit de cel în vigoare la momentul pretinsei săvârşiri a faptei, limitând sfera faptelor incriminate prin modificarea elementului material la cele prin care funcţionarii abuzează de atribuţiile de serviciu stabilite prin legislaţia primară.

Instanţa a constatat că inculpatei i se reproşează că a încălcat în procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008, a creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 Procedurile şi Normele B. cu privire la Prudenţa bancară, Debitorul unic, Evaluarea garanţiilor, Normele metodologice micro şi corporate şi nu au fost preluate Condiţiile aprobate prin Decizia de vot II., însă a reţinut că niciuna dintre atribuţiile de serviciu pretins a fi fost încălcate nefiind prevăzută de legislaţia primară, ci de cea secundară.

În raport de aceste considerente, instanţa a dispus achitarea inculpatei în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., apreciind că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Instanţa a considerat că acuzarea nu poate suplimenta conţinutul actului de acuzare în cursul judecăţii prin indicarea unor acte normative, neavute în vedere nici în momentul formulării acuzaţiei, nici la momentul trimiterii în judecata. Astfel, indicarea în şedinţa publică din data de 6 februarie 2018, cu ocazia dezbaterii fondului cauzei, a art. 24 din O.G. nr. 99/2006 ca fiind norma de legislaţie primară ce a fost încălcată de către inculpată, este o noua acuzaţie, ce nu poate fi formulata cu ocazia judecării prezentei cauze fără încălcarea substanţei dreptului la apărare al inculpatei şi care nu poate fi justificată nici măcar prin faptul că la momentul emiterii rechizitoriului nu era încă pronunţată decizia nr. 405/2016 a CCR.

Instanţa a apreciat că nu se impune achitarea inculpatei în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen., întrucât acesta presupune inexistenţa oricărei manifestări de natură a aduce schimbări în lumea înconjurătoare şi ar fi fost aplicabil în situaţia în care inculpata nu ar fi fost în niciun fel implicată în acordarea creditelor societăţilor controlate de inculpaţi. Inculpata, însă, în calitate de consilier micro, şi-a exercitat atribuţiile de serviciu în procedura de încheiere a contractelor, finalizată cu acordarea/rescadenţarea sau reeşalonarea creditelor acordate, de care au beneficiat inculpaţii, fără ca, exercitarea acestor atribuţii să fie o faptă penală.

Instanţa a apreciat că în cauză nu este aplicabilă Decizia nr. 10/2015 a ÎCCJ - CCDCD potrivit căreia în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a noului C. pen., infracţiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv condiţia tipicităţii întrucât, pe de o parte, infracţiunea de abuz în serviciu nu a fost dezincriminată prin Decizia nr. 405/2016 a CCR (doar s-a modificat conţinutul constitutiv), iar pe de altă parte infracţiunea de abuz în serviciu nu intra în scopul grupului organizat, constituit în vederea comiterii de infracţiuni de înşelăciune, evaziune fiscală, falsuri, fraudă cu fonduri UE etc.

XIV.1. Inculpatul V. a fost trimis în judecată pentru că, în perioada 2010 - 2011, preia cu ştiinţă părţile sociale ale SC ZZ. SRL, SC TT. SRL şi SC AAA. SRL, ştiind că acestea au datorii, în scopul sustragerii reprezentanţilor acestor societăţi de la răspundere penală, comercială sau fiscal, ce, în opinia acuzării întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la săvârşirea a 3 infracţiuni de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate.

Deşi inculpatul a fost trimis în judecată pentru 3 infracţiuni săvârşite în concurs, instanţa apreciază că modalitatea similară de executare, scopul comun urmărit şi implicarea membrilor grupului infracţional organizat, astfel cum sunt indicate în actul de sesizare, ar fi elemente de natură a indica o rezoluţie infracţională unică şi o singură infracţiune săvârşită în formă continuată.

Potrivit acestui text legal, transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Instanţa a subliniat că pentru existenţa acestei infracţiuni nu este relevant dacă urmărirea penală a fost începută sau nu, sau dacă s-a pus sau nu în mişcare acţiunea penală împotriva acestei persoane, ci, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este relevant să existe o transmitere fictivă a părţilor sau a acţiunilor şi persoana care a efectuat cesionarea părţilor sociale sau a acţiunilor să fi săvârşit anterior o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii (Decizia nr. 938/2013 a ÎCCJ, secţia penală).

În cauză, infracţiunile prin folosirea societăţilor comerciale cesionate fictiv au fost săvârşite de către membrii grupului infracţional organizat, care le-au cesionat în scopul sustragerii de la urmărirea penală. Pentru a fi atrasă răspunderea penală a inculpatului V. era necesar a se dovedi că acesta a avut reprezentarea faptului că anterior s-a săvârşit o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii or, din probele administrate instanţa aa reţinut că i s-a spus fie că aveau datorii (element care putea indica existenţa unor litigii civile), fie că nu va fi nicio problemă. Instanţa a apreciat că simplul fapt că inculpatul a preluat mai multe societăţi de la grupul infracţional organizat, contra unor sume de bani (şi nu plătind sume de bani), nu este suficient pentru a indica faptul că acesta a avut reprezentarea faptului că anterior au fost săvârşite infracţiuni în legătură cu activitatea acestora, inculpatul fiind o persoană simplă, fără studii. De altfel, inculpatul nu a avut nicio altă legătură cu grupul infracţional organizat sau cu activitatea acestuia, fiind identificat de inculpatul R. şi folosit exclusiv pentru acest scop, astfel că există dubii serioase cu privire la posibilitatea reală a inculpatului de fi cunoscut că acesta are drept scop comiterea de infracţiuni. În raport de aceste elemente, instanţa a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., apreciind că a acţionat fără vinovăţie, necunoscând scopul pentru care au fost cesionate părţile sociale ale societăţilor comerciale.

2. Inculpatul V. a fost trimis în judecată pentru că în anul 2011, devine acţionar în societatea tip fantomă SC FFF. SRL, ştiind că nu va avea nicio activitate economică, societate care declară în mod fictiv sediu social în mun. Bucureşti, în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiar-contabile, ce, în opinia acuzării, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen.

Potrivit textului legal, constituie infracţiuni de evaziune fiscala şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: (...) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

S-a arătat că latura obiectivă a infracţiunii presupune două elemente cumulative: declararea fictivă a sediului social şi rezultatul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, cel de al doilea element având drept premisă existenţa unei astfel de verificări care a fost împiedicată ca urmare a imposibilităţii localizării sediului societăţii. Cele două elemente trebuie să privească aceeaşi societate comercială şi trebuie realizate cumulativ, chiar dacă, din punct de vedere cronologic, succesiv. Textul legal nu indică sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale ca fiind un scop ce caracterizează latura subiectivă a infracţiunii, situaţie în care s-ar fi consumat indiferent dacă scopul era atins sau nu, ci ca parte a laturii obiective. În cazul acestei infracţiuni nu este suficient ca declararea sediului fictiv să fie făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, ci să se producă efectiv o sustragere de la o astfel de verificare.

Instanţa a constatat că în actul de sesizare se reţine doar declararea fictivă a sediilor sociale, recunoscută, de altfel, de inculpatul A. (acesta a precizat că a înfiinţat aceste societăţi comerciale pentru a le folosi în activitatea infracţională, iar sediile acestora au figurat pe durata existenţei şi folosirii lor la cabinetele de avocatură unde aveau declarate sedii provizorii în scopul înregistrării lor şi unde nu au desfăşurat niciun fel de activitate), menţionându-se că această acţiune a fost făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale. De altfel, din analiza situaţiei de fapt s-a reţinut că la aceste societăţi nu s-a încercat efectuarea verificărilor financiare sau fiscale de către autorităţile fiscale, aceste verificări fiind făcute la celelalte societăţi controlate de grupul infracţional ce avea pretinse legături cu firmele fantomă. Elementele relevante pentru verificarea celorlalte societăţi au fost preluate de autorităţile fiscale din bazele de date aflate la dispoziţia acestora, fără a se încerca o verificare şi la sediul "firmelor fantomă".

Prin urmare, întrucât lipseşte situaţia premisă şi nu s-a produs rezultatul infracţiunii (nu a existat o verificare financiară sau fiscală şi prin urmare, nici o sustragere), fapta săvârşită de inculpat s-a considerat că nu este prevăzută de legea penală, astfel că instanţa a dispus achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

XV.1. Inculpatul W. a fost trimis în judecată pentru că în cursul anului 2011, preia cu ştiinţă părţile sociale ale SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL, ştiind că acestea au datorii, în scopul sustragerii reprezentanţilor acestor societăţi de la răspundere penală, comercială sau fiscal, ce, în opinia acuzării, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la săvârşirea a 2 infracţiuni de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate.

Deşi inculpatul a fost trimis în judecată pentru 2 infracţiuni săvârşite în concurs, instanţa a apreciat că modalitatea similară de executare, scopul comun urmărit şi implicarea membrilor grupului infracţional organizat astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare, ar fi elemente de natură a indica o rezoluţie infracţională unică şi o singură infracţiune săvârşită în formă continuată.

Potrivit acestui text legal, transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Pentru existenţa acestei infracţiuni s-a subliniat că nu este relevant dacă urmărirea penală a fost începută sau nu, sau dacă s-a pus sau nu în mişcare acţiunea penală împotriva acestei persoane, ci, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este relevant să existe o transmitere fictivă a părţilor sau a acţiunilor şi persoana care a efectuat cesionarea părţilor sociale sau a acţiunilor să fi săvârşit anterior o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii (Decizia nr. 938/2013 a ÎCCJ, secţia penală).

În cauză, infracţiunile prin folosirea societăţilor comerciale cesionate fictiv au fost săvârşite de către membrii grupului infracţional organizat, care le-au cesionat în scopul sustragerii de la urmărirea penală. Pentru a fi atrasă răspunderea penală a inculpatului W. este necesar a se dovedi că acesta a avut reprezentarea faptului că anterior s-a săvârşit o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii or, din probele administrate rezultă că i s-a spus fie că aveau datorii (element care putea indica existenţa unor litigii civile), fie că nu va fi nicio problemă. Instanţa a apreciat că simplul fapt că inculpatul a preluat mai multe societăţi de la grupul infracţional organizat, contra unor sume de bani (şi nu plătind sume de bani), nu este suficient pentru a indica faptul că inculpatul a avut reprezentarea faptului că anterior au fost săvârşite infracţiuni în legătură cu activitatea acestora, inculpatul fiind o persoană simplă, fără studii. De altfel, inculpatul nu a avut nicio altă legătură cu grupul infracţional organizat sau cu activitatea acestuia, fiind identificat de inculpatul R. şi folosit exclusiv pentru acest scop, astfel că există dubii serioase cu privire la posibilitatea reală a inculpatului de fi cunoscut că acesta are drept scop comiterea de infracţiuni. În raport de aceste elemente, instanţa a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., apreciind că inculpatul a acţionat fără vinovăţie, necunoscând scopul pentru care au fost cesionate părţile sociale ale societăţilor comerciale.

2. Inculpatul W. a fost trimis în judecată pentru că în anul 2011, devine acţionar în societatea tip fantomă SC FFF. SRL, ştiind că nu va avea nicio activitate economică, societate care declară în mod fictiv sediu social în mun. Bucureşti, în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiar-contabile, ce, în opinia acuzării, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen.

Potrivit textului legal, constituie infracţiuni de evaziune fiscala şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: (...) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Latura obiectivă a infracţiunii presupune două elemente cumulative: declararea fictivă a sediului social şi rezultatul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, cel de al doilea element având drept premisă existenţa unei astfel de verificări care a fost împiedicată ca urmare a imposibilităţii localizării sediului societăţii. Cele două elemente trebuie să privească aceeaşi societate comercială şi trebuie realizate cumulativ, chiar dacă, din punct de vedere cronologic, succesiv. Textul legal nu indică sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale ca fiind un scop ce caracterizează latura subiectivă a infracţiunii, situaţie în care s-ar fi consumat indiferent dacă scopul era atins sau nu, ci ca parte a laturii obiective. În cazul acestei infracţiuni nu este suficient ca declararea sediului fictiv să fie făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, ci să se producă efectiv o sustragere de la o astfel de verificare.

Instanţa a constatat că în actul de sesizare se reţine doar declararea fictivă a sediilor sociale, recunoscută, de altfel, de inculpat (acesta a precizat că a înfiinţat aceste societăţi comerciale pentru a le folosi în activitatea infracţională, iar sediile acestora au figurat pe durata existenţei şi folosirii lor la cabinetele de avocatură unde aveau declarate sedii provizorii în scopul înregistrării lor şi unde nu au desfăşurat niciun fel de activitate), menţionându-se că această acţiune a fost făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale. De altfel, din analiza situaţiei de fapt a rezultat că la aceste societăţi nu s-a încercat efectuarea verificărilor financiare sau fiscale de către autorităţile fiscale, aceste verificări fiind făcute la celelalte societăţi controlate de grupul infracţional ce avea pretinse legături cu firmele fantomă. Elementele relevante pentru verificarea celorlalte societăţi au fost preluate de autorităţile fiscale din bazele de date aflate la dispoziţia acestora, fără a se încerca o verificare şi la sediul "firmelor fantomă".

Prin urmare, întrucât lipseşte situaţia premisă şi nu s-a produs rezultatul infracţiunii (nu a existat o verificare financiară sau fiscală şi prin urmare, nici o sustragere), s-a considerat că fapta săvârşită de inculpat nu este prevăzută de legea penală, astfel că instanţa va dispune achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

XVI. Fapta inculpatului X. care, în procedura de executare silită desfăşurată în Dosarul de executare nr. x/2011 al BEJA JJJ., şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, încălcând dispoziţiile legale în materie, prin acţiunile sale cauzând o pagubă SC G. SA şi obţinând un folos necuvenit pentru membrii grupului infracţional organizat, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu.

La data efectuării actelor în Dosarul de executare nr. x/2011al BEJA JJJ., executorul judecătoresc X. avea cunoştinţă că bunurile supuse executării erau gajate în favoarea SC G. SA, conform contractelor de ipotecă nr. x din 24 august 2010 şi y din 24 august 2010, înscrise în Cartea Funciară la data de 25 august 2010, iar acest executor judecătoresc a încălcat următoarele dispoziţii legale, incidente în cauză: art. 497 C. proc. civ. din anul 1865, art. 500 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865.

Faptul că executorul judecătoresc X. a acţionat cu intenţie în momentul ignorării dispoziţiilor legale în cadrul procedurii desfăşurate în Dosarul de executare nr. x/2011, s-a considerat că rezultă din faptul că în toate documentele aflate la dosar şi întocmite de el, X. a precizat că bunurile sunt ipotecate în favoarea SC G. S.A

SC G. SA a fost vătămată în drepturile şi interesele sale legitime, cu consecinţa prejudicierii patrimoniului cu valoarea creditului suplimentar de 152.000 RON şi a creditului în sumă de 297.000 euro acordate SC AA. SRL, în condiţiile în care, executorul judecătoresc X., cu ştiinţă, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, constând în aceea că, nesocotind dispoziţii legale, nu a înscris în Cartea Funciară somaţiile emise în Dosarul de executare nr. x/2011 şi, totodată, nu a înştiinţat şi nu a citat SC G. SA în procedura de executare întreprinsă în sus-menţionatul dosar, împiedicând societatea să ia la cunoştinţă de situaţia juridică a imobilelor care au format obiectul garanţiilor ce au determinat acordarea şi majorarea creditelor. Existenţa prejudiciului trebuie verificată la momentul consumării infracţiunii (prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu), orice modificare ulterioară neavând consecinţe asupra laturii penale a cauzei. Acoperirea ulterioară a prejudiciului are efecte doar cu privire la latura civilă a cauzei (astfel că partea civilă nu mai este îndreptăţită la obţinerea de despăgubiri prin acţiunea civilă alăturată celei penale).

Intenţia cu care a acţionat X. a rezultat şi din următoarele împrejurări:

- acesta îl cunoştea pe inculpatul A. şi, deşi acesta nu a avut nicio calitate oficială în desfăşurarea procedurilor de executare silită, A. era persoana care ţine legătura cu executorul judecătoresc şi negociază cu acesta modalitatea de desfăşurare a procedurii.

- practic, X. a executat silit bunurile soţiei lui A., creanţa fiind cumpărată de SC AA. SRL, reprezentată tot de A., bunurile executate de unicul licitator - SC AA. SRL în baza creanţei cumpărate de la P.,SC AA. SRL, fiind chiar societatea în favoarea căreia garantaseră cu bunurile, inculpaţii A. şi J.

- întreaga procedură a fost premeditată, iar ideea desfăşurării sale a aparţinut chiar executorului judecătoresc, după cum precizează inculpatul A. "Am luat legătura cu executorul judecătoresc X., care era prietenul meu şi care mi-a spus să închei un contract fictiv la notariat."

În raport de aceste elemente, instanţa a apreciat că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, nefiind vorba de o simplă neglijenţă din partea sa, astfel că nu s-a impus schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de neglijenţă în serviciu.

Inculpatul X. a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 350 din 27 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin neapelare la data de 22 noiembrie 2014, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 81 - 82 din C. pen. de la 1968 pentru o faptă comisă la data de 14 octombrie 2013. Această infracţiune s-a constatat că este concurentă cu cea din prezenta cauză şi atrage anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 8 luni închisoare, care a fost contopită cu pedeapsa aplicată de instanţă pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

De la data săvârşirii infracţiunii până în prezent au intervenit mai multe modificări ale C. pen. şi ale legii nr. 78/2000 (care prevede agravanta obţinerii unui folos necuvenit pentru sine ori pentru altul - art. 132). Având în vedere că limita minimă, spre care instanţa s-a orientat, este identică în ambele dispoziţii, dar tratamentul sancţionator aplicabil concursului de infracţiuni (având în vedere infracţiunea concurentă pentru care inculpatul este deja condamnat), precum şi modalitatea de individualizare a executării pedepsei spre care s-a orientat instanţa (suspendare sub supraveghere- condiţii, efecte, obligaţii şi măsuri de supraveghere), au fost considerate mai blânde în legea veche, legea penală mai favorabilă inculpatului a fost cea a C. pen. din 1968 - art. 246 vechiul C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

XVII.1. Fapta inculpatei SC Y. SRL, care, în perioada 2006 - 2007, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus în eroare B. SA, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată cu aplicarea art. 5 C. pen. (acte materiale: Credit de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 în valoare de 245.000 RON; Credit de trezorerie nr. x din 31 august 2007 în valoare de 200.000 RON; Contract de credit nr. x din 28 februarie 2007 în valoare de 120.000 RON)

2. Fapta inculpatei SC Y. SRL, care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006-2007, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 în formă continuată şi cu aplicarea art. 5 C. pen. (acte materiale: garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 1.347.068 euro obţinut de SC Y. SRL - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoare garanţie 934.800 euro; garanţie în valoare de 66,1% din Contractul de credit nr. x din 30 iunie 2006 în valoare de 491.775 RON obţinut de SC Y. SRL pentru - Contract de garantare nr. x din 27 martie 2007 - valoare garanţie 325.063 RON; garanţie în valoare de 48,12% din Actul adiţional nr. x din 5 octombrie 2006 în valoare de 405.000 RON obţinut de SC Y. SRL rămasă în fază de tentativă pedepsibilă - cerere de plată refuzată - Contract de garantare nr. x; garanţie în valoare de 48,12% din creditul de trezorerie nr. x din 7 noiembrie 2006 în valoare de 245.000 RON obţinut de SC Y. SRL)

3. Fapta inculpatei SC Y. SRL, care, în perioada 2007 - 2008, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a folosit cu rea-credinţă documente false şi inexacte având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programul SAPARD, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 în formă continuată cu aplicarea art. 5 C. pen. (acte materiale: SC Y. SRL încheie Contractul-cadru nr. x din 8 ianuarie 2007 având ca obiect Construcţie grajd vaci de lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, valoarea contractului fiind de 6.982.217 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 3.491.108 RON pentru obţinerea căruia se încheie contracte fictive de vânzare-cumpărare având ca obiect terenuri cu SC III. SRL, A. şi I., precum şi cu terţe persoane; la data de 20 august 2007, APDRP efectuează plata primei cereri în valoare de 1.193.919 RON; la data de 30 ianuarie 2008, APDRP efectuează plata sumei de 744.184 RON; la data de 7 august 2008, SC Y. SRL, utilizând documente false solicită a treia tranşă în sumă de 904.171 RON (rămasă în fază de tentativă pedepsibilă- cerere retrasă ulterior.)

Instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru răspunderea persoanei juridice, infracţiunile fiind săvârşite în realizarea obiectului său de activitate sau în numele său de către reprezentanţii săi (art. 135 C. pen.).

Cu privire la modalitatea concretă de determinare a elementului subiectiv, în cazul persoanei juridice a fost avut în vedere, în primul rând, poziţia subiectivă a organelor de conducere a entităţii colective. Astfel, infracţiunea poate avea la bază, fie o decizie adoptată intenţionat de persoana juridică, fie o neglijenţă a acestuia.

Deci, pentru a stabili forma de vinovăţie a persoanei juridice instanţa s-a raportat la poziţia subiecţilor, a organelor de conducere ale acesteia, materializate în adoptarea unei decizii.

În prezenta cauză s-a reţinut forma de vinovăţie a intenţiei în sarcina persoanei juridice, câtă vreme organul de conducere al societăţii a acţionat în strânsă înţelegere cu persoana care controla în fapt activitatea societăţii, inculpatul A., săvârşind împreună actele infracţionale.

Având în vedere că toate infracţiunile au fost epuizate sub imperiul vechiul C. pen., limitele de pedeapsă minime mai reduse, instanţa a aplicat pedepse între minimul special şi mediu, dar şi tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni, considerând că legea penală mai favorabilă inculpatei este vechiul C. pen.

XVIII.1. Faptele inculpatei SC AA. SRL, care, în perioada 2011 - 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus în eroare C., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust şi producând un prejudiciu în valoare de 5.272.294 RON,(acte materiale: Contract de credit nr. x din 22 aprilie 2011 în valoare de 500.000 RON; Act adiţional nr. x din 22 iulie 2011 în valoare de 150.000 RON; Act adiţional nr. x din 9 mai 2014 în valoare de 350.000 RON; Contract de credit nr. x din 25 noiembrie 2013; Contract de credit nr. x din 27 noiembrie 2013 în valoare de 3.000.000 RON; Contract de credit nr. x din 12 aprilie 2014 în valoare de 1.000.000 RON;), în cursul anului 2012, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus în eroare D. în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, încheind contracte de creditare în sumă totală de 12.359.696 RON (acte materiale: Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 1.371.096 RON; Act adiţional nr. x din 14 mai 2012 în valoare de 2.056.650 RON; Contract de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON; Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare de 500.000 RON; Contract de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare de 330.000 RON;), în perioada 2013 - 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus în eroare E., în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, încheind contracte de creditare în valoare totală de 1.000.000 RON (acte materiale: Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013 în valoare de 500.000 RON; Act adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare a creditului cu suma de 500.000 RON), s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru 3 infracţiuni de înşelăciune în concurs, având în vedere dispoz. art. 35 C. pen., potrivit cărora infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Curtea a apreciat că se impunea reţinerea formei continuate a infracţiunii de înşelăciune, în condiţiile în care pluralitatea de subiect activ nu mai împiedică aplicarea art. 35 C. pen. (în raport de Decizia CCR nr. 368/2017), având în vedere ca actele materiale de executare au fost comise la intervale de timp succesive, cu o modalitate similara de comitere, cu participarea membrilor grupului infracţional organizat, având ca subiect pasiv unităţi bancare sau de creditare, având drept scop obţinerea frauduloasă de resurse financiare, elemente de natura a indica o rezoluţie infracţională unica.

2. Fapta inculpatei SC AA. SRL care, în perioada 2012 - 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii de bani, a utilizat în alte scopuri, creditele garantate din fonduri publice, respectiv credite garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (acte materiale: credite obţinute de la D., garantate de către FGCR şi utilizate în alte scopuri: garanţie în valoare de 80% (3.988.652 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în valoare de 4.985.816 RON; garanţie în valoare de 80% (1.096.876 RON) din Contractul de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în cuantum de 1.371.096 RON; garanţie în valoare de 80% din Actul adiţional nr. x din 14 mai 2012 în cuantum de 2.056.650 RON; garanţie în valoare de 80% din Contractul de credit nr. 6 din 16 ianuarie 2012 în cuantum de 4.985.816 RON; garanţie în valoare de 80% (2.492.907 RON) din Actul adiţional nr. x din 11 februarie 2014 al Contractului de credit nr. x din 16 ianuarie 2012 în sumă de 3.116.134 RON; garanţie în sumă de 350.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în valoare 500.000 RON; garanţie în sumă de 165.000 RON pentru Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2012 în cuantum de 330.000 RON; credite obţinute de la E., garantate de către FGCR şi utilizate în alte scopuri: garanţie în sumă de 300.000 RON din Contract de credit nr. x din 10 iunie 2013 în valoare de 500.000 RON; garanţie în sumă de 300.000 RON din Actul adiţional nr. x din 30 aprilie 2014 de suplimentare cu 500.000 RON a creditului nr. x din 10 iunie 2013).

3. Fapta inculpatei SC AA. SRL care, în perioada 2011 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a folosit cu rea-credinţă documente false şi inexacte având ca scop obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programul PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267)

4. Fapta inculpatei SC AA. SRL care, în anul 2015, a ajutat societatea comercială EE. SRL, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive să încerce obţinerea, fără drept, de rambursări de TVA, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tentativă la obţinerea, fără drept de rambursări de la bugetul general consolidat al statului prev. de art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.

5. Fapta inculpatei SC AA. SRL care, în perioada martie 2010 - octombrie 2012, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a solicitat rambursarea de TVA, drepturile de rambursare fiind stabilite cu rea-credinţă de către contribuabil prin prezentarea de operaţiuni comerciale fictive cu alte societăţi comerciale din grup, cu scopul obţinerii fără drept de rambursări de la bugetul de stat, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale tentativei la săvârşirea infracţiunii de obţinere, fără drept, de rambursări de la bugetul de stat prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

Potrivit acestui text legal, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţa de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Elementul material al laturii obiective constă într-o acţiune de stabilire cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor datorate bugetului general consolidat.

Cerinţele esenţiale ale laturii obiective presupun îndeplinirea cumulativă a unor condiţii prevăzute de lege, astfel:

- contribuabilul să aibă dreptul sau obligaţia de a calcula şi de a stabili impozitele, taxele sau a contribuţiile datorate bugetului general consolidat

- contribuabilul să obţină fără drept o sumă de bani sau o compensare a datoriilor sale cu sumele despre care susţine că i se cuvin a fi restituite de la buget.

Urmarea imediată a acestei infracţiuni constă în producerea unui prejudiciu pentru buget, fie prin rambursarea unei sume de bani de la buget, fie prin restituirea sumelor de bani plătite anterior, fie prin compensarea sumelor care în mod real nu sunt datorate contribuabilului cu alte datorii ale acestuia. Dacă această urmare nu se produce, stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor datorate rămâne în formă tentată, sancţionată ca atare de art. 8 alin. (3) din Legea nr. 241/2005.

În legătură cu evidenţa TVA, au fost avute în vedere următoarele aspecte:

- TVA deductibilă e constituită din sumele plătite cu titlu de TVA pentru produsele, mărfurile sau utilajele cu care contribuabilul s-a aprovizionat;

- TVA colectată este formată din totalul sumelor încasate cu titlu de TVA în urma vânzărilor făcute de contribuabil prin intermediul facturilor sau a bonurilor de la casa de marcat;

- diferenţa dintre TVA deductibilă, înregistrată la o firmă, şi TVA colectată, înregistrată la acelaşi contribuabil, o reprezintă TVA de plată- în situaţia în care TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată- sau TVA de recuperat- în situaţia în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată.

Toate aceste activităţi sunt evidenţiate la nivelul fiecărui contribuabil în Jurnalul de vânzări şi cumpărări, care este verificat întotdeauna de organele fiscale investite cu o cerere de rambursare de TVA, efectuarea controlului într-o asemenea situaţie fiind obligatorie. Simplul fapt că organul fiscal are obligaţia de a verifica dacă sumele solicitate de contribuabil sunt reale nu înlătură obligaţia prealabilă a contribuabilului de a o calcula cu bună-credinţă şi sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor sale şi a oricăror cereri adresate organului fiscal. În raport de aceste precizări, instanţa apreciază că textul legal se aplică şi în cazul societăţilor comerciale în cazul solicitărilor de rambursare a TVA (apărarea inculpatului a invocat faptul că societatea comercială nu are dreptul sau obligaţia de a-şi calcula singur TVa-ul, aceasta revenind exclusiv organului fiscal).

Instanţa a arătat că se disting 3 faze în desfăşurarea activităţii infracţionale proprii acestei infracţiuni, fiecare având relevanţă penală:

1. o primă fază o constituie actele de pregătire căreia îi corespunde realizarea operaţiunilor pe baza cărora contribuabilul urmăreşte stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor datorate. Aceste fapte pot îndeplini conţinutul constitutiv al unor infracţiuni de evaziune fiscală, cum ar fi infracţiunea prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 21/2005, respectiv evidenţierea în actele contabile a unor cheltuieli cu operaţiuni fictive

2. tentativa, a doua fază de desfăşurare a activităţii infracţionale, în care contribuabilul solicită rambursarea, restituirea sau compensarea, dar nu o obţine

3. ultima fază este cea a infracţiunii consumate, în care contribuabilul a obţinut rambursarea sau compensarea realizată prin emiterea unei decizii de impunere.

Inculpatul A. a recunoscut săvârşirea acestei fapte, contestând doar cuantumul TVA, astfel cum a fost stabilit de organele fiscale şi de experţii contabili desemnaţi de instanţă, ca TVA de plată (Este adevărat că am formulat o cerere de rambursare TVA pentru 2.300.000 de RON din care 1.100.000 RON rezultau din facturi fictive, emise de MMMMMMMM., EEE. şi celelalte societăţi din grup. Pentru aceste facturi fictive, am întocmit şi nişte procese-verbale de recepţie pentru producţie, tot fictive, pe care le-am livrat acestor societăţi pentru a se compensa datoriile dintre noi.) Deşi inculpatul a solicitat rambursarea TVA, susţinând că TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, analiza documentelor financiar-contabile a concluzionat că TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată, astfel încât societatea are TVA de plată, sumă ce a fost inclusă în prejudiciul produs prin săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 lit. b), c) din Legea nr. 241/2005.

Instanţa a constatat că inculpaţii nu numai că au făcut acte de pregătire, înregistrând operaţiuni comerciale fictive, dar au şi solicitat rambursarea TVA, cerere care a fost respinsă, întrucât în urma efectuării verificării de organul fiscal s-a constatat că societatea avea TVA suplimentar de plată şi a formulat plângeri penale împotriva reprezentanţilor societăţii. Prin urmare, întrucât urmarea imediată cerută de dispoziţiile legale -rambursarea sumei solicitate- nu s-a produs, fapta a rămas în formă tentată. Totodată, s-a constatat că inculpaţii nu s-au limitat la a înregistra operaţiuni comerciale fictive ca acte pregătitoare, ci au formulat cereri de rambursare a TVA punând în executare o rezoluţie infracţională specifică infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 241/2005, ce a rămas fără rezultat din cauza unor împrejurări independente de voinţa inculpaţilor (apărarea inculpatului a invocat faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 241/2005, actele inculpaţilor fiind incluse în infracţiunea prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005).

Instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru răspunderea persoanei juridice, infracţiunile fiind săvârşite în realizarea obiectului său de activitate sau în numele său de către reprezentanţii săi (art. 135 C. pen.).

Cu privire la legea penală mai favorabilă inculpatei, instanţa a constatat că o parte din infracţiuni au fost epuizate după data de 01 februarie 2014, fiindu-le aplicabile dispoziţiile noul C. pen. şi legea specială în vigoare la acel moment (înşelăciune în formă continuată, utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice, complicitate la tentativă la evaziune fiscală). Ca urmare a dispoz. art. 10 din Legea nr. 187/2012, tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni este cel stabilit de legea nou întrucât o parte dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă). Totodată, instanţa va avea în vedere şi Decizia nr. 7/2016 a ÎCCJ - CCDCD, potrivit căreia în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din C. pen., în cazul pluralităţii de infracţiuni constând în săvârşirea unor infracţiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului C. pen., pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penală mai favorabilă - identificată ca fiind legea veche sau legea nouă -, iar pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legii penale noi, precum şi pentru tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni se va aplica legea nouă, conform art. 3 din C. pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. Prin urmare, pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 (fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală), instanţa apreciază că în raport de limitele de pedeapsă, legea mai favorabilă inculpatei este N. C. pen.

XIX. Fapta inculpatei SC DD. SRL care, în perioada 30 iunie 2014 - 28 noiembrie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, omite evidenţierea în actele contabile a sumei de 1.212.108 RON reprezentând dividende, cu scopul sustragerii de la plata sumei de 193.937 RON reprezentând impozit pe dividende, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru răspunderea persoanei juridice, infracţiunea fiind săvârşită în numele său de către reprezentanţii săi (art. 135 C. pen.).

XX. Fapta inculpatei SC EE. SRL care, în anul 2015, a încercat deducerea ilegală de TVA, prin întocmirea unor facturi fiscale reprezentând tranzacţii financiare fictive între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la obţinerea, fără drept de rambursări de la bugetul general consolidat al statului prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005.

Instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru răspunderea persoanei juridice, infracţiunea fiind săvârşită în numele său de către reprezentanţii săi (art. 135 C. pen.).

XXI. Fapta inculpatei SC FF. SRL care, în perioada 2012 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă de 5.064.865 RON, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.

Societatea comercială a fost radiată în baza dispoziţiilor Sentinţei civile nr. 693 din 2 februarie 2016 emisă de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în Dosarul nr. x din 2014, motiv pentru care, în temeiul art. 16 lit. f) C. proc. pen., instanţa a dispus încetarea procesului penal cu privire la această inculpată.

XXII. Fapta inculpatei SC GG. SRL care, în cursul anului 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a ajutat o altă firmă din grup - SC DD. SRL să se sustragă de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului în sumă totală de 555.037 RON prin întocmirea a trei facturi fiscale fictive utilizate pentru diminuarea bazei de impozitare, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru răspunderea persoanei juridice, infracţiunea fiind săvârşită în numele său de către reprezentanţii săi (art. 135 C. pen.).

XXIII. 1. Fapta inculpatei SC II. SRL care, în anul 2015, a ajutat societatea comercială EE. SR, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive, să încerce obţinerea, fără drept, de rambursări de TVA, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tentativă la obţinerea, fără drept, de rambursări de la bugetul general consolidat al statului prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 32 C. pen. cu ref. la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005 .

2. Fapta inculpatei SC II. SRL care, în anul 2014, a emis factura fiscală nr. x din 22 decembrie 2014 de prestări servicii consultanţă în valoare de 55.000 RON, factură fiscală fictivă, emisă spre a fi folosită de către SC DD. SRL pentru diminuarea nereală a bazei de impozitare şi sustragerea de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

Instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru răspunderea persoanei juridice, infracţiunile fiind săvârşite în numele său de către reprezentanţii săi (art. 135 C. pen.).

XXIV. Fapta inculpatei SC JJ. SRL care, în perioada 2012 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă de 2.955.000 RON, a fost apreciată că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (forma anterioară Legea nr. 255/2013) în formă continuată.

Instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru răspunderea persoanei juridice, infracţiunea fiind săvârşită în numele său de către reprezentanţii săi (art. 135 C. pen.).

Legea penală mai favorabilă inculpatei a fost considerată Legea nr. 241/2005 în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 255/2013, care prevede o pedeapsă de 5 - 11 ani faţă de 9 - 15 ani închisoare şi, în mod corespunzător, C. pen. din 1968 pentru pedeapsa aplicabilă persoanei juridice care prevede limite speciale mai reduse pentru amenda aplicabilă faţă de noul C. pen.

La stabilirea şi individualizarea pedepselor aplicate instanţa a avut în vedere gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea inculpaţilor, evaluate în raport de criteriile prevăzute de art. 74 C. pen.

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite- prin folosirea unei scheme infracţionale ingenioase, cu implicarea mai multor persoane într-un grup infracţional organizat, cu roluri prestabilite, prin acte de executare repetate, prin folosirea unor mijloace care să împiedice sau să îngreuneze identificarea şi tragerea la răspunderea penală (prin folosirea de "firme fantomă" şi a numeroase înscrisuri falsificate), prin folosirea unor moduri de operare similare, pe care inculpaţii s-au specializat în timp;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită- în raport de valorile sociale numeroase încălcate prin activitatea infracţională;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii- inculpaţii au produs un prejudiciu important creditorilor şi bugetului de stat, acoperit doar într-o foarte mică măsură;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit - inculpaţii au urmărit obţinerea în mod fraudulos de mijloace financiare pentru asigurarea continuităţii activităţii societăţilor comerciale şi indirect, de venituri personale nejustificate;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului- cu excepţia inculpaţilor L. şi R., inculpaţii nu au antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal- inculpaţii nu au recunoscut sau au recunoscut într-o măsură foarte mică faptele, încercând să îşi diminueze răspundere penală (inculpatul L.) sau pe cea a membrilor familiei (inculpatul A.) sau au invocat faptul că nu ar fi avut cunoştinţă de caracterul infracţional al activităţii desfăşurate, dovedind că nu au înţeles gravitatea faptelor şi a consecinţelor produse;

g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Cu privire la circumstanţele personale ale inculpaţilor, Curtea a reţinut următoarele:

Inculpatul A. a fost liderul grupului infracţional, cel care a imaginat schemele infracţionale şi le-a adus la îndeplinire personal sau prin intermediul celorlalţi membri ai grupului, a condus în mod direct activitatea societăţilor comerciale deţinute de grup, figurând în calitate de asociat şi/sau administrator în mai multe societăţi comerciale, a atras în cadrul grupului membrii familiei sale şi persoane dependente financiar de care s-a folosit fără nicio urmă de regret. Inculpatul este la o vârstă înaintată, are o stare de sănătate precară, de care este în parte responsabil (inculpatul a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că suferă de o patologie psihică, cauzată de intoxicaţie etilică cronică), are în continuare o atitudine nonşalantă, de diminuare a consecinţelor actelor sale, pe care le consideră justificate ca urmare a faptului că avea susţinerea unor oameni politici importanţi din judeţul în care locuieşte, deşi a formulat numeroase denunţuri, niciunul nu s-a concretizat în identificarea şi tragerea la răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea unor infracţiuni grave.

În raport de relaţiile comunicate de DIICOT, instanţa a apreciat că inculpatului nu îi sunt aplicabile dispoz. art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât toate denunţurile formulate sunt încă lucru, astfel că la acest moment procesual nu se poate stabili dacă a contribuit la identificarea şi tragerea la răspundere penală a unor persoane care au săvârşit infracţiuni grave.

Inculpata I. a avut un rol determinant în grup, fiind secundul din conducerea acestuia, se ocupa cu activitatea zilnică a afacerii precum ţinerea evidenţei banilor, a fluxului de numerar, dădea indicaţii atât membrilor grupului infracţional organizat cât şi angajaţilor, în toate problemele, de la organizarea zilnică a activităţii până la a-i determina să se ascundă de organele de stat (ITM, ANAF) venite în control sau să nu acorde sprijin angajaţilor creditorilor veniţi la fermă pentru identificarea bunurilor gajate la ei, ţine legătura cu băncile şi cu celelalte persoane juridice creditoare şi participă la menţinerea acestora în eroare. Inculpata este divorţată, nu are copii minori în întreţinere, nu a făcut niciun efort pentru diminuarea prejudiciului, a susţinut în ciuda probelor administrate că nu a avut cunoştinţă de caracterul infracţional al activităţii desfăşurate, încercând să se sustragă de la răspunderea penală.

În raport de relaţiile comunicate de DIICOT, instanţa a apreciat că inculpatei nu îi sunt aplicabile dispoz. art. 19 din Legea nr. 682/2002 întrucât toate denunţurile formulate sunt încă lucru, astfel că la acest moment procesual nu se poate stabili dacă a contribuit la identificarea şi tragerea la răspundere penală a unor persoane care au săvârşit infracţiuni grave.

Inculpata J. făcea parte din palierul II al grupului infracţional organizat, a avut o participare neîntreruptă în grup, de la înfiinţare şi până la destructurare, deţine ştampilele tuturor societăţilor comerciale deţinute de grup pentru a putea încheia facturi fiscale şi alte documente financiar-contabile şi este la curent cu mişcările de bunuri între societăţi, a figurat, în calitate de asociat şi/sau administrator, în mai multe societăţi deţinute de grupul infracţional organizat. Inculpata nu a făcut niciun efort pentru diminuarea prejudiciului, a susţinut în ciuda probelor administrate că nu a avut cunoştinţă de caracterul infracţional al activităţii desfăşurate, încercând să se sustragă de la răspunderea penală.

În raport de relaţiile comunicate de DIICOT, instanţa a apreciat că inculpatei nu îi sunt aplicabile dispoz. art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât toate denunţurile formulate sunt încă lucru, astfel că la acest moment procesual nu se poate stabili dacă a contribuit la identificarea şi tragerea la răspundere penală a unor persoane care au săvârşit infracţiuni grave.

Inculpata K. are o activitate redusă ca importanţă, este angajată iniţial ca secretară de către A., efectuează majoritatea retragerilor de numerar din bancă, acceptă să devină asociat şi/sau administrator în multe dintre societăţile controlate de grup şi, în această calitate semnează nenumărate înscrisuri - documente financiar-contabile, contracte de credit, contracte de garanţie, instrumente de plată etc. Inculpata nu face acest lucru, însă, pentru mari beneficii de natură materială, profitul obţinut de grupare fiind împărţit între membrii familiei LLLLL. Având în vedere rolul mai redus al acesteia în comparaţie cu membrii familiei LLLLL., că a acţionat pentru o durată mai redusă în cadrului grupului infracţional, a fost folosită de LLLLL., precum şi faptul că nu a beneficiat de folosul patrimonial obţinut pe nedrept de aceasta, instanţa a reţinut în favoarea acestei inculpate circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. Instanţa a avut în vedere şi că inculpata nu are antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, are o familie organizată şi este însărcinată.

În raport de relaţiile comunicate de DIICOT, instanţa a apreciat că inculpatei nu îi sunt aplicabile dispoz. art. 19 din Legea nr. 682/2002 întrucât toate denunţurile formulate sunt încă lucru, astfel că la acest moment procesual nu se poate stabili dacă a contribuit la identificarea şi tragerea la răspundere penală a unor persoane care au săvârşit infracţiuni grave.

Inculpatul L. este administrator într-o societate foarte importantă pentru activitatea grupului infracţional organizat - SC FF. SRL (înfiinţată în principal, pentru a ajuta SC AA. SRL să înşele MADR - APDRP), înfiinţează în SC EE. SRL pe numele surorii sale, retrage numerar, se ocupă de înfiinţarea a patru societăţi comerciale pe raza mun. Bucureşti - SC DDD. SRL, SC MMMMMMMM. SRL, SC EEE. SRL şi SC BBB. SRL, societăţi fictive, folosite de grup în activitatea infracţională. Având în vedere rolul mai redus al acestuia în comparaţie cu membrii familiei LLLLL., că a acţionat pentru o durată mai redusă în cadrului grupului infracţional, a fost folosit de LLLLL., precum şi faptul că nu a beneficiat decât în mică măsură de folosul patrimonial obţinut pe nedrept de aceasta, instanţa a reţinut în favoarea acestui inculpat circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.

Inculpatul L. a mai fost condamnat în Italia pentru falsificare de documente şi conducere fără permis, este recidivist, este căsătorit, are 2 copii minori în întreţinere. Inculpatul a solicitat aplicarea substanţială a dispoz. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. susţinând că a recunoscut săvârşirea faptelor şi a avut o atitudine sinceră. Instanţa a constatat că inculpatul nu a optat pentru aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 374 C. proc. pen., exercitând dreptul la tăcere până la finalizarea cercetării judecătoreşti, iar din cuprinsul declaraţiei sale a rezultat că recunoaşte doar o parte din faptele reţinute în actul de sesizare şi pentru care instanţa va dispune condamnarea (pentru cele mai multe, inculpatul a invocat faptul că nu a avut reprezentarea caracterului infracţional al activităţii desfăşurate), astfel că nu i-a aplicat circumstanţa atenuantă legală prev. de aceste dispoziţii legale.

Inculpatul N., fiul lui J. şi nepotul lui A., devine administrator în SC GG. SRL, societate folosită de către grup, în principal pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, spălare de bani şi evaziune fiscală, efectuează şi retrageri de numerar. Având în vedere rolul mai redus al acestuia în comparaţie cu ceilalţi membri ai familiei LLLLL., că a acţionat pentru o durată mai redusă în cadrului grupului infracţional, a fost folosit de LLLLL., precum şi faptul că nu a beneficiat de folosul patrimonial obţinut pe nedrept de aceasta, instanţa a reţinut în favoarea acestui inculpat circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. Instanţa a avut în vedere şi că inculpatul este student în anul III la Facultatea de Management Agroturistic şi este angajat cu funcţia de maistru mecanic.

Inculpatul O. este administrator în SC III. SRL, figurează în calitate de unic asociat şi administrator în SC III. SRL, este împuternicit în bancă pentru a efectua operaţiuni pe numele acestei societăţi şi obţine în interesul grupului, în mod fraudulos, mai multe credite bancare. Având în vedere rolul mai redus al acestuia în comparaţie cu ceilalţi membri ai familiei LLLLL., că a acţionat pentru o durată mai redusă în cadrului grupului infracţional, a fost folosit de LLLLL., precum şi faptul că nu a beneficiat de folosul patrimonial obţinut pe nedrept de aceasta şi că a făcut eforturi pentru acoperirea prejudiciului produs, achitând o parte din ratele restante, instanţa a reţinut în favoarea acestui inculpat circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. (2) lit. a), b) C. pen. Deşi inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 375 C. proc. pen., instanţa a respins cererea acestuia, constatând că nu recunoaşte integral faptele reţinute în actul de sesizare, iar la finalizare nu a constatat aceeaşi situaţie de fapt ca cea susţinută de declaraţia acestuia, astfel că nu va aplica inculpatului dispoz. art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului O., Curtea a apreciat că, în raport de circumstanţele personale ale inculpatului care a recunoscut în parte săvârşirea faptelor, colaborând cu organele judiciare, de contribuţia sa redusă la activitatea infracţională, de efortul făcut pentru diminuarea consecinţelor infracţiunii, având în vedere că un contact cu mediul din penitenciar ar putea lăsa urme profund negative asupra sa, de faptul că era bine integrat în societate anterior săvârşirii faptei (după cum rezultă din înscrisurile în circumstanţiere aflate la dosarul cauzei), neexistând dovezi că inculpatul nu se poate îndrepta decât prin înlăturarea totală a libertăţii, nu este necesară executarea acesteia în regim închis, fiind suficient avertismentul pronunţării hotărârii de condamnare pentru ca acesta să manifeste o diligenţă sporită în viitor în vederea respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală. Din analiza elementelor aflate la dosar nu a rezultat în niciun fel că inculpatul este o persoană care manifestă dispreţ faţă de legea penală şi care nu ar putea înţelege gravitatea faptelor sale decât recurgând la mijlocul represiv al privării de libertate, astfel încât s-a apreciat că se impune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Curtea a apreciat că pe durata termenului de încercare în care inculpatul să facă dovada că se poate îndrepta şi fără privarea de libertate, se impune exercitarea unui control din partea organelor judiciare şi administrative pentru a se asigura că acesta respectă măsurile de supraveghere.

Inculpatul P. a avut o participaţie redusă, instanţa apreciind că nu s-a făcut dovada că a făcut parte din grupul infracţional organizat de inculpatul A., fiind o persoană de care s-a folosit LLLLL. pentru încheierea fictivă a unui Contract de împrumut, folosit, ulterior de aceasta, pentru producerea de consecinţe juridice. Inculpatul nu are antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, este căsătorit şi nu are ocupaţie.

Întrucât, în raport de particularităţile dezvoltării psiho-sociale a inculpatului şi participaţia sa minimă, instanţa a considerat că scopurile educativ, preventiv şi represiv ale pedepsei pot fi atinse şi fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate, suspendând condiţionat executarea acesteia, a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 81 C. pen. din 1968, pe durata unui termen de încercare stabilit potrivit art. 82 C. pen.

Inculpatul R. figurează ca asociat şi/sau administrator în diferite societăţi comerciale deţinute de către grupul infracţional organizat, este infractor versat în săvârşirea infracţiunilor de natură economică, fiind condamnat în mai multe rânduri pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în concurs cu evaziune fiscală şi/sau alte infracţiuni de natură economică, figurează în calitate de asociat unic în SC AAA. SRL, folosită doar pentru transferuri de bani cu celelalte firme din grup, în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală sau pentru spălare de bani, face rost de facturi fiscale fictive precum cele ale SC NNNNNNNN. SRL, folosite pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală, îl ajută pe A. cu falsificarea seriilor de identificare a utilajelor, punându-l în legătură cu o persoană specializată în această activitate, se ocupă de transmiterea fictivă a părţilor sociale ale SC AAA. SRL, îi racolează pe V. şi W. -persoane fără posibilităţi materiale, administratori "de profesie" care, în schimbul unor sume modice de bani preiau doar scriptic societăţi comerciale cu datorii, transmiterea fictivă a părţilor sociale efectuându-se în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscală. Inculpatul are studii liceale, este divorţat, nu are copii minori în întreţinere, nu a făcut niciun efort pentru diminuarea prejudiciului, a susţinut în ciuda probelor administrate că nu a avut cunoştinţă de caracterul infracţional al activităţii desfăşurate, încercând să se sustragă de la răspunderea penală, este recidivist şi are mai multe condamnări pentru infracţiuni de natură similară, dovedind perseverenţă şi specializare infracţională.

Inculpatul S., fiul inculpatului A., oferă în calitatea sa de avocat, sfaturi cu privire la eludarea normelor legale, mai ales în materie de executare silită şi figurează în calitate de asociat în SC DD. SRL, alături de inculpata J. şi în SC QQ. SRL împreună cu J. şi îi ajută pe membrii grupului să încheie contracte fictive de împrumut, folosite ulterior pentru sustragerea bunurilor de la executare silită şi pentru înscrierea frauduloasă la masa credală a unor societăţi intrate în insolvenţă.

Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului, Curtea a apreciat că, în raport de circumstanţele personale ale inculpatului care are studii superioare, nu are antecedente penale, de contribuţia sa redusă la activitatea infracţională, având în vedere că un contact cu mediul din penitenciar ar putea lăsa urme profund negative asupra sa, de faptul că era bine integrat în societate anterior săvârşirii faptei (după cum rezultă din înscrisurile în circumstanţiere aflate la dosarul cauzei), neexistând dovezi că inculpatul nu se poate îndrepta decât prin înlăturarea totală a libertăţii, nu este necesară executarea acesteia în regim închis, fiind suficient avertismentul pronunţării hotărârii de condamnare pentru ca acesta să manifeste o diligenţă sporită în viitor în vederea respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală, astfel încât a apreciat că se impune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Curtea a apreciat că pe durata termenului de încercare în care inculpatul să facă dovada că se poate îndrepta şi fără privarea de libertate, se impune exercitarea unui control din partea organelor judiciare şi administrative pentru a se asigura că acesta respectă măsurile de supraveghere.

Inculpatul X. a avut o contribuţie redusă, fiind implicat în dosarul de executare nr. 106/2011 al BEJA JJJ., în care şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, încălcând dispoziţiile legale în materie, prin acţiunile sale cauzând o pagubă SC G. SA şi obţinând un folos necuvenit pentru membrii grupului infracţional organizat, este necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, are studii superioare, are o condamnare pentru o infracţiune concurentă de altă natură.

Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului, Curtea a apreciat că, în raport de circumstanţele personale ale inculpatului care are studii superioare, are o familie organizată, de contribuţia sa redusă la activitatea infracţională, având în vedere că un contact cu mediul din penitenciar ar putea lăsa urme profund negative asupra sa, de faptul că era bine integrat în societate anterior săvârşirii faptei (după cum rezultă din înscrisurile în circumstanţiere aflate la dosarul cauzei), neexistând dovezi că inculpatul nu se poate îndrepta decât prin înlăturarea totală a libertăţii, nu este necesară executarea acesteia în regim închis, fiind suficient avertismentul pronunţării hotărârii de condamnare pentru ca acesta să manifeste o diligenţă sporită în viitor în vederea respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală. Din analiza elementelor aflate la dosar nu rezultă în niciun fel că inculpatul este o persoană care manifestă dispreţ faţă de legea penală şi care nu ar putea înţelege gravitatea faptelor sale decât recurgând la mijlocul represiv al privării de libertate, astfel încât a apreciat că se impune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Curtea a considerat că pe durata termenului de încercare în care inculpatul să facă dovada că se poate îndrepta şi fără privarea de libertate, se impune exercitarea unui control din partea organelor judiciare şi administrative pentru a se asigura că acesta respectă măsurile de supraveghere.

Având în vedere modalitatea organizată şi ingenioasă de săvârşire a infracţiunilor, numărul persoanelor implicate, de valoare prejudiciului produs şi de atitudinea inculpaţilor care nu au conştientizat gravitatea faptelor şi consecinţelor produse, dar şi de cuantumul pedepselor rezultante, instanţa a apreciat că se impune ca inculpaţii să execute pedepsele în regim închis (cu excepţia celor la care a indicat în mod expres că urmează a dispune suspendarea condiţionată sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei), astfel încât pedeapsa să îşi atingă scopul represiv şi pe cel de prevenţie specială şi generală.

În raport de natura şi gravitatea faptelor, de împrejurările de săvârşire şi de persoana inculpaţilor, a aplicat pe lângă pedeapsa principală aplicată pentru care dispoziţiile legale o impun şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. g) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale, respectiv profesia de avocat).

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale, respectiv profesia de avocat - din C. pen.

La stabilirea şi individualizarea pedepselor aplicate inculpatelor persoane juridice, instanţa a avut în vedere gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea inculpatelor, evaluate în raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., de rolul fiecărei societăţi în cadrul schemei infracţionale gândite de inculpatul A., de contribuţia efectivă a fiecăreia, de numărul de acte de executare, de prejudiciul efectiv produs prin activitatea fiecărei societăţi, precum şi de dispoz. art. 137 alin. (3) C. pen. (respectiv art. 72 vechiul C. pen.)

SC Y. SRL Administratori în firmă sunt A. în perioada 16 iulie 2002 - 5 iulie 2006 şi I. (soţia lui A.) împreună cu J. (sora lui A.) în perioada 5 iulie 2006 - 1 aprilie 2008, societate aflată în prezent în faliment.

Sediul social al SC Y. SRL este în jud. Călăraşi. Împuterniciţi în bancă pentru efectuarea de operaţiuni în numele societăţii în perioada de activitate a firmei sunt A. şi I.

Este prima societate folosită de membrii grupului pentru săvârşirea de infracţiuni de natură economică, este folosită pentru comiterea de infracţiuni de înşelăciune, fraudă cu fonduri europene şi folosirea în alt scop a creditelor garantate din fondurile publice, cu producerea unui prejudiciu de aproximativ 3.600.000 RON.

SC AA. SRL este înfiinţată în februarie 2009. Administratori în firmă sunt P. (membru al grupului) în perioada 02 februarie 2009 - 26 ianuarie 2010, martorul XXXXX. în perioada 26 ianuarie 2010 - 29 iulie 2010, K. (membru al grupării) în perioada 5 februarie 2010 - 2015, din anul 2015, administrator figurând J. (sora lui A.). Împuternicit pentru a reprezenta interesele societăţii este şi inculpatul A.

Asociaţi în această societate comercială sunt, în perioada 23 ianuarie 2009 - 18 iunie 2010 inculpatul P., iar începând cu data de 18 iunie 2010 - inculpata J. zisă J.

Sediul social al SC AA. SRL este tot în jud. Călăraşi, la un imobil aparţinând lui A. Împuterniciţi în bancă în perioada de activitate a firmei sunt A., P., K. şi J.

SC AA. SRL este o societate de maximă importanţă în economia grupului, fiind folosită pentru săvârşirea unei multitudini de infracţiuni, înşelăciune, fraudă cu fonduri europene şi folosirea în alt scop a creditelor garantate din fondurile publice, tentativă la obţinerea fără drept de rambursări de la bugetul de stat, cu un prejudiciu de aprox. 13.500.000 RON.

SC JJ. SRL este înfiinţată în iunie 2010. Administratori în firmă sunt K. în perioada 08 iunie 2010-29 noiembrie 2010 şi R. (membru al grupării) începând cu data de 29 noiembrie 2010.

Sediul social al firmei este tot în jud. Călăraşi, la imobilul aparţinând lui A. Împuternicită în bancă este K.

În momentul intrării în insolvenţă a SC Y. SRL, membrii grupului infracţional organizat, s-au folosit de SC JJ. SRL pentru a face pierdute utilajele cumpărate de SC Y. SRL prin finanţare de la B. şi prin proiectul SAPARD. Aceste utilaje nu puteau fi înstrăinate, astfel că au fost făcute documente fictive de achiziţionare a acestor utilaje de către SC JJ. SRL ca şi cum ar proveni de la persoane fizice. În continuare, SC JJ. SRL a încheiat în mod fictiv, un contract de închiriere a acestor utilaje cu o firmă fantomă, adusă de R. Ulterior, majoritatea utilajelor au fost vândute, la licitaţie, în Germania, banii fiind împărţiţi între A. şi R.

SC JJ. SRL este folosită şi pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală, fiind înregistrate operaţiuni fictive cu SC AA. SRL, dar şi cu societăţile-fantomă deţinute de grup - SC FFF. SRL, SC BBB. SRL, SC CCC. SRL şi SC EEE. SRL, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă de 2.955.000 RON.

SC DD. SRL este înfiinţată în mai 2012. Administratori în firmă sunt K. în perioada 10 aprilie 2012 - 2015, societatea fiind înstrăinată către un om de paie - SS., începând cu 2015, când au început controalele fiscale. A. figurează angajat în funcţia de manager conform contractului de muncă nr. x din 23 decembrie 2013 şi administrator din data de 17 aprilie 2015.

Asociaţi în această firmă sunt S. începând cu 4 mai 2012, şi J. în perioada 4 mai 2012 - 14 august 2012, apoi, în anul 2015, părţile sociale sunt înstrăinate către A. şi SS.

Sediul social al firmei este în sat Vâlcele, com. Vâlcele, jud. Călăraşi, la imobilul aparţinând lui VVVVV. (tatăl inc. A.). Împuternicită în bancă este K.

Societatea este folosită de către grupul infracţional organizat în scopul săvârşirii de fapte de evaziune fiscală. În perioada 8 mai 2012 - 28 februarie 2015, SC DD. SRL a avut ca principali "parteneri de afaceri" firmele din grup, respectiv SC AA. SRL, SC II. SRL şi SC GG. SRL, înregistrând cheltuieli fictive în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale precum şi în scopul obţinerii, fără drept, de rambursări de TVA, dar este trimisă în judecată exclusiv pentru omisiunea înregistrării în actele contabile a dividendelor în sumă de 1.212.108 RON în scopul sustragerii de la plată a sumei de 193.937 RON reprezentând impozit pe dividende.

SC GG. SRL este înfiinţată în aprilie 2012. Administratori în firmă sunt inculpatul N. (nepotul lui A.) în perioada 9 aprilie 2012 - 2015. La începutul anului 2015, pentru sustragerea de la controalele financiar-fiscale, societatea este vândută martorului SS. care devine şi unic asociat şi administrator.

Sediul social al firmei este în sat Vâlcele, com. Vâlcele, jud. Călăraşi, la imobilul aparţinând lui VVVVV. (tatăl inc. A.). Împuterniciţi în bancă sunt K. şi N.

Societatea este folosită pentru săvârşirea de evaziune fiscală, cu producerea unui prejudiciu de aprox. 555.000 RON.

SC EE. SRL este înfiinţată de L. zis L. în februarie 2014 în scopul de fi folosită în activitatea infracţională a grupului organizat.

Unic asociat şi administrator în societate figurează ZZZZZZZZ. - sora lui L. Societatea nu este folosită de grup până în februarie 2015 când, folosindu-se facturi fiscale fictive de cumpărare-vânzare de cereale între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL se încearcă înregistrarea societăţii ca plătitor de TVA în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin deducerea ilegală de TVA, însă cererea este respinsă pe motiv de risc ridicat de fraudă.

Sediul social al firmei figurează tot în jud. Călăraşi.

SC AAAAAAAAAA. SRL redenumită SC II. SRL este înfiinţată în august 2014, unic asociat şi administrator în firmă figurând fiul lui A. - inculpatul Q.

Această societate preia întreaga activitate a grupului, după intrarea în insolvenţă a SC AA. SRL Şi această societate este folosită pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală.

În temeiul art. 139 C. pen., instanţa a aplicat pedeapsa complementară a dizolvării persoanelor juridice SC DD. SRL, SC EE. SRL, SC GG. SRL, SC II. SRL şi SC JJ. SRL, constatând fie că au fost înfiinţate în scopul săvârşirii de infracţiuni, fie că iniţial au activitate economică legală, pentru ca ulterior obiectul de activitate să fie deturnat în scopul săvârşirii de infracţiuni. Instanţa nu a aplicat pedeapsa complementară a dizolvării persoanelor juridice SC Y. SRL, SC AA. SRL, întrucât aceste societăţi au desfăşurat, pe lângă activităţile infracţionale, şi activităţi economice licite, astfel că nu se constată o direcţionare totală a activităţii acestora spre ilicitul penal. Cu privire la aceste două persoane juridice, instanţa a aplicat, însă, pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 10 lit. c) şi d) art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, având în vedere comportamentul acestor firme ulterior obţinerii de contracte cu autorităţile publice.

Inculpaţii A., I., J., K., L., N. şi R. au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, iar inculpaţii O. şi Q. sub control judiciar.

În procedura de cameră preliminară, prin încheierea din camera de consiliu din data de 28 decembrie 2015 s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaţilor A., I., J., K., L., N. şi R., măsuri ce au fost menţinute.

Prin încheierea din 21 ianuarie 2016 s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaţilor, măsură ce a fost menţinută.

Prin încheierea din 4 martie 2016 s-a constatat legalitatea şi măsura arestului preventiv a inculpaţilor A., I., J., K., L., N. şi R. şi s-a dispus menţinerea măsurii arestării preventive a inculpaţilor.

Prin încheierea din 23 martie 2016 a ÎCCJ s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor A., I., J., K., L., N. şi R. cu măsura controlului judiciar.

Prin încheierea din 19 septembrie 2017, instanţa a revocat măsura controlului judiciar luată faţă de inculpaţii A., I., J., K., L., N., R. O. şi Q.

În baza art. 72 C. pen. instanţa a dedus din pedeapsa aplicată durata prevenţiei.

Prin încheierea din 11 octombrie 2016, în temeiul art. 493 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.,. s-a dispus luarea măsurii preventive a interdicţiei iniţierii, a suspendării procedurii de dizolvare sau lichidare faţă de persoanele juridice pe o perioadă de 60 de zile, măsură care a fost menţinută ulterior şi revocată de instanţa de judecată la data de 19 septembrie 2017.

Cu privire la acţiunile civile:

În cursul urmăririi penale:

Prin Adresa nr. x din 11 iunie 2015, C. a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 5.710.088,84 RON reprezentând prejudiciul cauzat băncii de SC AA. SRL

Prin Adresa nr. x din 16 iunie 2015, B. a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 913.890 RON şi 809.346 euro reprezentând prejudiciul cauzat băncii prin neachitarea creditelor obţinute de SC Y. SRL şi SC III. SRL

Prin Adresa nr. x din 25 septembrie 2015, F. SA a arătat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1.294.173,25 RON reprezentând contravaloarea prejudiciului rezultat din încheierea celor 14 contracte de leasing cu SC AA. SRL şi, respectiv cu suma de 1.036.525,47 RON, reprezentând contravaloarea prejudiciului rezultat din încheierea contractului de leasing nr. x din 2014 cu SC GG. SRL

Prin plângerea formulată la data de 29 septembrie 2015, SC G. SA a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma totală de 1649883,01 RON, reprezentând sumele datorate de SC AA. SRL, în baza contractelor comerciale încheiate între acestea.

Prin Adresa nr. x din 16 octombrie 2015, SC H. SRL a arătat că se constituie parte civilă în cauză, cu suma de 1.301.921,90 USD.

Prin Adresa nr. x din 22 octombrie 2015, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale arată faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1.938.104,13 RON plus dobânzi şi penalităţi la data plăţii efective. Această sumă reprezintă ajutorul financiar nerambursabil acordat SC Y. SRL pentru realizarea proiectului intitulat Construcţie grajd vaci cu lapte, achiziţie sală de muls, echipamente de grajd, utilaje şi junici gestante în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi. Prin aceeaşi adresă, AFIR arată faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 2.845.524,15 RON plus dobânzi şi penalităţi la data plăţii efective. Această sumă reprezintă ajutorul financiar nerambursabil acordat SC AA. pentru realizarea proiectului intitulat Înfiinţare capacitate de depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA.

Prin Adresa nr. x din 3 iulie 2015, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA a precizat faptul că, la acest moment, există trei dosare de garantare aflate în angajamentele FGCR, acordate la solicitările D. şi E., pentru creditele aprobate în favoarea SC AA. SRL, după cum urmează:

- la solicitarea D., FGCR a acordat băncii pentru scrisoarea de garanţie bancară aprobată în favoarea SC AA. SRL pentru garantarea avansului solicitat de client potrivit contractului de finanţare x din 16 februarie 2011, aferent obiectivului de investiţii "Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL " în cadrul programului PNDR, prin contractul de garantare nr. x din 16 februarie 2012, o garanţie în valoare de 2.742.196 de RON pentru creditul în care se transformă prin executare scrisoarea de garanţie în sumă de 3.427.746 RON, acordată cu Actul adiţional nr. 1 din 4 mai 2012 la contractual de angajament nr. x din 16 ianuarie 2012, procentul de garantare fiind de 80% din valoarea scrisorii care s-a transformat prin executare în credit.

- La solicitarea D., FGCR a acordat băncii pentru creditul aprobat în favoarea SC AA. SRL pentru realizarea obiectivului de investiţii "Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL " în cadrul programului PNDR, prin contractul de garantare nr. x din 16 februarie 2012, o garanţie în valoare de 3.988.652 RON, pentru creditul în valoare de 4.985,816 RON, acordat cu contractual de credit nr. x din 16 ianuarie 2012, procentul de garantare fiind de 80% din valoarea creditului;

- La solicitarea E. SA, FGCR a acordat băncii pentru creditul aprobat în favoarea SC AA. SRL pentru finanţarea activităţii curente, prin contractul de garantare nr. x din 6 iunie 2013, o garanţie în valoare iniţială de 300.000 RON pentru creditul în sumă de 500.000 RON acordat cu Contractul de credit nr. x din 10 iunie 2013, procentul de garantare fiind de 60% din valoarea creditului. Ulterior, a fost majorată valoarea garanţiei la 600.000 RON ca urmare a majorării liniei de credit la 1.000.000 RON conform Actului adiţional nr. 1 din 30 aprilie 2014 la contractul de credit bancar nr. x din 10 iunie 2013, procentul de garantare menţinându-se la 60%.

D. a adresat FGCR cereri de plată pentru cele două contracte de garantare, astfel:

- Cererea de plată înregistrată la FGCR sub nr. x din 9 aprilie 2015 pentru contractual de garantare nr. x din 16 februarie 2012. La data cererii de plată, soldul creditului rezultat în urma executării scrisorii de garanţie era de 3.427.746 RON, iar valoarea garanţiei corespunzătoare procentului de garantare de 80% era de 2.742.196 RON;

- Cererea de plată înregistrată la FGCR sub nr. x din 9 aprilie 2015 pentru contractual de garantare nr. x din 16 februarie 2012. La data cererii de plată, soldul creditului era de 1.090.383,6 RON, iar valoarea garanţiei corespunzătoare procentului de garantare de 80% era de 872.306,88 RON;

La data adresei, cererile de plată erau în analiză, FGCR urmând să aprobe sau să respingă cererile de plată, în urma analizei documentaţiei.

Cu privire la contractul de garantare nr. x din 6 iunie 2013, FGCR a comunicat faptul că E. a informat FGCR despre faptul că a declarant scadenţa anticipată a creditului acordat de bancă împrumutatului. E. nu solicitase încă FGCR executarea contractului de garantare, însă perioada de valabilitate a garanţiei expira în data de 05 august 2015.

În cazul în care FGCR ar plăti băncilor cele trei garanţii aflate în angajamente, valoarea totală a prejudiciului creat poate fi de 4.214.502,88 RON.

Referitor la celelalte 5 garanţii acordate de FGCR pentru beneficiarul SC AA. SRL, în adresă se precizează faptul că aceste garanţii nu mai figurează în angajamentele fondului, ca urmare a rambursării creditelor sau datorită faptului că băncile nu au mai solicitat prelungirea garanţiilor.

Valoarea prejudiciului cu care se constituie parte civilă MM. prin Adresa nr. x din 18 noiembrie 2014 este de 171.225,23 RON.

Valoarea prejudiciului total adus statului prin Ministerul de Finanţe, reprezentând evaziune fiscală este în cuantum de 13.501.798 RON reprezentând aprox. 3.000.399 euro.

Prin Adresa nr. x din 9 decembrie 2015, E. SA arată că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 493.078,56 RON, reprezentând debit restant ca urmare a nerespectării obligaţiilor de plată de către SC AA. SRL

E. mai arată faptul că, suma totală restantă în valoare de 493.078,56 RON a rezultat ca urmare a faptului că, la data de 22 septembrie 2015, ca urmare a achitării garanţiei de către Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, s-a acoperit din principal restant, suma de 594.873,67 RON.

În cursul judecăţii:

D. s-a constituit parte civilă la data de 1 septembrie 2016 cu suma de 1.420.610,48 RON reprezentând credit restant, dobânzi şi comisioane calculate la 1 august 2016 . Din adresa D. nr. x din 2 octombrie 2017 rezultă că există un credit restant de 140.062,41 RON aferent Contractului nr. x din 16 ianuarie 2012 şi de 608.808,32 RON aferent Contractului nr. x din 16 ianuarie 2012. Totodată, partea civilă a precizat că executarea silită a fost demarată în martie 2015.

E. a comunicat instanţei de judecată că la data de 6 octombrie 2017 creanţa este în sumă de 535.520,4 RON şi că s-a înregistra în tabelul creditorilor SC AA. SRL la 24 februarie 2015 şi că a demarat executarea silită împotriva inculpatei I. la data de 13 iulie 2015.

F. a comunicat instanţei că valoarea totală a contractelor de leasing cu SC AA. SRL este de 4.745.917,00 RON, din care au fost achitată voluntar suma de 1.240.613, 94 de RON şi că a demarat procedura de executare silită pentru creanţa de 2.664.665,85 RON la data de 11 februarie 2015.

La GG. SRL, din suma de 1.087.942,48 RON acoperită de contract, utilizatorul a achitat voluntar 158.299,60 de RON, diferenţa de 929.642,88 RON compensându-se întrucât bunurile au făcut obiectul unui lease-back. Prin urmare, cu privire la acest ultim contract, instanţa va constata că prejudiciul a fost acoperit.

Din extrasul de cont comunicat de CEC (f 93 vol 9) rezultă că soldul aferent contractului x din 25 august 2009 încheiat cu SC III. SRL este 0, prin urmare, instanţa va constata că prejudiciul a fost acoperit.

C. a comunicat instanţei de judecată situaţia creditelor acordate SC AA. SRL (f 137 vol 9) din care rezultă că sumele restante sunt în cuantum de 5.876.672,29 RON şi că executarea silită a fost demarată la 15 februarie 2016.

SC H. a intervenit în executarea silită a inculpatei J. la data de 14 august 2015 pentru x emis la 20 noiembrie 2014 a recuperat 89.711,48 RON - f. x şi s-a constituit parte civilă în dosarul penal la data de 16 octombrie 2015.

B. a comunicat menţinerea cererii de constituire de parte civilă vizând prejudiciul în cuantum de 727.066 RON pentru cele două credite acordate SC III. SRL, situaţia creditelor restante acordate III. SRL (f 228 vol 9) în sumă de 727.306,52 RON şi că a început executarea silită a debitoarei la 27 mai 2013- f. x vol 10. Totodată, B. a comunicat şi un extras din care rezultă creditele restante acordate SC Y. SRL cesionate către KK., indicând suma totală de 1.721.427,86 RON.

KK. a depus la dosar contractele de cesiune ale creaţelor B. împotriva debitoarei SC Y. SRL

Instanţa a constatat că cea mai mare parte dintre creditori au demarat procedura de executare silită în baza contractelor încheiate cu inculpatele persoane juridice, alegând calea în faţa instanţei civile înainte de constituirea ca parte civilă în procesul penal. În cazul în care s-a produs un prejudiciu prin comiterea unei infracţiuni, persoana vătămată are la îndemână două posibilităţi: fie de a solicita repararea prejudiciului pe calea unei acţiuni civile formulate în faţa unei instanţe civile, fie de a se constitui parte civilă în procesul penal care s-a pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea acelei infracţiuni. Legea îi conferă persoanei vătămate dreptul de a alege între cele două posibilităţi, fiind, astfel, consacrat, dreptul de opţiune al persoanei vătămate.

Având în vedere necesitatea asigurării securităţii juridice, legea a instituit caracterul irevocabil al opţiunii, ceea ce înseamnă că, odată de dreptul de opţiune a fost exercitat de persoana vătămată, aceasta nu mai poate reveni asupra opţiunii făcute (electa una via non datur recursus ad alteram). Nerespectarea caracterului irevocabil al opţiunii are drept consecinţă pierderea dreptului persoanei vătămate de a obţine repararea prejudiciului produs prin infracţiune prin formularea unei acţiuni în faţa unei noi instanţe de judecată împotriva aceloraşi persoane.

Cu toate acestea, având în vedere dezavantajele exercitării separate a acţiunii civile, legiuitorul a oferit persoanei vătămate, în anumite situaţii, posibilitatea de a părăsi instanţa civilă pentru a soluţiona soluţionarea acţiunii civile în procesul penal, instituind excepţii de la caracterul irevocabil al opţiunii cu privire la soluţionarea acţiunii civile. Astfel, potrivit art. 27 alin. (4) C. proc. pen., persoana vătămată sau succesorii acesteia, care au pornit acţiunea în faţa instanţei civile, pot să părăsească această instanţă şi să se adreseze organului de urmărire penală, judecătorului ori instanţei dacă punerea în mişcare a acţiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat după suspendare, sub condiţia ca această revenire să aibă loc anterior pronunţării unei hotărâri, chiar nedefinitive, de către instanţa civilă.

În cauză, s-a constatat că o parte dintre creditori şi-au manifestat deja dreptul de opţiune în mod irevocabil, alegând calea în faţa instanţei civile, pierzând dreptul de a sesiza instanţa penală pentru acoperirea aceluiaşi prejudiciu prin formularea acţiunii civile împotriva persoanelor juridice contractante. Instanţa a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile excepţiile de la caracterul irevocabil al acestei opţiuni întrucât, pe de o parte, punerea în mişcare a acţiunii penale a avut loc anterior demarării procedurilor de executare silită, la data de 9 iulie 2015 (în cazul C., SC H. SRL; E., D.), iar creditorii nu au făcut dovada că au renunţat la acţiunile formulate în faţa instanţelor civile (obligaţie ce le revenea în temeiul art. 249 C. proc. civ.- B. şi F.), iar pe de altă parte, în anumite cazuri, au fost deja pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile (cele de investire a titlurilor executorii cu formulă executorie), creditorii aflându-se deja în cursul procedurii de executare silită, procedură ce continuă şi în prezent. Or, este inadmisibil ca persoanele vătămate să urmeze în paralel două căi prevăzute alternativ de dispoziţiile legale în vederea acoperirii aceluiaşi prejudiciu, motiv pentru care instanţa a respins ca inadmisibile acţiunile civile formulate de părţile civile C., B., F. SA, SC KK., SC H. SRL, E., D. SA împotriva inculpatelor SC Y. SRL, SC AA. SRL, SC GG. SRL

Cu toate acestea, instanţa a apreciat că părţile civile nu şi-ai pierdut dreptul de a solicita tragerea la răspundere civilă pe calea acţiunii civile alăturate acţiunii penale a persoanelor fizice care au reprezentat persoanele juridice şi a căror răspundere penală a fost stabilită de către instanţă pentru inducerea în eroare a persoanelor vătămate la încheierea sau/şi executarea contractelor încheiate. Creditorii nu au formulat acţiuni civile împotriva persoanelor fizice în faţa instanţelor civile, astfel că acestea vor răspunde pentru acoperirea prejudiciului cert cauzat cu vinovăţie prin săvârşirea faptelor ilicite. La stabilirea cuantumului despăgubirilor, instanţa a avut în vedere înscrisurile comunicate de părţile civile prin care acestea au făcut dovada pretenţiilor şi faptul că inculpaţii persoane fizice nu au făcut dovada contrară pentru sume mai mici (în raport de dispoz. art. 249 C. proc. civ.). Totodată, instanţa a avut în vedere principiul acoperirii integrale a prejudiciului, acordând atât prejudiciul efectiv produs cât şi beneficiul nerealizat.

Având în vedere temeiul soluţiei de achitare, instanţa, în baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen., a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă B. împotriva inculpatelor U. şi T.

Instanţa a apreciat că atitudinea pasivă a B. care nu a luat măsurile legale în vederea recuperării creanţelor restante ale clientului SC III. SRL decât după 4 ani de la intrarea creditelor la restanţă nu poate fi apreciată ca o culpă concurentă a persoanei vătămate, de natură a justifica o diminuare a despăgubirilor acordate în raport de dispoz. art. 1371 C. civ., întrucât nu se poate reţine o culpă sau o intenţie a creditorului la majorarea prejudiciului, aceasta exercitându-şi drepturile rezultate din contracte în cadrul prevăzut de dispoziţiile legale.

Întrucât din relaţiile comunicate la dosar de SC G. SA şi de MM. a rezultat că au recuperat integral prejudiciul, instanţa a luat act de acest aspect şi a respins ca neîntemeiate acţiunile civile formulate de SC G. SA(cesionată către ASOCIAŢIA LL. SRL conform contractului depus la fila x vol 2) şi de MM., întrucât nu este îndeplinită una dintre condiţiile răspunderii civile delictuale- existenţa unui prejudiciu actual.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA a comunicat în cursul urmăririi penale că la momentul respectiv încă nu suferise un prejudiciu, întrucât cererile de acoperire a scrisorilor de garantare erau încă în stadiu de analiză, iar în cursul judecăţii nu s-a constituit parte civilă, astfel că instanţa va lua act de acest aspect.

SC NN. s-a constituit parte civilă cu suma de 18.342.998 Ft ce rezultă din contractul de furnizare nr. x din 05 septembrie 2014, iar OO. SRL a menţionat că se constituie parte civilă cu suma de 7.705,71 RON, reprezentând prestări servicii reparaţii şi service auto pentru SC AA. SRL

Instanţa a apreciat că între fapta inculpaţilor de bancrută frauduloasă şi prejudiciul pretins de părţile civile, constând în valoarea facturilor neachitate de SC AA. SRL nu există legătură de cauzalitate. Prejudiciul suferit de partea civilă este de natură contractuală şi nu poate fi acoperit în procesul penal având ca obiect infracţiunea de bancrută frauduloasă. Partea civilă a fost vătămată ca urmare a neachitării de către partea contractantă a datoriilor contractuale şi nu ca urmare a înscrierii frauduloase la masa credală de către inculpaţi a unor datorii inexistente. S-a apreciat că prejudiciul produs printr-o infracţiune de bancrută frauduloasă poate consta doar în suma primită de falsul creditor, iar instanţa penală poate repara acest prejudiciu prin repunerea părţilor în situaţia anterioară săvârşirii infracţiunii de bancrută frauduloasă prin reîntoarcerea acestei sume la masa credală pentru a fi împărţită creditorilor reali. În prezenta cauză, însă, nu rezultă că inculpaţii ar fi primit vreo sumă de bani în temeiul creanţelor false cu care s-au înscris la masa credală, astfel că infracţiunea nu a produs nici un prejudiciu adevăraţilor creditori.

BNP PP. SA s-a constituit parte civilă cu suma de 174.890, 54 euro şi 113,418,32 RON, prejudiciul rezultat din neexecutarea contractelor nr. x din 11 iulie 2011, 875 din 28 aprilie 2011, 798 din 11 martie 2011 şi 736 din 17 decembrie 2010. Instanţa a constatat că, deşi aceste contracte sunt menţionate în situaţia de fapt, inculpaţii nu sunt trimişi în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune a acestei persoane. De altfel, Rechizitoriul nr. x din 2014 nici nu o indică în partea finală a citativului. Această societate a fost citată ca urmare a reunirii la dosarul iniţial a rechizitoriului nr. x având ca obiect infracţiunea de bancrută frauduloasă şi în care această societate are calitatea de persoană vătămată. Instanţa apreciază că între fapta inculpaţilor de bancrută frauduloasă şi prejudiciul pretins de partea civilă, constând în valoarea obligaţiilor contractuale neexecutate nu există legătură de cauzalitate. Prejudiciul suferit de partea civilă este de natură contractuală şi nu poate fi acoperit în procesul penal având ca obiect infracţiunea de bancrută frauduloasă. Partea civilă a fost vătămată ca urmare a neachitării de către partea contractantă a datoriilor contractuale şi nu ca urmare a înscrierii frauduloase la masa credală de către inculpaţi a unor datorii inexistente. Prejudiciul produs printr-o infracţiune de bancrută frauduloasă poate constata doar în suma primită de falsul creditor, iar instanţa penală poate repara acest prejudiciu prin repunerea părţilor în situaţia anterioară săvârşirii infracţiunii de bancrută frauduloasă prin reîntoarcerea acestei sume la masa credală pentru a fi împărţită creditorilor reali. În prezenta cauză, însă, nu rezultă că inculpaţii ar fi primit vreo sumă de bani în temeiul creanţelor false cu care s-au înscris la masa credală, astfel că infracţiunea nu a produs nici un prejudiciu.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a solicitat sumele obţinute din fondurile europene de către inculpaţi prin folosirea de documente false. Inculpaţii au susţinut că nu s-a produs niciun prejudiciu întrucât proiectele au fost realizate în mare parte.

Art. 181 din Legea nr. 78/2000 este o transpunere a art. 1 parag. 1 lit. a) din Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 1995. Comisia a constatat prin rapoartele din 25 octombrie 2004 şi din 14 februarie 2008 privind implementarea Convenţiei PIF că aceasta a fost transpusă în mod diferit de statele semnatare, unele dintre ele impunând condiţii suplimentare la conţinutul constitutiv (e. g. Austria şi Germania au impus condiţia îmbogăţirii beneficiarului fondurilor europene, Cehia a incriminat doar furnizarea de informaţii esenţiale distorsionate, iar Polonia doar folosirea declaraţiilor false scrise) stabilit de Convenţie. România a preluat conţinutul constitutiv al infracţiunii, aşa cum a fost prevăzut în cadrul Convenţiei, fără condiţii suplimentare.

Instanţa a interpretat această dispoziţie în raport de reglementările comunitare existente în materia fondurilor structurale, astfel încât să producă efectele pentru care a fost adoptată- protejarea intereselor financiare ale UE şi având în vedere şi modalitatea de implementare aleasă de celelalte state semnatare ale Convenţiei.

Curtea a constatat că în materia fondurilor structurale există o procedură de verificare periodică din partea instituţiilor comunitare cu privire la modalitatea în care sunt folosite subvenţiile acordate de către Uniune, urmând ca neregularităţile să fie constatate atât de statele beneficiare (e. g. art. 39 din regulamentul Consiliului nr. 1260 din 21 iunie 1999) cât şi de reprezentanţii Uniunii, aceştia urmând a stabili dacă în raport de principiul proporţionalităţii şi gravitatea abaterii se impune a se solicita restituirea fondurilor acordate statului beneficiar. În cazul în care se constată o abatere care poate sau ar putea prejudicial bugetul UE, inclusiv prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea fondurilor europene, consecinţa este pierderea fondurilor obţinute pe nedrept (e. g. art. 4 parag. 3 din Regulamentul nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 21995). Prin urmare, independent de modalitatea de folosire a fondurilor europene, dacă ele au fost obţinute în mod fraudulos, aceste fonduri urmează a fi rambursate, existând, însă, şi posibilitatea ca fondurile comunitare astfel emise să poată fi refolosite de către statul membru pentru asistenţa respectivă (art. 39 din Regulamentul Consiliului nr. 1260/1999 din 21 iunie 1999). Fondurile comunitare obţinute fraudulos nu vor rămâne în niciun caz la agentul economic care le-a obţinut prin încălcarea normelor comunitare.

În raport de aceste norme comunitare, precum şi de observaţiile făcute de Comisie în rapoartele privind implementarea Convenţiei PIF, dar şi de Raportul explicativ al Convenţiei PIF publicat în OJC nr. 191 din 23 iunie 1997, instanţa a apreciat că urmarea imediată a infracţiunii, aşa cum a fost prevăzută de norma de drept intern prin preluarea dispoziţiei din Convenţie, este obţinerea fără drept de fonduri europene, prin acest rezultat fiind prejudiciat bugetul UE cu suma pe care nu ar fi acordat-o în cazul în care nu ar fi existat o deformare a realităţii ca urmare a utilizării documentelor sau declaraţiilor false, inexacte sau incomplete, sumă de bani pe care acesta este obligat să o restituie. Acest prejudiciu există chiar în situaţia în care banii au fost folosiţi în scopul pentru care s-a încheiat contractul întrucât Uniunea Europeană urmăreşte acordarea acestor ajutoare financiare prin intermediul statelor membre doar agenţilor economici care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate, urmărindu-se indirect stimularea persoanelor implicate în astfel de proiecte de a-şi achita integral obligaţiile faţă de bugetele statelor membre. De altfel, folosirea în alt scop a fondurilor europene este incriminată distinct, în art. 182 din Legea nr. 78/2000, ce transpune art. 1 parag. 1 lit. a) teza finală din Convenţia PIF.

În raport de aceste considerente, instanţa a obligat în solidar pe inculpaţii A., I., J. şi SC Y. SRL (trimişi în judecată pentru fondurile obţinute de SC Y. SRL) la plata către partea civilă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a sumei de 1.938.104,13 RON plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei până la achitarea integrală, cu titlu de despăgubiri civile şi pe inculpaţii A., I., J., K., L. şi SC AA. SRL (trimişi în judecată pentru fondurile obţinute de SC AA. SRL) la plata către partea civilă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a sumei de 2.845.524,15 RON plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei până la achitarea integrală, cu titlu de despăgubiri civile.

Instanţa a apreciat că nu se impune obligarea inculpaţilor la plata de dobânzi şi penalităţi conform contractelor încheiate, întrucât acestea pot fi obţinute de către creditor prin intermediul răspunderii contractuale. Temeiul răspunderii civile a inculpaţilor este fapta ilicită, nefiind vorba de o răspundere contractuală, în temeiul convenţiei încheiate. Prin urmare, inculpaţii vor fi obligaţi să plătească despăgubiri în temeiul hotărârii judecătoreşti şi nu a convenţiei, urmând ca, din momentul în care creanţa va deveni certă (prin rămânerea definitivă a hotărârii) să curgă dobânda legală până la momentul achitării integrale (prezumată de legiuitor ca fiind beneficiul nerealizat în cazul obligaţiilor având ca obiect sume de bani).

În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ., constatând că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită (săvârşită prin încălcarea obligaţiilor fiscale), vinovăţia (sub forma intenţiei directe), prejudiciul (actual şi neacoperit încă), precum şi legătura de cauzalitate dintre faptă şi rezultat, instanţa a obligat inculpaţii în solidar la plata către partea civilă ANAF a sumelor cu care aceştia au prejudiciat bugetul de stat prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, după cum urmează:

- A., K. a sumei de 3.189.643 RON cu titlu de despăgubiri civile (TVA solicitat cu rea-credinţă, TVA suplimentar şi impozit pe profit datorat de SC AA. SRL, care, însă, nu a fost trimisă în judecată pentru infracţiunea de evaziune fiscală):

- A., K. şi SC DD. SRL a sumei de 193.937 RON cu titlu de despăgubiri civile (impozit pe dividende):

- A., K. şi N., SC II. SRL şi SC GG. SRL (ultimii trei trimişi în judecată pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală desfăşurată prin intermediul SC DD. SRL, în timp ce această persoană juridică a fost trimisă în judecată numai pentru evaziunea fiscală constând în omisiunea înregistrării plăţii dividendelor) a sumei de 555.037 RON cu titlu de despăgubiri civile (TVA şi impozit pe profit):

- A. şi L. a sumei de 5.064.865 RON cu titlu de despăgubiri civile (pentru activitatea de evaziune fiscală desfăşurată prin intermediul SC FF. SRL, impozit pe profit şi TVA):

- A., R. şi SC JJ. SRL a sumei de 2.955.000 RON cu titlu de despăgubiri civile (pentru activitatea de evaziune fiscală desfăşurată prin intermediul SC JJ. SRL, impozit pe profit şi TVA):

- A. şi I. a sumei de 1.130.545 RON cu titlu de despăgubiri civile (pentru activitatea de evaziune fiscală desfăşurată prin intermediul SC TT. SRL, impozit pe profit şi TVA).

Instanţa a avut în vedere cuantumul prejudiciului, astfel cum a rezultat din raportul de expertiză contabilă dispus de către instanţa de judecată şi din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în cursul urmăririi penale. Deşi inculpaţii au contestat cuantumul prejudiciului, nu au indicat punctual care au fost erorile de calcul ale experţilor şi, deşi au susţinut că au achitat o parte din prejudiciul solicitat de partea civilă, nu au făcut dovada acestui fapt (obligaţie ce le revenea în temeiul art. 249 C. proc. civ.). Totodată, nu s-a făcut dovada că ANAF s-ar fi înscris la masa credală a unora dintre societăţile comerciale cu drepturi de creanţe izvorâte din obligaţiile încălcate de aceste societăţi (situaţie în care ar fi fost inadmisibilă doar acţiunea civilă îndreptată împotriva societăţilor comerciale, nu şi a inculpaţilor persoane fizice).

Instanţa a dispus şi obligarea inculpaţilor la plata obligaţiilor fiscale accesorii, în concordanţă cu Decizia nr. 17/2015 pronunţată de ICCJ în soluţionarea recursului în interesul legii prin care instanţa supremă a stabilit că " în cauzele penale având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanţa, soluţionând acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală".

Totodată, în baza art. 256, art. 397 alin. (3) C. proc. pen., instanţa a dispus anularea actelor falsificate indicate la filele x din rechizitoriu.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., art. 11 din Legea nr. 241/2005, art. 32 din Legea nr. 656/2002, art. 20 din Legea nr. 78/2000 care impun obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală, de corupţie şi de spălare da bani, instanţa a menţinut măsura sechestrului luată în cursul urmăririi penale asupra imobilelor aflate în proprietatea inculpaţilor până la concurenţa sumelor stabilite în sarcina acestora cu titlu de despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. a dispus ridicarea sechestrului asigurător luat asupra bunurilor SC QQ. SRL având în vedere că această societate comercială nu a fost trimisă în judecată în prezenta cauză.

Instanţa a respins cererea de ridicare a sechestrului asigurător instituit asupra imobilelor inculpaţilor A. şi J., formulată de partea civilă Asociaţia LL., întrucât partea a invocat chestiuni care ţin de executarea silită a bunurilor şi care nu reprezintă un impediment legal pentru menţinerea măsurii de indisponibilizare până la finalizarea procedurii de executare iniţiată de creditorului ipotecar. Potrivit art. 956 C. proc. civ., ridicarea sechestrului asigurător se poate dispune dacă debitorul va da o garanţie îndestulătoare pentru acoperirea creanţei sau în cazul în care cererea principală este anulată, respinsă sau perimată ori creditorul a renunţat la judecarea ei. Or, s-a constatat că partea nu se află în această situaţie, dorind ridicarea sechestrului doar ca urmare a executării bunului de către un creditor ipotecar. De altfel, în considerentele Deciziei nr. 8/2015 a ÎCCJ - CCDCD s-a reţinut că practica şi doctrina este constantă în a afirma că instituirea unui sechestru asigurător nu poate constitui un impediment la iniţierea şi/sau continuarea executării silite, indiferent de materia în care acesta a fost instituit (aspect confirmat, de altfel, prin decizia 2/2018 pronunţată de ÎCCJ în soluţionarea recursului în interesul legii).

Având în vedere soluţia de condamnare a inculpaţilor, activitatea de judecată, mijloacele de proba administrate, culpa procesuală a fiecărui inculpat şi cheltuielile stabilite pentru faza de urmărire penală prin rechizitoriu (în ambele dosare reunite), onorariile avansate pentru efectuarea expertizelor administrate în cauză, în baza art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen., instanţa a obligat inculpaţii la plata sumelor reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 276 alin. (1) C. proc. pen. a respins ca neîntemeiată cererea părţii civile SC G. SA de obligare a inculpaţilor la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere soluţia pronunţată cu privire la latura civilă.

Prin Sentinţa penală nr. 111 din 27 octombrie 2017 a Tribunalului Călăraşi, secţia penală s-au dispus următoarele cu privire la inculpatul L.:

S-a respins cererea de achitare formulată de inculpatul L., prin apărător, conform art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.

S-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor prev. de art. 323 C. pen., art. 323 C. pen. şi art. 323 C. pen., în art. 323 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul L. - la 2 ani închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea acestor drepturi pe o perioadă de 1 an, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exerciţiul acestor drepturi, de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 323 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., l-a condamnat pe acelaşi inculpat la 1 an închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) - art. 39 lit. b) C. pen. inculpatul a dispus executarea pedeapsei cele mai grele, respectiv 2 ani închisoare, la care a adăugat un sport de 1/3 din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 4 luni, având în total de executat 2 ani şi 4 luni închisoare

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea acestor drepturi pe o perioadă de 1 an, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea acestor drepturi, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

A obligat inculpatul la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, nr. 537/P/2016, înregistrat la această instanţă, la data de 17 martie 2017, sub nr. x din 2017, a fost trimis în judecată inculpatul L., domiciliat în jud. Călăraşi, pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., uz de fals prev. de art. 323 C. pen., uz de fals prev. de art. 323 C. pen., uz de fals prev. de art. 323 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

S-a reţinut în fapt că, inculpatul, începând cu anul 2011 a aderat la grupul infracţional organizat condus de martorul A., grup organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni şi care, în perioada ianuarie- aprilie 2015 l-a sprijinit prin semnarea în fals a contractelor de împrumut nr. x, y şi z din data de 28 ianuarie 2015 şi apoi, a utilizat aceste contracte în realizarea scopului grupului infracţional;

De asemenea, inculpatul L., la data de 26 martie 2015, depune la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 430.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor SC QQ. SRL, creanţă ce derivă din Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv, în scopul creşterii nereale a pasivului societăţii şi a obţinerii unui folos patrimonial injust;.

S-a mai reţinut că, inculpatul L. la data de 15 aprilie 2015, depune la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 985.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor SC AA. SRL, creanţă ce derivă din Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv;

La fel, inculpatul L. la data de 15 aprilie 2015, a solicitat Judecătoriei Călăraşi, prin cerere scrisă, învestirea cu formula executorie a Contractului de împrumut nr. x din 28 ianuarie 2015 încheiat cu SCDD. SRL, contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv;

Inculpatul L. a săvârşit faptele mai înainte ca acesta să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele, motiv pentru care s-a reţinut de către parchet, în încadrarea juridică şi concursul real prev. de art. 38 alin. (1) C. pen.

Tribunalul, având în vedere faptul că, în cauză, nu s-au formulat cereri şi excepţii de către inculpat şi nici din oficiu nu s-au constatat neregularităţi ale actului de sesizare al instanţei, prin încheierea nr. 25 din 04 mai 2017, definitivă prin necontestare, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriu, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecării cauzei.

La data de 7 septembrie 2017, inculpatul a învederat că înţelege să se judece pe calea dreptului comun, cu administrare de probatorii.

Faţă de poziţia inculpatului, instanţa, analizând actele şi lucrările dosarului, declaraţiile date în cauză, probele administrate, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Începând cu anul 2006, martorul A. a constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de fapte grave, fapte de natură economică îndreptate împotriva avutului privat (înşelăciuni având ca persoane vătămate instituţii bancare) şi împotriva bugetului de stat al României (infracţiuni prevăzute de Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală şi art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000) sau al Uniunii Europene (art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000)

Se mai arată că singurul scop al activităţii derulate de către grup a fost acela al obţinerii de sume importante de bani, prin orice mijloace, cu aparenţă de legalitate, sume de bani care să permită membrilor de bază ai grupului infracţional să ducă o viaţă prosperă (membrii grupului retrag numerar zilnic, sume mari de bani pentru cheltuieli "diverse", nejustificate) şi să acumuleze averi (îndeosebi terenuri extravilane) fără a avea "grija" reinvestirii profitului sau al respectării regulilor economiei de piaţă.

Întreaga activitate infracţională se desfăşoară, ca perimetru geografic, în cadrul fermei agricole aparţinând martorului A. situată în com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, o adevărată "gaură neagră" pentru investiţii, toate împrumuturile şi proiectele de dezvoltare având ca obiectiv ferma din Vâlcelele. Bunurile imobile situate în acest perimetru dar şi cele mobile (utilaje agricole) sunt transferate de la o firmă la alta, în funcţie de necesitate, toate firmele din grup desfăşurând activitatea în acest loc.

Membrii grupului prin liderul A. au utilizat toate metodele posibile de obţinere de fonduri importante de bani, jonglând într-o plajă foarte largă de infracţiuni de natură economică, de la înşelăciuni, evaziune fiscală, folosire în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice, obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, transmiterea fictivă a părţilor sociale, declararea de sedii sociale fictive, spălare de bani, falsuri etc.

Activitatea grupului a fost una neîntreruptă din 2006 şi până în 2015, fiind curmată numai prin intervenţia organelor de anchetă penală.

Martorul A. s-a înconjurat de oameni de încredere, în primul de rând de familie - soţia I., sora J., fiul Q., nepotul N. - dar şi de oameni străini de familie dar foarte loiali precum martorul K. şi inculpatul L. care îi urmăresc instrucţiunile orbeşte, oameni fără de care activitatea grupului astfel cum este prezentată, nu ar fi fost posibilă.

Prin Rechizitoriul nr. x din data de 18 decembrie 2015 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Călăraşi, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor A., I., J., K., L., N., R., Q., O., S. ş. a. pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat şi alte infracţiuni.

Prin Ordonanţa nr. 102/D/P/2015, din 7 octombrie 2016, Parchetul de pe lângă ICCJ - DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei faţă de inculpatul L., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. şi de art. 323 C. pen., având în vedere dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 508/2004 referitoare la competenţă.

În urma declinării s-a format Dosarul nr. x din 2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi.

Din probatoriile administrate, s-a reţinut că pentru buna desfăşurare a activităţii infracţionale a grupului organizat, membrii acestuia, au încheiat de-a lungul timpului sute, chiar mii de documente sub semnătură privată, falsificate, precum facturi, borderouri de achiziţie, bilete la ordin, contracte comerciale, procese-verbale de recepţie lucrări, avize de lucrări, contracte de împrumut etc.

Aceste înscrisuri false au fost folosite în diverse scopuri: pentru a fi depuse la dosarele de creditare, pentru a putea justifica retragerile de bani din conturile societăţilor, în scopul spălării banilor, evaziune fiscală dar şi pentru a sustrage bunurile de la executare silită.

Printre cele mai importante societăţi comerciale folosite de membrii grupului infracţional organizat în activitatea infracţională sunt: SC AA. SRL, SC QQ. SRL şi SC DD. SRL

SC AA. SRL este înfiinţată în februarie 2009, având sediul social în jud. Călăraşi, la un imobil aparţinând lui A. SC AA. SRL este o societate de maximă importanţă în economia grupului, fiind folosită pentru săvârşirea unei multitudini de infracţiuni, fiind trimisă în judecată prin Rechizitoriul nr. x din P/2014.

SC DD. SRL este înfiinţată în mai 2012, cu sediul social în sat Vâlcele, com. Vâlcele, jud. Călăraşi, la imobilul aparţinând lui VVVVV. (tatăl martorului A.). Societatea este folosită de către grupul infracţional organizat în scopul săvârşirii de fapte de evaziune fiscală.

SC QQ. SRL este înfiinţată în decembrie 2010, iar sediul social al firmei este tot în jud. Călăraşi, la imobilul aparţinând lui A.

Societatea este folosită exclusiv pentru achiziţionarea de terenuri agricole, modalitate foarte bună de spălare a banilor.

Inculpatul L. zis L. a aderat la grupul infracţional organizat condus de martorul A. în anul 2011, devenind apropiat al liderului A., ocupându-se de diferite activităţi ale grupului, la solicitarea acestuia.

Astfel, din probele administrate la dosar, a rezultat faptul că inculpatul încheie înscrisuri fictive - contracte de împrumut care sunt folosite pentru înscrierea frauduloasă la masa credală a societăţilor din grup intrate în insolvenţă - SC AA. SRL şi SC QQ. SRL, în scopul fraudării drepturilor adevăraţilor creditori.

La data de 28 ianuarie 2015, inculpatul L. a încheiat trei contracte fictive de împrumut cu SC QQ. SRL, SC DD. SRL şi SC AA. SRL, la Biroul Individual Notarial HHH., situat în mun. Bucureşti.

Astfel, între inculpatul L. şi SC DD. SRL reprezentată de martorul SS., s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 şi prin acest contract, inculpatul a împrumutat societatea DD. SRL cu suma de 145.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 1 martie 2015.

SC DD. SRL a garantat restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 2 imobile situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, iar la punctul 2.2 din contract, s-a precizat că SC DD. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractul, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

De asemenea, între inculpatul L. şi SC QQ. SRL reprezentată de martorul A., s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015, iar prin acest contract, inculpatul a împrumutat societatea QQ. SRL cu suma de 430.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 1 martie 2015.

SC QQ. SRL a garantat restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 14 imobile, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi, iar la punctul 2.2 din contract, se precizează că SC QQ. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractul, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

Cel de-al treilea Contract de împrumut încheiat în aceeaşi zi a fost contractul autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015, între inculpatul L. şi SC AA. SRL reprezentată de martora K., iar prin acest contract, L. împrumută societatea AA. SRL cu suma de 985.000 de RON pentru finanţarea activităţii societăţii, urmând ca împrumutul să fie restituit în termen de 5 zile de la data vânzării mărfurilor achiziţionate, dar nu mai târziu de 01 martie 2015.

SC AA. SRL a garantat restituirea împrumutului prin instituirea unor ipoteci imobiliare asupra unui număr de 23 imobile, toate situate pe raza com. Vâlcelele, jud. Călăraşi şi prin instituirea unei ipoteci imobiliare asupra unui teren situat pe raza com. Grădiştea, jud. Călăraşi, iar la punctul 2.2 din contract, se precizează că SC AA. SRL este de acord ca, în cazul în care nu restituie la termen suma împrumutată, împrumutătorul L. să pună în executare silită contractul, prin valorificarea imobilelor ipotecate.

Înainte de declararea stării de insolvenţă sau de înstrăinarea societăţilor comerciale deţinute de grup, toate bunurile mobile şi imobile ale societăţilor comerciale sunt "vândute" către alte societăţi comerciale deţinute de către grup şi care continuă astfel activitatea infracţională, lipsind creditorii societăţii de posibilitatea de a mai recupera vreo parte din paguba creată.

La începutul anului 2015, două dintre societăţile de bază ale grupului infracţional organizat - SC AA. SRL şi SC QQ. SRL intră în insolvenţă.

La data de 30 ianuarie 2015, debitoarea SC QQ. SRL administrată de martorul J., a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, cerere admisă prin încheierea camerei de consiliu din data de 10 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x din 2015 al Tribunalului Călăraşi, iar prin aceeaşi încheiere, este numit administrator judiciar provizoriu CC. Filiala Călăraşi.

La data de 26 martie 2015, inculpatul L., depune la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 430.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor, sumă ce derivă din Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv.

La data de 30 ianuarie 2015, debitoarea SC AA. SRL administrată de martora K., a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, cerere admisă prin încheierea camerei de consiliu din data de 24 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x din 2015 al Tribunalului Călăraşi, iar prin aceeaşi încheiere, este numit administrator judiciar provizoriu CC. Filiala Călăraşi.

La data de 15 aprilie 2015, inculpatul L. a depus la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 985.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor, sumă ce derivă din Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv.

De asemenea, tot la data de 15 aprilie 2015, inculpatul L. a solicitat Judecătoriei Călăraşi, prin cerere scrisă, învestirea cu formula executorie a Contractului de împrumut nr. x din 28 ianuarie 2015. Contractul a primit putere executorie prin încheierea din data de 22 aprilie 2015 a Judecătoriei Călăraşi.

Audiat fiind, în faza de urmărire penală, cu privire la faptele reţinute în sarcina lui, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând faptul că toate cele trei contractele de împrumut autentificate au fost încheiate în fals, sumele de bani menţionate în cele trei acte nefiind niciodată remise reprezentanţilor celor trei societăţi comerciale.

De asemenea, inculpatul a recunoscut că a solicitat Judecătoriei Călăraşi învestirea cu formulă executorie a Contractului nr. x din 2015 şi respectiv, a solicitat înscrierea la masa credală, cu contravaloarea împrumuturilor acordate societăţilor AA. şi QQ., împrumuturi acordate prin contractele nr. x şi 49, deşi cunoştea faptul că aceste contracte nu sunt reale.

Audiat în faza de cercetare judecătorească, la data de 7 septembrie 2017, inculpatul L., a învederat că recunoaşte infracţiunile, mai puţin infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., motiv pentru care a solicitat achitarea sa, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., întrucât nu există trei sau mai multe persoane care să fi săvârşit faptele penale.

Cu privire la infracţiunea de uz de fals a apreciat că este o modalitate de săvârşire a bancrutei frauduloase pentru care a fost trimis în judecată în Dosarul nr. x din 2015 al CAB.

Analizând această solicitare a inculpatului, precum şi probele administrate în cauză, instanţa a respins cererea de achitare, apreciind că probele dovedesc cu prisosinţă că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, fiind confirmată şi prin depoziţiile martorilor A., K. şi SS.

Astfel, martorul A., liderul grupării, a declarat că cele 3 contracte cu nr. x, 48 şi 49 sunt fictive şi au fost încheiate în scopul sustragerii bunurilor celor 3 societăţi, respectiv SC DD. SRL, SC AA. SRL şi SC QQ. SRL de la executare silită. Aceşti bani trecuţi în cele 3 contracte nu au fost niciodată înmânaţi efectiv de către L. reprezentanţilor celor 3 societăţi comerciale menţionate în actele notariale. Contractul de împrumut nr. 48 din 28 ianuarie 2016 a fost semnat pentru SC QQ. SRL de către martor în calitate de împrumutat şi a precizat că suma de 430.000 RON prevăzută în contract nu a fost efectiv predată de către L.

Această declaraţie a martorului dată în faza de urmărire penală a fost menţinută şi în faza de cercetare judecătorească.

Martora K., audiată în faza de urmărire penală, a declarat că a semnat contractul neştiind despre ce este vorba, la cererea lui A. şi nu a primit niciodată nicio sumă de bani de la L., conform acestui contract, declaraţie menţinută şi în faza de cercetare judecătorească.

Aceeaşi declaraţie de recunoaştere a situaţiei de fapt a fost dată şi de martorul SS.

Prin urmare, din probele administrate a rezultat că inculpatul L. a avut permanent reprezentarea grupului infracţional organizat şi a acţionat voit în sensul sprijinirii acestuia, toate aspectele relatate vin în sprijinul afirmaţiilor ce constau în actele materiale descrise mai sus, astfel rezultând fără dubiu faptul că inculpatul a cunoscut cel puţin 3 dintre membrii grupului infracţional organizat, fiind mâna dreaptă a liderului grupului - A.

De asemenea, s-a reţinut că se mai probează prin: declaraţii inculpat L., contracte de împrumut autentificate nr. x, y şi z din data de 28 ianuarie 2015, cerere de admitere a creanţei din data de 26 martie 2015 semnată de inc. L., cerere de admitere a creanţei din data de 15 aprilie 2015 semnată de inc. L., cerere de învestire cu formulă executorie a Contractului de împrumut nr. x din 2015 depusă de L. la Judecătoria Călăraşi la 15 aprilie 2015 şi tabele definitive ale creanţelor SC AA. SRL şi SC QQ. SRL

În ceea ce priveşte cele trei infracţiuni de uz de fals, instanţa a constatat că faţă de dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale, în cauză, este vorba de aceeaşi rezoluţie infracţională, astfel că s-a reţinut forma continuată a infracţiunii de uz de fals, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi nu trei infracţiuni de uz de fals.

Din conţinutul art. 241 C. pen. a rezultat că bancruta se poate săvârşi în una dintre următoarele modalităţi infracţionale: falsificarea, sustragerea şi distrugerea evidenţelor sau ascunderea unei părţi a activului averii debitorului; înfăţişarea unor datorii inexistente sau prezentarea în registre, în alt act sau în situaţia financiară, a unor sume nedatorate; înstrăinarea, în caz de insolvenţă a debitorilor, a unei părţi din active.

S-a apreciat că infracţiunea de bancrută frauduloasă se săvârşeşte prin falsificare - falsificarea evidenţelor putând fi realizată atât din punct de vedere intelectual, cât şi material. Practic, elementul material al acestei modalităţi normative este cel identic cu cel al infracţiunii de fals material sau fals intelectual, iar uzul de fals nu este absorbită în infracţiunea de bancrută frauduloasă.

Faţă de această situaţie, instanţa a constatat că, în drept, inculpatul, începând cu anul 2011 a aderat la grupul infracţional organizat condus de martorul A., grup organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni şi care, în perioada ianuarie - aprilie 2015 l-a sprijinit prin semnarea în fals a contractelor de împrumut nr. x, y şi z din data de 28 ianuarie 2015 şi apoi, a utilizat aceste contracte în realizarea scopului grupului infracţional, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.

De asemenea, inculpatul L., care la data de 26 martie 2015, a depus la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 430.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor SC QQ. SRL, creanţă ce derivă din Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv, în scopul creşterii nereale a pasivului societăţii şi a obţinerii unui folos patrimonial injust, la data de 15 aprilie 2015, depune la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 985.000 de RON şi înscrierea în tabelul creditorilor SC AA. SRL, creanţă ce derivă din Contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv, la data de 15 aprilie 2015, a solicitat Judecătoriei Călăraşi, prin cerere scrisă, învestirea cu formula executorie a Contractului de împrumut nr. x din 28 ianuarie 2015 încheiat cu SCDD. SRL, contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 323 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., având în vedere faptul că este vorba de falsificarea înscrisurilor sub semnătură privată.

La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere circumstanţele reale în care au fost săvârşite faptele, modalitatea şi împrejurările comiterii acestora (prin aderarea la grup infracţional organizat ce a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni, a sprijinit la semnarea în fals a contractelor de împrumut, contracte ce au fost utilizate în realizarea scopului grupului infracţional), circumstanţele personale ale inculpatului, cunoscut cu antecedente penale precum şi criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 C. pen.

Faţă de aceste circumstanţe şi faţă de poziţia procesuală a inculpatului, instanţa a apreciat că scopul pedepsei şi reeducarea acestuia nu pot fi atinse decât prin executarea în regim de detenţie, cuantumul pedepsei aplicată corespunzând întru-totul gradului de pericol social al faptelor şi inculpatului.

B. JUDECATA ÎN APEL

Împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., inculpaţii N., J., R., SC AA. SRL, SC II. SRL, SC Y. SRL, SC DD. SRL, SC JJ. SRL, P., U., T., L., I., A., S., O., X., K., părţile civile Asociaţia LL. SRL, D. SA, MM., persoanele vătămate BNP PP. SA, SSSSSSSSSSSS. SRL şi NN. .

Împotriva Sentinţei penale nr. 111 din 27 octombrie 2017 a Tribunalului Călăraşi a declarat apel inculpatul L., dosarul fiind înregistrat, iniţial, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală sub nr. x din 2017, instanţă care, prin încheierea din data de 7 iunie 2018, a înaintat acest dosar ÎCCJ, în vederea discutării cererii de reunire a celor două dosare, dosar ce a fost reunit cu prezenta cauză.

I. Motive de apel

1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie DIICOT Structura Centrală, în apelul declarat împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, a criticat-o pentru următoarele considerente:

a. În mod greşit, instanţa de fond a dispus achitarea inculpaţilor A., I., K., L., S., W. şi V., în temeiul prevăzut de art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., în sensul că fapta nu este prevăzută de legea penală, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

În opinia Parchetului, instanţa a apreciat că, deşi au fost declarate fictiv sedii sociale de către inculpaţi la cabinete de avocatură, nu a fost efectuată o verificare financiară sau fiscală de către autorităţi, deci nu s-a produs rezultatul infracţiunii în sensul cerut de legiuitor.

Se arată că raţionamentul instanţei este contrazis de materialul probator, din care reiese faptul că motivul pentru care au fost stabilite sediile la cabinetele de avocatură, a fost tocmai acela al sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale, deoarece la aceste cabinete de avocatură nu avea cum să fie efectuat un control efectiv.

Practic, organele judiciare nu aveau de ce să efectueze un control la sediul unui cabinet de avocatură, acolo fiind un sediu formal, unde nu se aflau documentele contabile sau vreun document al societăţii.

Prin această declarare fictivă a sediilor societăţilor s-a ascuns în mod premeditat locul unde se aflau documentele societăţii şi locul unde se efectua activitatea societăţii, deci s-a urmărit ascunderea sediului real, fiind produsă şi urmarea cerută de textul de lege, respectiv "(...) sustragerea de la verificări financiare (...) ".

S-a arătat că instanţa a reţinut, în motivarea sentinţei penale, faptul că la aceste societăţi nu s-a încercat efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, aceste verificări fiind făcute la celelalte societăţi controlate de grupul infracţional.

Prin aceste acţiuni a fost posibilă realizarea scopului infracţiunii de evaziune fiscală, în modalitatea prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 - imposibilitatea de a fi efectuat un control efectiv cu consecinţa sustragerii de ia acesta.

După declararea acestor sedii provizorii, la cabinetele de avocatură, trebuiau făcute demersuri legale de înscriere la Registrul Comerţului, pentru ca sediul declarat să fie şi cel la care societatea îşi desfăşoară efectiv activitatea, doar din acel moment putând fi analizată teza sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare de către autorităţi.

Inculpaţii nu au făcut demersurile legale, fiind evident că prin acţiunile lor, scopul urmărit a fost exact acela de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale.

b. În mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea inculpaţilor V. şi W. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate comercială, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu aplicarea art. 5 C. pen., în temeiul prev. de art. 16 lit. b) teza a II-a C. pen., apreciind că aceştia au acţionat fără vinovăţia cerută de textul de lege.

Cei doi inculpaţi, V. şi W., au fost racolaţi de inculpatul R. tocmai pentru aceste activităţi, aceştia fiind plătiţi pentru fiecare firmă cesionată.

A. i-a cerut lui R. să găsească persoane dispuse să facă acest lucru, iar acesta i-a găsit, în anturajul său, pe cei doi cu care se cunoştea de mult, ştiind că sunt administratori "de profesie", în sensul că în schimbul unor sume modice preluau, doar scriptic, societăţi comerciale cu datorii, transmiterea fictivă a părţilor sociale efectuându-se în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspunderea fiscală, penală sau comercială.

Cei doi inculpaţi V. şi W. figurează în calitate de asociaţi şi/sau administratori în alte 8 societăţi comerciale: SSSSSSSS. SRL, FFF. SRL, UUUUUUUU. SRL, TT. SRL, TTTTTTTT. SRL, AAA. SRL, VVVVVVVV. SRL şi WWWWWWWW. SRL

S-a susţinut că, în calitate de administratori ai societăţilor comerciale, aceştia au cunoscut implicarea în activităţi de natură infracţională, raportat la modalitatea concretă prin care acestea au fost săvârşite, faptul că au acţionat în mod deliberat pentru a pune aceste societăţi (SC ZZ. SRL, TT. SRL şi AAA. SRL) la dispoziţia liderului grupului infracţional A., care după le-a folosit în realizarea scopului infracţional, le-a cesionat altor persoane din acelaşi grup.

Se arată că nu există niciun interes pentru inculpatul A., să cesioneze aceste societăţi, decât pentru a induce în eroare organele judiciare şi pentru a menţine practic controlul efectiv asupra lor, prin intermediul altor persoane interpuse.

Se susţine că doar în cazul în care cesiunile de creanţe ar fi fost unele reale, determinate de interese economice corecte, atunci s-ar fi putut vorbi de situaţia în care inculpaţii V. şi W. ar fi acţionat fără intenţie, necunoscând adevăratul motiv pentru care au preluat aceste societăţi.

Faptul că ei cunoşteau fără dubiu implicarea penală, reiese, în opinia Parchetului, şi din asigurările pe care le cer de la A. şi R., în sensul dacă pot avea probleme, fiind liniştiţi de către acesta de fiecare dată. Acelaşi răspuns l-au primit şi de la I., pe care au întâlnit-o la notariat cu ocazia vânzării SC TT. SRL şi SC ZZ. SRL

Se arată că inculpaţii V. şi W. cunoşteau faptul că acţiunile lor pot produce consecinţe penale, însă acest lucru nu i-a oprit să continue preluarea de societăţi comerciale cu datorii, de la membrii grupului infracţional.

În speţa de faţă, în opinia parchetului, cei doi inculpaţi au acţionat cu vinovăţie, soluţia corectă fiind aceea de condamnare penală şi nu de achitare.

c. În mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului P. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

Instanţa a apreciat că probele indicate în actul de acuzare, în ce priveşte sprijinirea grupului infracţional organizat de către inculpatul P., nu sunt de natura să confirme că inculpatul cunoştea acest lucru.

Pentru a fi comisă această infracţiune sub forma sprijinirii activităţii grupului infracţional organizat, se susţine că nu este necesar ca inculpatul să cunoască toţi membrii acestuia, întreaga structură sau activitate infracţională sau toate palierele de funcţionare.

Între inculpatul P. şi familia liderului grupului infracţional există o legătură de afinitate, relaţiile dintre aceştia fiind unele de rudenie şi de încredere.

Parchetul arată că inculpatul P. cunoştea despre activitatea lui A. care l-a rugat să fie de acord cu încheierea unui Contract de împrumut fictiv în favoarea acestuia, contractul fiind încheiat la un biroul notarial, acesta făcându-se vinovat şi de instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual cu participaţie improprie.

Inculpatul în virtutea relaţiilor apropiate îi cunoştea pe mai mulţi membrii ai grupului infracţional, având discuţii cu inculpatul R. care îl roagă să intervină în favoarea sa la inculpatul A.

Se arată că inculpatul A. a susţinut că inculpatul P. a acceptat să fie înfiinţată pe numele lui SC AA. SRL, pentru a-1 ajuta pe el, deoarece el şi soţia lui A. figurau în evidenţele Centralei Riscurilor Bancare şi nu mai puteau deţine credite.

În momentul în care inculpatul P. începe să primească la domiciliu notificări de le executorul judecătoresc, în urma declanşării procedurii de executare silită, acesta îl consultă pe A. cu privire la faptul că "ce să-i mai zică soţiei?", care îl întreabă ce se întâmplă.

Parchetul susţine că din probe reiese, fără urmă de îndoială, faptul că inculpatul P. cunoştea că A. organizase un grup infracţional, iar prin acţiunile sale a sprijinit în mod deliberat acest grup, deci soluţia corectă este aceea de condamnare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (2) C. pen.

d. În mod neîntemeiat instanţa a dispus achitarea inculpatului Q., în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la tentativă la obţinerea tară drept de rambursări de la bugetul general consolidat al statului prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2000 şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., apreciind că acesta nu a acţionat cu vinovăţie.

Instanţa a apreciat că din probe nu se pot identifica elemente suficiente că inculpatul şi-a dat seama că actele semnate de el erau folosite de părinţii săi la activitatea de evaziune fiscală a altor firme, în condiţiile în care acesta avea cunoştinţă că operaţiunile atestate de acele acte nu erau reale, urmând să fie înregistrate în contabilitate în vederea justificării unor cheltuieli şi deduceri frauduloase.

Astfel, având în vedere calitatea pe care o avea, vârsta, capacitatea deplină de exerciţiu, gradul de instruire, Parchetul susţine că, în mod cert, inculpatul a realizat atât caracterul nereal al operaţiunilor şi înregistrarea acelor acte în contabilitatea societăţilor cu efectul prejudicierii bugetului de stat, întrucât, la dosarul cauzei există suficiente probe din care rezultă că inculpatul avea cunoştinţă despre caracterul fraudulos al acţiunilor sale.

Astfel, acesta discută cu mama sa, I., cu K. şi cu alţi membrii ai grupului infracţional despre facturi, ordine de plată, indicând în mod clar societatea corespunzătoare.

Chiar dacă iniţial părinţii acestuia i-au dirijat activitatea, ulterior acesta a acţionat în deplină cunoştinţă.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, liderul grupului A., a încercat să inducă ideea că doar el este responsabil, ceilalţi membrii neavând cunoştinţă despre urmările faptelor lor, aceştia acţionând doar la cererea lui expresă, aspect care nu poate fi luat în considerare, fiind doar o încercare de a-şi proteja familia de o condamnare penală.

e.În mod netemeinic instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor P., O., X. şi S., cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în condiţiile art. 81 C. pen. din anul 1968 (P.) sau cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în condiţiile art. 91 din Noul C. pen. (O., X. şi S.).

În raport de persoana fiecărui inculpat, instanţa a apreciat că au avut o contribuţie redusă la activitatea infracţională, că executarea pedepsei în mediul penitenciar ar putea avea urmări negative asupra acestora, că nu sunt persoane care să manifeste dispreţ faţă de legea penală şi că au înţeles gravitatea faptelor lor.

Se arată că, din analiza materialului probator, inculpaţii au avut o activitate infracţională amplă, acţionând concertat, pe o durată mare de timp, implicând un număr mare de societăţi comerciale, astfel încât să eludeze normele penale şi să aibă surse mari de câştig, motiv pentru care singura modalitate de executare a pedepsei, cu respectarea criteriilor prev. de art. 74 C. pen., apare ca fiind cea a executării în regim de detenţie.

f.Instanţa a reţinut în mod nefondat că pentru inculpaţii K., O. şi L. se impune reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) C. proc. pen.

În ceea ce o priveşte pe inculpata K. instanţa a apreciat că a avut un rol mai redus în cadrul grupului infracţional, în comparaţie cu membrii familiei LLLLL. şi că nu a beneficiat de folosul patrimonial obţinut pe nedrept de aceştia, precum şi faptul că provine dintr-o familie organizată, este însărcinată şi nu este cunoscută cu antecedente penale.

Faţă de inculpaţii O. şi L. instanţa a reţinut că au acţionat o perioadă mică de timp, că nu au beneficiat de sume mari de bani, că au realizat consecinţele faptelor lor şi că pe parcursul cercetării judecătoreşti au înţeles să uzeze de procedura simplificată a recunoaşterii necondiţionate, prev. de art. 374 C. proc. pen., care însă le-a fost respinsă de către instanţă, deoarece recunoşteau doar parţial faptele imputate.

Parchetul susţine că inculpaţii au avut o contribuţie semnificativă în cadrul activităţii grupului infracţional, acţionând pentru a găsi şi pune în practică metode variate de prejudiciere a bugetului consolidat al statului.

Toţi inculpaţii au avut beneficii materiale însemnate, acţionând în acest sens, iar inculpatul L. este cunoscut cu antecedente penale, nefiind la primul conflict cu legea penală.

Se arată că deşi unii dintre inculpaţi nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, acest lucru nu poate fi un criteriu determinant, apreciat ca un merit deosebit al acelei persoane, care să conducă automat la reducerea limitelor de pedeapsă.

În cazul în care lipsa antecedentelor penale trebuia să conducă automat la reducerea limitelor de pedeapsă, legiuitorul ar fi precizat prin folosirea unor expresii neechivoce, indicând destinatarii acestui text ca fiind infractorii primari.

În concluzie, se consideră că reţinerea circumstanţelor prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. este nejustificată şi că nu se impune aplicarea acestora cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime.

g. În mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea inculpatelor T. şi U., în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

Se susţine că probele administrate în cauză sunt de natură a confirma dincolo de orice îndoială că cele două inculpate, în calitate de angajate ale B. Sucursala Călăraşi, în perioada 2008 - 2009 au sprijinit grupul infracţional organizat condus de inculpatul A., intrând în legătură cu inculpaţii.

Se arată că nu era necesar ca cele două inculpate să-i cunoască pe toţi membrii grupului infracţional organizat pentru ca în sarcina acestora să se reţină aderarea la grupul infracţional organizat.

Astfel, din analiza modului în care s-au desfăşurat relaţiile contractuale între A., I. şi O., pe de o parte, şi B. prin intermediul inculpatelor T. şi U., pe de altă parte, reiese că acestea au sprijinit activitatea grupului.

Într-o scurtă perioadă de timp, deşi nu îndeplinea cerinţele minime de creditare, societatea III. a primit mai multe credite, fiind evidentă intenţia reprezentanţilor acesteia de a nu respecta vreo condiţie contractuală, deciziile de acordare a acestor credite sau de prelungire aparţinând, în majoritate, celor două inculpate, angajate ale băncii.

Inculpaţii A. şi J. sunt acţionari/administratori la societăţile comerciale III. şi Y. după care acţionar devine O., creditele obţinute fiind garantate tot de LLLLL.

Se arată că inculpata T. a încălcat procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008, a creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 şi a Actului adiţional nr. x din 31 august 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008, iar inculpata U. a încălcat procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 şi a creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008.

Prin acţiunile lor acestea au produs o pagubă B., iar membrilor grupului infracţional organizat le-au obţinut un avantaj patrimonial.

Parchetul susţine că toate probele cauzei confirmă faptul că cele două inculpate au aderat la grupul infracţional organizat, sub forma sprijinirii acestuia, prin acţiunile lor în calitate de angajate ale B.

Acestea au cunoscut o parte din membrii grupului infracţional organizat (A., I. şi O.) şi au avut interacţiuni concrete în sensul obţinerii de către aceştia a unor credite bancare, aşa cum s-a descris şi prin actul de inculpare, astfel că soluţia de achitare a acestora este netemeinică, nefiind susţinută de probatoriul administrat în cauză.

De asemenea, soluţia de achitare a celor două inculpate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., este apreciată ca fiind netemeinică.

Inculpatele T. şi U., în calitate de director executiv, respectiv consilier micro, şi-au exercitat atribuţiile de serviciu, în procedura de încheiere a contractelor finalizate cu acordarea, rescadenţarea sau reeşalonarea creditelor acordate de care au beneficiat inculpaţii, în sensul prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

2. Asociaţia LL. Vâlcelele SRL a solicitat admiterea apelului declarat, desfiinţarea sentinţei apelate, pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acţiunea civilă exercitată de către apelantă, cu obligarea inculpaţilor A., I., J. şi K. la plata sumei totale de 1.649.883,01 RON, reprezentând paguba creată SC G. SA (creanţă transmisă subscrisei) cu prilejul încheierii şi executării contractelor nr. x din 2010 (530.492,15 RON) şi 5012/2013 (1.119.390,86 RON) dintre G. SA şi AA. SRL prin manoperele de inducere în eroare reţinute de prima instanţă ca elemente constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. Să se constatate că prima instanţă a reţinut în sarcina inculpaţilor săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna SC G. SA De asemenea, prin încheierea din data de 15 iunie 2016, prima instanţă a luat act de constituirea apelantei ca parte civilă, tocmai în considerarea împrejurării că la data de 1 iunie 2012, G. (care se constituise parte civilă) a cesionat către apelantă o creanţă în valoare totală de 2.298.493,78 RON (contractul autentificat sub nr. x din 1 iunie 2016 de către notarul public TTTTTTTTTTTT. din Bucureşti, depus la fila x în volumul 2 al instanţei) în a cărei alcătuire intră şi suma de 586.154,52 RON, aferentă Contractului de credit nr. x din 2012, precum şi suma de 887.681,83 RON, aferentă Contractului nr. x din 2013. Prin contractul de cesiune de creanţă, apelanta a preluat toate drepturile SC G. SA în legătură cu cele două sume pentru care s-a constituit parte civilă în procesul de faţă.

Se arată că eroarea instanţei a constat în aceea că a înţeles, cu totul greşit, conţinutul adresei prin care SC G. SA a comunicat lipsa oricărei pretenţii în procesul penal. Această adresă este ulterioară contractului de cesiune de creanţă. Era şi este legal ca prin cedarea creanţei decurgând din contractele instrument ale infracţiunii de înşelăciune SC G. să nu mai aibă nici o pretenţie, toate drepturile derivând din aceste contracte trecând asupra apelantei. Aşadar, în prezent există un prejudiciu în patrimoniul apelantei, prejudiciu egal cu cuantumul celor două creanţe preluate.

3. MM. S.A a solicitat admiterea apelului şi desfiinţarea, în parte, a sentinţei atacate, în sensul admiterii acţiunii civile formulată de Bancă, precum şi obligarea inculpaţilor la plata sumelor de 171.464,23 RON, reprezentând credit, 171.225,23 le, reprezentând dobânzi şi 239 RON, comisioane, pentru următoarele motive:

S-a arătat că MM. SA s-a constituit parte civilă în Dosarul nr. x din 2014 cu sumele de 171.464,23 RON, reprezentând credit acordat către SC III. SRL, 171.225,23 RON, reprezentând dobânzi şi 239 RON, comisioane.

Clientul SC III. SRL a efectuat următoarele plăţi voluntare: 2.100 RON în data de 22 septembrie 2009, 2.510 RON în data de 23 noiembrie 2009, 7.250 RON în data de 21 aprilie 2010. Totalul sumelor achitate a fost de 19.360 RON.

Se arată că, deşi prin sentinţa atacată instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de Bancă, constatând acoperit prejudiciul cauzat, în realitate, prejudiciul indicat prin cererea de constituire ca parte civilă nu a fost recuperat, valoarea prejudiciului fiind cea menţionată în cererea nr. x din 30 octombrie 2014.

Cesionarea creanţei nu înseamnă ca prejudiciul a fost acoperit, dimpotrivă, constatarea că prejudiciul a fost recuperat ar avea ca efect lipsirea cesionarului de dreptul şi posibilitatea recuperării creanţei.

În aceste condiţii se arată că se putea lua act, eventual, de intervenirea cesiunii, cu menţionarea cesionarului, însă constatarea ca fiind achitat debitul nu putea fi consfinţită printr-o hotărâre definitivă.

4. BNP PP. a apreciat că, în mod nefondat, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de constituire ca parte civilă formulată de PP. ca urmare a prejudiciilor cauzate de către inculpaţii A., I. şi J., solicitând să se dispună: admiterea apelului astfel cum a fost formulat şi modificarea, în parte, a hotărârii, în sensul admiterii cererii de constituire ca parte civilă formulată de către PP., având în vedere următoarele motive:

În fapt, între PP. şi AA. SRL, s-au încheiat Contractele de credit nr. 1003 din data de 11 iulie 2011, nr. 875 din data de 28 aprilie 2011, nr. 798 din data de 11 martie 2011 şi nr. 736 din data de 17 decembrie 2010 ("Contractele de Credit"), având ca obiect creditarea Debitorului în vederea finanţării achiziţionării bunurilor menţionate în fiecare dintre Contractele de Credit ("Bunurile").

Pentru a garanta îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate prin Contractele de Credit, între PP. şi Debitor s-au încheiat Contractele de ipotecă mobiliară asupra unui echipament nr. x din 17 decembrie 2010, nr. x din 11 martie 2011, nr. x din 28 ianuarie 2011 şi nr. x din 11 iulie 2012 ("Contractele de Garanţie") având ca obiect Bunurile.

În scopul garantării îndeplinirii obligaţiilor asumate prin Contractele de Credit, s-au încheiat cu inculpaţii şi garanţiile de plată din data de 18 februarie 2011, 14 martie 2011, 18 iulie 2011 şi 4 mai 2011 ("Garanţiile de Plată").

Întrucât nici debitorul şi nici garanţii nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată prevăzute în contractele de credit şi în garanţiile de plată, PP. a declarat scadente toate sumele datorate în baza acestora, transmiţând Notificarea de reziliere nr. x din data de 6 iulie 2015, prin agent procedural la data de 17 august 2015.

Prejudiciul creat PP. de către inculpaţi, pentru care PP. se constituie parte civilă este de 174.890,54 EUR şi 113.418,32 RON, astfel cum rezultă din tabelul de mai jos:

Total de plata AA. SRL

EUR

RON

Capital rămas de rambursat

120,135.76

Penalităţi capital

37,121.95

Dobânda rămasa de rambursat

6,538.65

Penalităţi dobânda

2,020.44

Asigurare

5,820.77

Penalităţi Asigurare

1,798.62

Costuri juridice cu Rezilierea

1,111.04

260.00

Penalităţi Costuri Juridice

343.31

31.11

Penalităţi de întârziere

112,274.44

Diferenţe de curs

852.77

TOTAL DE PLATA

174,890.54

113,418.32

S-a arătat că prin respingerea ca neîntemeiată a cererii de constituire de parte civilă, formulată de PP., hotărârea este nelegală şi netemeinică pentru următoarele considerente:

1. PP. nu şi-a recuperat prejudiciul de la inculpaţi sau de la debitor, deşi creanţa a fost confirmată, atât de instanţa de executare în dosarul de executare iniţiat de PP. în baza garanţiilor de plată la Biroul Executorului Judecătoresc "UUUUUUUUUUUU.", cât şi în Dosarul de insolvenţă nr. x/116/2015, aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi, unde PP. a formulat declaraţie de creanţă care a fost înscrisă în tabelul de creanţe definitiv al Debitorului .

2. PP. are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă împotriva inculpaţilor şi debitorului.

Părţile au semnat în deplină cunoştinţă de cauză contractele de credit în care se menţionează, în mod clar, atât suma de plată, asigurarea, dobânda, costuri, cât şi data scadenţei, astfel cum rezultă din prevederile contractuale de mai jos:

- modul de calcul al capitalului rămas de rambursat, al dobânzii şi al asigurării rezultă din pct. 11 din Contractele de Credit: Graficul de Plaţi;

- costurile juridice sunt datorate în baza art. 8.3 din Contractele de Credit: Debitorul datorează Creditorului orice costuri, taxe, onorarii apărute în legătură cu prezentul Contract de Credit, potrivit listei de costuri şi taxe aplicabile Clientelei Creditorului, pusă la dispoziţia debitorului la semnarea Contractului de Credit şi de care acesta a luat cunoştinţă (...):

- modul de calcul al penalităţilor rezultă din art. 4.7 din Contractele de Credit: Pentru toate sumele scadente şi neachitate la termen de către debitor potrivit prezentului Contract de Credit, creditorul are dreptul la penalităţi în valoare de 0,15% pe zi de întârziere de la data la care plata devine scadentă până la data la care creditorul primeşte integral suma datorată;

- modul de calcul al diferenţelor de curs rezultă din art. 5.4 din Contractele de Credit: (...) şi în măsura în care este necesar, se aplică sumelor astfel încasate cursul de schimb al BNR plus 0.5%, valabil pentru ziua în care debitează contul(urile) Debitorului deschis(e) la Bancă pentru a le transforma în monedă în care a fost acordat Creditul. Debitorul suportă riscul valutar în cazul acestor operaţiuni.

Astfel, Contractele de Credit conţin elementele în temeiul cărora a fost calculată creanţa PP. împotriva Debitorului şi Garanţilor, aceştia însuşindu-şi plata şi cuantumul creanţei prin semnarea Contractelor de Credit, Contractelor de Garanţie şi Garanţiilor de Plată în conţinutul cărora sunt detaliate sumele datorate de către Debitor şi Garanţi.

5. D. SA, a formulat apel împotriva Sentinţei penale nr. 40/F din 6 martie 2018 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, solicitând, admiterea acţiunii civile formulată împotriva SC AA. SRL

6. S.C SSSSSSSSSSSS. SRL, în apelul formulat, a arătat că instanţa nu s-a pronunţat cu privire la constituirea de parte civilă a apelantei, motiv pentru care a solicitat admiterea prezentului apel şi schimbarea, în parte, a hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii civile şi obligarea inculpaţilor A., I., J., K., M., precum şi a tuturor persoanelor cu privire la care urmează a se stabili/s-a stabilit calitatea de autor/complice/instigator la plata unor daune materiale pentru repararea integrală a prejudiciului patrimonial, în cuantum de 19.375,44 RON, cauzat prin faptele săvârşite, astfel cum este prevăzut şi sancţionat de legea penală, în temeiul art. 20 din Noul C. proc. pen.

În temeiul art. 20 din Noul C. proc. pen. alin. (1) "Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept". De asemenea, potrivit dispoziţiilor alin. (2) "Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază". Mai mult decât atât, conform alin. (4) "Acţiunea civilă se soluţionează în cadrul procesului penal, dacă prin aceasta nu se depăşeşte durata rezonabilă a procesului."

Se arată că acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale în procesul penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă. În practica Curţii Europene a Drepturilor Omului este acceptată soluţia ca, în cazul în care dreptul la despăgubiri este generat de săvârşirea unei infracţiuni, în funcţie de specificul normelor procesuale penale naţionale, acţiunea civilă să poată fi alăturată acţiunii penale. Pentru acceptarea unui asemenea tratament, este foarte important dacă, de la data când a fost posibilă constituirea de parte civilă şi până la finalizarea procedurii penale, latura civilă este strâns legată de derularea procedurii penale, adică în ce măsură regulile procesului penal condiţionează latura civilă sau, altfel spus, sunt determinate pentru posibilitatea obţinerii reparării prejudiciului.

Se susţine că acţiunea civilă pentru a putea fi exercitată în procesul penal, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

- Infracţiunea trebuie să fi cauzat un prejudiciu material sau unul moral. Cu privire la această condiţie, se constată faptul că, în Dosarul de insolvenţă nr. x/116/2015 al Tribunalului Călăraşi privind creditoarea AA. SRL, au fost înfăţişate datorii inexistente de către reprezentanţii societăţii în scopul fraudării drepturilor adevăraţilor creditori, printre care şi subscrisa, motiv pentru care, fiind o infracţiune de rezultat, mi s-a cauzat un prejudiciu material în cuantum de 19.375,44 RON.

- Între infracţiunea săvârşită şi prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate. Referitor la aceasta, se poate observa că, raportat la latura obiectivă a infracţiunii şi a urmării imediate a acesteia, există o legătură de cauzalitate între săvârşirea infracţiunii şi prejudiciu.

- Prejudiciul să fie cert. Prejudiciul în cuantum de 19.375,44 RON rezultă în mod expres şi indubitabil din documentele depuse la dosarul de insolvenţă, în urma cărora creanţa a fost admisă şi înscrisă în tabelul de creanţe al debitoarei.

- Prejudiciul să nu fi fost reparat. Cu privire la această condiţie, se învederează faptul ca până în acest moment, paguba suferită nu a fost reparată.

- Să existe o manifestare de voinţă din partea persoanei vătămate pentru dezdăunarea sa. Apelanta şi-a manifestat de două ori intenţia de a se constitui parte civilă în cadrul acestui proces penal. -

- Soluţionarea acţiunii civile în procesul penal să nu determine depăşirea duratei rezonabile a acestuia, condiţie îndeplinită.

Se arată că apelanta a primit o adresă, din data de 20 ianuarie 2016, din partea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial Călăraşi prin intermediul căreia i s-a solicitat să precizeze dacă înţelege să formuleze plângere prealabilă în cauză. De asemenea, prin intermediul acesteia i s-a comunicat faptul că, în Dosarul de insolvenţă nr. x/116/2015 al Tribunalului Călăraşi privind creditoarea AA. SRL, au fost înfăţişate datorii inexistente de către reprezentanţii societăţii în scopul fraudării drepturilor adevăraţilor creditori, printre aceştia aflându-se şi apelanta.

Având în vedere că prin săvârşirea acestei infracţiuni, i s-au cauzat prejudicii materiale, a înţeles să formuleze un răspuns în acest sens, în data de 5 februarie 2016, prin intermediul căruia a informat Biroul Teritorial Călăraşi că înţelege să formuleze o plângere prealabilă în Dosarul penal nr. x din 2015.

În acest sens, în data de 15 februarie 2016, a transmis prin serviciul poştal şi fax Biroului Teritorial Călăraşi Plângerea prealabilă de punere în mişcare a acţiunii penale împotriva numiţilor A., L. şi SC QQ. SRL pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prevăzută şi pedepsită de art. 241 alin. (1) lit. b) din Noul C. pen. Prin intermediul acesteia s-a constituit şi parte civilă cu suma de 11.126,74 RON, sumă ce a fost înscrisă şi pe tabelul de creanţe al debitoarei SC AA. SRL, în Dosarul de insolvenţă nr. x/116/2015, aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi.

Ca urmare a sesizării judecătorului de cameră preliminară cu privire la verificarea legalităţii sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. x din 2015 din data de 28 martie 2016, emis de către Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi privind inculpaţii A., I., J., K. şi L. şi, ca urmare a verificărilor efectuate, în baza art. 346 din Noul C. proc. pen., instanţa a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. x şi a dispus începerea judecăţii cauzei prin încheierea pronunţată în cameră de consiliu în data de 10 mai 2016.

Ca urmare a trimiterii în judecată pentru infracţiunea de bancrută frauduloasă, infracţiune pentru care apelanta a formulat plângere prealabilă de punere în mişcare a acţiunii penale, prin intermediul citaţiei emise la data de 10 mai 2016, i s-a pus în vedere să comunice instanţei de judecată dacă înţelege să se constituie parte civilă în cauză. În data de 23 mai 2016, a adus la cunoştinţa instanţei de judecată că înţelege să se constituie parte civilă în prezenta cauză cu suma de 19.375.44 RON alcătuită din:

- 11.126,74 RON - sumă înscrisă pe tabelul de creanţe al debitoarei SC AA. SRL;

- 200 RON taxă judiciară de timbru achitată în Dosar nr. x din 2015 aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi;

- 8.048,70 RON - onorariu avocaţial achitat de către societate.

Având în vedere toate cele expuse, se susţine că instanţa a omis să se pronunţe asupra acţiunii civile formulate, ţinând cont şi de faptul că aceasta a fost înaintată cu respectarea tuturor condiţiilor legale prevăzute de art. 19 şi următoarele din Noul C. proc. pen.

Totodată, apelanta şi-a exprimat de 2 ori intenţia de a se constitui parte civilă, atât în faţa organelor de cercetare penală, cât şi în faţa instanţei de judecată, iar instanţa avea obligaţia soluţionării acţiunii civile prin aceeaşi hotărâre în care se pronunţă şi cu privire la acţiunea penală, motiv pentru care s-a solicitat admiterea prezentului apel.

Se arată că din cuprinsul minutei sentinţei penale instanţa de fond nu a realizat niciun fel de analiză a laturii civile a cauzei cu privire la pretenţiile apelantei, deşi era obligată să o facă şi să se pronunţe asupra tuturor constituirilor de parte civilă formulate în dosar, indiferent de soluţia prefigurată.

7. SC NN. a criticat soluţia primei instanţe numai în ceea ce priveşte latura civilă, respectiv dispoziţia prin care s-au respins ca nefondate pretenţiile civile, însă nu a motivat apelul declarat.

8. Inculpata U. a considerat că, în mod greşit, instanţa de fond a dispus achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi nu în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. pentru acuzaţia de abuz în serviciu deoarece din probele administrate (înscrisuri, declaraţii de inculpaţi şi martori) rezultă că nu există faptă ilicită, fapta nu există în materialitatea sa, inculpata nu a încălcat nimic din prevederile Normelor şi Procedurilor bancare, aşa cum este fapta descrisă în Rechizitoriu.

Se arată că hotărârea nu este motivată în ceea ce priveşte existenţa acestei fapte, nu se analizează ce anume a încălcat din Normele şi Procedurile bancare aplicabile în anii 2007 - 2009.

Mai mult, din probele administrate, rezultă că nu există fapta de constituire de grup infracţional organizat săvârşită de către inculpată, fapta nu există în materialitatea sa, aceasta neavând cunoştinţă de existenţa unui asemenea grup, inculpata şi-a respectat întru-totul atribuţiile de serviciu.

Se susţine că instanţa de fond nu a motivat de ce a respins, în mod nelegal, cererea de probe - înscrisuri Norme şi proceduri bancare - aplicabile în anii 2007 - 2009, în condiţiile în care a avut în vedere înscrisurile - Proceduri şi Norme - depuse de B. împreună cu plângerea penală, în forma lor aplicabilă începând cu anul 2010, şi nu în forma lor aplicabilă în anii 2007 - 2009.

Înscrisurile depuse sau aflate la dosarul cauzei, încă din faza de urmărire penală, susţin concluziile că apelanta-inculpată a lucrat respectând întocmai Normele şi Procedurile bancare.

În primul semestru al anului 2008 apelanta a fost singurul consilier microîntreprinderi (colegul JJJJ. având probleme de sănătate a fost în concediu medical o lunga perioada) şi a avut un volum de muncă foarte mare cu obligaţia de a realiza îndatoririle trimestriale.

În analiza realizată de Direcţia Antifraudă din B., ce a stat la baza plângerii penale, nu se menţionează nimic despre faptul că riscurile financiare pentru bancă au fost identificate pe baza comportamentului societăţii în a doua jumătate a anului 2009.

Din analiza declaraţiilor martorilor foşti/actuali angajaţi ai B. a rezultat faptul că apelanta şi-a îndeplinit cu stricteţe obligaţiile de serviciu prevăzute în Norme şi Proceduri bancare şi faptul că nu cunoştea membrii grupului infracţional organizat, precum şi faptul că le-a solicitat acestora documente în conformitate cu Normele şi Procedurile bancare.

SC Y. SRL a fost repartizată la unitatea retail, în semestrul doi 2007 la reorganizarea B. (administrator fiind I.), venind în portofoliul de credite cu credite aprobate anterior. Astfel:

- doua credite de investiţii în cadrul programului SAPARD (unul în euro şi altul în RON), aprobate în anul 2006, cu scadenţa finală la 1 iunie 2016

- un alt credit "facilitate multiprodus", acordat în baza Contractului nr. x din 34615 din 24 august 2006, cu suma de 445.000 RON;

- în cadrul acestui produs, societatea a utilizat suma de 245.000 RON în data de 19 aprilie 2007, deci anterior preluării în cadrul activităţii de retail, sub forma unei linii de credit pe termen de 12 luni.

- în data de 28 august 2007, societatea a solicitat o tragere din credit cu suma de 200.000 RON, care a fost aprobată în baza contractului x din 24 august 2006.

Pentru creditul acordat anterior preluării societăţii la activitatea retail (19 aprilie 2007), în suma de 245.000 RON sub forma unei linii de credit, după 12 luni, societatea NU a mai îndeplinit condiţia menţinerii acesteia (înregistrând credite şi dobânzii restante).

În vederea sistării liniei de credit şi eşalonarea acesteia pe o perioadă de 12 luni, conform NM 13/2007 şi a fişei de produs 104/2007, apelanta a solicitat administratorului I. să prezinte cauzele ce au determinat înregistrarea de credite şi dobânzi restante, precum şi să propună un grafic de rambursare şi să fundamenteze sursele de rambursare. În data de 30 aprilie 2008 apelanta a propus sistarea liniei de credit şi eşalonarea la rambursare pe o perioada de 12 luni. Prevederile NM 13/2007 şi a fişei de produs 104/2007 erau clare şi obligatorii şi au fost respectate întocmai.

În anul 2007, SC III. SRL era componentă a grupului de debitor unic SC Y. & A., contractând un credit pentru agricultură, precizând ca acesta a fost rambursat, administrator fiind A., ceea ce a condus la un istoric bun pentru societate.

În atare condiţii, A. şi I. au venit la Sucursala B., dar nu îi cunoştea şi nici aceştia nu o cunoşteau.

În rechizitoriu se arată: "în mod abuziv şi cu încălcarea normelor privind debitorul unic, SC III. SRL este exclusă din grupul debitorului SC Y. & A., cu consecinţa aprobării la nivel local al creditelor solicitate de SC III. SRL".

La data de 1 iulie 2008, SC III. SRL avea în derulare un credit cu suma de 350.000 RON acordat de unitatea Retail conform Contractului de credit nr. x din 21 septembrie 2007. La data de 24 iulie 2008, clientul a solicitat rescadenţarea unei rate de credit cu suma de 200.000 RON din data de 31 iulie 2008 în data de 31 august 2008.

Aprobarea solicitării de rescadenţare presupune încheierea unui act adiţional între B. şi conducerea societăţii prin care se preiau toate condiţiile de creditare iniţiale.

- în data de 28 august 2007, societatea a solicitat o tragere din credit cu suma de 200.000 RON, care a fost aprobată în baza contractului x din 24 august 2006.

Pentru creditul acordat anterior preluării societăţii la activitatea retail (19 aprilie 2007), în suma de 245.000 RON sub forma unei linii de credit, după 12 luni, societatea NU a mai îndeplinit condiţia menţinerii acesteia (înregistrând credite şi dobânzii restante).

În vederea sistării liniei de credit şi eşalonarea acesteia pe o perioadă de 12 luni, conform NM 13/2007 şi a fişei de produs 104/2007, apelanta a solicitat administratorului I. să prezinte cauzele ce au determinat înregistrarea de credite şi dobânzi restante, precum şi să propună un grafic de rambursare şi să fundamenteze sursele de rambursare. În data de 30 aprilie 2008, apelanta a propus sistarea liniei de credit şi eşalonarea la rambursare pe o perioada de 12 luni. Prevederile NM 13/2007 şi a fişei de produs 104/2007 erau clare şi obligatorii, fiind respectate întocmai.

În anul 2007 SC III. SRL, era componentă a grupului de debitor unic SC Y. & A., contractând un credit pentru agricultură, precizând că acesta a fost rambursat, administrator fiind A., ceea ce a condus la un istoric bun pentru societate.

În atare condiţii, A. şi I. au venit la Sucursala B., dar nu îi cunoştea şi nici aceştia nu o cunoşteau.

La data de 1 iulie 2008, SC III. SRL avea în derulare un credit cu suma de 350.000 RON, acordat de unitatea Retail conform Contractului de credit nr. x din 21 septembrie 2007. La data de 24 iulie 2008, clientul a solicitat rescadenţarea unei rate de credit cu suma de 200.000 RON din data de 31 iulie 2008 în data de 31 august 2008.

Aprobarea solicitării de rescadenţare presupune încheierea unui act adiţional între B. şi conducerea societăţii prin care se preiau toate condiţiile de creditare iniţiale.

Cu ocazia analizei cererii de rescadenţare apelanta a procedat la identificarea acţionariatului, verificând la Registrul Comerţului structura acţionariatului SC III. SRL, constatând ca aceasta a fost modificată. Solicitând explicaţii clientului, acesta a depus la bancă Încheierea nr. 2221 din 9 iulie 2008, emisă de Tribunalul Călăraşi, prin care s-a dispus retragerea asociatului unic UU., revocarea administratorului A. şi adăugarea ca asociat unic cu puteri depline a lui O.

Grupul Y. & LLLLL. s-a constituit în anul 2006 şi era format din SC Y., SC III. şi LLLLL., întrucât aceştia aveau calitatea de asociaţi/administratori la ambele societăţi.

Ca urmare a schimbării acţionariatului SC III. SRL, UU. nu mai era asociat unic, iar A. a fost revocat din funcţia de administrator. Astfel, a rezultat că fără o conducere unică, fără grad de rudenie, cele două societăţi nu se puteau influenţa reciproc;

Conform procedurii nr. 87 ed. 1 rev. O din 15 iulie 2004 privind monitorizarea debitorilor unici, definiţia "debitor unic" prevăzută la pct. 1.4.1.2 este următoarea: orice persoană ori grup de persoane fizice şi/sau juridice faţă de care banca are o expunere şi care sunt legate economic între ele, în sensul că:

- una dintre persoane exercită controlul asupra celorlalte, direct sau indirect;

- nivelul cumulat al expunerilor reprezintă un singur risc de credit pentru bancă, întrucât persoanele sunt legate economic într-o asemenea măsură încât dacă unele dintre ele vor întâmpina dificultăţi de rambursare, alta sau celelalte vor întâmpina dificultăţi similare; în cazul acestor persoane se vor lua în calcul următoarele situaţii: sunt filiale ale aceleiaşi entităţi; au aceiaşi conducere; garanţii încrucişate; între ele exista o interdependenta comercială directă, care nu poate fi substituita într-un termen scurt;

Conform procedurii nr. 87 Ediţia nr. 1 Revizia nr. O din 15 iulie 2004 privind monitorizarea debitorilor unici, criteriul de constituire ca debitor unic" prevăzut la pct. 3.1.2.2 "relaţii de tipul persoanelor aflate sub controlul altor persoane direct sau indirect" nu mai era întrunit, astfel:

- SC III. SRL având ca asociat unic şi administrator cu puteri depline pe O. - nu a rezultat că societatea era legată economic cu grupul de debitor unic Y. & LLLLL., întrucât:

- SC III. SRL nu era filiala a SC Y. SRL;

- SC III. SRL nu avea aceiaşi conducere cu SC Y. SRL;

- SC III. SRL nu avea garanţii încrucişate cu SC Y. SRL (SC Y. SRL garanta cu utilaje agricole creditul angajat de SC III. SRL dar nu au existau garanţii acordate de de SC III. SRL pentru SC Y. SRL):

- între SC III. SRL şi SC Y. SRL legăturile economice de tipul client/furnizor şi furnizor/client s-au derulat cu pondere de doar 20% în perioada septembrie 2006 - octombrie 2007; după modificarea acţionariatului nu au mai existat legăturii economice (client/furnizor sau furnizor/client) intre cele doua societăţi.

Conform procedurii nr. 87 ed. 1 rev. O din 15 iulie 2004 privind monitorizarea debitorilor unici, a fost întrunit criteriul de modificare a componentei debitorului unic Y. & LLLLL., întrucât a intervenit modificarea structurii acţionariatului (conform pct. 3.3.1.1 din procedura menţionata mai sus pot interveni modificări - în acest caz de excludere - în componenta debitorilor unici ca urmare a modificării structurii acţionariatului):.

Conform procedurii nr. 87 Ediţia nr. 1 Revizia nr. O din 15 iulie 2004 privind monitorizarea debitorilor unici, responsabilitatea pentru monitorizarea debitorilor în cadrul sucursalelor judeţene revenea compartimentului administrare riscuri fiind desemnata o persoana cu atribuţii specifice în acest sens, care trebuia sa colaboreze atât pe orizontală cu compartimentele de credit cât şi pe verticală cu DMRR.

La data constatării modificării structurii acţionariatului SC III. SRL (25 iulie 2008) acest compartiment nu mai exista în cadrul sucursalei judeţene, consilierii de credit fiind însărcinaţi cu identificarea clienţilor în cadrul sau nu al unui grup-debitor unic - (pct. 5.3.2. din Norma 13/2007. ediţia 2 revizia 0 din 15 iulie 2008). În aceasta situaţie, conform procedurii, apelanta a trimis spre analiză către Direcţia Managementului Riscurilor Retail din Centrala B. notificarea de excludere a societăţii III. din grupul de debitor unic Y., atât electronic cât şi letric, în data de 25 iulie 2008 .

În cadrul acesteia, apelanta a menţionat modificarea structurii acţionariatului SC III. SRL, iar noul acţionar cu puteri depline, nu era în relaţie cu grupul de debitor unic Y. & LLLLL.

Notificarea a fost semnată de apelantă şi de directorul băncii.

În data de 29 iulie 2008, apelanta a primit o corespondenţă electronică de la DMMR (VVVVVVVVVVVV.) din care a rezultat faptul că a luat cunoştinţa de notificarea transmisă de inculpată şi comunica faptul că responsabilitatea efectuării ştergerii SC III. SRL din grupul Y. & LLLLL. conform procedurii, revine utilizatorului desemnat din cadrul unităţii teritoriale şi astfel ştergerea din debitorul unic a SC III. SRL s-a efectuat electronic la data de 30 iulie 2008 la Sucursala Călăraşi.

Se susţine că apelanta a respectat normele băncii şi procedurile de lucru obligatorii şi anume: NM 13/2007 Ediţia 2 Revizia 0 şi Procedura nr. 87 Ediţia nr. 1 Revizia nr. O din 15 iulie 2004 privind monitorizarea debitorilor unici.

Solicitarea de rescadenţare a fost aprobată conform Actului adiţional nr. x din 30 iulie 2008, urmând ca întreaga valoare a creditului cu suma de 350.000 RON să fie rambursată la data de 31 august 2008.

În actul adiţional menţionat s-au preluat toate condiţiile de credit din contractul iniţial, inclusiv garanţiile creditului .

Prezenţa SC Y. SRL în cadrul actului adiţional se datora faptului ca aceasta a garantat cu bunuri proprii creditul contractat de SC III. SRL încă de la data încheierii contractului iniţial, astfel că actul adiţional trebuia să cuprindă aceleaşi părţi contractante. Astfel, nu înseamnă că cele două societăţi formau Grup şi ca Procedura nr. 87/2004 a fost încălcată.

În rechizitoriu se arată: "excluderea SC III. SRL din grupul debitorului unic a fost luată prin încălcarea cu bună ştiinţă de către angajaţii B. a NM 1/2007 privind Procedura privind monitorizarea debitorilor unici întrucât legăturile dintre cele 2 firme (SC Y. şi SC III. SRL) şi cele 2 familii (LLLLL. şi O.) au existat şi după modificările de acţionariat".

Apelanta a arătat cu privire la acest aspect:

- A. nu a fost administrator la ambele firme după modificarea acţionariatului; a fost administrator la SC III. SRL înainte de 16 mai 2008 şi a reluat acţionariatul firmei în proporţie de 0,05% începând cu 20 august 2010 (menţionez ca la aceasta data eu nu mai lucram în cadrul băncii, ieşind la pensie din anul 2009), iar la SC Y. SRL a fost administrator A. înainte de 5 iulie 2006, când nu era încă constituit debitorul unic; -I. NU a fost acţionar/administrator la ambele firme după modificarea acţionariatului;

- după modificarea acţionariatului nu au mai existat legături economice - legăturile economice între cele 2 firme de tipul client/furnizor sau furnizor/client au existat în perioada septembrie 2006- octombrie 2007 când societăţile se aflau în grupul de debitor unic SC Y. & A.; -nu a existat o interdependenţă economică directă care nu putea să fie substituită într-un termen scurt între cele doua societăţi;

Criteriile cumulative ce stau la baza acestui aspect erau şi sunt prevăzute la pct. 3.1.2.4 din Procedura nr. 87/2004 . În urma analizei efectuate cu ocazia solicitării creditului de către SC III. SRL inculpata arată că a constatat următoarele:

a) între cele două societăţi nu s-au derulat în ultimii doi ani relaţii furnizor/client în proporţie de minim 50%; dovadă, cererea de credit nr. x din 12 septembrie 2007, completata de către SC III. SRL din care rezultă că SC Y. SRL era între primii cinci clienţi ai săi cu o pondere de doar 20%, pondere care nu se mai regăseşte în cererea înregistrată sub nr. x din 25 septembrie 2008.

b) nu se poate reţine că legăturile economice dintre cele două societăţi nu pot fi substituite într-un termen scurt (12 luni): dovada o reprezintă cererea de credit nr. x din 25 septembrie 2008 completata de SC III. SRL din care rezulta ca SC Y. SRL nu făcea parte din primii cinci furnizori, respectiv primii cinci clienţi ai săi;

De asemenea, pot fi urmărite şi extrasele de cont ale SC III. SRL din care rezultă că dacă până la data schimbării acţionariatului (9 iulie 2008) au existat operaţiuni economice derulate intre cele doua societăţi, ulterior acestei date şi datele acordării creditului (15 octombrie 2008) nu au mai fost operaţiuni economice. De exemplu, se poate constata că dacă până la momentul schimbării acţionariatului SC III. SRL achiziţiona sămânţa pentru înfiinţarea culturilor agricole de la SC Y. SRL în anul 2008, astfel de tranzacţii economice au fost derulate prin firma WWWWWWWWWWWW.

- garantarea creditelor obţinute de SC III. SRL de către LLLLL. s-a realizat cu respectarea întocmai a prevederilor Normei 3/2007. ediţia 2 revizia 0 din 15 iulie 2008 şi a fişelor de produs nr. x din 3 decembrie 2007, 133/10 septembrie 2008 şi 104 din 13 martie 2008

Astfel:

- pentru creditul capital de lucru acordat în baza Legii nr. 150/2003, în data de 15 octombrie 2008, garanţiile au fost constituite conform prevederilor tabelului de la pct. 6.3.4 lit. a) din Norma nr. 13/2007 ediţia 2 revizia 0/15 iulie 2008 (grad de acoperire minim 120%) care nu impuneau garanţii cu risc ridicat şi anume:

- garanţii cu risc scăzut minim 100% din valoarea creditului, respective ipoteci de rang I; în acest caz aceste garanţii reprezentau 100,16% din valoarea creditului;

- diferenţa se acoperă cu garanţii cu risc mediu, respective garanţii reale mobiliare asupra bunurilor prezente (utilaje agricole): în acest caz valoarea garanţiilor reprezentau 21,45% din valoarea creditului;

Se poate observa că obligaţia garanţiilor A. şi I. la această dată este de a garanta (nu de a rambursa) pentru SC III. SRL cu bunuri reprezentând imobile din proprietatea personala negarantate în alte situaţii sau pentru alte persoane fizice/juridice. Dacă creditele înregistrau restante peste 90 zile, garanţiile urmau să fie valorificate prin departamentul WORKOUT din cadrul B. SA, acestea având un grad de risc scăzut (ipoteci 100,16% din valoarea creditului).

Se arată că apelanta nu a cunoscut detalii şi nu a cunoscut LLLLL. decât în bancă, atunci când le-a solicitat documente conform normei băncii şi a procedurilor de lucru.

La acest tip de credit la data analizei şi acordării creditului nu era obligatorie garanţia personală din partea asociatului, aceasta obligaţie fiind introdusă abia prin revizuirea Normei nr. 13/2007 din data de 26 februarie 2009.

Garanţiile familiei LLLLL. nu aveau nicio legătura cu SC Y. SRL iar bunurile erau libere de sarcini.

LLLLL. nu mai avea nicio legătură economică cu SC III. SRL ei au garantat cu bunuri personale, iar situaţia lor financiară nu ar fi avut cum să influenţeze capacitatea SC III. SRL de restituire a creditelor;

- Pentru linia de credit acordată în 15 octombrie 2008 în suma de 75.000 RON garanţiile sunt constituite conform prevederilor tabelului de la pct. 6.3.4 lit. a) din Norma 13/2007, ediţia 2, revizuită 0/15 iulie 2008 (grad de acoperire 100%) pentru liniile de credit care au fidejusiune sau bilet la ordin avalizat ca unica garanţie.

Conform pct. 6.4.1.1. lit. c) din Norma nr. 13/2007 ediţia 2 revizuită 0/15 iulie 2008 se prevăd următoarele: "daca asociatul/acţionarul implicat în mod direct în afacere nu deţine proprietăţi imobiliare, avalul/fidejusiunea poate fi dată de un alt asociat sau chiar de un terţ care deţine astfel de active în patrimonial personal. În acest caz fidejusiunea este dată de un terţ (LLLLL.) care deţine proprietăţi imobiliare cu prezentarea actului de proprietate (apartament cu trei camere) situate în Călăraşi.

În plus, fişa de produs nr. 104 din 13 martie 2008 menţionează în legătură cu garanţiile "în situaţii excepţionale (când acţionarul majoritar nu deţine active în patrimoniul propriu -proprietăţi imobiliare) se poate accepta analizarea biletului la ordin/semnarea contractului de garanţie personală de către o terţă persoană cu respectarea N.M. 13/2007)

Se arată că apelanta a respectat întocmai prevederile Normei 13/2007. ediţia 2 revizia 0 din 15 iulie 2008 şi a fişelor de produs nr. 113 din 3 decembrie 2007, 133 din 10 septembrie 2008 şi 104 din 13 martie 2008.

În rechizitoriu se arată: "Decizia nr. 1 din 30 ianuarie 2008 şi Decizia nr. 2 din 30 ianuarie 2009 privind modul de repartizare a profitului net aferent anului 2007, respective 2008, deşi sunt întocmite fiecare în numele administratorului de la data respectivă, ambele au fost semnate şi întocmite de aceeaşi persoană, respectiv, O. cu toate ca acesta nu era administrator în data de 30 ianuarie 2008.

Apelanta nu avea cum să ştie când au fost aduse, documentele respective, deoarece acestea nu se depuneau la ea, ci la d-na TTTT. asistent consilier.

În rechizitoriu se arată: "prin adresa din data de 9 ianuarie 2009 SC III. SRL solicita B. eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte modalitatea de achitare a creditului nr. x din 21 septembrie 2007. Aceasta cerere este semnată în calitate de administrator de inculpatul A., deşi la aceasta dată administrator era O."

Apelanta nu avea cum să cunoască aceste aspecte deoarece de eliberarea adeverinţelor la solicitările clienţilor care au angajat credite pentru agricultură (Legea nr. 150/2003) privind modalitatea de rambursare a acestora se ocupa asistentul consilier dna TTTT.

În rechizitoriu se arată: "în data de 31 august 2009, dată în care s-a aprobat rescadenţarea creditului nr. x din 21 octombrie 2008 contractat de SC III. SRL, I. - asociat şi administrator în SC Y. SRL a achitat o rată restantă a unui credit contractat de O."

Apelanta nu a avut cunoştinţă de faptul ca I. a achitat la casierie rata restantă a unui credit contractat de O. în calitate de persoana fizică, această obligaţie de a urmări rambursarea creditului revenind consilierilor credite persoane fizice. Se arată că este logic că nu a avut cunoştinţă de acest fapt, deoarece nu a lucrat în B. nici la casierie şi nici în departamentul consilieri persoane fizice!

În rechizitoriu se arată: "exact în data de 30 iulie 2008 când SC III. SRL a fost exclusă din grup, s-a semnat Actul adiţional nr. x din 30 iulie 2008 la Contractul de credit nr. x din 21 septembrie 2007 în care SC Y. SRL a semnat în calitate de garant pentru SC III. SRL"

Apelanta a arătat cu privire la acest aspect:

Prezenţa SC Y. SRL în cadrul actului adiţional se datorează faptului ca acesta a garantat cu bunuri proprii creditul contractat de SC III. SRL încă de la data încheierii contractului iniţial, astfel ca actul adiţional trebuia sa cuprindă aceleaşi părţi contractante (nu înseamnă ca cele doua societăţi formau grup şi că Procedura nr. 87/2004 a fost încălcată).

În rechizitoriu se arată: "în data de 9 octombrie 2008, adică după trei luni de la numirea ca administrator (totodată devenind şi unic asociat) al SC III. SRL O. îi împuterniceşte pe A. şi I. prin procura notarială să desfăşoare orice activitate şi să semneze oriunde va fi necesar, în numele sau şi pentru el".

Se susţine că aceasta procură nu a ajuns niciodată la apelantă şi nu a avut cunoştinţă de faptul că s-a emis această procură notarială prin care O. i-a împuternicit pe A. şi I. să desfăşoare orice activitate şi să semneze oriunde va fi necesar, în numele sau şi pentru el, aceasta nefiindu-i prezentată.

Documentele contractuale încheiate cu B. SA Sucursala Călăraşi în data de 15 octombrie 2008 şi 20 octombrie 2008 au fost semnate de O. în calitate de administrator şi de familia A. şi I. în calitate de garanţi.

În rechizitoriu se arată: "în data de 15 octombrie 2008 când SC III. SRL obţine un card de credit B. Visa Electron prin Contractul nr. x din 14954 din 15 octombrie 2008 în suma de 35.000 RON, creditul este garantat cu garanţie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor deschise Ia B. şi fidejusiune acordată de LLLLL.".

În rechizitoriu se arată:"creditele obţinute de SC III. SRL în data de 20 octombrie 2008 de la B. sunt garantate tot de către LLLLL.".

Pentru cardul de credit B. Visa Electron, acordat prin Contractul nr. x din 14954din 15 octombrie 2008, în suma de 35.000 RON, garanţiile sunt constituite conform prevederilor tabelului de la pct. 6.3.4 lit. a) din Norma 13/2007 ediţia 2 revizia 0 din 15 iulie 2008 (grad de acoperire 100%) pentru creditele care au fidejusiune sau bilet la ordin avalizat ca unică garanţie şi a fişei de produs 133 din 10 septembrie 2008. Conform pct. 6.4.1.1.1 lit. c) din Norma 13/2007 ediţia 2 revizia 0 din 15 iulie 2008 se prevăd următoarele:"dacă asociatul/acţionarul implicat în mod direct în afacere nu deţinea proprietăţi imobiliare, avalul/fidejusiunea poate fi dată de un alt asociat sau chiar de un terţ care deţine astfel de active în patrimoniul personal.

În acest caz fidejusiunea este dată de un terţ care deţine proprietăţi cu prezentarea actului de proprietate.

Pentru creditul capital de lucru acordat în baza Legii nr. 150/2003, în data de 15 octombrie 2008 garanţiile au fost constituite conform prevederilor tabelului de la pct. 6.3.4 lit. a) din Norma nr. 13/2007 ediţia 2 revizia 0 din 15 iulie 2008 (grad de acoperire minim 120%) care nu impuneau garanţii cu risc ridicat şi anume:

- garanţii cu risc scăzut minim 100% din valoarea creditului, respective ipoteci de rang I; în acest caz aceste garanţii reprezentau 100,16% din valoarea creditului;

- diferenţa se acoperă cu garanţii cu risc mediu, respective garanţii reale mobiliare asupra bunurilor prezente (utilaje agricole): în acest caz valoarea garanţiilor reprezentau 21,45% din valoarea creditului;

La acest tip de credit la data analizei şi acordării creditului nu era obligatorie garanţia personală din partea asociatului, această obligaţie fiind introdusă abia prin revizuirea Normei 13/2007 ediţia 2 revizia l din data de 26 februarie 2009.

Pentru linia de credit acordată în 15 octombrie 2008 garanţiile sunt constituite conform prevederilor tabelului de la pct. 6.3.4 lit. a) din Norma nr. 13/2007(grad de acoperire 100%) pentru liniile de credit care au fidejusiune sau bilet la ordin avalizat ca unica garanţie şi a fişei de produs 104 Ediţia 3 Revizia 0 din 13 martie 2008.

Conform pct. 6.4.1.1. lit. c) din Norma nr. 13/2007 Ediţia 2 Revizia 0 din 15 iulie 2008 se prevăd următoarele: "dacă asociatul/acţionarul implicat în mod direct în afacere nu deţinea proprietăţi imobiliare, avalul/fidejusiunea poate fi dată de un alt asociat sau chiar de un terţ care deţine astfel de active în patrimoniul personal.

În acest caz fidejusiunea este dată de un terţ care deţine proprietăţi cu prezentarea actului de proprietate.

În rechizitoriu se arată: "împrejurarea că inculpaţii A. şi I. şi angajaţii B. au acţionat cu intenţie, pentru scoaterea din grup a SC III. SRL, rezultă şi dintr-o discuţie telefonica purtată în data de 23 septembrie 2014 între I. şi A.".

Apelanta a arătat cu privire la acest aspect:

În anul 2014, apelanta era pensionată de 5 ani şi nu a avut în tot acest timp nici o legătura cu LLLLL.

Apelanta nu i-a văzut pe cei doi decât când au venit la bancă pentru creditele acordate în anul 2007 şi în anul 2008 în calitate de garanţi. Nu a discutat cu ei nimic în afara de cerinţele privind cererile pe care le depuneau.

Totodată, nu a avut cunoştinţa despre activităţile familiei LLLLL. şi alte aspecte legate de cele două societăţi, decât cele ce rezultau din documentele depuse la bancă şi anume cele care ajungeau la ea.

Apelanta nu a cunoscut motivul pentru care A. a procedat la cesionarea societăţii, acest aspect 1-a constatat cu ocazia solicitării de rescadenţarea unei rate de credit de către SC III. SRL în data de 24 iulie 2008, cesionarea societăţii realizându-se în data de 9 iulie 2008 conform Încheierii nr. 2221 din 9 iulie 2008 emisă de Tribunalul Călăraşi.

În rechizitoriu se arată: "societatea nu avea în acel moment posibilitatea rambursării tuturor ratelor şi dobânzilor la creditele solicitate precum şi a ratelor şi dobânzilor la creditele de leasing în derulare".

S-a susţinut că analiza afacerii clientului se efectuează în vederea identificării şi evaluării capacităţii de plată, respectiv a capacităţii de a genera venituri şi lichidităţi ca principală sursă de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii (pct. 1.4.3. din Norma nr. 13/2007 ediţia 2 revizia 0 din 15 iulie 2008).

În analiza capacităţii de plată apelanta a urmărit respectarea prevederilor pct. 5.5.3 şi 5.5.4 din Norma nr. 13/2007 ediţia 2 revizia 0 din 15 iulie 2008 şi a prevederilor Fişei de produs 113 din 3 decembrie 2007 privind dimensionarea creditului care arată că:"Analiza capacităţii de rambursare se va corobora cu toate celelalte aspecte rezultate din analiza de credit". Astfel, pe baza datelor din situaţia de raportare semestrială la 30 iunie 2008 şi din bilanţul contabil la 31 decembrie 2007 s-au obţinut rapoartele financiare SABINE (aplicaţie electronică, automată, generată prin simpla introducere a datelor existente) care au fost coroborate cu previziunile stabilite în baza documentelor prezentate de client.

Se arată că normele bancare permiteau să facă analiza financiară la 31 decembrie 2007, când capacitatea de plată înregistrată era de 169.000 RON. A considerat că este mai corect să facă analiza la 30 iunie 2008, întrucât societatea îşi schimbase acţionariatul şi administratorul şi analiza de credit trebuia sa reflecte situaţia economico financiară cât mai apropiată de această dată (schimbarea acţionariatului s-a realizat în data de 9 iulie 2008).

Capacitatea de plată de 36.000 RON, obţinută în baza cash-flow-ului determinat de aplicaţia electronica SABINE la 30 iunie 2008 nu acoperea, la acel moment, posibilitatea rambursării tuturor ratelor de credit şi dobânzilor aferente la contractelor de leasing aflate în derulare în primul an de creditare.

Astfel, pentru capitalul de lucru în suma de 433.000 RON aprobat cu plata dobânzii odată cu rambursarea ratele de credit, (peste 11 luni - august 2008 şi respective 12 luni - septembrie 2008 când se valorifica producţia agricolă de grâu) deci până la rambursarea creditului, societatea nu datora dobânda lunară.

Pentru linia de credit în suma de 75.000 RON cu o dobânda de 16,5% pe an societatea datora lunar suma de 1.031.RON. Deci disponibilul lunar de 36.000 RON acoperea obligaţiile de plată ale societăţii aferente finanţării solicitate. De asemenea, ratele de leasing şi dobânzile aferente, conform graficelor de rambursare, în primul an de creditare erau în suma de 84.340 RON, iar suma de plată lunară era în medie de 7.028 RON.

În cazul activităţilor agricole, rezultatul complet al activităţii societăţilor agricole este relevant la finele anului, când se înregistrează atât activităţile generatoare de cheltuieli cât şi activităţi generatoare de venituri. Din datele aplicaţiei electronice SABINE, reiese: - la 31 decembrie 2007 capacitatea de plata de 169.000 RON - la 30 iunie 2008 capacitatea de plata de 36.000 RON

Se poate observa ca la finele anului 2007 capacitatea de plată era cu mult mai mare decât la finele semestrului 1 2008.

Se susţine că analiza şi previziunile au fost efectuate.

În rechizitoriu se arată: "factura fiscală nr. x din 11 iunie 2008 pentru instalaţia de irigat x (4 buc.) nu este însoţită şi de dovada achitării".

Se arată că societatea SC III. SRL a prezentat factura fiscală nr. x din 11 iunie 2008 care este un document ce atesta transferul proprietăţii unui bun către o persoana juridică şi care certifica vânzarea acestui bun.

În procedura de evaluare a garanţiilor se cere valoarea nominală din contabilitatea societăţii.

Utilajul admis în garanţia creditului a fost înregistrat în contabilitatea societăţii SC III. SRL la care se calculase şi amortizare conform tabelului prezentat de societate.

Tabelul cu utilaje întocmit de SC III. SRL este de fapt un extras din analiticul contului active fixe din contabilitatea societăţii;

Conform contractului de garanţie mobiliara administratorul O. declara pe propria răspundere că bunurile ce fac obiectul garanţiei conform facturilor prezentate sunt proprietatea societăţii.

În rechizitoriu se arată: "era obligatorie întocmirea unui raport de evaluare pentru tractorul x şi plugul RABE x deoarece facturile acestora erau mai vechi de 3 luni"

Inculpata arată că Norma nr. 13/2007 ediţia 2 revizia 0 din 15 iulie 2008 precizează la pct. 6.1.4., următoarele: 'În cazul garanţiilor pentru care nu se întocmeşte raport de evaluare, valoarea admisă în garanţie este stabilită de Consilierul Micro, conform procedurilor specifice privind evaluarea."

Utilajele admise în garanţie au fost evaluate conform Procedurii de evaluare a garanţiilor 184 din 22 octombrie 2007 ediţia 1 revizia 0

Tipurile de bunuri a căror valoare de garanţie trebuie determinate fără raport de evaluare sunt: bunurile mobile corporale de natura mijloacelor fixe (maşini echipamente, instalaţii, echipamente agricole, nave, aeronave, mijloace de transport, altele asemenea).

Pentru evaluarea acestor bunuri se va utiliza valoarea înscrisă în contabilitatea valoare nominală.

Dacă aceasta nu este disponibilă poate fi folosită valoarea din factura dacă factura nu este mai veche de 3 luni (nu a fost cazul în aceasta situaţie).

Aceasta situaţie s-a luat valoarea nominala din contabilitate pentru toate utilajele agricole aduse în garanţie întrucât conform tabelului prezentat de SC III. SRL acestea erau înregistrate în evidenţa contabilă .

Utilajele admise în garanţie au fost evaluate conform Procedurii de evaluare a garanţiilor 184 din 22 octombrie 2007 ediţia 1 revizia 0, pct. 1.3.1. alin. (2), pct. 1.3.2. lit. B.

II. Pentru fapta de constituire grup infracţional organizat inculpata a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. - fapta nu există, întrucât nu a avut cunoştinţă de existenţa unui asemenea grup, şi-a respectat întru-totul atribuţiile de serviciu.

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 C. proc. pen. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 40 pronunţată la data de 6 martie 2018 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x din 2015 şi pronunţând o nouă hotărâre să se dispună achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. pentru acuzaţia de abuz în serviciu şi achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a C. proc. pen. pentru acuzaţia de constituire de grup infracţional organizat.

9. Inculpata T. a considerat Sentinţa penală nr. 40 din 6 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală nelegală şi netemeinică.

Se arată că prin modalitatea în care s-a realizat motivarea hotărârii atacate, instanţa de fond s-a limitat la a prelua literalmente conţinutul rechizitoriului, refuzând să realizeze o cercetare judecătorească veritabilă şi lipsind hotărârea de o analiză a probaţiunii administrate.

Se arată că judecătorul fondului a ignorat toate argumentele şi cererile apărării.

În aceste condiţii, în mod constant, atât jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Albina contra României, 2005; Dumitru contra României, 2004; Imbroscia contra Elveţiei, 1993; Ruiz-Mateos contra Spaniei, 1993; Dombo Beheer B.V. contra Olandei, 1993; Van der Hurk contra Olandei, 1992; Barbera, Messegue şi Jabardo contra Spaniei, 1988), cât şi a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1086/2007; Decizia nr. 599/2014) şi a instanţei supreme au subliniat necesitatea existenţei cercetării judecătoreşti reale, respectiv a motivării integrale şi exhaustive a hotărârii judecătoreşti.

Astfel, motivarea hotărârilor a fost considerată un corectiv al principiului liberei aprecieri a probelor, având în vedere că soluţia trebuie să se bazeze nu pe considerente subiective, ci pe elemente obiective care să rezulte din probaţiunea administrată şi care să convingă participanţii de echitatea actului de justiţie realizat.

Deşi obligativitatea motivării hotărârii nu rezultă per se din textele Convenţiei şi ale Protocolului, CEDO justifică această necesitate prin dreptul părţilor de a le fi examinate efectiv argumentele şi mijloacele de probă invocate, enunţarea problemelor de drept şi de fapt pe care judecătorul şi-a întemeiat opinia trebuind să permită justiţiabilului inclusiv să aprecieze şansele de succes ale unui viitor apel (în acest sens, a se vedea, cauzele Albina contra României, respectiv Dumitru contra României, la care am mai făcut referire).

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în opinia apelantei, instanţa de fond a făcut o apreciere greşită atât a dispoziţiilor legale aplicabile, cât şi a probelor administrate în cauză, pronunţând o soluţie de achitare în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., în condiţiile în care se impunea achitarea inculpatei având în vedere că fapta nu există.

În cuprinsul sentinţei atacate s-a reţinut că probele indicate în actul de sesizare nu sunt de natură a confirma dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpata T. cunoştea că inculpatul A. organizase un grup infracţional organizat, cu o structură ierarhică şi cu roluri prestabilite şi clar delimitate, cu o activitate stabilă şi de amploare temporală, singurul act material reţinut în sarcina sa fiind legat de încheierea unor contracte de credit în care au fost implicaţi inculpaţii A., I. şi O. (Sentinţă, fila x).

Pentru a dispune soluţia de achitare a inculpatei T. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b). C. proc. pen., se arată că instanţa fondului a reţinut că: "deşi pentru comiterea acestei infracţiuni sub forma sprijinirii activităţii grupului infracţional organizat, nu este necesar ca inculpatul să cunoască pe toţi membrii, întreaga structură sau activitate infracţională, însă, în cauză inculpata îndeplinea funcţia de director executiv, astfel că, în vederea încheierii contractelor nu ar fi avut legătură directă cu inculpaţii, acesta fiind rolul consilierului micro front-office, astfel că nu există indicii suplimentare că ar fi avut cunoştinţă că inculpaţii desfăşoară împreună cu alte persoane o amplă activitate infracţională. "(Sentinţă, fila x)

Instanţa a apreciat că nu se impune achitarea inculpatei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât acesta presupune inexistenţa oricărei manifestări de natură a duce schimbări în lumea înconjurătoare şi ar fi fost aplicabil în situaţia în care inculpata nu ar fi fost în niciun fel implicată în acordarea creditelor societăţilor controlate de inculpaţi. De asemenea, instanţa a reţinut că inculpata, în calitatea sa de director executiv, a fost implicată în procedura de încheiere a contractelor, finalizată cu acordarea/rescadenţarea sau reeşalonarea creditelor acordate, de care au beneficiat inculpaţii, fără a avea, însă reprezentarea că acordă, astfel un ajutor unui grup infracţional organizat.

Se arată că în doctrină s-a subliniat ideea că se impune constatarea că fapta nu există atunci când nu există conduita descrisă de verbum regens. Aplicabilitatea cazului de la lit. a) nu este condiţionată de inexistenţa niciunui element de fapt "Fapta nu există" presupune inexistenţa faptei pe care, în norma de incriminare, o descrie verbum regens.

Spre deosebire de cazul de la lit. b), care presupune că faptei îi lipsesc mai unul sau multe elemente de conţinut ale infracţiunii, cazul de la lit. a) - fapta nu există presupune inexistenţa oricărui element material conţinut de norma de incriminare.

Acest raţionament implică incidenţa cazului de la lit. a) şi când există o anumită conduită (ca manifestare în realitatea obiectivă), dar ea nu este cea prevăzută ca element material al infracţiunii.

De altfel, un argument logico-juridic care susţine această soluţie este următorul: dacă s-ar reţine că "fapta nu există" doar dacă în speţă nu se regăseşte niciun element de fapt, rezultă că în cazul infracţiunilor ale căror şablon normativ se suprapune peste un set de acţiuni (conduite) ale unei persoane (de ex., abuz în serviciu, delapidarea, conflictul de interese, ş. a. m. d), reţinerea acestui temei de achitare ar fi, în teorie, imposibilă, deoarece ab initio există un set de conduite care trebuie să fie încadrate sau nu ca fiind infracţionale. Or, nu aceasta trebuie să fie interpretarea textelor legale.

Prin urmare, ca şi în prezenta speţă, chiar dacă au existat anumite conduite ale inculpatei în realitatea obiectivă, apte să producă modificări în lumea înconjurătoare, prin exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, în opinia apărării, nu reprezintă per se o conduită sancţionată de lege.

Prin faptul că instanţa de fond a reţinut că inculpata T. a sprijinit membrii grupului infracţional organizat, prin acordarea de credite fără însă să aibă această reprezentare, se instituie un precedent periculos. Este important de precizat că instanţa a reţinut acest aspect, în condiţiile în care a apreciat în acelaşi timp că inculpata T. nu-i cunoştea pe membrii grupului, nu a interacţionat cu aceştia, nu avea cunoştinţă de faptul că aceştia desfăşoară împreună cu alte persoane activităţi infracţionale. Raţionamentul din motivarea instanţei echivalează practic cu deducţia că orice persoană care a beneficiat de un credit bancar şi utilizează acea sumă sau o parte din ea la săvârşirea unei infracţiuni, a fost sprijinită de persoana care a acordat/aprobat respectivul credit.

Niciunul dintre elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat nu se regăseşte în descrierea faptelor din rechizitoriu şi nici nu se coroborează cu ansamblul probatoriului administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti. Inculpata T. nu a avut reprezentarea faptului că inculpatul A. ar fi constituit o structură asociativă interzisă de lege, iar acţiunile reţinute prin rechizitoriu nu reprezintă altceva decât simple exercitări ale atribuţiilor de serviciu ale inculpatei.

Sub aspectul laturii obiective, procurorul s-a limitat să inventarieze acţiuni care nu reprezintă decât simple exercitări ale atribuţiilor de serviciu ale inculpatei T. în calitate de director executiv, acţiuni care nu pot căpăta valenţe infracţionale în lipsa unei intenţii sau a vreunui scop.

T. a arătat că nu îi cunoştea pe membrii familiei LLLLL., nu a interacţionat în mod direct cu aceştia, iar activitatea acestora sau a societăţilor acestora în cadrul B. s-a intersectat cu exercitarea atribuţiilor sale în calitate de director executiv, în măsura în care acest lucru se întâmpla în mod firesc cu oricare client al băncii (prin semnarea documentelor, aprobarea propunerilor consilierului micro în legătură cu produse solicitate de aceşti clienţi etc).

Faptul că inculpata T. nu a avut nicio legătură cu membrii familiei LLLLL. a fost confirmat în mod direct, de către martorii audiaţi în cauză: VV., WW., TTTT., JJJJ.

Prin conduita sa, inculpata T. nu a urmărit întărirea încrederii membrilor grupului infracţional organizat şi nici nu a avut scopul de a obţine avantaje ilicite de nicio natură, nu a avut reprezentarea existenţei unui grup infracţional şi nici nu a urmărit săvârşirea vreunei infracţiuni.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen., se susţine că instanţa de fond a făcut o apreciere greşită atât a dispoziţiilor legale aplicabile, cât şi a probelor administrate în cauză, pronunţând o soluţie de achitare în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., în condiţiile în care se impunea achitarea inculpatei având în vedere că fapta nu există.

Instanţa fondului a dispus o soluţie de achitare a inculpatei T., în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. pen., apreciind că fapta nu este prevăzută de legea penală. Pentru a reţine această soluţie instanţa a avut în vedere Decizia nr. 405/2016 a CCR, respectiv, faptul că niciuna dintre atribuţiile de serviciu pretins a fi încălcate de inculpata T. nu erau prevăzute de legislaţia primară, ci de cea secundară.

Instanţa a apreciat că nu se impune achitarea inculpatei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât acesta presupune inexistenţa oricărei manifestări de natură a duce schimbări în lumea înconjurătoare şi ar fi fost aplicabil în situaţia în care inculpata nu ar fi fost în niciun fel implicată în acordarea creditelor societăţilor controlate de inculpaţi. Totodată, instanţa reţine că "inculpata în calitatea sa de director executiv, şi-a exercitat atribuţiile de serviciu în procedura de încheiere a contractelor, finalizată cu acordarea/rescadenţarea sau reeşalonarea creditelor acordate, de care au beneficiat inculpaţii, fără ca, exercitarea acestor atribuţii să fie faptă penală". (Sentinţa, fila x)

Se arată că faţă de ordinea prioritară a cazurilor care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale prevăzute în art. 16 alin. (1) C. proc. pen., instanţa fondului trebuia să constate incidenţa celui dintâi caz de achitare, prevăzut în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Astfel, cum s-a reţinut în jurisprudenţă, conceptul de inexistenţă a faptei, în accepţiunea art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., nu se rezumă la sensul de inexistenţă a oricărei manifestări obiective, ci se referă la "inexistenţa acţiunii sau inacţiunii care constituie elementul material al textului de incriminare, chiar dacă o anumită acţiune sau inacţiune există, dar care excede elementului material al infracţiunii".

Se arată că instanţa fondului nu a procedat la o analiză proprie a probaţiunii administrate în cursul cercetării judecătoreşti şi s-a limitat la a se raporta doar la considerentele Deciziei nr. 405/2016 a CCR.

O primă critică priveşte descrierea insuficientă şi echivocă a faptelor reţinute în sarcina inculpatei T., descriere care este inaptă să ducă la răspunderea penală a acesteia deoarece nu sunt respectate exigenţele textului incriminatoriu:

• se arată că nu se specifică care sunt atribuţiile de serviciu pe care nu le-a îndeplinit sau le-a îndeplinit defectuos inculpata T. Nu există nicio referire la atribuţiile inculpatei în calitatea sa de director executiv prevăzute în fişa postului sau în normele bancare presupus a fi încălcate.

• Nu exista nicio analiză cu privire la structura instituţională a atribuţiilor, astfel încât să rezulte în concret ce atribuţii au diferitele persoane implicate în procedurile bancare şi la ce moment le exercită.

• Mai mult, nu sunt identificate în concret nici măcar normele bancare substanţiale presupus a fi încălcate, referindu-ne aici la exigenţa firească de a se arăta norma, articolul şamd. Procurorul face referiri generale la "norme şi proceduri B. cu privire la prudenţa bancară, debitor unic, evaluarea garanţiilor, normele metodologice micro şi corporate (...) ".

• În singura situaţie în care se face referire la o normă în concret, respectiv Norma metodologică nr. 1/2007 privind procedura monitorizării debitorilor unici, referinţa este una eronată deoarece această normă nr. 1/2007 nu există!

Ceea ce se deduce din structurarea acuzaţiei în referire la faptele de abuz în serviciu, este că procurorul menţionează 3 acte materiale (143 - 147) :

i. Credit de trezorerie x din 20 octombrie 2008 - deşi este enumerat ca act material, procurorul nu specifică nicio presupusă neregulă în legătură cu aprobarea acestui produs.

ii. Credit de trezorerie x din 21 octombrie 2008 - în legătură cu acordarea acestui credit, critica procurorului vizează evaluarea garanţiilor, respectiv a utilajelor, menţionând că pentru 2 utilaje nu s-a întocmit raport de evaluare, hotărârea luându-se "la nivel de sucursală" - procurorul nu specifică care sunt normele aplicabile încălcate şi cine avea atribuţii în acest sens.

iii. Rescadenţarea creditului prin Actul adiţional x din 31 august 2009 - vis-a-vis de aprobarea acestei solicitări de rescadenţare (adică amânarea cu o lună de zile a scadenţei unei rate), procurorul lansează o serie de critici care sunt irelevante procedurii de rescadenţare, deoarece acesta face o confuzie între procedura rescadenţării şi procedura reeşalonării. Decizia de vot II menţionată de procuror nu a vizat operaţiunea de rescadenţare, ci operaţiunea de reeşalonare care nu s-a mai încheiat datorită faptului că III. nu a acceptat clauzele suplimentare impuse prin Decizia de vot II, astfel încât este incorectă susţinerea procurorului că nu s-ar fi respectat aceste clauze.

Aceste carenţe în identificarea şi descrierea corespunzătoare a laturii obiective a infracţiunii a determinat apărarea să formuleze un Memoriu cu privire la normele bancare aplicabile procesului de creditare a III. SRL, depus la dosarul cauzei în data de 20 decembrie 2017 prin care să arate, în esenţă, următoarele: care erau atribuţiile doamnei T. în calitate de director executiv, care erau în concret normele şi procedurile interne aplicabile în speţă şi modalitatea în care au fost aplicate în legătură cu fiecare aspect reţinut în actul de acuzare. Prin urmare, T. a respectat întru totul normele şi procedurile aplicabile, în conformitate cu atribuţiile sale de director executiv retail.

Se susţine că instanţa fondului a ignorat cu desăvârşire conţinutul memoriului depus de către apărare, aspect ce reiese din cuprinsul sentinţei atacate prin faptul că în cele 343 de file, nu există vreo menţiune nici măcar cu privire la existenţa acestuia.

Inculpata a făcut o analiză a actelor materiale reţinute în Rechizitoriu prin raportare la atribuţiile de serviciu care reies din fişa postului şi din normele bancare aplicabile, arătând:

A. Cu privire la excluderea III. SRL din grupul debitorului unic denumit Y. & LLLLL.

În rechizitoriu se susţine la fila x faptul că la data de 30 iulie 2008, în mod abuziv şi cu încălcarea normelor privind debitorul unic, III. SRL este exclusă din grupul debitorului Y. & A. cu consecinţa aprobării la nivel local a creditelor solicitate de III. SRL

Se reţine încălcarea Normei metodologice nr. 1/2007 Procedura privind monitorizarea debitorilor unici.

Se arată că, în mod eronat, procurorul a făcut referire la încălcarea Normei metodologice nr. 1/2007 Procedura privind monitorizarea debitorilor unici, deoarece o astfel de normă nu există. Norma nr. 1/2007 priveşte creditarea clienţilor corporate, normă inaplicabilă în speţă având în vedere că atât III. SRL cât şi Y. SRL erau clienţi retail (cu cifră de afaceri mai mică de 1 milion euro).

La nivelul anului 2008, normele bancare aplicabile în materie erau: Norma metodologică nr. 13/2007 privind creditarea clienţilor micro şi procedura 87/2004 privind monitorizarea debitorilor unici, operabilă la nivelul instituţiei în materia grupului de debitori unici.

Prin Memoriu cu privire la normele bancare aplicabile procesului de creditare a III. SRL, depus la dosarul cauzei în data de 20 decembrie 2017, s-a argumentat prin trimiterea atât la Norma nr. 13/2007, cât şi la Procedura 87/2004, faptul că inculpata T. în calitate de director executiv nu avea responsabilităţi în legătură cu monitorizarea debitorilor unici.

Reglementările cuprinse în normele bancare se reflectă de asemenea şi în fişa postului inculpatei T., ale cărei responsabilităţi în calitate de Director executiv retail sunt detaliate la punctul VII (1 - 9) şi printre care nu se regăsesc atribuţii privind monitorizarea grupului debitorilor unici. De altfel, activitatea inculpatei T. este caracterizată cu titlu general la punctul VI (Rolul Postului) : asigură conducerea unităţii pentru atingerea ţintelor de vânzări retail. Iniţiază măsurile pentru atingerea indicatorilor de performanţă stabiliţi. Promovează şi vinde în mod proactiv produsele şi serviciile băncii şi subsidiarelor către clienţii retail."

Derularea procesului de creditare a respectat modul de lucru impus de norma de creditare nr. x din 2007, având în vedere ca la pct. 7.1.6 şi 7.1.7 se prevede:

"respectarea principiului celor 4 ochi - o persoană analizează cererea de credit şi o propune spre aprobare, iar altă persoană ia decizia de aprobare" şi "atribuţiile la nivel de sucursală trebuie repartizate astfel încât să nu existe alocate sarcini care pot conduce la conflicte de interese (ex. analiza cererii de credite şi aprobarea acesteia de către aceeaşi persoană) ".

Coroborând reglementările din Norma metodologică nr. 13/2007 cu reglementările din procedura nr. 87/2004 care fac trimitere la fişa postului, se concluzionează că inculpata T., în calitate de Director Executiv Retail al Sucursalei B., nu avea atribuţii în legătură cu monitorizarea debitorilor unici în perioada iulie 2008, la momentul modificării Grupului Debitor Unic Y. & LLLLL. prin excluderea din acest grup a societăţii III. SRL şi nici la data acordării creditelor acestei societăţi.

Mai mult, excluderea societăţii din grupul debitorului unic Y. & LLLLL. s-a efectuat în perioada 25 iulie 2008 - 30 iulie 2008, perioadă când inculpata se afla în concediu de odihnă, aspect ce reiese din Adresa x din 25 octombrie 2016, depusă la dosarul cauzei în data de 3 noiembrie 2016, fila x, iar documentele, deşi poartă numele acesteia, sunt semnate de înlocuitor. Relevantă în acest sens este apreciată a fi şi declaraţia din data de 11 octombrie 2016, fila x a inculpatei T. care susţine: " în perioada 21 iulie - 8 august 2008, m-am aflat în concediu de odihnă, decizia de excludere a III. din Grup debitor unic a fost luată de înlocuitorul meu, XXXXXXXXXXXX., în baza adresei întocmite de U., care era consilier micro."

Excluderea din grup nu are nicio legătură cu creditele contractate de clientul III. la 3 luni după această operaţiune, credite considerate de procuror ca fiind acordate defectuos.

B. Cu privire la obţinerea de către societatea III. SRL, la data de 20 octombrie 2008, a două credite de la B. Sucursala Judeţeană Călăraşi, respectiv creditele de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 şi x.21 octombrie 2008, inculpata menţionează:

În rechizitoriu se susţine la fila x că angajaţii B. nu au respectat în procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 şi a creditului nr. x din 21 octombrie 2008, precum şi a Actului adiţional nr. x din 31 august 2009 la Contractul de credit nr. x din 21 octombrie 2008, Procedurile şi Normele B. cu privire la Prudenţa bancară, Debitorul unic, Evaluarea Garanţiilor, Normele metodologice micro şi corporate şi nu au fost preluate Condiţiile aprobate prin Decizia de vot II.

În luna octombrie 2008, III. SRL a solicitat şi i s-au acordat următoarele produse: Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008. - capital de lucru în sumă de 433.700 RON, pe termen de un an, pentru finanţarea activităţii agricole; Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008 - linie de credit în sumă de 75.000 RON, pe termen de un an cu posibilitate de reînnoire, pentru activitate curentă; credit pe card de credit în sumă de 35.000 RON.

Se arată că decizia de creditare luată de T., în calitate de director executiv, a respectat prevederile pct. 7.2. al Normei de creditare nr. 13/2007, în sensul că decizia de aprobare a avut în vedere atât aspectele financiare ale activităţii clientului, cât şi aspectele non-financiare, provenite din analiza efectuată de consilierul micro.

Se susţine că norma prevede ca atribuţiile în procesul de creditare ale consilierului micro să nu se suprapună cu atribuţiile directorului executiv. Practic, consilierul micro este cel care are relaţia directă cu clientul, primeşte şi analizează toate documentele din dosarul de credit, pe baza acestor documente are acces la bazele de date prevăzute de normă (biroul de credit, centrala riscurilor bancare, centrala incidentelor de plăţi, AEGRM, Registrul Comerţului etc.) şi ulterior întocmeşte referatul de credit pe care îl supune aprobării directorului executiv.

Prin urmare, decizia de acordare a creditului care aparţine directorului executiv se fundamentează strict pe rezultatele analizelor efectuate de consilierul micro. În concret, la primirea referatului de credit, directorul executiv constată că rezultatele analizei efectuate de consilier sunt prezentate în referat şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute la punctul 7.2.2 din Norma nr. 13/2007. Conform normei, directorul executiv nu se substituie în atribuţiile consilierului micro, nu analizează documentaţia de credit. De altfel, directorul executiv nu are, practic, acces informatic la bazele de date cu care lucrează consilierul micro în vederea întocmirii referatului.

Relevantă în acest sens a fost apreciată de către inculpată şi declaraţia de martor a angajatei B. WW. care, anterior inculpatei T., a avut calitatea de director executiv şi cunoştea modalitatea în care se verifica referatul consilierului de credite şi se lua decizia de acordare "eu făceam o analiză minimă a îndeplinirii condiţiilor de acordare şi nu verificam înscrisurile care stăteau la baza referatului de evaluare a creditului, decât dacă aveam dubii în legătură cu acesta."

Obligaţia directorului executiv era aceea de a lua decizia conform propunerii consilierului micro, dacă acesta constata că această propunere este susţinută de rezultatele analizelor conţinute în referatul de credit. în speţă, propunerea era prevăzută la capitolul "Alte comentarii - front office" "se III. SRL îndeplineşte condiţiile de creditare prevăzute de Norma metodologică nr. 13/2007 şi fişele de produs nr. 113/2007 pentru capitalul de lucru şi 104/2007 pentru linia de credit", iar din rezultatele analizei efectuate de consilierul micro (inculpata U.) reiese că acest client îndeplinea toate criteriile de aprobare a creditului solicitat.

Se mai arată că, în rechizitoriu se reţine că în ceea ce priveşte creditul de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008, în sumă de 433.700 RON, nu au fost prezentate o serie de documente şi au fost încălcate procedura şi norma băncii privind evaluarea garanţiilor .

În acest sens, inculpata precizează că analiza garanţiilor prezentate de client, din punct de vedere al documentelor de proprietate, tipului de garanţie specific creditului solicitat, valorii garanţiei, este realizată de consilierul micro, conform cap. VI din Norma de creditare nr. 13/2007. Atribuţia directorului executiv este aceea de a verifica existenţa informaţiilor despre garanţii în referatul de credit şi că acestea acoperă creditul în structura şi în procentul precizate de normă.

În concret, cu privire la garanţiile necesare acordării creditului nr. x din 21 octombrie 2008, în referatul de credit (pg. 21-22) sunt prezentate garanţiile analizate de consilierul micro şi concluzia că ele acoperă creditul în proporţie de 121%, încadrându-se astfel în procentul prevăzut de normă.

În concluzie, se arată că inculpata T., în calitatea sa de director executiv retail, a respectat atribuţiile pe care le avea conform punctului 7.2.2 din Norma nr. 13/2007, verificând existenţa, şi nu veridicitatea, informaţiilor prezentate de consilierul micro.

În rechizitoriu se reţine că decizia de restructurare a creditului capital de lucru de 433.700 RON prin Actul adiţional nr. x din 31 august 2009 a încălcat principiile de prudenţă bancare din două considerente: a) risc de neplată şi b) risc de acoperire cu garanţii insuficiente.

Directorul executiv T. a luat decizia de aprobare a rescadenţării creditului pe baza referatului de credit cu propunere de rescadenţare întocmit de consilierul micro VV.

Prin Memoriul depus în apărare la dosarul cauzei în data de 20 decembrie 2017, s-a argumentat prin trimitere la Norma nr. 13/2007 ed. 2 rev. 4 din 30 iunie 2009 faptul că operaţiunea de rescadenţare presupune următoarele:

Pct. 9.4.2 "rescadenţare - stabilirea unui nou plan de rambursare cu alte scadenţe decât cel stabilit iniţial, cu sau fără modificarea cuantumului ratelor, fără a depăşi termenul maxim de creditare prevăzut pentru respectivul tip de credit"

Pct. 9.4.7 " creditele acordate clienţilor micro se pot restructura de mai multe ori, în cazuri justificate. La restructurarea unui credit se au în vedere situaţii deosebite, justificate economic, când din analiza rezultă că împrumutatul se confruntă cu dificultăţi în rambursarea ratelor de credit şi achitarea dobânzilor aferente conform planului de rambursare stabilit iniţial.

Întrucât rescadenţarea înseamnă stabilirea unui nou grafic de rambursare fără a depăşi termenul iniţial pe care s-a acordat creditul şi având în vedere că acest lucru nu presupune o schimbare sau o actualizare de garanţii, nu era nevoie să se realizeze o noua evaluare a bunurilor admise în garanţie (imobile şi utilaje) de către consilierul micro. Evaluarea imobilelor era în termenul de valabilitate de 1 an pentru clădiri comerciale - până la 6 octombrie 2009, asigurările imobilelor şi utilajelor erau valabile până la 20 octombrie 2009.

Relevantă a fost apreciată declaraţia de martor a angajatului B., JJJJ., din 28 martie 2017: "pentru rescadenţare nu erau necesare garanţii suplimentare".

Astfel, la data referatului de credit şi a deciziei de rescadenţare, directorul executiv T. a constatat, în mod corect, că sunt îndeplinite condiţiile pentru rescadenţarea creditului.

În rechizitoriu, se susţine că nu au fost respectate clauzele impuse prin decizia de vot II dată de către DMRR cu privire la operaţiunea de reeşalonare a creditului nr. x din 21 octombrie 2008 solicitată de III. SRL în septembrie 2009.

În data de 10 septembrie 2009, III. SRL a solicitat prelungirea termenului de creditare cu un an peste termenul iniţial. Solicitarea clientului conform normelor de lucru se încadra la operaţiunea de reeşalonare.

Prin Memoriul depus în apărare la dosarul cauzei, în data de 20 decembrie 2017, s-a arătat că, potrivit Pct. 9.4.4 din Norma nr. 13/2007 ed. 2 rev. 4, operaţiunea de reeşalonare presupune următoarele:

"reeşalonarea - stabilirea unui nou plan de rambursare cu alte scadenţe decât cel stabilit iniţial, cu sau fără modificarea cuantumului ratelor, cu posibilitatea depăşirii termenului maxim de creditare prevăzut pentru respectivul tip de credit cu până la 12 luni, cu excepţia creditelor de investiţii al căror termen maxim de creditare poate fi depăşit cu până la 60 luni.

În intervalul 10 septembrie 2009 - 26 octombrie 2009 s-a realizat analiza cererii clientului de către consilierul micro, analiză care în cazul reeşalonării este similară cu cea de la acordarea creditului, iar aprobarea operaţiunii este de competenţa DMRR.

În intervalul de analiză a documentaţiei de către consilierul micro s-au emis patru decizii de vol. I de avizare de către directorul executiv (11 septembrie 2009, 22 septembrie 2009, 7 octombrie 2009, 20 octombrie 2009), ca urmare a constatării acestuia că se impunea suplimentarea garanţiilor cu un imobil, completarea documentaţiei cu fişele mijloacelor fixe, modificarea graficului de rambursare. Completările au fost solicitate de către directorul executiv astfel cum prevede Norma nr. 13/2007 la punctul 9.4.8, şi anume "Reeşalonarea creditelor se face în condiţii mai stricte decât cele convenite la acordarea acestora."

În calitate de director executiv, T. a avizat referatul de credit cu toate completările întocmit de consilierul micro şi a trimis spre aprobare către DMRR în structura centrală.

Decizia de avizare a directorului executiv s-a bazat pe constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la 9.4.7 din Norma nr. 13/2007.

Decizia de vot II de aprobare a fost dată de DMRR în 26 octombrie 2009, care a mai solicitat suplimentarea garanţiilor propuse de sucursala Călăraşi.

De asemenea, în decizia de vot II, DMRR a inclus condiţii contractuale care trebuiau înscrise în actul adiţional (dacă s-ar fi finalizat operaţiunea de reactivare şi reeşalonare) şi informaţii pentru sucursală care erau de fapt prevederi din normele de lucru.

În final, actul adiţional de reeşalonare care ar fi trebuit să conţină clauzele suplimentare nu s-a mai încheiat, nu din vina salariaţilor băncii, ci pentru că clientul nu a acceptat condiţiile de garantare impuse prin decizia de vot II.

În realitate, nu există act adiţional pentru reeşalonare.

Se mai arată că în rechizitoriu se reţine că la prelungirea celor două produse (cârd de credit nr. x din 30 octombrie 2009 în sumă de 35.000 RON şi linie de credit nr. x din 30 octombrie 2009 în suma de 75.000 RON) solicitate de III., nu au fost respectate la nivel de sucursală clauzele impuse de DMRR prin decizia de vot II.

În legătură cu această susţinere, inculpata arată: avizarea de către directorul executiv T. a prelungirii celor două produse s-a realizat pe baza referatelor de credit efectuate de consilierii micro VV. şi JJJJ.

Aprobarea celor două produse s-a realizat prin Deciziile de vot II acordate de DMRR în data de 26 octombrie 2009, decizii care impunea prevederea în actele adiţionale a unor clauze contractuale. De asemenea, impuneau sucursalei obligaţii de monitorizare a produselor.

Clauzele contractuale au fost incluse în actele adiţionale încheiate în data de 30 octombrie 2009, existând o corespondenţă fidelă între conţinutul deciziilor de vot II şi clauzele actelor adiţionale (Actul adiţional nr. x la punctele 9.3 - 9.5, iar în Actul adiţional nr. x din 30 octombrie 2009 la punctul 13).

În concret, atribuţiile directorului executiv T. au fost respectate, întrucât, la semnarea actelor adiţionale, aceasta s-a asigurat că au fost preluate clauzele contractuale impuse de DMRR prin decizia de vot II în actele adiţionale.

Se învederează că în rechizitoriu T. a sprijinit grupul infracţional prin semnarea cererii de tragere nr. x din 6 septembrie 2006 pentru clientul Y. SRL şi prin semnarea cererii de tragere la data de 31 august 2007 a sumei de 200.000 RON tot pentru clientul Y. SRL în baza Contractului de credit nr. x din 24 august 2006.

În combaterea acestor afirmaţii, inculpata arată că în ceea ce priveşte semnarea cererii de tragere nr. x din 6 septembrie 2006, aceasta nu a fost semnată de T., deoarece la data respectivă funcţia de director executiv era ocupată de altă persoană. Numirea în funcţia de director executiv a doamnei T. se realizează la data de 23 iulie 2007.

Cu privire la semnarea cererii de tragere la data de 31 august 2007, se arată că acestea erau formulare-tip, fiind semnate de către consilierul micro şi de către directorul executiv T., fiind o formalitate impusă de calitatea de reprezentant legal al băncii la acea dată. Relevant în acest sens a fost apreciată şi declaraţia de martor a angajatei B. (care a ocupat funcţia de director executiv B.) HHHH. din data de 28 februarie 2017:"tragerile din credit se efectuau de lucrătorii din partea de retail pe baza cererilor clienţilor. Aceasta era o procedură regulamentară."

Pe de altă parte, cererile de tragere aveau loc în cadrul perioadei de creditare de 3 ani stabilite în 2006 de un comitet director care a aprobat creditul nr. x din 24 august 2006, T. nefăcând parte din acel comitet director, fapt confirmat de angajata B. WW. în declaraţia de martor din 23 mai 2017: "inc T. avea funcţia de şef birou credite şi produse persoane fizice şi nu făcea parte din comitetul director ce acorda creditele".

În ceea ce priveşte latura subiectivă, se arată că forma de vinovăţie cerută de norma de incriminare a abuzului de serviciu, în varianta prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., este intenţia. În Rechizitoriu nu se regăseşte niciun argument sau trimitere la vreo probă administrată în cauză, din care să rezulte că presupusele încălcări ale atribuţiilor de serviciu ar fi fost săvârşite cu intenţie de către inculpata T. Or, abuzul în serviciu este o infracţiune care nu se poate comite decât cu intenţie.

Se susţine că din analiza întregului material probatoriu administrat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cadrul cercetării judecătoreşti, prin raportare la şablonul normativ al infracţiunii analizate, a rezultat că fapta imputată inculpatei T. nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C. pen. motiv pentru care se solicită, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. achitarea inculpatei T., întrucât fapta nu există.

10. Inculpatul L., a formulat apel împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia II-a penală, solicitând instanţei de apel să observe că pedeapsa ce i-a fost aplicată, a fost una orientată spre maximul special, la care a fost adăugat şi un spor de 1/3, susţinând că a fost pus în imposibilitatea vădită de a se reintegra vreodată în societate, scopul coercitiv şi de reeducare al aplicării unei pedepse de o asemenea gravitate în raport de persoana sa, gradul de participaţie şi conduita anterioară avută în societate, conducând în mod eronat la aplicarea unei pedepse maxime la care a fost adăugat şi un spor de 1/3.

De asemenea, a solicitat, a se observa că la pronunţarea Sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018, la individualizarea pedepsei, cât şi la stabilirea gradului de participaţie la săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost condamnat, instanţa de fond, a omis apărările formulate.

În principal, cu privire la faptele de aderare la un grup infracţional organizat, complicitate la înşelăciune, complicitate la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul UE, spălare de bani, tentativă la obţinerea fără drept de rambursări de la bugetul consolidat al statului şi evaziune fiscală a solicitat achitarea, întrucât în baza întregului material probator aflat la dosarul cauzei, cât şi din probele administrate în faza cercetării judecătoreşti, respectiv declaraţiile martorilor audiaţi în prezenta cauza, cât şi a celorlalţi inculpaţi rezultă, fără echivoc, faptul că nu a cunoscut sub nicio formă şi la niciun moment dat, că faptele comise reprezintă infracţiuni, neavând reprezentarea stărilor, a situaţiilor ori a împrejurărilor ce urmau să decurgă din comiterea acestora.

În acest sens, faţă de faptele reţinute în sarcina sa, respectiv de aderare la un grup infracţional organizat, complicitate la înşelăciune, complicitate la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul UE, spălare de bani, tentativă la obţinerea fără drept de rambursări de la bugetul consolidat al statului şi evaziune fiscală, se solicită să se facă aplicarea disp. art. 16. alin. (1) lit. d) noul C. proc. pen. raportat la art. 30 noul C. proc. pen.

În subsidiar, se solicită ca faţă de faptele menţionate anterior să se facă aplicarea art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen.

Cu privire la faptele de complicitate la transmiterea fictivă a părţilor sociale, instigare improprie la infracţiunea de fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătura privată, solicită să se facă aplicarea art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen., întrucât a avut reprezentarea acestor fapte, le-a recunoscut pe toata durata desfăşurării prezentului proces, aşa cum au fost reţinute în sarcina sa, în actul de sesizare a instanţei.

Inculpatul L. a solicitat să fie avute în vedere câteva aspecte legate de persoana sa, de modalitatea şi gradul de participaţie la comiterea faptelor, aşa după cum rezultă din întregul material probator aflat la dosarul cauzei, a declaraţiilor celorlalţi inculpaţi şi a martorilor din prezenta cauză, raportate la persoana inculpatului şi, nu în ultimul rând, aspecte ce ţin de familia sa.

Astfel, anterior săvârşirii faptelor, inculpatul arată că a avut o conduită bună în societate, nefiind cunoscut nici măcar ca o persoană care să provoace tulburarea ordinii şi liniştii publice ori să săvârşească fapte de natură antisocială.

Totodată, învederează că are o familie organizată, este căsătorit, pe parcursul derulării acestui proces a devenit tatăl unui copil, fiind unicul întreţinător al familiei, provine dintr-un mediu familial stabil, iar în cazul pronunţării unei hotărâri prin care se va dispune executarea unei pedepse privative de libertate, aceste relaţii vor fi grav tulburate, legăturile cu aceştia fiind definitiv înlăturate.

Inculpatul a mai susţinut că a încercat, în mod activ, să înlăture rezultatul infracţiunilor comise, prin repararea prejudiciilor cauzate, respectiv, a furnizat datele pe care le deţinea în vederea aflării adevărului, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cea a cercetării judecătoreşti.

A dat dovadă de un comportament sincer în cursul procesului, venind cu date suplimentare în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunilor, respectiv faptul că nu era beneficiarul final şi în acelaşi timp instigatorul la comiterea acestor fapte absolut regretabile, ci a jucat mai mult sau mai puţin şi nu în cunoştinţă de cauză rolul unui intermediar.

În ceea ce priveşte gradul de participare şi pericolul concret adus valorilor sociale şi normelor de drept prin implicarea sa, în calitate de complice, în activitatea infracţională susţine că a avut calitatea de simplu intermediar, interpus între autorii reali ai faptelor, în persoana lui A. şi a lui I.

A mai precizat şi faptul că la momentul reţinerii sale îşi câştiga existenţa prin mijloace oneste, ca şi lucrător zilier, atât în construcţii, cât şi în efectuarea altor sarcini, tot în slujba inculpatului A., fără a avea reprezentarea reală a faptelor comise.

Totodată, a arătat că s-a prezentat în faţa organelor de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de judecată la toate termenele, fără a invoca vreodată cauze de natură medicală ori alte cauze ce ar fi împiedicat deplasarea în faţa instanţei, deoarece a dorit să facă dovada sincerităţii sale în ceea ce priveşte declaraţiile pe care le-a dat şi stăruinţa depusă în aflarea adevărului prin explicarea şi aducerea la cunoştinţă a instanţei de date referitoare la beneficiarul real al faptelor deduse judecaţii. De sumele de bani rezultate în urma comiterii acestora, au beneficiat autorii faptelor şi beneficiarul real al acestora, A.

Cu privire la regimul sancţionator al pedepsei a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 91 C. pen.

11. Inculpatul S., în temeiul disp. art. 412 şi urm. C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi rejudecând, în temeiul disp. art. 396 alin. (5) C. proc. pen. să se dispună:

În principal: achitarea pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) ambele teze sau lit. c) C. proc. pen. şi de complicitate la instigare improprie la fals intelectual prev. de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi C. proc. pen. -fapta nu este prevăzută de legea penală.

- în subsidiar, reindividualizarea pedepsei aplicate şi a modalităţii de executare a pedepsei, respectiv aplicarea unei pedepse de maximum 2 ani închisoare a cărei aplicare să fie ori amânata în temeiul art. 83 C. pen. În cazul păstrării suspendării sub supraveghere a pedepsei, să fie înlăturată pedeapsa complementară a interdicţiei de a exercita profesia de avocat prev. de art. 66 lit. g) C. pen.

Se arată că prima instanţă a reţinut aceeaşi situaţie de fapt cu cea cu care a fost sesizată de către parchet, preluând (prin copiere electronică) descrierea faptelor, întocmai ca cea din rechizitoriu, aici regăsindu-se elementele de fapt ale presupusei activităţi infracţionale a inculpatului.

Criticile inculpatului au vizat:

a. Greşita condamnare a inculpatului pentru infracţiunea de constituire de grup, ca urmare a reţinerii unei situaţii de fapt întemeiate pe mijloace de probă nelegal administrate - interceptările telefonice care ar fi trebuit excluse - având în vedere nerespectarea la administrarea lor a principului loialităţii administrării probelor - dar şi a încălcării dispoziţiilor privind competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi care a autorizat înregistrarea convorbirilor telefonice ale inculpatului care avea calitatea de avocat;

- existentei unui dubiu cu privire la împrejurarea că inculpatul ar fi acţionat în sprijinirea unui grup infracţional a cărei existenţă, structură organizare, scop infracţional le-ar fi cunoscut şi acceptat în anul 2011;

- greşita aplicare a legii la situaţia de fapt cu consecinţa stabilirii eronate a împrejurării ca fapta inculpatului este prevăzuta de legea penală.

b. Greşita condamnare a inculpatului pentru infracţiunea de complicitate la participaţie improprie la fals intelectual, ca urmare a unei eronate aplicări a dreptului la situaţia de fapt reţinută, în condiţiile în care notarul, autor al faptei de atestare a unor împrejurări neadevărate în actul pe care l-a întocmit nu a săvârşit nicio astfel de faptă, singura operaţiune a acestuia constând în autentificarea unui Contract de împrumut pe care părţile l-au prezentat şi care la momentul autentificării fusese atât încheiat, cât şi redactat (înscrisul existând atât ca instrumentum negotium, cât şi ad probationem, anterior autentificării sale).

c. Netemeinicia hotărârii din perspectiva greşitei individualizări a cuantumului pedepsei şi a modalităţii de executare, precum şi a reţinerii pedepsei complementare a interzicerii exercitării profesiei de avocat

Se susţine posibilitatea verificării legalităţii administrării probelor cu interceptări în etapa procesuala a apelului, fiind invocată Decizia nr. 802/2017 a Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că instanţele de judecată pot în cursul judecaţii, în fond sau în apel, să procedeze la excluderea unor probe nelegal administrate pe timpul urmăririi penale, chiar dacă procesul a parcurs faza camerei preliminare, în condiţiile în care se constată încălcări ce atrag nulitatea absolută a actului prin care a fost administrat mijlocul de probă a cărui excludere se solicită.

În speţă se susţine că interceptările au fost administrate, în mod nelegal, ca urmare a doua chestiuni de natură a atrage nulitatea absolută a actelor ce au permis efectuarea acestor interceptări:

- necompetenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Călăraşi, care a autorizat interceptarea unei persoane care avea calitatea de avocat - inculpatul; consecinţa este nulitatea absolută a încheierilor de şedinţa prin care s-au realizat autorizările de interceptare şi pe cale de consecinţa înlăturarea tuturor interceptărilor efectuate cu autorizările nule;

- folosirea unor protocoale nelegale între parchet şi serviciile de informaţii, pe baza cărora au fost administrate probele cu interceptări.

Se solicită să se constate existenţa acestor încălcări ale normelor de competenţă şi a celor privind loialitatea administrării probelor şi să excludă din materialul probator aceste mijloace de probă, consecinţa fiind aceea că fapta inculpatului nu mai are din perspectiva probatoriului suport.

Se arată că fapta imputată inc. S., nu reiese din nicio probă şi nici din vreo circumstanţă de natură a crea convingerea rezonabilă că inc. S. a fost animat de intenţia de a săvârşi fapta pusă în sarcina sa.

De asemenea, acuzaţiile aduse inc. S. se bazează exclusiv pe o serie de suspiciuni, supoziţii, bănuieli, corelaţii, deducţii şi concluzii făcute de organul de urmărire penală şi însuşite ad litteram de instanţa fondului prin sentinţa apelată pe baza unor convingeri intrinseci eronate şi nedovedite de niciun aspect relevat în realitatea obiectivă.

Referitor la interceptările convorbirilor telefonice care îl privesc pe inc. S. se precizează faptul că acestea sunt interpretate în mod greşit de către acuzare. Interceptările indicate sunt prezentate în mod denaturat, prin greşită interpretare, atribuire de alte semnificaţii, momente şi împrejurări decât cele reale discuţiilor, inc. S. în calitate de avocat discuta telefonic cu inc. A. Aceste discuţii nu conţin nimic ilicit în ceea ce îl priveşte, acesta nefăcând altceva decât să răspundă unor întrebări din sfera juridică şi să aibă nişte discuţii personale cu inc. A. fără niciun aspect infracţional.

Se arată că la pagina 226 din sentinţa apelată, instanţa fondului analizând un mesaj text de tip SMS transmis de I. către S., preia ad litteram susţinerea acuzării şi reţine:

"Pentru a scăpa cât mai uşor în urma executărilor silite, membrii grupului infracţional organizat întocmesc şi documente fictive prin care tot ei se înscriu cu creanţe false la masa credală, şi în acest demers, membrii grupului (...) fiind ajutaţi de inculpatul

S. (...) Acest aspect rezultă şi din mai multe convorbiri telefonice, precum şi din mesajul telefonic trimis în data de 9 aprilie 2015 de către I. lui S."

Se arată că interpretarea nu poate fi primită întrucât:

i. S. nu a cunoscut caracterul pretins fals al creanţelor amintite de acuzare;

ii. Simplul fapt că ar fi redactat o declaraţie de creanţă destinată lui L., care îi era şi client, nu este de natură a atrage în sarcina lui S. vreun dubiu de conduită ilicită.

La pagina 226 din sentinţa apelată, instanţa fondului analizând o discuţie din 14 martie 2015 dintre A. şi S. preia cu copy-paste interpretarea din rechizitoriu şi reţine în mod eronat: În data de 14 martie 2015 (...), A. îl sună pe S. (...). În primul rând, A. îi spune fiului său că le-a venit de la ANAF înştiinţare de plată pe SC GG. SRL, cu atragerea răspunderii solidare a lui SS., N. şi A. Din această primă parte a discuţiei, rezultă faptul că S. cunoştea caracterul fictiv al cesionării părţilor sociale ale SC GG. SRL către SS. (...). Apoi, A. îl informează pe S. şi cu privire la datoria pe care SC DD. o are la stat, precum şi despre ultimele demersuri întreprinse de SC G. SA în scopul şicanării creditorilor, A. îşi schimbă fictiv domiciliul într-unul din spaţiile comerciale deţinute de el (...). în continuare, S. se laudă la tatăl său că l-a învăţat şi pe inculpatul N. cum să fenteze creditorii."

În opinia inculpatului cele reţinute de instanţa fondului nu pot fi primite pentru următoarele considerente:

i. discuţia cu A. a fost purtată pe marginea Notificării de deschidere a procedurii de angajare a răspunderii solidare emisă de AJFP Călăraşi sub nr. x din 12 martie 2015 (Proba 38% înscris care a fost comunicat atât lui A., cât şi lui N.

ii. A. şi N. erau clienţii lui S. (a se vedea contractele de asistenţă juridică depuse la dosarul cauzei atât în dosarul conex nr. x din 2015/a3, cât şi în dosarul pendinte, ataşate memoriului înregistrat la instanţă la data de 19 septembrie 2016):

iii. A. îl întreabă pe avocatul său S. ce presupune o astfel de procedură desfăşurată de fisc. S. îi explică clientului său cele solicitate a fi lămurite, precum şi ce demersuri sunt obligaţi să facă A. şi N. urmare notificării AJFP Călăraşi;

iv. Se cuvine a fi precizat că S. în calitate de avocat avea acces la diverse surse de informaţii necesare exercitării profesiei sale, e. g. portalul ONRC Recom On-line;

v. Simplul fapt că S. urmare interogării bazei de date a ONRC şi aflării unor informaţii de interes punctual (actualii sau foştii acţionari/asociaţi ai unei societăţi comerciale) nu este de natură să conducă la concluzia că S. a cunoscut ori ar fi trebuit să cunoască un pretins caracter fictiv al cesionării părţilor sociale, ale GG. SRL în speţă. S. nu a cunoscut caracterul fictiv al vreunei operaţiuni de transmitere a părţilor sociale, întrucât nu era şi nici nu este organ de anchetă care să cerceteze conduita clienţilor săi;

vi. relativ la şicanarea şi "fentarea" creditorilor, nu se impun alte precizări vii. discuţia cu A. privea şi dosarele nr. x din 2015 de pe rolul Judecătoriei Călăraşi, conform extrasului portal. just. ro aferent, precum şi Dosarul nr. x din 2015 de pe rolul Judecătoriei Călăraşi, conform extrasului portal. just. ro afent, dosare în care acesta era parte.

viii. în privinţa aşa zisei laude a lui S. către A. privitoare la metodologia de "fentare" a creditorilor împărtăşită lui N., nuanţa subliniată de procuror, în opinia inculpatului, este tendenţioasă şi cu accente denigratoare. S. nu s-a "lăudat" la tatăl său, ci i-a relatat o discuţie avută cu clientul sau N. purtată pe marginea unor cauze de-ale acestuia din urmă.

Inculpatul învederează că la pagina 229 din sentinţa apelată, instanţa fondului, analizând o discuţie din 04 septembrie 2014 dintre A. şi S., preia cu copy-paste interpretarea din rechizitoriu şi reţine în mod eronat:

"În discuţia din data de 04 septembrie 2014 S. îl sfătuieşte pe A. cu privire la procedurile de executare silită pornite împotriva AA. SRL de către D. şi SC G. SA Pentru amânarea executării, A. doreşte să garanteze plata cu un contract comercial încheiat între SC AA. SRL şi SC DD. SRL (...). Din această discuţie, rezultă faptul că S. cunoaşte foarte multe aspect legate de activitatea grupului."

Inculpatul susţine că această interpretare a instanţei fondului este infirmată de următoarele aspecte:

i. Prima parte a discuţiei priveşte Dosarul nr. x din 2013 în care S. a avut calitatea de apărător ales, atât în fond (după cum reiese din Sentinţa civilă nr. 142 din 12 februarie 2014 pronunţată de Tribunalul Călăraşi - Proba 41), cât şi în apel (după cum reiese din Decizia civilă nr. 359 din 22 ianuarie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Proba 42). Discuţia s-a purtat în condiţiile în care la acel moment Dosarul nr. x din 2013 - intimat-reclamant AA. SRL se afla pe rolul CAB în procedura de regularizare.

ii. întrucât discuţia datează din 4 septembrie 2014, dată la care nici D., nici G. şi nici un alt creditor nu porniseră nicio executare silită faţă de nicio persoană fizică sau juridică din grupul A. Executările silite asupra acestui grup de persoane fizice şi juridice au fost declanşate de abia în luna ianuarie 2015.

iii. în realitate, discuţiile purtate de S. cu clienţii săi vizau situaţia premisă evocată intra privitor la clientul său persoană juridică, AA. SRL iv. AA. SRL la acea epocă vindea laptele bovinelor exploatate către G. AA. SRL contractase o serie de împrumuturi de la D. Pentru ca D. să aibă garanţia rambursării împrumuturilor acordate către AA. SRL, banca a solicitat încheierea unui Contract de Ipotecă Mobiliară asupra Creanţelor. Prin acest contract a fost constituită o ipotecă mobiliară în favoarea Creditorului Ipotecar D., având ca obiect creanţele pe care Debitorul Ipotecar SC AA. SRL le avea asupra G. SRL într-un anume cuantum, la baza fiind un contract de vânzare-cumpărare lapte de vacă materie primă.

v. Contractul de Ipotecă Mobiliară asupra Creanţelor în care părţile erau următoarele: (i) Creditor Ipotecar (D.), (ii) Debitor Ipotecar (AA. SRL) şi (iii) Debitor Notificat (G. SRL) era de fapt subiectul discuţiilor din 4 septembrie 2014 şi nu vreo procedură de executare silită pornită de G. ori de D. asupra AA. SRL De asemenea, A. nu dorea nici garantarea plăţii cu un contract comercial încheiat între AA. SRL şi DD. SRL, pentru amânarea unei executări care nu a existat decât în imaginaţia greşita a procurorului de caz.

vi. Veridicitatea celor susţinute sunt dovedite prin corespondenţa electronică din perioada 22 august 2014 - 04 septembrie 2014, purtată între S., în calitate de avocat al AA. SRL şi reprezentanţii (managerii şi avocaţii) G. SRL şi D., precum şi prin Notificarea ipotecii mobiliare efectuată de AA. SRL către G. SRL) cu privire la Contractul de Ipotecă Mobiliară asupra Creanţelor încheiat între D. şi AA. SRL sub nr. x din 11 februarie 2014 care se afla ataşat corespondenţei electronice menţionate.

Se mai arată că, la pagina 231 din sentinţa apelată, instanţa fondului, analizând două discuţii din 12 septembrie 2014 dintre A. şi S., preia cu copy-paste interpretarea din rechizitoriu şi reţine, în mod eronat, următoarele: (i) În data de 12 septembrie 2014 S. îl sună pe A. pentru a discuta ultimele amănunte despre licitaţia menţionată mai sus, stabilindu-se că S. să se prezinte la licitaţia din partea inculpatului N. cu SC GG. SRL dar şi din partea inculpatului L. Inculpatul S. realizează că din umbră, cei doi licitatori sunt de fapt, A., motiv pentru care şi-l sună pe acesta pentru a achita garanţiile de câte 10% din partea amândurora", (ii) "În data de 15 septembrie 2014 A. îl sună pe S. A. îi spune că este în drum împreună cu L. pentru a participa la licitaţie. S. îi spune să nu se prezinte şi L., pentru că va creşte preţul de adjudecare ".

Cele reţinute de instanţa fondului sunt apreciate de inculpat a fi greşite şi nesusţinute nici de transcripturile interceptărilor pentru următoarele considerente:

I. A., L. şi N. sunt clienţii lui S. (a se vedea contractele de asistenţă juridică depuse la dosarul cauzei atât în Dosarul conex nr. x din 2015/a3, cât şi în dosarul pendinte, ataşate memoriului înregistrat la instanţă la data de 19 septembrie 2016):

II. Discuţiile priveau condiţiile înscrierii la o licitaţie organizată în cadrul unei proceduri execuţionale, conform C. proc. civ., aspect ce nu are nicio conotaţie ilicită;

III. Discuţiile priveau desfăşurarea unei licitaţii din cadrul unei proceduri execuţionale civile desfăşurate în condiţiile C. proc. civ.

IV. împrejurarea că garanţiile de participare la licitaţia din cadrul procedurii execuţionale civile ar fi urmat a fi plătite de alte persoane decât licitatorii, nu este un aspect ilicit ce ar putea fi imputat lui S.;

V. Discuţiile cu A. priveau dispoziţiile Cărţii V din C. proc. civ. - Despre executarea silită;

VI. A. nu era "pe drum împreună cu L. pentru a participa la licitaţie", ci doar şi-a exprimat intenţia de a se deplasa spre licitaţie însoţit de L. Din interceptare nu reiese dacă A. a şi adus la îndeplinire intenţia de a se deplasa la licitaţie însoţit de L.

VII. Se mai menţionează că, la pagina 232 din sentinţa apelată, instanţa fondului analizând o discuţie din 16 februarie 2015 dintre A. şi S. preia cu copy-paste interpretarea din rechizitoriu şi reţine în mod eronat următoarele: În data de 16 februarie 2015 S. poartă o discuţie cu tatăl său A. Deşi aceştia discută în termeni vagi, rezultă că S. se ocupă de perfectarea unor acte la notariat având ca obiect imobile (...) ".

VIII. Faţa de cele reţinute, inculpatul învederează următoarele:

I. Consilierea clienţilor cu privire la încheierea unor acte autentice în faţa notarului este o activitate prevăzută şi permisă de art. 3 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat;

II. S. discută cu clientul său A. aspecte decurgând din mandatul încredinţat de clientul său/clienţii săi, fără nicio nuanţă ilicită;

III. Discuţiile privesc dispoziţii procesual civile şi din Codul insolvenţei care prezintă interes pentru clientul său A. şi care sunt incidente în cauzele clientului său;

IV. Practic discuţiile erau purtate pe marginea dosarelor în care S. era mandatat să exercite activităţi de asistenţă şi reprezentare juridică, e. g. Dosarul nr. x din 2015 de pe rolul Tribunalului Călăraşi privind insolvenţa AA. SRL

La pagina 235 din sentinţa apelată, instanţa fondului analizând o altă discuţie din 16 februarie 2015 dintre A. şi S. preia cu copy-paste interpretarea din rechizitoriu şi reţine, în mod eronat, următoarele:

"În data de 16 februarie 2015 (...), A. îl sună pe S., pentru a-i spune ce a discutat cu reprezentanţii SC G. SA în continuare, S. îl anunţă pe tatăl său că a declanşat executarea silită şi F. SA Din această discuţie, rezultă faptul că S. cunoaşte în amănunt conţinutul contractelor de leasing încheiate cu F. SA (...). în continuare, pentru a nu rămâne fără imobilul care era biroul lor, S. îl sfătuieşte pe tatăl său să le spună reprezentanţilor firmei de leasing că a găsit un chiriaş pentru spaţiu, respectiv II. SRL societate administrată de fratele său vitreg - inculpatul Q., după care, să cumpere tot el, adică SC II. SRL Imobilului scos la licitaţie."

Interpretarea este considerată vădit eronată, inculpatul arătând:

I. Anunţul făcut cu privire la executarea silită declanşată de F. a fost făcut în contextul în care anterior discuţiei interceptate, S. a citit somaţia trimisă de executor care i-a parvenit pe email;

II. în acea perioadă S. era angajat ca avocat în Dosarul nr. x din 2015 de pe rolul Judecătoriei Călăraşi având ca obiect ordonanţă preşedinţială, în care F. era creditor, iar AA. SRL era debitor.

III. În sprijinul celor afirmate a alăturat: (i) extrasul portal. just. ro privind Dosarul nr. x din 2015 {Proba 46), (ii) citaţia destinată AA. SRL (Proba 47), (iii) ordonanţa preşedinţială formulată de F. (Proba 48), (iv) întâmpinarea formulată în numele AA. SRL (Proba 49) şi (v) procesul-verbal de predare-primire bun imobil încheiat între F. şi AA. (Proba 50):

IV. Cunoaşterea amănunţită a contractelor de leasing de către S. se datorează împrejurării că acesta a studiat temeinic Dosarul nr. x din 2015, la fel cum procedează cu toate dosarele în care este angajat ca avocat, ceea ce nu credem că este un aspect de ilicit penal;

V. Discuţia privea o eventuală negociere cu creditorul cu privire la imobilul executat silit, pe care II. SRL intenţiona să-l închirieze, nu să-l cumpere cum iarăşi s-a denaturat sensul discuţiei de către procuror şi preluat ad litteram de judecătorul fondului.

La pagina 238 din sentinţa apelată, instanţa fondului analizând o discuţie din 06 mai 2015 dintre A. şi J. preia cu copy-paste interpretarea din rechizitoriu şi reţine în mod eronat următoarele:

"În discuţia purtată în data de 6 mai 2015, A. îi spune surorii sale J. (...). Din discuţie rezultă care sunt avantajele materiale pe care le avea de câştigat S. de pe urma relaţiei cu A. ".

Faţă de această reţinere, inculpatul a arătat:

- Acuzarea încearcă să acrediteze ideea unor câştiguri materiale semnificative pentru S. din relaţia cu A.;

- " De pe urma relaţiei cu A.", S. a avut drept câştig material exclusiv parte din contravaloarea muncii sale de avocat încasate cu titlu de onorariu.

Se arată că actele administrate în cadrul urmăririi penale de către însuşi procuror au dovedit sinceritatea susţinerilor inculpatului, respectiv: (i) Adresa OCPI în care se specifică faptul că S. nu deţine bunuri imobile, (ii) extrasele de cont din care reiese cu evidenţă ca singura sursă de venit pentru S. era onorariul lunar încasat urmare muncii prestate, (iii) fluxurile de numerar din care se observă ca S. nu a avut acces la conturi şi nici nu a gestionat în vreun fel sume de bani, precum şi (iv) Adresa ONPCSB nr. x septembrie 2014 din care reiese că S. nu a încălcat cu nimic legislaţia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor;

v. Conchizând, se arată: o persoană (i) a cărei singură sursă de existenţă este remuneraţia pentru munca prestată, (ii) care nu are sume de bani constituite în depozite bancare, (iii) care nu rulează sume de bani nici în nume personal, nici în calitate de împuternicit, (iv) care nu deţine bunuri imobile şi (v) care nu încasează fructe civile din exploatarea bunurilor sale, în speţă dividende, poate fi suspectată ca ar obţine "avantaje materiale substanţiale de pe urma unei relaţii", cum vădit tendenţios încearcă acuzarea să inoculeze în convingerea instanţei?!

Faţă de aceste considerente, se impune să se constatate că în cauza prezentă în privinţa inc. S. nu este atins standardul probei dincolo de orice dubiu rezonabil.

Se susţine că este aplicabil principiul în dubio pro reo, care distinct de faptul că este un complement al prezumţiei de nevinovăţie este şi un principiu instituţional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului se regăseşte în materia probaţiunii. Acesta se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susţinerea vinovăţiei acuzatului conţin o informaţie îndoielnică tocmai cu privire la vinovăţia acuzatului în legătură cu fapta imputată, nu poate forma o convingere care să se constituie într-o certitudine. Numai certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complexe, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă poate să conducă la incriminarea şi condamnarea inc. S., neputându-se crea o convingere cu privire la vinovăţia acuzatului în legătură cu fapta imputată.

Se mai arată că, deşi acuzarea nu descrie în mod clar, ci doar într-un mod ambiguu şi plin de echivoc, care ar fi fost modalitatea concretă în care inc. S. ar fi săvârşit infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, aceasta retine că din perspectiva modalităţii legale de săvârşire a faptei aceasta ar consta în aderare ia grup.

Instanţa de fond nu procedează la o analiza a corespondenţei între activităţile reţinute în sarcina inculpatului ca fiind circumscrise elementului material al acestei infracţiuni şi tipicitatea infracţiunii prin activitatea aderării la un grup infracţional.

De altfel, principala critică de netemeinicie vizează sentinţa apelată care la paginile 220 - 238 (secţiunea aferentă motivării privindu-l pe inc. S.) preia prin metoda copy-paste întreaga teorie a acuzării fără să motiveze şi fără sa procedeze la o judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, se susţine că instanţa nu a analizat în niciun fel din perspectiva faptică şi juridică constituirea în prezenta cauză a unui grup infracţional, noţiune definită de altfel în norma legala la art. 367 alin. (5) C. pen.

Pentru a putea demonstra o eventuală faptă de aderare a inculpatului la un grup era necesar să se demonstreze mai întâi că grupul a fost constituit din cel puţin 3 persoane, că a avut o structură, o organizare, un scop infracţional.

Aceste elemente definitorii pentru existenţa oricărei forme de participaţie penală constituit, aşa cum este aceea prevăzuta în art. 367 C. pen., nu au fost în niciun fel analizate de prima instanţă care a preluat învinuirile acuzării aşa cum au fost ele prezentate în actul de sesizare.

Nici acuzarea, nici prima instanţa nu demonstrează pe baza mijloacelor de probă că la momentul 2006, când se presupune că inculpatul A. a iniţiat grupul, acesta împreună cu J. şi I. ar fi organizat pe baza unor reguli de funcţionare, pe baza unei ierarhii, prin repartizarea rolurilor şi a responsabilităţilor şi prin proiectarea unui program infracţional.

Mai mult decât atât, din descrierea faptelor celor trei inculpaţi iniţiali, rezulta că aceştia până în anul 2008, când a intervenit aderarea primei persoane la acest grup, cei trei au acţionat doar ei săvârşind acte materiale ale infracţiunilor reţinute în sarcina lor.

Se susţine, din tot materialul probator, aflat la dosarul prezentei cauze reiese că S. nu a solicitat niciodată niciunei persoane din acest dosar să fie primit în structura unui grup criminal organizat şi pe cale de consecinţă nu se poate pune problema acceptării de către alte persoane a unei solicitări inexistente.

Mai mult decât atât trebuie menţionat că distinct de faptul că inc. S. nu a făcut niciodată o astfel de solicitare, acesta nici nu a ştiut că persoanele judecate în acest dosar ar fi alcătuit o structură asociativă interzisă de lege.

Singurele solicitări de asistenţă juridică primite de S. au venit din partea inc. A. - tatăl său, iar nu şi din partea altor subiecţi procesuali din această cauză. Acest lucru reiese din declaraţiile persoanelor audiate în cauză. Edificatoare în acest sens este considerată de către inculpat declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "L-am rugat pe S. să meargă cu martorii RRR. şi SSS. la poliţie pentru a-şi schimba domiciliile (...). l-am spus că L. dorea să facă nişte asocieri de firme şi să lucreze în domeniul construcţiilor/(...)/: "L-am rugat pe S. să-mi găsească un birou notarial în Bucureşti, unde să încheiem aceste contracte. " Neexistând această activitate care să-i poată fi reţinută lui S., rezultă că nici acest element material al infracţiunii analizate nu este realizat. Concluzia care se desprinde este că inc. S. nu a săvârşit infracţiunea prev. de disp. art. 367 alin. (1) C. pen. în această a treia modalitate normativă - aderare.

Se arată că S. nu a avut reprezentarea faptului ca inc. A. ar fi constituit o grupare interzisă de lege. Relevantă în acest sens este considerată a fi declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018 - vol. 10 instanţa - fila x - paragraful IV - teza finală "nimeni din familia mea nu a ştiut faptele pe care le săvârşeam. " şi "Nu am fost niciodată conştient că, prin ceea ce fac, constituiam un grup infracţional organizat."

Dacă inc. S. ar fi cunoscut existenţa oricărei activităţi interzise de lege acesta ar fi refuzat participarea la acestea. Relevantă în acest sens este declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "Nu i~am spus la ce urma să folosim societăţile. Dacă i-aş fi spus, nu ar fi fost de acord." Tot în acest context se impune a fi indicată şi declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "Nu i-am spus scopul pentru care încheiam aceste contracte. De altfel, la acel moment societăţile nu erau intrate în insolvenţă."

S. a fost străin de o mulţime de activităţi juridice desfăşurate de persoanele din acest dosar despre care aflat la citirea DUP în ianuarie 2016, după sesizarea instanţei fondului de către Parchet prin rechizitoriu. S. nu a avut niciodată o vedere de ansamblul asupra activităţilor desfăşurate de inc. A.

De asemenea, S. s-a ocupat doar parţial de activitatea juridică a afacerilor inc. A. la solicitările punctuale primite, acesta din urmă beneficiind de-a lungul timpului de asistenţa juridică a mai multor avocaţi şi profesionişti, procedând totodată la a îndeplini anumite demersuri juridice/judiciare în mod personal şi direct.

Declaraţia inc. S. din 9 decembrie 2015, aflată în vol. 4 DUP, în sensul că nu s-a ocupat de toata activitatea juridică aferentă afacerilor inc. A., ci doar de probleme punctuale, la solicitarea inc. A., se confirmă din analiza coroborată cu următoarele declaraţii, respectiv:

i. declaraţia inc. A. din 3 august 2015: "Doresc să arăt faptul că, în momentul cumpărării de utilaje de la firma din Germania UUUUUU. prin proiectul FADR pe AA., am obţinut un discount de 24,5% care nu a fost prins în contract. Pentru această sumă de bani - 24,5% din valoare am încheiat fictiv contract de prestări servicii cu SC FF. SRL, astfel că din orice sumă destinată firmei din Germania, 24,5% o viram către SC FF. SRL Ştiu că de asemenea manieră au procedat toate firmele din judeţ care au luat bani din fonduri nerambursabile FADR "

ii. declaraţia inc. A. din 3 august 2015: Referitor la societatea RRRRRR. am înfiinţat-o în cursul anului 2012, în Bulgaria, împreună cu L. eu în calitate de unic asociat iar el de administrator iniţial în scopul de a face achiziţii intracomunitare." iii. declaraţia inc. A. din 22 iulie 2015: "În iunie 2006 am obţinut de la B. un credit în valoare de aproximativ 1.300.000 de euro cu Y. SRL"

iv. declaraţia inc. A. din 22 iulie 2015: "Cu privire la licitaţia organizată de lichidator, în anul 2011, pentru bunurile SC Y. SRL, arăt faptul că la licitaţie s-au prezentat din partea SC AA. SRL de K., căreia i- am spus ce preţ să ofere pentru animale şi SC JJ. SRL prin R., căruia i-am spus să ofere un preţ mai mic, astfel că bunurile au fost adjudecate de AA. SRL "

v. declaraţia inc. A. din 22 iulie 2015: "pentru a apăra bunurile proprietatea personala ale lui I. de o eventuală executare silită, în luna ianuarie 2011 între I. şi P. s-a încheiat în mod fictiv un Contract de împrumut, nu pot preciza pentru ce sumă. Ulterior prin executor judecătoresc s-a trecut la executarea silită a acestui contract, creanţa fiind adjudecată de SC AA. SRL," vi. declaraţia inc. A. din 3 decembrie 2015: "În momentul în care solicitam acordarea unui credit sau prelungirea acestuia, banca lua legătura cu YY. iar la rândul său, acesta mă suna pe mine şi ne întâlneam," vii. declaraţia inc. A. din 3 august 2015: "Prin anii 2009 - 2010, BEJ A JJJ. au instituit sechestru pe conturile SC III. SRL, la cererea unui creditor. La scurt timp, am fost contactat telefonic de inculpatul X. care mi-a cerut să ne întâlnim pentru a discuta despre acest dosar de executare silită".

viii. declaraţia inc. A. din 16 decembrie 2015: "X. m-a sfătuit să închei fictiv un Contract de împrumut cu un prieten, urmând ca, după expirarea termenului de restituire a împrumutului, prietenul respectiv să solicite executarea silită a datoriei, terenurile urmând să fie adjudecate de o persoană apropiată, eu sugerând atunci să fie cumpărate de SC AA. SRL, M-am gândit că această soluţie era cea mai bună deoarece era cel mai uşor de schimbat proprietarul prin cesionarea părţilor sociale. Am făcut astfel cum mi-a sugerat X., încheind contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 20 ianuarie 2011 de BNP GGG. încheiat între I. şi P." ix. declaraţia inc. L. din 31 iulie 2015: "A. mi-a spus să mă duc cu K. la notariat să încheiem o procură prin care să o împuternicesc pe aceasta pentru desfăşurarea de acte în numele societăţii. Acest lucru s-a întâmplat întrucât ea se afla la birou pe Flacăra, K. împreună cu I. ocupându-se de documentele societăţii."

x. declaraţia inc. N. din 31 iulie 2015: "Am fost cu L. şi cel care a preluat societatea, respectiv SS. Am aflat când am fost la Registrul Comerţului că SS. era un cunoscut a lui L. încă din copilărie." xi. Declaraţia martorului YYY. din 8 noiembrie 2016: "Ca angajat al F., l-am cunoscut pe inc. A. în anul 2013, care m-a contactat pentru încheierea unor contracte de leasing," xii. Declaraţia martorului BBBB. din 31 ianuarie 2017:

"Nu ştiam, la acel moment, dacă S. mai era avocatul firmei. De altfel, el nici nu stătea acolo," xiii. Declaraţia martorului LLLL. din 28 martie 2017: "Am fost la Camera de Comerţ şi am semnat preluarea societăţii, iar după o lună, o lună şi jumătate, pentru că A. mi-a spus că a rezolvat o parte din problemele pe care le avea, am cesionat către altcineva societatea. De întocmirea actelor s-a ocupat A. Nu ştiu nici de la cine şi nici către cine am cesionat părţile sociale. II cunosc pe S. că este fiul lui A. Nu a avut nicio legătură cu aceste operaţiuni" xiv. Declaraţia martorei PPPP. din 25 aprilie 2017: "S. nu a fost prezent la semnarea acelui contract."

De asemenea, se arată că inc. S. nu s-a ocupat de activitatea operaţională, financiară, contabilă şi/sau administrativă a afacerilor derulate de tatăl său, inc. A. Din tot ansamblul factual şi juridic care este judecat în acest dosar, rezultă că inc. S. a avut acces doar la câteva piese de puzzle, care au vizat ocupaţia sa de jurist, fără a avea niciodată în mod obiectiv o vedere de ansamblu asupra activităţilor analizate în prezenta cauză, nici măcar a celor juridice.

În mod obiectiv, în condiţiile date, inc. S. nu a putut fi în măsură să înţeleagă cele petrecute, cu atât mai mult cu cât nu a identificat ceva ilicit în ceea ce i s-a cerut să facă de către tatăl său, având reprezentarea că nu este altceva decât o activitate cotidiană specifică ocupaţiei sale, precum cele desfăşurate pentru orice alţi clienţi.

Cu această reprezentare mentală rezonabilă, precum şi pe fondul unei relaţii de încredere bazate pe legătura de rudenie cu inc. A., inc. S. nu avea cum să-şi pună problema de a face verificări cu privire la intenţiile legitime ale demersurilor în care îi erau solicitate cunoştinţele juridice, cu atât mai mult cu cât contemporan activităţii sale, acestea erau drepturi şi interese legitime ale persoanelor solicitante.

Se susţine că declaraţia inc. S. din 9 decembrie 2015, aflată în vol. 4 DUP - filele x, precum şi declaraţia din 09 ianuarie 2018, aflată în vol. 10 instanţă -filele x, relative la împrejurarea că nu a avut niciodată o vedere de ansamblu asupra activităţilor inc. A. se confirmă din analiza coroborată a următoarelor acte şi lucrări ale prezentului dosar (de instanţă şi de urmărire penală) respectiv:

Declaraţiile subiecţilor procesuali audiaţi în cauză nu au revelat nimic în acest sens. Angajaţii fermei audiaţi ca martori în cauză în persoana numiţilor: ZZZ., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF. şi QQQQ. au afirmat că de activitatea fermei se ocupau inc. A. şi inc. J.

Angajaţii băncilor, ai altor parteneri comerciali precum şi persoanele din cadrul personalului administrativ al fermei, audiaţi ca martori în cauză, în persoana numiţilor: WWW., FFFFFFF., HHHH., JJJJ., MMMM., RRRR. şi WW. au afirmat că de activitatea financiar contabilă, precum şi de negocierile contractuale se ocupau inc. A., inc. I. şi inc. K.

Declaraţiile mai sus precizate au confirmat declaraţiile inc. S., potrivit cărora acesta s-a ocupat strict de lucrurile punctuale ce ţineau de calificarea sa. Persoanele cu care inc. A. avea diverse relaţii de afaceri/colaborare s-au intersectat doar ocazional cu inc. S. şi l-au perceput ca pe un avocat. Dovadă în acest sens stau declaraţia martorului YYY. din 8 noiembrie 2016 - vol. 5 instanţă: "ştiam că este avocat, de la A.", declaraţia martorului UUU. din 6 decembrie 2016: "Cred ca S. se afla acolo în calitate de fiu al lui A., iar când s-a prezentat a spus şi că este avocat." şi declaraţia martorului AAAA.:

"Acesta a venit însoţit de fiul său care este avocat - S."

Inc. S. nu locuia cu celelalte persoane din dosar în aceeaşi localitate (acesta are domiciliul doar scriptic în Călăraşi în apartamentul mamei sale - YYYYYYYYYYYY.) şi nici nu se ocupa alături de aceştia de afacerile derulate de ei. Dovadă în acest sens stă declaraţia martorului BBBB. din 31 ianuarie 2017 - vol. 6 instanţă - fila x - paragraful III - teza finală:

"Nu ştiam, la acel moment, dacă S. mai era avocatul firmei. De altfel, el nici nu stătea acolo."

Declaraţia inc. L. din data de 12 decembrie 2017, aflată în vol. 10 instanţă: "La solicitarea lui A. l-am sunat pe SSS. şi i-am spus că am nevoie să înfiinţez o societate pe numele lui (...) S. nu a fost de faţă la discuţiile în care eu le explicam lui SSS. şi RRR. că urma să înfiinţăm societăţile "

Se arată că S. nu a avut acces la conturile administrate de celelalte persoane din dosar şi nici nu a rulat sume de bani în aceste activităţi. Dovada în acest sens stau extrasele de conturi bancare ale persoanelor fizice şi juridice din prezentul dosar, precum şi analiza fluxurilor de numerar.

În doctrină s-a arătat ca în privinţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, întrucât prezintă importanţă conduita individuală, este necesară existenţa unui pactum sceleris cu referire la organizaţia criminală şi un affectio societatis cu privire la conştiinţa şi voinţa subiectului de a face parte dintr-o asociaţie interzisă de lege. Răspunde pentru săvârşirea unei astfel de infracţiuni doar persoana care îşi desfăşoară activitatea conştientă fiind de existenţa structurii asociative şi de contribuţia sa în favoarea acesteia.

Analizând declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "Nu am fost niciodată conştient că, prin ceea ce fac, constituiam un grup infracţional organizat. " rezultă că acesta din punct de vedere volitiv-intelectiv nu a dorit să iniţieze un pactum sceleris în care să îl atragă pe inc. S. Între inc. A. şi inc. S. nu a existat niciodată o coeziune psihică pentru săvârşirea vreunei infracţiuni.

Edificatoare în acest sens, în opinia inculpatului, este declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "Nu i-am spus la ce urma să folosim societăţile. Dacă i-aş fi spus, nu ar fi fost de acord. " Din această ultimă precizare rezultă că inc. S. nu ar fi putut consimţi la un pactum sceleris, întrucât dacă acesta ar fi ştiut viitorul scop ilicit, ar fi refuzat să-i dea concursul tatălui său. Tot din această afirmaţie a inc. A. rezultă că între acesta şi inc. S. nu a existat o coeziune psihică. Tot în acest context se impune a fi indicată şi declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "Nu i-am spus scopul pentru care încheiam aceste contracte. De altfel, la acel moment societăţile nu erau intrate în insolvenţă. " Şi în acest caz pactum sceleris lipseşte.

Din declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "Nu am fost niciodată conştient că, prin ceea ce fac, constituiam un grup infracţional organizat. " rezultă că nu a existat un affectio societatis care să fie transmis/insuflat lui S. Neexistând o coeziune psihică între inc. A. şi inc. S., se ajunge la concluzia că inc. S. neştiind scopul şi adevăratele intenţii ale inc. A., prin raportare la elementele învederate la pct. 17 supra (lipsa viziunii de ansamblu asupra activităţilor inc. A.), nu a săvârşit infracţiunea analizată în această secţiune reţinută în sarcina sa.

Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat se poate comite cu intenţie directă sau indirectă. În cazul acestei infracţiuni pentru a fi îndeplinită condiţia formei de vinovăţie cerute de lege este necesar ca:

Subiectul analizat să acţioneze în scopul săvârşirii uneia sau a mai multor infracţiuni, prevăzând rezultatul faptei sale şi urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte - intenţia directă. Se arată că inc. S. i-a lipsit intenţia directă, de aderent de grup infracţional organizat. Edificatoare în acest sens a fost considerată declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "Nu i-am spus la ce urma să folosim societăţile. Dacă i-aş fi spus, nu ar fi fost de acord. ", precum şi declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "Nu i-am spus scopul pentru care încheiam aceste contracte." Aşadar, inc. S. neştiind scopul ascuns al demersurile legale şi legitime la nivel declarativ (în speţă: formalităţile premergătoare înfiinţării unor societăţi comerciale şi încheierea unor contracte în formă autentică), nu putea să prevadă rezultatul acţiunii sale şi nici să urmărească producerea lui prin desfăşurarea acelei activităţi.

Subiectul analizat să prevadă rezultatul faptei sale şi, deşi neurmărindu-l să accepte posibilitatea producerii lui - intenţia indirectă. Prin raportare la declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018, precum şi la declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018, rezultă că inc. S. neştiind scopul ascuns al demersurilor legale şi legitime la nivel declarativ, nu a prevăzut rezultatul activităţii sale şi pe cale de consecinţă nici nu avea cum să accepte posibilitatea producerii sale.

Dacă o anumită persoană care a desfăşurat o anumită activitate care s-a suprapus cu o parte a activităţii grupului infracţional organizat fără a cunoaşte existenţa unei asocieri ilicite, aceasta nu poate fi condamnată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 C. pen. întrucât activităţii sale îi lipseşte intenţia.

Mobilul acestei infracţiuni vizează întărirea încrederii membrilor prin exploatarea forţei organizate a grupului infracţional. Se arată că inc. S. nu a avut reprezentarea că tatăl său ar fi organizat o grupare interzisă de lege, nu a consimţit xmpactum sceleris cu inc. A. şi nici cu alt inculpat, nu a fost animat de affectio societatis şi nici nu a urmărit săvârşirea vreunei infracţiuni. Din această observaţie, rezultă că activităţilor imputate inc. S. le lipseşte mobilul.

Scopul este acela de a obţine, pe calea asocierii, avantaje ilicite, care pot fi materiale şi/sau socio-politice. Se arată că S. nu a avut scopul de a obţine avantaje ilicite de nicio natură. Dovadă în acest sens stau declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "Nu i-am spus la ce urma să folosim societăţile. Dacă i-aş fi spus, nu ar fi fost de acord. ", precum şi declaraţia inc. A. din 9 ianuarie 2018: "Nu i-am spus scopul pentru care încheiam aceste contracte."

Inc. S. în intervalul de timp analizat în prezentul dosar a locuit în Bucureşti, iar la Călăraşi şi Vâlcelele a mers doar ocazional, frecvenţa vizitelor oscilând în funcţie de varii împrejurări. în acest răstimp acesta s-a concentrat pe clădirea unei vieţi şi cariere independente de părinţii săi (A. şi YYYYYYYYYYYY.) şi de ocupaţiile acestora: fermier şi educator. Constatând dezinteresul inc. S. de a contribui la munca din fermă, inc. A. nu i-a prezentat niciodată afacerile sale în ansamblul lor şi nici nu a insistat pe lângă acesta să-şi schimbe decizia, rezumându-se doar la a valorifica în interesele sale cunoştinţele juridice ale fiului său.

La rândul său, inc. S. nu a dorit şi nici nu a solicitat inc. A. să îi prezinte afacerile sale în ansamblu. Motivul dezinteresului a fost determinat de faptul că inc. A. îşi construise o altă familie, iar inc. S. s-a simţit nedorit în acea familie, motiv pentru care s-a concentrat pe activitatea sa din Bucureşti, obiectivul fiind cel mai sus arătat.

Din punct de vedere psiho-volitiv, raţiunea acestui comportament a fost determinată de faptul că inc. S. nu a simţit că poate avea sprijinul părinţilor săi în viaţa sa de tânăr adult, întrucât tatăl său îşi construise o altă familie.

Astfel, se concluzionează că fapta imputată inc. S. nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de disp. art. 367 alin. (1) C. pen. sub niciuna dintre modalităţile normative cerute de lege, soluţia corectă fiind achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza întâi sau teza a doua.

d.Greşita condamnare a inculpatului pentru infracţiunea de complicitate la participaţie improprie la fals intelectual, ca urmare a unei eronate aplicări a dreptului la situaţia de fapt reţinută, în condiţiile în care notarul, autor al faptei de atestare a unor împrejurări neadevărate în actul pe care l-a întocmit nu a săvârşit nicio astfel de faptă, singura operaţiune a acestuia constând în autentificarea unui Contract de împrumut pe care părţile l-au prezentat şi care la momentul autentificării fusese atât încheiat, cât şi redactat.

Judecătorul fondului a reţinut ca actele comise de către inculpat s-ar circumscrie unei complicităţi materiale constând în comunicarea către notar a datelor necesare redactării actelor şi însoţirea inculpaţilor A., J., K. şi L. la notariat.

În ceea ce priveşte probaţiunea acţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, aceasta este susţinută chiar prin declaraţia inculpatului, care a arătat în legătura cu încheierea celor 5 contracte de împrumut că el a fost cel care, la solicitarea tatălui sau A., a adus la biroul notarului copiile actelor de identitate ale persoanelor fizice care au încheiat contractele de împrumut ce fac obiectul infracţiunii de fals intelectual şi că de asemenea, tot la solicitarea tatălui său A. la data la care au fost autentificate respectivele contracte de împrumut, acesta le-a arătat persoanelor fizice drumul din benzinăria aflată în Piaţa Muncii -Bucureşti, până la adresa biroului notarului public HHH., situat pe Şoseaua Mihai Bravu - Bucureşti.

În privinţa acţiunilor autorului infracţiunii (notarul public care a autentificat contractele de împrumut), precum şi ale instigatorilor la acea atestare de împrejurări necorespunzătoare realităţii, instanţa de fond la fel ca şi actul de sesizare au considerat că acestea constau în înserarea în cadrul acelor contracte de împrumut a unor menţiuni neadevărate, respectiv: "Părţile semnatare declară că suma împrumutată a fost achitată în integralitate de către împrumutător/(...)/împrumutatului/(...)/până azi data semnării prezentului contract" (art. 1.2 din aceste contracte), respectiv în ceea ce ii priveşte pe instigator în chiar declararea faptului ca suma Împrumutata a fost achitata anterior în întregime.

Astfel, se consideră că acţiunea inculpatului prin care acesta a adus la notariat actele de identitate ale semnatarilor celor 5 contracte reţinute prin actul de sesizare, ar putea constitui un ajutor dat autorilor respectivelor contracte de determinare a notarului la atestarea unor menţiuni necorespunzătoare adevărului, iar conducerea acestora la adresa biroului notarului, ar putea fi un ajutor dat de către acesta aceloraşi persoane la declararea de către acestea a împrejurărilor considerate ca fiind neadevărate.

Se susţine că pentru a fi în prezenţa unui fals intelectual, săvârşit chiar şi fără vinovăţie de către notarul public HHH., legiuitorul prin art. 321 C. pen., prevede ca această faptă să fie săvârşită prin 2 modalităţi normative alternative: (/) fie prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului în cuprinsul actului realizat în momentul întocmirii sale, (ii) fie prin omisiunea de a consemna în cuprinsul actului realizat în momentul întocmirii sale, date sau împrejurări pe care era obligat să le consemneze;

În concret, pentru a fi în prezenţa primei modalităţi normative, comisive, notarul public HHH. ar fi trebuit să ateste în acele contracte de împrumut, cu ştiinţă, cu prilejul întocmirii acelor acte autentice, date necorespunzătoare adevărului, cum ar fi putut fi de exemplu următoarele două posibile menţiuni: "Suma de bani aferentă prezentului contract a fost remisă de X către Y în faţa mea notar public HHH." sau "suma de bani în cuantum de (...) a fost transferată conform ordinului de plată nr. (...) ". Astfel menţiuni nu există, de unde rezultă că notarul public HHH. nu a săvârşit infracţiunea de fals intelectual în această modalitate normativă, comisivă.

Pentru a fi în prezenţa celei de-a doua modalităţi normative, notarul public HHH. ar fi trebuit să omită de la a consemna în cuprinsul contractelor autentificate, fapte, date sau împrejurări pe care era obligată să le însereze în aceste acte în momentul întocmirii lor. Din economia prezentului dosar (în special DUP) acuzarea nu a criticat nimic din această perspectivă, de unde rezultă că notarul public HHH. nu a săvârşit infracţiunea de fals intelectual nici în această modalitate normativă, omisivă.

Notarul public HHH. nu a săvârşit un fals intelectual în această primă modalitate normativă - comisivă, nici măcar fără vinovăţie, întrucât nu a înserat în contractele de împrumut fapte mincinoase, ci a autentificat declaraţiile părţilor.

Pentru a dovedi aceste apărări, inculpatul face trimitere la DUP - Vol. 81, unde se va putea vedea că toate contractele au stipulată la art. 1.2 următoarea clauză: "Părţile semnatare declară că suma împrumutată a fost achitată în integralitate de către împrumutător/(...)/împrumutatului ZZZZZZZZZZZZ. până azi data semnării prezentului contract". Declaraţiile în faţa notarului public se dau pe propria răspundere sub sancţiunile prevăzute de art. 326 C. pen., de unde rezultă că în cazul de faţă ne putem afla în faţa unui fals în declaraţii şi nu în prezenţa unui fals intelectual, întrucât modalitatea faptică descrisă în rechizitoriu nu corespunde modalităţii normative comisive prev. de disp. art. 321 C. pen. - atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului şi nici modalităţii omisive reglementate de acelaşi text de lege.

În cazul săvârşirii falsului intelectual prin omisiune, funcţionarul public, întocmind înscrisul, nu trece în cuprinsul acestuia date sau împrejurări care, faţă de ceea ce era chemat să constate acel înscris, trebuiau menţionate. în concret în prezentul dosar, notarul public HHH. nu a săvârşit un fals intelectual nici în această a doua modalitate normativă - omisivă, nici măcar fără vinovăţie. Dovadă pentru această concluzie la care am ajuns stă întregul DUP 36/D/P/2014. în rechizitoriu nu se impută nimic notarului public HHH. sub aspectul unei posibile omisiuni săvârşite în momentul întocmirii contractelor de împrumut analizate.

Din cele mai sus prezentate, rezultă că notarul public HHH. nu a făcut decât să autentifice declaraţiile părţilor, respectiv ale semnatarilor contractelor cărora prin rechizitoriu li s-a reţinut calitatea de instigator la fals intelectual.

Astfel, fapta nu se încadrează în şablonul normativ al infracţiunii de fals intelectual, inculpatul susţine că instigatorilor (semnatarii contractelor) nu le poate fi reţinută participaţia penală la o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

În aceste condiţii, se apreciază că nici inc. S. nu i se poate reţine o participaţie penală sub forma complicităţii la o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Se susţine netemeinicia hotărârii din perspectiva greşitei individualizări a cuantumului pedepsei şi a modalităţii de executare, precum şi a reţinerii pedepsei complementare a exercitării profesiei de avocat.

Se solicită a fi avute în vedere circumstanţele personale ale inc. S., constând în principal în legătura de rudenie dintre acesta şi inc. A., pe care s-a grefat relaţia de încredere, vârsta acestuia, experienţa de viaţă şi profesională la momentul la care i se impută săvârşirea faptelor reţinute prin rechizitoriu, precum şi comportamentul său social general care arată faptul că acesta are o conduită civică ce se încadrează într-un comportament de respect faţă de lege şi societate.

Astfel, inculpatul susţine să i se aplice acestuia o pedeapsă de maximum 2 ani închisoare care să permită pe baza constatării ca fiind îndeplinite şi celelalte condiţii ale art. 83 C. pen. privind amânarea aplicării pedepsei.

În situaţia în care se va menţine în cauza disp. art. 91 C. pen., să nu mai fie aplicată pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profesiei de avocat.

12. Inculpatul R. a declarat apel împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018 - pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală - Dosar nr. x din 2018, considerând-o nelegală şi netemeinică.

Apelul inculpatului vizează greşita sa condamnare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, sporul aplicat care nu se justifică (fiind mare), faptele reţinute fiind concurente/în concurs sub imperiul vechiul C. pen. din 1968 - fiind mai favorabil. Susţine că este nevinovat- nu a avut nicio legătură sau contribuţie în activitatea infracţională, solicitând instanţei de judecată să aibă în vedere lipsa de probe, prezumţia de nevinovăţie, dar şi principiul în dubio pro reo- orice dubiu fiind în favoarea celui învinuit, motiv pentru care solicită achitarea sa.

Inculpatul susţine că singura sa contribuţie a constat în a contacta două persoane care aveau anunţ la ziar pentru a prelua societatea comercială, neavând vrun beneficiu material sau financiar - nu a existat nicio înţelegere, nu a avut nicio legătură cu grupul infracţional organizat, acest grup nu a existat sau a fost format ocazional şi nu era suficient de structurat - neavând un rol bine stabilit, fiind incidente dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003, infracţiune care a fost dezincriminată.

Pentru aceste considerente a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) (teza a II-a) şi lit. c). - considerând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii atât sub aspectul laturii obiective cât şi al celei subiective .

Se mai susţine că art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 au fost abrogate, astfel încât instanţa trebuia să constate faptul că fapta a fost dezincriminată, neavând corespondent în art. 367 alin. (1) C. pen.

Cu privire la infracţiunile de evaziune fiscală, de transmitere fictivă a părţilor sociale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată -a solicitat achitarea în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I şi c) C. proc. pen., iar, în subsidiar, a solicitat reducerea pedepselor aplicate şi înlăturarea sau reducerea sporului aplicat, pedeapsa aplicată fiind mare, având în vedere vârsta înaintată şi circumstanţele personale, faptul ca a avut un loc de muncă stabil, o conduită bună şi perioada lungă de timp în care nu a comis nicio infracţiune, fiind prezent la toate termenele acordate în prezenta cauză .

Totodată, a solicitat instanţei de judecată înlăturarea mandatelor de interceptare prin folosirea mijloacelor tehnice date în prezenta cauză şi înlăturarea acestora ca mijloc de probă, considerând că au fost obţinute ilegal - în afara cadrului procesual. Judecătorul care le-a emis "fiind partener şi colaborator al celui care le-a solicitat, aşa cum s-a putut vedea din art. 2 al Protocolului SRI - ÎCCJ - DIICOT - ele nefiind emise de o instanţă independentă în aceste condiţii pe baza protocolului de cooperare".

Se susţine că Protocolul SRI a fost desecretizat, însă până în momentul de faţă, el nu a fost denunţat de nici una dintre părţi şi încalcă principiul de drept al egalităţii de arme.

Protocolul PÎCCJ - SRI - din anul 2009 conţine dispoziţii contrare Constituţiei şi produce efecte nocive (procurori şi lucrători SRI - echipe comune art. 3 lit. g), în special încălcarea principiului loialităţii probelor, astfel încât probele obţinute sunt nule - iar justiţia nu se poate face pe documente secrete şi nici pe protocoale care să ţină loc de lege/Decizia 35 din 12 iulie 2018 - Curtea Militară de Apel Bucureşti - Dosar nr. x din 2018 - unde după condamnarea în fond - inculpaţii au fost achitaţi decizia fiind definitivă.

13. Apelantul inculpat N. a arătat că a înfiinţat societatea comercială GG. SRL când a împlinit vârsta de 18 ani, fiind elev de liceu. Unchiul său, care l-a şi crescut, i-a propus să înfiinţeze o societate comercială când era elev în casa a XII-a. În perioada 2012 - 2015, inculpatul A. a fost împuternicit să administreze societatea, în consecinţă, toate actele şi ştampilele au rămas în posesia acestui inculpat. Ulterior, inculpatul N. a urmat cursurile unei facultăţi cu profil agricol, în prezent fiind student în ultimul an. Acest a semnat ocazional unele documente, când trecea în week-end pe la mama sa, însă a avut reprezentarea că semnarea actelor era necesară pentru buna desfăşurare a activităţii societăţii, dată fiind şi relaţia de rudenie cu inculpatul menţionat anterior. De altfel, inculpatul A. şi-a asumat toată responsabilitatea pentru actele săvârşite. Percepţia martorilor audiaţi în cauză a fost aceea că societatea GG. SRL aparţinea de fapt inculpatului A. Mai mult, martorii nici nu cunoşteau faptul că inculpatul N. ar fi rudă cu inculpatul A.

A mai precizat faptul că a fost acuzat de parchet pentru semnarea unui număr de 60 acte, dezvoltate în rechizitoriu, însă, în urma expertizei grafoscopice asupra a 23 de acte, pentru că numai acestea au fost depuse în original la dosarul cauzei, efectuate la judecata în primă instanţă, la cererea inculpatului, expertul a constatat că numai 3 acte au fost semnate de către inculpatul N., respectiv un Contract de împrumut, un contract de transfer şi un contract de vânzare-cumpărare, pe care acesta le-a şi recunoscut. În această situaţie, trei sferturi din iniţiativa trimiterii în judecată, care se baza pe semnarea unor acte de către inculpat, nu mai are nicio susţinere, întrucât din 60 de acte semnate de către inculpat au rămas, teoretic, numai 3 acte.

A susţinut că nu este culpa inculpatului N. că nu s-au depus la dosar originalele celorlalte acte, condiţie în care nu au putut fi expertizate şi a apreciat că acest aspect profită inculpatului.

A susţinut că inculpatul N. nu a avut reprezentarea faptelor comise, deşi este adevărat că, la un moment dat, inculpatul a semnat un contract cu F., dovadă fiind faptul că directorul acestei firme a afirmat, în declaraţia de martor, că a negociat cu inculpatul A., care, la un moment dat, l-a introdus în sală şi pe inculpatul N., care a semnat contractul. Mai mult, ulterior semnării contractului, într-o discuţie telefonică din 10 martie 2015, întrebat de o terţă persoană dacă a semnat un contract cu F., inculpatul a afirmat că nu ştie despre aşa ceva.

În legătură cu infracţiunea de evaziune fiscală, a susţinut că niciuna dintre cele trei facturi fiscale care i se impută inculpatului nu a fost semnată de acesta şi a precizat că nu au fost expertizate, pentru că nu se aflau în original la dosarul cauzei.

A susţinut că inculpatul nu a avut reprezentarea faptelor sale nici în relaţia cu C., acesta a semnat documentele bazându-se pe cuvântul unchiului său.

A menţionat că nu a semnat niciun act în legătură cu infracţiunea de înşelăciune, aspect pe care l-a dezvoltat în scris, şi nu a completat niciun ordin de garanţie.

Faţă de considerentele anterior expuse, a apreciat că nu se poate reţine în sarcina inculpatului nici infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, având în vedere că celelalte infracţiuni, luate punctual, nu se susţin.

În ceea ce priveşte transmiterea fictivă a părţilor sociale, ce a determinat condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 208 din Legea nr. 31/1990, a apreciat că din conţinutul laturii subiective lipseşte scopul special, respectiv inculpatul să săvârşească fapta pentru a se sustrage de la urmărirea penală, având în vedere că, la acel moment, inculpatul nu a avut reprezentarea că semnarea celor trei acte ar fi putut avea consecinţe penale.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, achitarea inculpatului pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina sa, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.

În circumstanţiere, a menţionat că inculpatul N. este student în ultimul an şi ocupă funcţia de maistru mecanic auto la SC AAAAAAAAAAAAA. SRL

14. Inculpaţii A., I., J. şi K. au susţinut că nu au constitut un grup infracţional organizat, ci au fost asociaţi într-o activitate economică, în cea mai mare parte, licită, efectuând o singură faptă ilicită din 99 de fapte licite, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 din C. pen., întrucât lipseşte scopul asocierii. Deşi se poate presupune că în cadrul acestei activităţi preponderent licite s-au efectuat, aşa cum inculpaţii au şi recunoscut, anumite activităţi ilicite, nu se poate concluziona că inculpaţii au format un grup infracţional organizat. Formula în care inculpaţii şi-au desfăşurat activitatea economică a rămas aceeaşi, respectiv inculpatul A. era coordonatorul activităţii societăţilor comerciale, iar celelalte persoane ocupau diverse funcţii de execuţie, în cauză nefiind probat scopul ilicit al asocierii. De aceea, nu se poate vorbi despre un grup infracţional organizat, ci este vorba despre faptul că într-o societate comercială sunt persoane angajate pe anumite posturi care, la un moment dat, între faptele licite, se hotărăsc să facă şi un fapt ilicit.

Totodată, se critică faptul că instanţa de fond a aplicat pedepse foarte mari pentru această infracţiune, în condiţiile în care, în afară de inculpatul A., ceilalţi inculpaţi, respectiv, I., J. şi K., erau subordonaţi inculpatului A. şi nu se puteau opune instrucţiunilor date de acesta, chiar dacă erau ilegale.

De asemenea, s-a susţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, deoarece lipseşte scopul acţiunii de inducere în eroare, contractele bancare fiind încheiate pentru atragerea unor resurse financiare, care, este adevărat, au fost folosite nelegal, neconform destinaţiei declarate la momentul încheierii contractelor. Însă, nu se poate vorbi despre un scop ilicit, întrucât sumele de bani nu au fost folosite în scopuri ilicite, ci doar în alte scopuri decât cele declarate, dar, totuşi, licite, în activitatea economică a societăţilor respective şi anume: au fost achitate alte credite, materii brute, etc.

S-a considerat că, într-adevăr, se poate vorbi de o răspundere civilă contractuală, însă nu de o răspundere penală, în condiţiile în care nu s-a dovedit că sumele de bani ar fi fost folosite ilicit, motiv pentru care faptele inculpatului A. nu pot fi încadrate într-o infracţiune de înşelăciune, atât timp cât lipseşte scopul cerut de norma de incriminare.

În continuare, s-a arătat că aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul infracţiunii de spălare de bani, considerând că instanţa de fond a făcut o confuzie între această infracţiune şi cea de bancrută frauduloasă.

S-a susţinut că infracţiunea de spălare de bani reţinută în sarcina inculpaţilor constă în ceea că "s-au luat nişte credite, banii aceştia ducându-se în alte societăţi pentru acoperirea unor datorii, iar mecanismul de mutare a banilor dintr-o societate în alta a fost considerată o spălare de bani.", fapte ce au fost considerate a întruni elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă. Infracţiunea de spălare de bani presupune ca bani să provină dintr-o sursă ilicită, din economia subterană. Or, în speţă, banii provin dintr-un credit bancar, nici sursa şi nici destinaţia acestora nefiind ilicite.

Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 241/2005, s-a arătat că elementul material al acesteia nu poate consta într-o solicitare de rambursare de TVA, nefiind enumerată în conţinutul legal al textului de incriminare, cu atât mai mult cu cât valoarea TVA-ului de rambursat nu este stabilită de către contribuabil printr-o declaraţie pe proprie răspundere, ci de către ANAF, în urma unei verificări. S-a mai menţionat că lipseşte şi rezultatul socialmente periculos, întrucât inculpaţii nu au obţinut sume de bani cu acest titlu pe nedrept, faptele fiind, eventual, o tentativă la această infracţiune.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, s-a menţionat că este esenţial, conform jurisprudenţei, ca evidenţierea în actele contabile sau în alte documente a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate să fie cu totul omisă, veniturile obţinute să nu fie cuprinse în nicio declaraţie şi statul să nu poată stabili existenţa sau inexistenţa acestora pe baza actelor contabile sau fiscale. Or, veniturile au putut fi, cu uşurinţă, urmărite, deoarece au fost evidenţiate în actele contabile, nu s-a omis evidenţierea acestora. În cauza de faţă se poate vorbi doar de nedeclarare, care se sancţionează administrativ, nu de omiterea sau ascunderea acestora în contabilitate, ce constituie infracţiune. În speţă se vorbeşte despre o nedeclarare parţială a veniturilor realizate, ce este pedepsită identic cu o omitere de evidenţiere a acestora în actele contabile.

În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de lit. c) a art. 9 din Legea nr. 241/2005, s-a arătat că nu s-a înţeles motivul pentru care instanţa de fond nu a analizat întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în situaţia taxării inverse, împrejurare în care nu se poate vorbi despre o datorie la bugetul de stat.

Referitor la infracţiunea prevăzută de lit. f) a aceluiaşi articol s-a precizat că orice societate comercială poate să-şi stabilească orice puncte de lucru şi sedii sociale, acest aspect nefiind limitat de lege. Legea sancţionează doar declararea fictivă a acestora, făcută în scopul sustragerii de la verificările financiare, scop ce nu poate fi dovedit în cauză. Simplul fapt al declarării sau nedeclarării unor puncte de lucru şi/sau a unor sedii secundare nu este o infracţiune. Orice societate comercială poate fi pusă în situaţia, la un moment dat, să declarare tardiv închiderea unui punct de lucru la Registrul Comerţului ori să omită a declara că l-a închis, fapte care nu sunt infracţiuni. Infracţiune există în situaţia în care parchetul ar fi demonstrat că, prin aceste manevre, societăţile comerciale respective s-ar fi sustras de la controlul financiar, ceea ce nu este cazul în speţă. Parchetul nu a adus nicio probă în acest sens, doar a făcut presupunerea că, dacă au existat anumite scăpări în privinţa declarării sediilor secundare, înseamnă că s-a urmărit un scop anume.

În continuare, s-a arătat că inculpatele I., J. şi K. erau angrenate într-o activitate economică în calitate de subordonate ale inculpatului A., care coordona toate aceste societăţi comerciale, indiferent dacă a avut sau nu oficial calitatea de reprezentant legal. Din toate actele dosarului a reieşit că inculpatul A., chiar dacă folosea persoane ca interpuse, era cel care coordona atât activitatea licită a societăţilor comerciale cât şi pe cea ilicită.

S-a mai precizat faptul că situaţia celor trei inculpate este una specială, acestea fiind subordonate, atât din punct de vedere moral, cât şi financiar, inculpatului A. şi erau obişnuite să îndeplinească instrucţiunile acestuia, fără a analiza dacă un fapt este licit sau nu din punct de vedere economic. Inculpatele I., J. şi K. nu au avut implicarea reţinută de către instanţa de fond, raportat la pedepsele aplicate acestora, nu puteau să se opună politicii duse de inculpatul A. Societăţile comerciale în care şi-au desfăşurat activitatea aveau o activitate economică intensă, efectuau foarte multe tranzacţii, astfel încât nu se puteau separa şi urmări activităţile ilicite de cele licite.

În raport de aceste apărări, s-a solicitat instanţei să reconsidere implicarea acestora în activităţile ilicite.

În concluzie, în principal, s-a solicitat achitarea inculpaţilor A., I., J. şi K. pentru infracţiunile pentru care a criticat încadrarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., iar în subsidiar, reducerea pedepselor aplicate inculpaţilor, având în vedere şi modalitatea de executare a acestora.

15. Inculpatul P. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi încetarea procesului penal pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 din C. pen., având în vedere împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, potrivit dispoziţiilor art. 154 lit. d) din C. proc. pen., infracţiunea fiind pedepsită de C. pen. cu o pedeapsă de 1 la 5 ani închisoare.

16. Inculpatul X., în temeiul art. 421 alin. (2) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi reducerea pedepsei de 3 ani închisoare la care a fost condamnat pentru infracţiunea de abuz în serviciu, apreciind că motivul avut în vedere de judecătorului fondului, anume că inculpatul ar fi ştiut că bunurile supuse executării erau gajate pentru SCG. SA, nu justifică aplicarea unei pedepse atât de mari.

17. Apelantele inculpate SC II. SRL, SC Y. SRL, SC DD. SRL şi SC JJ. SRL, au solicitat admiterea apelurilor, în temeiul art. 421 alin. (2) din C. proc. pen., apreciind că nu sunt îndeplinite în cauză condiţiile prevăzute de art. 137 din C. pen.

Se contestă modul de stabilire al amenzilor, apreciind că modalitatea în care instanţa de fond a fixat pedepsele cu amenda nu este unitară pentru toate acestea şi că nu există niciun fel de motivare în stabilirea cuantumului amenzilor.

Nu s-a ţinut cont în stabilirea zilelor de amendă şi a cuantumului final al amenzii de cifra de afaceri a inculpaţilor persoane juridice, care este unică pentru fiecare societate în parte şi că sub nicio formă nu putea fi stabilit acelaşi număr de zile şi acelaşi cuantum al amenzilor pentru toţi inculpaţii.

A precizat că inculpata SC Y. SRL a fost condamnată pentru trei infracţiuni, două săvârşite în perioada 2006 - 2007, respectiv infracţiunea de înşelăciune în formă continuată şi infracţiunea de utilizare în alte scopuri a creditelor din fonduri publice în formă continuată, precum şi altă faptă din perioada 2007 - 2008, respectiv infracţiunea de folosirea cu rea-credinţă a documentelor false pentru obţinerea de fonduri europene, la pedeapsa amenzii în cuantum de 150.000 RON, 100.000 RON, respectiv 200.000 RON, ajungându-se la o pedeapsă a amenzii în cuantum de 300.000 RON.

În ceea ce o priveşte pe inculpata SC DD. SRL, a arătat că aceasta a fost condamnată pentru infracţiunea de evaziune fiscală la o amendă de 250.000 RON, respectiv 250 zile amendă x 1.000 RON/zi. În plus, faţă de această inculpată s-a aplicat şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

În ceea ce priveşte pe inculpata SC II. SRL, pentru infracţiunea de complicitate la tentativă de obţinerea fără drept de rambursări de la bugetul consolidat al statului şi pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, i s-au aplicat două amenzi, una de 120 zile amendă x 1.000 RON/zi şi cealaltă de 180 zile x 1.000 RON/zi.

Au susţinut că judecătorul fondului nu a motivat de ce a aplicat o pedeapsă de 120 zile amendă şi una de 180 zile amendă, iar pedeapsa cea mai grea, de 180.000 RON, s-a aplicat şi un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă, plus pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

Referitor la inculpata SC JJ. SRL, i s-a aplicat pedeapsa amenzii, în cuantum de 200.000 RON şi că, din motivarea hotărârii atacate, nu rezultă modalitatea în care instanţa a individualizat pedeapsa aplicată. S-a susţinut că instanţa de fond nu a ţinut cont de cifra de afaceri şi nici de faptele săvârşite sau numărul lor, ajungând la nişte sume care nu permit identificarea modalităţii în care au fost stabilite.

Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea apelurilor formulate de inculpatele SC II. SRL, SC Y. SRL, SC DD. SRL şi SC JJ. SRL

18. Inculpata SC AA. SRL prin apelul declarat împotriva Sentinţei penale nr. 40/2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, critică nelegalitatea hotărârii, ca urmare a încălcării prevederilor art. 137 alin. (3) C. pen.

Se arată că judecătorul primei instanţa a condamnat inculpata pentru cinci infracţiuni (pct. XVIII din dispozitivul sentinţei), a stabilit numărul de zile amendă între limitele prevăzute de lege, dar a stabilit cuantumul unei zile amendă în mod nelegal: pentru infracţiunea de înşelăciune a stabilit că o zi amendă este în cuantum de 2000 RON, iar pentru celelalte a stabilit cuantumul unei zile amendă la 1.000 RON.

Instanţa nu a ţinut seama de cuantumul cifrei de afaceri, care este unic, ci a avut în vedere un alt criteriu de determinare cuantumului unei zile de amendă, criteriu neprevăzut de lege şi pe care nu 1-a prezentat în considerentele sentinţei.

Pe de altă parte, se susţine că prima instanţă nu a individualizat corect sancţiunea penală aplicată inculpatei. A ţinut seama exclusiv de criteriile generale de individualizare (partea VI B a considerentelor), a subliniat contribuţia la săvârşirea infracţiunilor, dar a omis întru totul să ia în considerare unicul criteriu legal de individualizare specific exclusiv persoanelor juridice: cifra de afaceri.

Stabilirea pedepsei pentru o persoană juridică este o operaţiune care are drept puncte de plecare ale raţionamentului judiciar atât criteriile generale de individualizare, cât şi criteriul special, respectiv cifra de afaceri. În concordanţă cu criteriul special, în funcţie de cifra de afaceri se stabileşte cuantumul unei zile de amendă, iar în funcţie de gravitatea faptelor, de celelalte criterii generale de individualizare, se stabileşte numărul de zile amendă.

În cauza de faţă, se arată că judecătorul primei instanţe nu a stabilit cuantumul cifrei de afaceri pentru anii în care a reţinut că s-ar fi săvârşit infracţiunile pentru care a dispus condamnarea, astfel că determinarea cuantumului unei zile amendă este - şi din acest punct de vedere - nelegală.

Mai mult, situaţia reală a societăţii, împrejurarea că societatea este în insolvenţă, denotă că nu există argumente pentru a stabili un cuantum al zilei amendă superior celui minim prevăzut de lege, respectiv 100 RON.

II. Cereri formulate, excepţii invocate, probatorii solicitate, încuviinţate şi administrate în apel:

La termenul de judecată din data de 11 septembrie 2018, inculpaţii A., I., J., K., N. au solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui apărător, cereri încuviinţate de instanţă.

La termenul de judecată din data de 23 octombrie 2019, inculpata SC AA. SRL a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 136 alin. (2) şi art. 137 alin. (3) teza a II-a C. pen., cerere admisă de către instanţă.

La acelaşi termen de judecată au fost încuviinţate a fi administrate probele formulate de apelanţii-inculpaţi A., I., J., K., SC AA. SRL, U., T., L. şi S., respectiv: proba cu înscrisuri constând în emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi pentru a se comunica Înaltei Curţi dacă a existat şi, în caz afirmativ, în ce a constat cooperarea dintre D.N.A. şi S.R.I./D.I.P.I. în instrumentarea prezentului dosar şi a indica, dacă este cazul, care sunt actele de urmărire penală efectuate de ofiţeri ai SRI/DIPI în cadrul protocoalelor încheiate între aceste instituţii, solicitată de apelantul intimat inculpat S., având în vedere, pe de o parte, Deciziile CCR nr. 802/2017 şi nr. 91/2018, art. 6 C.E.D.O., art. 92 alin. (7), art. 83 lit. d) şi e) din C. proc. pen., iar pe de altă parte, jurisprudenţa Înaltei Curţi cu privire la cereri identice (Î.C.C.J. - Completul de 5 judecători, încheierea din 13 aprilie 2018, Î.C.C.J., secţia penală, încheierea din data de 20 aprilie 2018, Î.C.C.J., secţia penală, încheierea din data de 17 aprilie 2018, încheierea din data de 25 aprilie 2018): norme şi proceduri bancare, propusă de apelantele-intimate-inculpate U. şi T.

Au fost respinse cererile de administrare a următoarelor mijloace de probă:

- proba cu martori în circumstanţiere, solicitată de apelanţii-inculpaţi A., I., J. şi K.;

- proba cu expertiză fiscală, având ca obiectiv stabilirea impunerii fiscale datorate (TVA şi impozit pe profit datorate), luând în considerare cheltuielile necesare dezvoltării culturilor, solicitată de apelanţii-inculpaţi A., I., J. şi K.;

- proba cu expertiză fiscală având obiectivul să se stabilească în ce măsură prejudiciul constatat prin decizia de impunere FCL 197 este justificat sau nu, solicitată de apelanta-inculpată SC AA. SRL;

- proba cu expertiză contabilă propusă de apelantul intimat inculpat L., având obiectivul să se stabilească întinderea prejudiciului care i se impută;

S-a prorogat pronunţarea asupra probei cu expertiză grafoscopică propusă de apelantul intimat inculpat L., până când vor fi indicate facturile (număr, dată, emitent, fila şi volumul dosarului de urmărire penală unde se regăsesc) cu privire la care susţine că nu sunt semnate de către acesta, precum şi pronunţarea cu privire la emiterea unei adrese către SRI şi DIPI, solicitată de apelantul intimat inculpat S., cu conţinutul mai sus menţionat, până la primirea răspunsului la adresa înaintată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi.

Cu privire la cererea apelantei-parte civilă Asociaţia LL. SRL de eliberare a unui certificat de grefă, s-a apreciat că nu intră în atribuţiile de judecată ale completului învestit cu soluţionarea cauzei, motiv pentru care cererea apelantei-parte civilă a fost înaintată la Arhiva secţiei penale spre competentă soluţionare.

Totodată, Înalta Curte, constatând că de la dosarul cauzei nu rezultă că apelul declarat de către partea civilă SA MM. s-a făcut în termen legal, i-a pus în vedere acesteia să facă dovada declarării în termen a căii de atac.

La termenul de judecată din data de 4 decembrie 2018, s-a dispus dezataşarea şi înregistrarea separată a dosarului nr. x din 2017 al Curţii de Apel Bucureşti privind pe inculpatul L. pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea discutării cererii de reunire a dosarului nr. x din 2017 al Curţii de Apel Bucureşti cu prezentul dosar;

S-a dispus revenirea cu adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie DIICOT în vederea clarificării şi completării adresei DIICOT;

I s-a pus în vedere apelantului intimat inculpat L. să indice facturile (număr, dată, emitent, fila şi volumul dosarului de urmărire penală unde se regăsesc) cu privire la care susţine că nu sunt semnate de către acesta, în vederea pronunţării asupra probei cu expertiză grafoscopică;

La termenul de judecată din data de 5 februarie 2019, s-a dispus reunirea la Dosarul nr. x din 2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x din 2017 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe apelantul-inculpat L.

Totodată, s-a dispus demararea procedurii de declasificare a documentelor înaintate prin adresa din 31 ianuarie 2019 a DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi, înregistrată sub nr. x din data de 4 februarie 2019 la Compartimentul Documente Clasificate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

S-a pus în vedere apelantului intimat inculpat L. că este ultimul termen acordat în cauză pentru a indica facturile (număr, dată, emitent, fila şi volumul dosarului de urmărire penală unde se regăsesc) cu privire la care solicită proba cu expertiză grafoscopică.

La acelaşi termen de judecată au fost audiaţi inculpaţii care şi-au exprimat poziţia procesuală în sensul de a da declaraţii în faţa instanţei de apel, respectiv A., K., R. şi L.

La termenul de judecată din data de 19 martie 2019, s-a pus în vedere apelantului-intimat-inculpat L. să precizeze în scris, înainte de termenul de judecată acordat în cauză, după consultarea cu apărătorul său desemnat din oficiu, următoarele aspecte: facturile a căror expertizare le solicită; elementele grafice pe care le contestă, cu indicarea lor exactă; obiectivele expertizei; teza probatorie, cu referire la relevanţa probei cu expertiză tehnică grafoscopică în raport cu obiectul probaţiunii în cauză, pentru fiecare factură în parte sau grup de facturi, dacă este cazul.

La termenul de judecată din data de 2 aprilie 2019, s-a respins proba cu expertiză tehnică grafoscopică a facturilor fiscale emise de SC FF. SRL către SC AA. SRL având seria x nr. x din 28 martie 2012, seria x nr. x din 29 martie 2012, seria x nr. x din 30 august 2012, seria x nr. x din 30 martie 2012, seria x nr. x din 30 martie 2012, din 18.003.2013 cu privire al suma de 37.887 RON, nr. 107 din 20 februarie 2013, seria x nr. x din 8 februarie 2013, nr. y din 8 februarie 2013, solicitată de apelantul intimat inculpat L.

Totodată, s-a respins cererea inculpatului S. de emitere a unei adrese către Compartimentul Documente Clasificate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a efectua/continua declasificarea documentelor ce au fost înaintate prin adresa din 31 ianuarie 2019 a DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi, înregistrată sub nr. x din data de 4 februarie 2019, sub sancţiunile prevăzute de art. 284 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. şi art. 271din C. pen.

La termenul de judecată din data de 16 aprilie 2019, au fost admise cererile de amânare a cauzei formulate de apelantul-intimat-inculpat S. şi de către doamna avocat BBBBBBBBBBBBB., cât şi proba cu înscrisuri în circumstanţiere solicitată de apelantul-intimat R. şi s-a constatat administrarea acesteia prin depunerea înscrisurilor la dosarul cauzei.

S-a prorogat pronunţarea asupra cererii de emitere a unei adrese către DIICOT, formulată de apelantului-intimat-inculpat A., după publicarea în Monitorul Oficial al României a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 72 din 29 ianuarie 2019.

S-a repus pe rol cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 formulată de apelantului-intimat-inculpat A.

A fost calificată excepţia nulităţii absolute a actului de sesizare formulată de apelantului-intimat-inculpat A. ca fiind un motiv de apel.

La termenul de judecată din data de 25 iunie 2019, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea apelantului-intimat-inculpat A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004

Totodată, s-a respins cererea apelantului S. de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală cu următoarea întrebare:

"În interpretarea dispoziţiilor art. 1 alin. (2) raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (2), art. 102 alin. (2) şi (3) şi art. 281 alin. (2) din C. proc. pen., în situaţia în care este invocată nulitatea absolută cu consecinţa excluderii unor mijloace de probă, este respectat dreptul la un proces echitabil al inculpatului dacă instanţa se pronunţă asupra nulităţii invocate doar prin hotărârea prin care se soluţionează fondul cauzei."

A fost calificată cererea de constatare a nulităţii absolute a interceptărilor efectuate în cauza ce constituie obiectul dosarului nr. x din 2014, formulată de apelantul S. ca fiind motiv de apel, urmând a fi avut în vedere la judecarea cauzei în fond.

S-a admis cererea apelantului-intimat-inculpat A. de emitere a unei adrese către DIICOT.

III. Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate şi din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., instanţa de apel reţine următoarele:

Conform art. 8 din C. proc. pen., scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel că nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit legii, în cadrul unui proces echitabil şi într-un termen rezonabil.

Legea obligă organele judiciare să asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, cu privire la persoana suspectului sau inculpatului, să strângă şi să administreze probe, atât în favoarea, cât şi în defavoarea inculpatului (art. 5 C. proc. pen.), cu respectarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare.

Orice persoană, bucurându-se de prezumţia de nevinovăţie, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă (art. 4 C. proc. pen.).

Vinovăţia nu se poate stabili decât în cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrării probelor revenind organului de urmărire penală şi instanţei de judecată.

Probele trebuie să fie relevante, iar în raport de obiectul probaţiunii să fie necesare şi suficiente pentru dovedirea elementelor de fapt, credibile, apte să creeze presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului. Potrivit art. 103 C. proc. pen.: (1) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. (2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. (3) Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.

Din examinarea acestui cadru legal al probaţiunii în procesul penal, precum şi al standardului legal naţional necesar pronunţării soluţiei de condamnare a inculpatei, rezultă vădita netemeinicie a criticilor din apelurile declarate de inculpaţi, vizând situaţia de fapt.

Astfel, se constată că probaţiunea în procesul penal este, mai degrabă, una ce ţine de temeinicia şi fiabilitatea probelor necesare condamnării inculpatului, iar nu una care ţine de cantitatea ori numărul probelor în acuzare.

De asemenea, se reţine că legea nu stabileşte o ierarhie a probelor, după cum nu stabileşte obligativitatea probelor directe, în defavoarea sau prin excluderea probelor indirecte (oricum această clasificare este elaborată de doctrina juridică în materia probelor).

Înalta Curte, ca instanţă de control judiciar, constată că instanţa de fond a realizat o corectă aplicare a cadrului legal referitor la probele administrate şi, mai ales, la coroborarea acestora, examinând probele/mijloacele de probă care dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, săvârşirea faptelor pentru care au fost condamnaţi şi vinovăţia inculpaţilor.

Probele administrate în etapa apelului nu au fost de natură să modifice situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond, nefiind identificate motive care să conducă la infirmarea argumentelor de fapt şi de drept expuse în partea expozitivă a hotărârii apelate.

Analiza apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT

În urma examinării actelor şi lucrărilor dosarului, atât din faza de urmărire penală, cât şi de judecată (fond şi apel), Înalta Curte apreciază ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT pentru următoarele considerente:

1. Critica Parchetului privind greşita soluţie de achitare a inculpaţilor A., I., K., L., S., W. şi V., dispusă în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. f) din legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., Înalta Curte o apreciază ca fiind nefondată. În mod corect instanţa de fond a stabilit că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, lipsind situaţia premisă, iar rezultatul infracţiunii nu s-a produs.

Conform textului legal, art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, constituie infracţiunea de evaziune fiscală "sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanei verificate". Din conţinutul elementului material al laturii obiective rezultă, în mod clar, că pentru a fi în prezenţa acestei infracţiuni trebuie îndeplinite, cumulativ, două elemente: declararea fictivă a sediului social şi rezultatul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare fiscale. Cel de-al doilea element are ca premisă existenţa unei verificări financiar fiscale care a fost împiedicată ca urmare a imposibilităţii localizării sediilor societăţii.

Astfel, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni nu e suficient ca declararea sediului fictiv să fie făcută în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale, ci să se producă efectiv o sustragere de la o astfel de verificare.

Faptul că au fost efectuate verificări la alte societăţi controlate de grupul infracţional nu prezintă relevanţă în cauză, atât timp cât acuzaţia penală vizează SC BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL, SC EEE. SRL, SC FFF. SRL şi, conform actelor dosarului, la aceste societăţi nu s-a încercat efectuarea verificărilor financiare sau fiscale de către autorităţile fiscale.

Elementele relevante pentru verificarea celorlalte societăţi controlate de grupul infracţional au fost prelucrate de autorităţile fiscale din bazele de date aflate la dispoziţia acestora, fără a se încerca o verificare la sediul "firmelor fantomă".

Faţă de aceste considerente, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.

2. Critica Parchetului privind greşita soluţie de achitare a inculpaţilor V. şi W. pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu aplicarea art. 5 C. pen., în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. pen., Înalta Curte o consideră nefondată.

Raportat la probele administrate în cauză a rezultat faptul că cei doi inculpaţi nu au avut nicio legătură cu grupul infracţional organizat (au fost racolaţi de inculpatul R.), fiind persoane fără posibilităţi materiale, administratori "de profesie", care, în schimbul unor sume de bani modice preluau scriptic societăţile comerciale cu datorii, iar transmiterea fictivă a părţilor sociale s-a efectuat în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspunderea penală, comercială sau fiscală.

Din actele şi lucrările dosarului nu a rezultat că cei doi inculpaţi au avut reprezentarea faptului că anterior s-ar fi săvârşit o infracţiune în legătură cu activitatea societăţilor. Conform declaraţiilor date în faza de urmărire penală de către aceşti inculpaţi, a reieşit faptul că li s-a spus că aceste societăţi aveau datorii (nefiind un element care să ducă la concluzia săvârşirii unei infracţiuni, putând fi vorba de un litigiu civil), fie că nu vor avea nicio problemă.

Astfel, inculpatul V. a arătat:

"În urmă cu aproximativ 3 - 4 ani de zile, nu mai reţin cu exactitate, m-am întâlnit cu R. la magazinul PPPPPPPPP. din zona Orizont, ocazie cu care acesta mi-a spus că are o firmă pe care vrea să o înstrăineze. L-am întrebat dacă pot avea probleme din cauza asta, dar el mi-a spus să stau liniştit, că firma este deja în insolvenţă şi că urmează să se închidă. Am fost în aceste condiţii de acord cu propunerea sa (...). Precizez faptul că R. (...) mi-a promis că nu voi avea probleme cu legea."

La rândul său, inculpatul W. a învederat:

"Precizez faptul că în cursul anului 2011, V. mi-a spus că a fost abordat de R., acesta din urmă având nevoie de două persoane pentru a prelua nişte societăţi comerciale (...) Am întrebat dacă are datorii şi mi s-a răspuns că nu are, că se doreşte doar transferul ei".

Or, simplul fapt de a prelua mai multe societăţi de la grupul infracţional organizat contra unor sume de bani, nu este suficient pentru a indica că inculpaţii au avut reprezentarea faptului că, anterior, au fost săvârşite infracţiuni în legătură cu activitatea acestora, având în vedere şi pregătirea acestora - persoane fără un nivel de instruire minim (fără studii), fără posibilităţi materiale.

Faptul că au cerut asigurări că nu vor avea probleme prin preluarea societăţilor, nu poate conduce la ideea că au avut reprezentarea săvârşirii de fapte penale de către membrii grupului organizat.

Faţă de aceste considerente, soluţia dispusă de instanţa de fond în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii V. şi W. este legală şi temeinică.

3. Critica vizând greşita soluţie de achitare a inculpatului P. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., Înalta Curte o consideră nefondată.

Deşi în motivele scrise de apel Parchetul a arătat că există probe din care rezultă, fără urmă de îndoială, că inculpatul P. cunoştea că A. organizase un grup infracţional, iar prin acţiunile sale a sprijinit deliberat acest grup, practic, se face referire doar la faptul că inculpatul P. a avut discuţii şi cu R. "în virtutea relaţiilor apropiate".

Aşa cum s-a statuat atât în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi în cea naţională, în materie penală s-a impus standardul probei dincolo de orice dubiu rezonabil. O hotărâre de condamnare nu poate să se întemeieze pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii).

Raportat la probatoriul administrat, rezultă că nu se confirmă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul P. cunoştea că inculpatul A. organizase un grup infracţional organizat, cu structură ierarhică şi cu roluri prestabilite şi clar delimitate. Discuţia dintre inculpatul P. şi R., indicată de Parchet ca fiind relevantă în a dovedi că inculpatul P. cunoştea membrii grupului infracţional, nu e de natură a forma această convingere.

Nu trebuie omis a fi avut în vedere nici faptul că inculpatul P. era rudă cu A. şi prin prisma acestor relaţii de rudenie au avut loc discuţiile dintre cei doi.

Referitor la convorbirea dintre inculpatul P. şi R. care, potrivit susţinerilor Parchetului, ar fi relevantă în a dovedi implicarea în activitatea infracţională a inculpatului P., Înalta Curte, raportat la conţinutul convorbirii, la faptul că iniţiativa de a-l contacta pe acesta a aparţinut inculpatului R. şi nu primului, apreciază că aceste aspecte conduc la concluzia nevinovăţiei inculpatului P.

Mai mult, în sprijinul acestei susţineri este şi faptul că inculpatul P. a luat legătura cu soţii LLLLL. numai în ceea ce priveşte încheierea contractului de împrumut, neexistând indicii din care să rezulte că acesta ar fi cunoscut că cei doi soţi desfăşurau împreună cu alte persoane o activitate infracţională.

5. Critica Parchetului privind netemeinicia condamnării inculpaţilor P., O., X. şi S. la o pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiţionat în condiţiile art. 81 C. pen. anterior (P.) sau sub supraveghere, în condiţiile art. 91 C. pen. (O., X. şi S.), Înalta Curte o consideră nefondată.

Activitatea de individualizare a pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante şi sensibile operaţiuni juridice de a cărei acurateţe depinde în mod direct reuşita procesului de îndreptare şi recuperare a condamnatului, întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpatului în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.

Infracţiunea, ca faptă socialmente periculoasă, creează o tulburare socială, aduce o atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală şi ordinii juridice instituite într-un sistem de drept. Pentru înlăturarea acestor consecinţe negative ale infracţiunii este necesar să se reacţioneze din partea societăţii, să se aplice anumite măsuri de constrângere juridică celor ce săvârşesc asemenea fapte.

Pedeapsa constituie criteriul principal prin care legea penală, evaluează, determină şi diferenţiază gradul de pericol social abstract, generic al fiecărei infracţiuni în parte.

Aplicarea şi executarea pedepsei se realizează în vederea atingerii unor scopuri bine definite: pe de o parte, în scopul prevenirii săvârşirii de noi fapte penale din partea infractorilor, prin reeducarea acestora şi din partea altor persoane, prin exemplaritatea pedepselor, iar pe de altă parte, în scopul restabilirii liniştii sociale şi al reintegrării ordinii publice.

Individualizarea pedepsei nu este un proces arbitrar, subiectiv, ci reprezintă rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator studiat după anume reguli şi criterii precis determinate.

Raportat la participaţia redusă a inculpatului P. (de a încheia fictiv un Contract de împrumut, folosit ulterior de A. pentru a produce consecinţe penale), la faptul că nu s-a dovedit dincolo de orice dubiu că a făcut parte din grupul infracţional organizat de inculpatul A., la circumstanţele personale favorabile, în mod corect s-a stabilit ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea condiţionată prevăzută de art. 81 C. pen. anterior.

De asemenea, referitor la inculpaţii O., S., X., având în vedere circumstanţele reale ale săvârşirii faptei (au avut o contribuţie redusă în activitatea infracţională), circumstanţele personale (nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, au studii superioare, provin din familii organizate), în mod corect s-a apreciat că un contact cu mediul din penitenciar ar putea lăsa urme profund negative asupra lor, nefiind necesară executarea pedepsei într-un regim închis.

Astfel, modalitatea de executare (în regim neprivativ de libertate), asigură respectarea garanţiilor procesuale conferite de dispoziţiile legale procesual penale şi cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpatului, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei, precum şi realizării scopului preventiv educativ al pedepsei permiţând, în viitor, reinserţia socială a inculpaţilor.

6. Critica Parchetului privind reţinerea, în mod nefondat, a circumstanţei atenuante prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. pentru inculpaţii K., O. şi L., Înalta Curte o apreciază nefondată.

Este adevărat că inculpatul L. este cunoscut cu antecedente penale, dar acest fapt nu exclude posibilitatea reţinerii circumstanţei atenuante prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.

Reţinerea acestei circumstanţe atenuante pentru cei trei inculpaţi este pe deplin justificată raportat la rolul avut în cadrul grupului infracţional organizat, de perioada redusă în care au acţionat în cadrul grupului, de beneficiile avute de pe urma infracţiunii săvârşite şi nu în ultimul rând de atitudinea avută în cursul procesului penal de recunoaştere şi regret a faptelor săvârşite, de faptul că s-au prezentat în faţa instanţelor de judecată la toate termenele de judecată şi au consimţit să dea declaraţii.

7. Referitor la motivul de apel privind greşita achitare a inculpaţilor T. şi U., în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., Înalta Curte îl consideră nefondat.

Motivarea făcută de Parchet în vederea condamnării celor două inculpate pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. nu duce la o concluzie contrară celei exprimate de instanţa de fond.

Deşi se susţine că sunt probe administrate care confirmă faptul că inculpatele au aderat la grupul infracţional organizat, acestea nu sunt indicate în mod concret, ci se fac deducţii, speculaţii din modul în care s-a desfăşurat procedura de aprobare şi derulare a creditelor acordate societăţii comerciale controlate de A., I. şi O.

Nu a rezultat că inculpata T. ar fi avut legătură directă cu inculpaţii, iar inculpata U. prin faptul că a intrat în contact cu soţii LLLLL., exclusiv pentru încheierea unor contracte de credit, necoroborate cu alte elemente, nu pot conduce la concluzia că ar fi avut cunoştinţă despre existenţa activităţii infracţionale pe care aceştia o desfăşurau cu alte persoane.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală, deşi critică soluţia de achitare a inculpatelor T. şi U. pentru infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. dispusă de instanţa de fond, în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., apreciind-o ca fiind netemeinică nu aduce niciun argument în pronunţarea unei soluţii contrare.

Examinând soluţia de achitare dispusă în cauză, în raport de Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 405/2016, în mod corect s-a stabilit că niciuna dintre atribuţiile de serviciu pretins a fi încălcate în procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008, a creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 şi a Actului adiţional nr. x din 31 august 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008, respectiv, Procedurile şi Normele B. cu privire la Prudenţa bancară, Debitorul unic Evaluarea garanţiilor, Normele metodologice micro şi corporate, nu sunt prevăzute de legislaţia primară, ci doar de cea secundară, motiv pentru care soluţia care se impune e cea de achitare a inculpatelor în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

Analiza apelurilor declarate de părţile civile şi persoanele vătămate

1. Asociaţia LL. SRL a declarat apel împotriva Sentinţei penale nr. 40/2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, solicitând admiterea acţiunii civile exercitată şi obligarea inculpaţilor A., I., J. şi K. la plata sumei totale de 1.649.883,01 RON, reprezentând pagube create SC G. SA

Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte consideră fondat apelul pentru următoarele considerente:

În faza de urmărire penală, SC G. SA s-a constituit parte civilă cu sumele de 530.492,15 RON şi 1.119.390,86 RON, reprezentând paguba produsă cu prilejul încheierii şi executării Contractelor nr. x din 2010 şi y/2013 de către SC G. SA şi SC AA. SRL prin manoperele de inducere în eroare ca elemente constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzute de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

La data de 1 iunie 2012, SC G. SA a cesionat către Asociaţia LL. SRL o creanţă în valoare totală de 2.298.493,78 RON (contract autentificat sub nr. x din 1 iunie 2016, în a cărei alcătuire intră şi suma de 586.154,52 RON, aferentă Contractului de credit nr. x din 2012, precum şi suma de 887.681,83 RON, aferentă Contractului nr. x din 2013, preluând astfel toate drepturile SC G. SA în legătură cu cele două sume pentru care s-a constituit parte civilă în proces .

De altfel, prin încheierea de şedinţă din 15 iunie 2016, instanţa de fond a considerat că din actele dosarului rezultă un interes legitim al părţii civile Asociaţia LL. SRL, motiv pentru care a luat act de constituirea ca parte civilă şi a dispus citarea.

În faza cercetării judecătoreşti, SC G. SA a transmis instanţei de judecată Adresa nr. x din 7 iunie 2016, prin care a învederat că a recuperat integral prejudiciul, motiv pentru care instanţa a luat act de acest aspect şi a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată, nefiind îndeplinită una dintre condiţiile răspunderii civile delictuale.

În cuprinsul adresei sus-menţionate se arată că "până la acest moment procesual a fost recuperat integral prejudiciul prin încasări realizate în cadrul procedurii de insolvenţă ce formează obiectul dosarului nr. x din 2016 aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi, secţia civilă şi prin încheierea cu Asociaţia LL. SRL a contractului de cesiune de creanţă autentificat sub nr. x din 1 iunie 2016".

Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului constată că Adresa nr. x din 7 iunie 2016 prin care SC G. SA a comunicat recuperarea prejudiciului este ulterioară contractului de cesiune de creanţă încheiat la 1 iunie 2016, astfel încât era firesc ca prin cedarea creanţei decurgând din contractele instrument ale infracţiunii de înşelăciune, SC G. SA să nu mai aibă nicio pretenţie, toate drepturile derivând din aceste contracte trecând asupra Asociaţiei LL. SRL, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (7) C. proc. pen.

Faţă de cele reţinute, instanţa apreciază întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi va obliga pe inculpaţii A., I., K. la plata către Asociaţia LL. SRL a sumei de 1.649.883,01 RON cu titlu de despăgubiri civile.

2. D. SA, prin apelul declarat, a solicitat admiterea acţiunii civile, dar fără a învedera motivele pentru care solicită reformarea sentinţei.

Examinând apelul formulat, în raport de soluţia instanţei de fond, Înalta Curte îl consideră nefondat.

Din actele dosarului rezultă că o parte dintre creditori şi-au manifestat dreptul de opţiune în mod irevocabil, alegând calea instanţei civile, precizând dreptul de a sesiza instanţa penală pentru acoperirea aceluiaşi prejudiciu prin formularea acţiunii civile împotriva persoanei juridice contractante. În mod corect s-a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile excepţiile de la caracterul irevocabil al opţiunii prevăzut de art. 27 alin. (4) C. proc. pen., întrucât punerea în mişcare a acţiunii penale a avut loc anterior demarării procedurii de executare silită, la data de 09 iulie 2015, iar creditoarea nu a făcut dovada că a renunţat la acţiunile civile formulate în faţa instanţei civile sau au fost deja pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, aceasta aflându-se în procedura de executare silită.

Pentru aceste considerente, conform art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat apelul SC D. SA, soluţia instanţei de fond cu privire la această societate fiind legală şi temeinică.

3. MM. SA a formulat apel împotriva sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, solicitând admiterea acţiunii civile formulată şi obligarea inculpaţilor la plata sumelor de 171.464,23 RON (credit), 171.225,23 RON (dobânzi) şi 239 RON (comisioane).

Analizând apelul formulat de partea civilă MM. SA, în raport de data comunicării copiei minutei hotărârii apelate, 9 martie 2018 şi data declarării căii de atac, Înalta Curte constată că a fost depăşit termenul legal de declarare a căii de atac, prevăzut de art. 410 alin. (1) C. proc. pen., motiv pentru care, conform art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. va respinge apelul ca tardiv formulat.

4. BNP PP. SA a solicitat admiterea acţiunii civile, întrucât nu a fost recuperat prejudiciul, creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, în mod nejustificat fiindu-i respinsă acţiunea.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că BNP PP. SA s-a constituit parte civilă cu suma de 174.890,54 euro şi 113.718,32 RON, prejudiciu rezultat din neexecutarea contractelor nr. x din 11 iulie 2011, y din 28 aprilie 2011, z din 11 martie 2011 şi 736 din 17 decembrie 2010.

În mod corect s-a apreciat de către instanţa de fond că, deşi aceste contracte au fost menţionate în situaţia de fapt, inculpaţii nu au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune a acestei persoane, dovadă că Rechizitoriul nr. x din 2014 nu o indică în citativ. Societatea apare ca parte în proces ca urmare a reunirii la dosarul iniţial a rechizitoriului nr. x, având ca obiect infracţiunea de bancrută frauduloasă în care societatea apare ca persoană vătămată.

Practic, între fapta inculpaţilor de bancrută frauduloasă şi prejudiciul pretins de partea civilă, constând în valoarea obligaţiilor contractelor neexecutate nu există legătură de cauzalitate. Prejudiciul suferit de partea civilă e de natură contractuală şi nu poate fi acoperit în procesul penal având ca obiect infracţiunea de bancrută frauduloasă. Partea civilă a fost vătămată ca urmare a neachitării de către partea contractantă a datoriilor contractuale şi nu urmare a înscrierii frauduloase la masa credală de către inculpaţi a unor datorii inexistente. Prejudiciul produs ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de bancrută frauduloasă poate consta doar în suma primită de falsul creditor, iar instanţa penală poate repara acest prejudiciu prin repunerea părţilor în situaţia anterioară săvârşirii infracţiunii de bancrută frauduloasă, prin reîntoarcerea acestei sume la masa credală pentru a fi împărţită creditorilor reali.

Astfel, în mod corect, s-a concluzionat de instanţa de fond că inculpaţii nu au primit vreo sumă de bani în temeiul creanţelor false cu care s-au înscris la masa credală, astfel că infracţiunea nu a produs niciun prejudiciu.

5. SC SSSSSSSSSSSS. SRL a formulat apel împotriva sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, arătând că instanţa de judecată nu s-a pronunţat cu privire la cererea sa de constituire ca parte civilă, solicitând repararea integrală a prejudiciului în cuantum de 19.375,44 RON.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte apreciază fondat apelul SC SSSSSSSSSSSS. SRL

Se constată că, la data de 20 ianuarie 2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi i-a transmis apelantei o adresă prin care îi solicita să precizeze dacă formulează plângere prealabilă în cauză.

La data de 05 februarie 2015, apelanta a formulat un răspuns prin care a informat Biroul Teritorial Călăraşi despre intenţia de a formula plângere prealabilă în dosarul penal nr. x din 2015.

La data de 15 februarie 2016, a fost transmisă prin fax Biroului Teritorial Călăraşi plângerea penală de punere în mişcare a acţiunii penale împotriva numiţilor A., L. şi SC QQ. SRL pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă, constituindu-se parte civilă cu suma de 11.126,74 RON .

Ca urmare a sesizării judecătorului de cameră preliminară cu privire la verificarea legalităţii sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. x din 2015 din data de 28 martie 2016 emis de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi privind pe inculpaţii A., I., J., K. şi L., cât şi a verificărilor efectuate în baza art. 346 din noul C. proc. pen., instanţa a constatat legalitatea rechizitoriului nr. x şi a dispus începerea judecăţii cauzei prin încheierea pronunţată în cameră de consiliu în data de 10 mai 2016.

Inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de bancrută frauduloasă, infracţiune pentru care SC SSSSSSSSSSSS. SRL a formulat plângere prealabilă de punere în mişcare a acţiunii penale. Prin intermediul citaţiei emisă la data de 10 mai 2016, i s-a pus în vedere să comunice instanţei de judecată dacă înţelege să se constituie parte civilă în cauză, sens în care a fost înaintată adresa din data de 23 mai 2016, prin intermediul căreia s-a adus la cunoştinţa instanţei constituirea ca parte civilă .

Analizând conţinutul hotărârii apelate, se constată că instanţa de fond a omis să se pronunţe pe acţiunea civilă formulată de SC SSSSSSSSSSSS. SRL, motiv pentru care, conform art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. va admite apelul părţii civile SC SSSSSSSSSSSS. SRL, va desfiinţa în parte sentinţa numai în ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile şi va trimite cauza Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea acţiunii civile formulată de SC SSSSSSSSSSSS. SRL

6. SC NN. a formulat apel împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, dar fără să-l motiveze.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că SC NN. s-a constituit parte civilă cu suma de 18.342.998 Ft ce rezultă din Contractul de furnizare nr. x din 5 septembrie 2014, reprezentând prestări servicii reparaţii şi service auto pentru SC AA. SRL

În mod corect s-a apreciat că între fapta inculpaţilor de bancrută frauduloasă şi prejudiciul pretins de părţile civile, constând în valoarea facturilor neachitate de SC AA. SRL nu există legătură de cauzalitate. Prejudiciul suferit de partea civilă este de natură contractuală şi nu poate fi acoperit în procesul penal având ca obiect infracţiunea de bancrută frauduloasă. Partea civilă a fost vătămată ca urmare a neachitării de către partea contractantă a datoriilor contractuale şi nu ca urmare a înscrierii frauduloase la masa credală de către inculpaţi a unor datorii inexistente. Prejudiciul produs printr-o infracţiune de bancrută frauduloasă poate consta doar în suma primită de falsul creditor, iar instanţa penală poate repara acest prejudiciu prin repunerea părţilor în situaţia anterioară săvârşirii infracţiunii de bancrută frauduloasă prin reîntoarcerea acestei sume la masa credală pentru a fi împărţită creditorilor reali. În prezenta cauză, însă, nu rezultă că inculpaţii ar fi primit vreo sumă de bani în temeiul creanţelor false cu care s-au înscris la masa credală, astfel că infracţiunea nu a produs niciun prejudiciu adevăraţilor creditori.

Faţă de aceste considerente, conform art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de SC NN.

Analiza apelurilor declarate de inculpatele persoane juridice

Împotriva sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală au formulat apel inculpatele persoane juridice SC AA. SRL, SC II., SC Y. SRL, SC DD. SRL şi SC JJ. SRL, criticând soluţia instanţei de fond în ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a cuantumului pedepselor aplicate.

S-a arătat că stabilirea pedepsei pentru o persoană juridică este o operaţiune care are drept puncte de plecare ale raţionamentului judiciar atât criteriile generale de individualizare, cât şi criteriile speciale, respectiv cifra de afaceri, în funcţie de care se stabileşte cuantumul unei zile de amendă, iar în funcţie de gravitatea faptelor şi de celelalte criterii generale de individualizare se stabileşte numărul de zile amendă.

S-a criticat faptul că a fost stabilit un cuantum diferit pentru o zi amendă (de exemplu: 2000 RON pentru infracţiunea de înşelăciune şi 1.000 RON pentru celelalte), fapt ce duce la concluzia că nu s-a ţinut seama de cuantumul cifrei de afaceri, ci au fost avute în vedere alte criterii de determinare a cuantumului unei zile amendă neprevăzute de lege.

Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, apreciază ca nefondate apelurile inculpatelor persoane juridice.

Instanţa de fond în cuprinsul hotărârii judecătoreşti a motivat modalitatea de individualizare a pedepselor aplicate inculpatelor persoane juridice, făcând referire la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen. - gravitatea infracţiunii săvârşite, periculozitatea inculpatelor, rolul fiecărei societăţi în cadrul schemei infracţionale gândite de inculpatul A., contribuţia efectivă a fiecăreia, numărul de acte de executare, prejudiciul efectiv produs prin activitatea fiecărei societăţi-, precum şi la dispoziţiile art. 137 alin. (3) C. pen. Totodată, pentru fiecare inculpată a precizat data înfiinţării, administratorii, perioada cât a funcţionat, prejudiciul produs.

Faptul că nu a menţionat în cuprinsul hotărârii, în mod expres, cifra de afaceri pentru fiecare societate nu poate duce la concluzia că nu a fost avută în vedere în procesul de individualizare a pedepselor, în condiţiile în care a făcut trimitere la temeiul de drept (art. 137 alin. (3) C. pen.) care se referă tocmai la stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile amendă în funcţie de cifra de afaceri.

Astfel, raportat la criteriile de individualizare a pedepselor, precum şi la dispoziţiile art. 137 alin. (3) C. pen. se constată că soluţia instanţei de fond privind stabilirea numărului zilelor amendă şi a cuantumului sumei corespunzător unei zile amendă este corectă, motiv pentru care, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatele persoane juridice SC AA. SRL, SC II., SC Y. SRL, SC DD. SRL şi SC JJ. SRL.

Analiza apelurilor declarate de inculpaţii O., S., P., X., U., T., N., R., L., J., I., A., K.

1. O. în apelul declarat împotriva sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a solicitat, în principal, achitarea pentru infracţiunea de înşelăciune, în baza art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., cât şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., iar, în subsidiar, constatarea împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru ambele infracţiuni. De asemenea, în cazul în care nu se va face aplicarea prevederilor art. 154 C. pen., să se dispună amânarea aplicării pedepsei conform art. 83 C. pen.

Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, constată apelul inculpatului O. fondat numai în ceea ce priveşte împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de înşelăciune.

S-a reţinut că inculpatul, în mod repetat, şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC III. SRL, în perioada 2007 - 2009, folosindu-se de documente false, împreună cu I., J. şi A. a indus în eroare B. SA în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, producând un prejudiciu în valoare de 858.700 RON. Totodată, a indus în eroare (acte materiale: Credit de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008, Credit de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008) MM., prin încheierea Contractului de credit nr. x din 25 august 2009 în valoare de 180.000 RON, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust.

Deşi inculpatul O. nu a recunoscut săvârşirea faptei de înşelăciune, susţinând că nu a avut reprezentarea activităţii infracţionale a inculpatului A., nu a semnat Contractul de credit nr. x din 21 septembrie 2007 şi nici actul de scadenţare nr. x din 31 august 2009, acestea fiind semnate de A., fără împuternicire, iar în ceea ce priveşte Contractul de credit nr. x din 21 octombrie 2008, a arătat că acesta s-a desfăşurat normal, MM. neconstituindu-se parte civilă, Înalta Curte apreciază ca fiind nefondate susţinerile acestuia, fiind infirmate de materialul probator administrat în cauză.

Referitor la Contractul de credit nr. x din 21 septembrie 2007, încheiat între SC III. SRL şi B., se constată că inculpatul O. nu a avut nicio participaţie, motiv pentru care nici instanţa de fond nu a reţinut acest act material ca intrând în conţinutul infracţiunii de înşelăciune.

Cu privire la susţinerea că nu a avut reprezentarea activităţii ilicite desfăşurată de către inculpatul A., aceasta este lipsită de suport probator, având în vedere faptul că inculpatul O. este o persoană cu educaţie, capabilă să-şi dea seama de consecinţele în plan juridic din deţinerea calităţii de administrator într-o societate comercială, cu atât mai mult cu cât la momentul rescadenţării avea cunoştinţă de neplata ratelor creditelor obţinute.

Relevantă în acest sens este declaraţia inculpatului A. care a arătat:

"Am înstrăinat SC III. SRL către O. întrucât SC III. SRL figura în grup de firme cu SC Y. SRL care intrase în incapacitate de plată. Datorită acestui lucru nici pe SC III. SRL nu se mai puteau obţine credite bancare.

O. a fost de acord să preia această societate pentru că i-am dat într-o perioadă de 2 ani circa 20.000 de RON. La un moment dat O. mi-a spus că nu mai este de acord să figureze în această societate întrucât doreşte să-şi deschidă propria societate pentru a înfiinţa un magazin alimentar în localitate."

În cursul judecăţii, inculpatul O. a declarat:

"Am semnat cererea de credit la B., gândindu-mă că banii vor fi folosiţi în scopul arătat de A. La puţin timp, am semnat o procură prin care îl împuterniceam pe A. ca acesta să facă toate operaţiunile în legătură cu acest credit. Eu nu am beneficiat de banii obţinuţi prin credit. Mi-am dat seama că era ceva în neregulă când am început să primesc adrese de la bancă pe numele meu, prin care mi se solicita să achit ratele. Nu am citit actele semnate atunci la bancă, astfel încât nu am ştiut că existau probleme cu achitarea creditului. Nu am ştiut în nici un moment şi nici nu m-am gândit că aceştia s-ar ocupa cu obţinerea de credite prin folosirea unor acte neadevărate, prin folosirea altor persoane, cu înfiinţarea de societăţi fictive sau preluarea unor astfel de societăţi de către alte persoane. Este adevărat că am primit 20.000 de la A., însă nu erau bani obţinuţi din creditele făcute cu III., dar i-am considerat a fi un ajutor".

Relevantă în a demonstra credibilitatea susţinerilor inculpatului O. este şi declaraţia acestuia dată în dosarul penal nr. x din 2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, dosar constituit în urma plângerii formulate de MM., ca urmare a încheierii Contractului de credit nr. x din 25 august 2009, în valoare de 180.000 RON obţinut de SC III. SRL

Cu această ocazie, O. a declarat în faţa organelor de poliţie:

"Datorită profilului meu de activitate, am fost interesat la nivelul anilor 2008 să desfăşor şi să dezvolt o afacere de creştere şi exploatare a bovinelor.

Datorită relaţiei mele de bună prietenie cu A. din aceeaşi localitate cu mine, am decis împreună să preiau de la acesta SC III. SRL profilată pe creşterea vacilor de lapte. I-am plătit un avans de 15000 euro urmând ca pe parcursul desfăşurării activităţii, din profitul dobândit să achit diferenţa de bani până la suma de 250000 euro.

La data de 9 iulie 2008, s-a realizat transferul SC III. SRL de la A. la mine, devenind administrator unic.

Înţelegerea noastră a fost făcută să ne ocupăm fiecare, eu de partea tehnică a fermei (administrare tratamente veterinare şi însămânţări artificiale, nutriţie etc.) iar A. împuternicit de mine să se ocupe de reprezentarea mea şi a societăţii în relaţiile cu alte persoane fizice şi juridice, autorităţi administrativ financiare şi bancare şi instanţe judecătoreşti, dându-i în acest sens un mandat de reprezentare denumit procură şi încheiat la data de 23 iulie 2009 la biroul notarului public GGGGGGGGGGGG.

În cursul lunii iunie- august 2009, A. mi-a adus la cunoştinţă faptul că intenţionează să contracteze un credit de la o instituţie bancară.

Am fost de acord, A. identificând o posibilitate de creditare avantajoasă, după sondarea ofertelor de creditare pe piaţa bancară, la MM. SA Călăraşi.

Cererea de credit către CEC a fost făcută de mine pentru finanţare cheltuieli activităţi de producţie.

După înregistrarea cererii, în baza procurii menţionate, A. a încheiat în luna august 2009 în numele SC III. SRL cu sediul în judeţul Călăraşi un contract de credit cu MM. SA pentru suma de 180.000 RON. Pentru încheierea acestui contract, s-a garantat cu un bilet la ordin în alb şi împuternicirea MM. SA, în caz de neplată la scadenţă, să înscrie suma datorată şi să încaseze banii din contul SC III. SRL iar o altă garanţie a fost constituită din utilaje agricole, însemnând prăşitoare 8 rânduri, transportator melcat, tocător şi distribuitor, instalaţii de irigat 4 buc., semănătoare păioase, bunurile existând în patrimoniul SC III. SRL Vâlcelele şi văzute de inspectorii de credite ai unităţii finanţatoare, valoarea acestora fiind aproximativ dublul creditului contractat.

Utilajele au fost asigurate pe o perioadă de un an reprezentând durata contractului, mai exact până la sfârşitul lunii august 2010. Pe toată această perioadă, bunurile s-au aflat în permanenţă în parcul de utilaje SC III. SRL

La sfârşitul perioadei pentru care a existat creditul de 180.000 RON contractat de A. în numele SC III. SRL respectiv luna august 2010, am hotărât, datorită neîmplinirii aşteptărilor mele în ceea ce priveşte afacerea cu creşterea vacilor de lapte, i-am propus lui A. să-mi caute un potenţial client pentru a vinde societatea. În scurt timp, acesta a venit cu o persoană numită R. pe care o vedeam pentru prima dată. Suma de bani solicitată de mine, însemnând 15000 euro aceeaşi sumă care am plătit-o ca avans, am primit-o de la A. iar diferenţa din ce am investit am primit din produsele de pe suprafaţa de 90 ha porumb, pe care am primit-o ulterior.

Predarea SC III. SRL am făcut-o către cei doi, A. luând o acţiune iar restul R. .

De la A. cunosc faptul că înainte de a prelua eu SC III. SRL a mai fost administrator şi LLLL., domiciliat în aceeaşi localitate cu noi, dar nu am discutat niciodată cu acesta de ce nu a păstrat afacerea.

După predarea SC III. SRL, nu mai cunosc nimic despre existenţa utilajelor agricole, dacă au fost înstrăinate sau nu atât că la nivelul lunii august 2010 ele existau în curtea SC III. SRL

Cu două-trei luni de zile de a înstrăina SC III. SRL, respectiv începutul verii anului 2010, MM. SA a trimis documentaţia cu privire la lipsa de bani în contul societăţii la momentul introducerii la plată a biletului la ordin lăsat garanţie când s-a încheiat contractul de credit. Biletul la ordin lăsat garanţie la MM. SA pentru creditul de 180000 de RON a fost semnat şi depus de A. în numele SC III. SRL Vâlcelele, judeţul Călăraşi. (...)

Pe K. (...) cunosc faptul că lucrează la A., la o societate comercială cu profil agricol.

Referitor la utilajele agricole ce au constituit garanţie la contractul de credit încheiat între MM. SA şi SC III. SRL, care pe perioada cât eu am fost administrator nu s-au mişcat din curtea societăţii, A. nu mi-a spus niciodată că ar fi fost furate, înstrăinate etc., noi având în continuare o bună relaţia ca şi înainte. Din suma de 180000 RON contractată de la MM. SA, SC III. SRL a achiziţionat un tractor x din Bucureşti de la o firmă de utilaje agricole A. achiziţionând tractorul eu însoţindu-l.

La acest moment nu cunosc nimic de existenţa tractorului, dar pe perioada 2009-2010 acesta a fost folosit în cadrul SC III. SRL

Aceasta a fost singura relaţie de afaceri cu A., respectiv preluarea şi renunţarea la SC III. SRL din motive de nerentabilitate a afacerii."

Astfel, analizând conţinutul acestor declaraţii se constată că inculpatul îşi modifică susţinerile date în faţa organelor judiciare cu privire la scopul preluării acestei societăţi, folosul patrimonial obţinut şi activitatea efectiv desfăşurată, în funcţie de interesul procesual. Deşi inculpatul a susţinut că această ultimă declaraţie i-a fost dictată de către procuror, afirmaţiile acestuia sunt lipsite de suport faptic.

În acord cu susţinerile instanţei de fond, chiar dacă inculpatul a arătat că nu a avut intenţia de a frauda unităţi bancare, iar ratele au fost achitate, neexistând prejudiciul, conţinutul constitutiv al infracţiunii de înşelăciune impune doar să existe scopul (indiferent dacă a fost sau nu atins) de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust (inculpatul a obţinut pentru SC III. SRL sume de bani pe care nu le-ar fi obţinut dacă unităţile bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări) şi rezultatul producerii unei pagube persoanei vătămate. Paguba produsă unităţilor bancare este reprezentantă de suma obţinută de inculpaţi prin inducerea în eroare, sumă pe care nu ar fi obţinut-o sau cel puţin nu ar fi obţinut-o în aceleaşi condiţii dacă unităţile bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări. Infracţiunea de înşelăciune se consumă la momentul la care, prin inducerea în eroare, se încheie contractul de credit, acesta fiind şi momentul producerii pagubei în patrimoniul persoanei vătămate (care se micşorează cu suma pe care nu ar fi acordat-o dacă ar fi avut cunoştinţă de elementele reale ale situaţie împrumutatului). Achitarea ulterioară a ratelor nu are relevanţă asupra existenţei infracţiunii, consumată deja anterior şi poate avea efect exclusiv cu privire la latura civilă (prejudiciul la care va fi îndreptăţită partea civilă se micşorează proporţional cu sumele achitate). Paguba nu se naşte în patrimoniul persoanei vătămate doar dacă împrumutatul nu îşi achită ratele, ci chiar din momentul încheierii contractului, ca urmare a faptului că remite o sumă de bani pe care nu ar fi remis-o dacă nu ar fi indusă în eroare. Prin urmare, chiar dacă la momentul încheierii contractelor, inculpatul ar fi avut intenţia de a achita ulterior ratele, acest aspect nu are relevanţă pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune, fiind suficient ca inculpatul să aibă reprezentarea faptului că obţine fonduri pe care nu le-ar fi obţinut dacă ar fi prezentat situaţia reală a societăţii comerciale.

La încheierea şi executarea contractelor cu B. nr. x din 20 octombrie 2008 şi nr. x din 21 octombrie 2008, inculpaţii s-au folosit de calitatea de administrator al SC III. SRL a inculpatului O. (deşi acesta a preluat doar scriptic societatea, contra unei sume de bani, potrivit inculpatului A.) şi prezentându-l ca fiind adevăratul beneficiar al creditelor, iar pentru rescadenţare au fost depuse acte din care rezultă în mod nereal dreptul de proprietate asupra unor bunuri prezentate ca garanţii (e. g. remorcă cu împingător x cu echipament de împrăştiere (2009) serie x şi distribuitor îngrăşăminte SV7 (2009) seria x, "achiziţionate" cu factura x din 25 august 2009 de la SSSSS. SRL la preţul de 424.560 RON, delegat din partea societăţi figurând pe factura fiscală inculpatul O., iar ordinele de plată nr. x din 25 august 2009 şi y din 7 august 2009, vizate de bancă şi semnate, prin care s-ar fi făcut pretinsa plată către furnizori, nu se regăsesc în extrasele de cont oficiale ale societăţii). În cazul contractului încheiat cu CEC, la dosarul de credit sunt depuse acte false din care rezultă în mod nereal dreptul de proprietate asupra unor bunuri prezentate ca garanţii. În raport de aceste elemente, instanţa apreciază că sunt îndeplinite condiţiile reţinerii variantei agravante a infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (2) C. proc. pen.- prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase sau alte mijloace frauduloase, mijloace pe care inculpatul O. le-a cunoscut sau putea să le prevadă.

Referitor la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. se constată, în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege (de 1 - 5 ani) şi data săvârşirii infracţiunii (ultimul act încheiat este Contractul de credit nr. x din 25 august 2009), termenul de prescripţie al răspunderii penale (de 10 ani în acest caz, calculat potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) şi art. 155 alin. (4) C. proc. pen.), s-a împlinit la data de 25 august 2019, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen. va dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. a), b) C. pen., art. 5 C. pen. ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale a inculpatului O.

Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., inculpatul O. a susţinut că "reprezintă o reglementare nefericită, cu consecinţe nefaste asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor" şi totodată că nu se face vinovat de săvârşirea acesteia.

Alegaţiile inculpatului sunt lipsite de suport faptic, în cauză existând probe certe din care rezultă implicarea acestuia în activitatea infracţională a grupului. Considerentele reţinute de instanţa de fond în acest sens sunt pertinente şi vor fi însuşite de instanţa de control judiciar, motiv pentru care nu vor mai fi mai reluate.

Totodată, inculpatul a susţinut că infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. este prescrisă, având în vedere că ultimul act al activităţii infracţionale care datează din data de 21 octombrie 2008, dată la care a încheiat Contractul de credit nr. x.

Înalta Curte constată însă, că ieşirea inculpatului O. din grupul infracţional organizat este realizată la data de 20 august 2010, când are loc preluarea firmei de către A. şi R., astfel încât termenul de prescripţie al răspunderii penale se calculează de la această dată şi se împlineşte la data de 20 august 2020.

Inculpatul O. a mai solicitat amânarea aplicării pedepsei stabilită de instanţa de fond pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. Înalta Curte, raportat la persoana inculpatului - o persoană cu educaţie care putea să prevadă consecinţele în plan juridic a faptelor sale, de natura şi gravitatea faptelor produse, de valoarea prejudiciului, de modul de săvârşire, apreciază că modalitatea de executare a pedepsei, stabilită de instanţa de fond este suficientă pentru a fi atins scopul acesteia, nejustificându-se amânarea aplicării pedepsei.

Instanţa apreciază însă, raportat la cuantumul pedepsei pe care inculpatul urmează să o execute, că se impune reducerea cuantumului termenului de supraveghere a pedepsei de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 75 alin. (2) lit. a), b) C. pen., art. 5 C. pen., de la 3 ani la 2 ani.

2. Inculpatul S., prin apelul declarat, a solicitat, în principal, desfiinţarea în totalitate a sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bucureşti - Judecător de cameră preliminară. În subsidiar, a solicitat achitarea pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) sau lit. c) C. proc. pen. şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. pen. În terţiar, reindividualizarea pedepsei aplicate şi a modalităţii de executare, respectiv aplicarea unei pedepse de maxim 2 ani închisoare a cărei aplicare să fie amânată în temeiul art. 83 C. pen. În cazul păstrării modalităţii de executare a pedepsei stabilite de instanţa de fond, să fie înlăturată pedeapsa complementară a interdicţiei de a exercita profesia de avocat prevăzută de art. 66 lit. g) C. pen.

Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel formulate de inculpatul S., constată fondată calea de atac declarată numai în ceea ce priveşte solicitarea de înlăturare a pedepsei complementare şi accesorii, prevăzută de art. 66 lit. g) C. pen.

Primul motiv de apel care vizează trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond, ca urmare a efectuării actelor de urmărire penală de către organe necompetente material (SRI şi DGIPI) este considerat nefondat de către Înalta Curte.

Astfel, din conţinutul Adreselor nr. x din 2018 din 6 noiembrie 2018, 1214/II-1/2018 din 3 decembrie 2018 şi 1214/II-1/2018 din 10 ianuarie 2019, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, coroborate cu actele existente la dosarul de urmărire penală, nu se confirmă susţinerile apelantului inculpat S., potrivit cărora actele de urmărire penală ar fi fost efectuate de organe necompetente material.

În Adresa nr. x din 2018 se precizează:

"în Dosarul penal nr. x din 2014 al DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi nu au fost efectuate acte de urmărire penală de către ofiţeri ai S.R.I./D.G.I.P.I.". În completarea acestui răspuns Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi a arătat în Adresa nr. x din 2018 din 3 decembrie 2018 "În completarea răspunsului dat în urma Adresei dvs. nr. 8051/2/2015 din 27 noiembrie 2018, precizăm că, datele primite în urma celor două informări trimise de S.R.I. nu au fost materializate în cadrul dosarului de urmărire penală nr. x din 2014; nu au existat alte forme de cooperare pe baza protocoalelor dintre cele două instituţii".

În Adresa nr. x din 2018 din 10 ianuarie 2019 se precizează:

"în Dosarul penal nr. x din 2014 al DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi, exploatarea interceptărilor convorbirilor telefonice s-a făcut simultan prin intermediul DGIPI- SIPI Călăraşi şi S.R.I. -Direcţia Judeţeană de Informaţii Călăraşi, ca beneficiar secundar. Cu privire la cooperarea cu SRI, aceasta a constat în următoarele: alături de DGIPI a procedat la exploatarea convorbirilor telefonice autorizate în cauză; a înaintat DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi un număr de 3 informări clasificate strict secret. Precizăm că în urma verificărilor efectuate în evidenţele DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi au fost identificate un număr de 3 informări înaintate de SRI - x Călăraşi (şi nu 2 astfel cum în mod eronat s-a comunicat anterior). Având în vedere faptul că cele 3 informări sunt clasificate strict secret, s-a solicitat SRI Direcţia Judeţeană de Informaţii Călăraşi, ca unitate emitentă a informărilor, acordul pentru înaintarea acestora către dumneavoastră, urmând ca, după obţinerea acordului, să vi le transmitem de îndată spre consultare".

Coroborând conţinutul primelor două adrese (care nu pot fi omise), din datele de 6 noiembrie 2018 şi 3 decembrie 2018, în care se afirmă, rituos, că nu au fost efectuate acte de urmărire penală de către ofiţeri ai SRI/DGIPI şi nici nu au existat forme de cooperare între SRI şi DIICOT pe baza protocoalelor încheiate între cele 2 instituţii, cu cel al adresei nr. x din 2018 din data de 8 ianuarie 2019 în care se face referire la exploatarea interceptărilor convorbirilor telefonice de către DGIPI Călăraşi şi SRI (ca beneficiar secundar), se poate concluziona că activitatea de urmărire penală, în prezentul dosar, a fost realizată de organe de urmărire penală, competente material, neinterferând structuri de genul SRI sau DGIPI.

Cuvântul a exploata, conform DEX, se referă la a folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanţă utilă, un material folositor; a trage foloase de pe urma unei persoane, situaţii, fapt ce presupune deja existenţa unui material ce urmează a fi exploatat. Practic, activitatea de exploatare a interceptărilor este una ulterioară interceptării şi punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, fapt ce presupune existenţa prealabilă a acestora. Or, aşa cum precizează şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi, SRI a exploatat aceste convorbiri în calitate de beneficiar secundar, dar actele de urmărire penală (interceptarea convorbirilor şi punerea în executarea a mandatelor de supraveghere tehnică) au fost efectuate de organe de urmărire competente material.

Din procesele-verbale de redare a conţinutului convorbirilor telefonice, a sms-urilor transmise, a reieşit că această operaţiune a fost efectuată de ofiţeri de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, Serviciul de Combatere a criminalităţii Organizate Călăraşi, în baza ordonanţei dispuse de procuror.

De asemenea, Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin încheierea nr. 726 din 18 mai 2016, a tranşat solicitarea inculpatului de excludere a înregistrărilor, prin trimitere la Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016 a Curţii Constituţionale a României. În aceeaşi fază a Camerei Preliminare au fost analizate şi criticile inculpatului privind emiterea mandatului de supraveghere tehnică de un judecător necompetent material, cât şi faptul că ofiţerii DGIPI sunt lucrători specializaţi cu statut de poliţişti.

Această hotărâre are autoritate de lucru judecat pe aspectele analizate (punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către DGIPI, emiterea mandatelor de supraveghere tehnică de un judecător competent material), neputând fi cenzurată în prezenta cale de atac. Dacă s-ar face acest lucru ar însemna adăugarea unei căi de atac neprevăzute de lege împotriva încheierii Judecătorului de Cameră Preliminară, pronunţată în calea de atac a contestaţiei.

De altfel, în paragraful 27 din Decizia nr. 802/2017 se arată:

"verificarea legalităţii administrării probelor este atributul exclusiv al Judecătorului de cameră preliminară, acesta procedând în mod suveran asupra stabilirii legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire, fiind singurul care poate aprecia asupra acestor elemente. Din această perspectivă, în cursul judecăţii nu s-ar mai putea aprecia asupra legalităţii administrării probelor ce au rămas câştigate procesului, de vreme ce nu este admisibil a se face proba împotriva unor aspecte definitiv validate, după încheierea procedurii de Cameră Preliminară, cu privire la legalitatea administrării probatoriului realizată de către organele de urmărire, operând autoritatea de lucru judecat".

Deşi inculpatul a făcut trimitere la aceeaşi Decizie nr. 802/2017 a Curţii Constituţionale a României, respectiv la paragraful 29, în care se arată că "probele menţinute ca legale de Judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecăţii din perspectiva constatării inadmisibilităţii procedurii prin care au fost obţinute şi a aplicării nulităţii absolute asupra actelor procesuale şi procedurale prin care probele au fost administrate", solicitând, în cursul judecării apelului, o reevaluare a probelor administrate în cursul urmăririi penale din perspectiva legalităţii acestora, Înalta Curte face precizarea că se au în vedere acele probe care nu au fost contestate, ori, în cazul celor contestate au apărut elemente noi, care nu au fost tranşate de Judecătorul de cameră preliminară.

Or, în cauză, în raport de adresele emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT nu există un element nou, care să impună o nouă verificare a legalităţii probelor administrate în cursul urmăririi penale şi asupra căreia a statuat, în mod definitiv, judecătorul de cameră preliminară prin Încheierea nr. 726 din 18 mai 2016.

În ceea ce priveşte solicitarea inculpatului S. de achitare pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., în baza art. 16 alin. (1) lit. b) sau lit. c) C. proc. pen., şi complicitate la instigare improprie la fals intelectual prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I, Înalta Curte o consideră nefondată pentru următoarele considerente:

Inculpatul S. nu a recunoscut săvârşirea faptei susţinând că implicarea sa a fost limitată la activitatea de asistenţă juridică permisă de dispoziţiile legale, fără a avea reprezentarea activităţii infracţionale, considerând că instanţa de fond a dat o interpretare greşită interceptărilor telefonice şi acţiunilor pe care le-a desfăşurat, acesta realizând propria sa interpretare.

Înalta Curte, în acord cu cele reţinute de instanţa de fond, constată că probele dosarului infirmă susţinerile acestuia, demonstrând o participaţie activă, voluntară şi conştientă, inculpatul având reprezentarea acţiunilor sale şi a rezultatelor produse.

Astfel, având în vedere relaţiile de rudenie dintre S. şi o parte dintre inculpaţi, profesia acestuia (avocat), actele materiale săvârşite (sfaturi) cu privire la eludarea normelor legale, conversaţiile telefonice cu o parte din membrii grupului, faptul că figurează ca asociat în SC DD. SRL, SC QQ. SRL, alături de alţi membrii ai grupului infracţional organizat, demonstrează că aderarea inculpatului S. la grupul infracţional organizat s-a realizat tacit, fără vreo manifestare de voinţă expresă, (prin activităţile desfăşurate s-a considerat membru al grupului). De asemenea, activitatea pe care o desfăşoară o persoană care aderă la un grup infracţional organizat nu trebuie să fie de natură ilicită. În cazul în care o asemenea activitate intră în sfera ilicitului penal, acestea pot constitui infracţiuni şi urmează să fie reţinute în concurs cu infracţiunea prevăzută de art. 367 C. pen., în temeiul art. 3 al acestui articol.

Inculpatul S. a susţinut că nu a avut cunoştinţă de activitatea infracţională a grupului, însă acţiunile întreprinse de acesta contrazic această susţinere.

Astfel, inculpatul S. este cel care înfiinţează, SC FF. SRL, iar sediul social figurează la cabinetul său de avocatură din Municipiul Bucureşti, inculpatul fiind împuternicit cu administrarea conturilor bancare ale societăţii şi gestionarea relaţiilor cu organele fiscale. Totodată, capitalul social este depus de către inculpatul S.

Nu poate fi omis în această analiză scopul înfiinţării SC FF. SRL, acela de a ajuta SC AA. SRL să înşele MADR - APDRP cu care încheiase contracte de finanţare nr. x pentru acordarea Ajutorului Financiar Nerambursabil în condiţiile Programului Naţional pentru dezvoltare Rurală, dar şi pentru evaziune fiscală. Tot inculpatul S. este cel care redactează contractul de execuţie lucrări încheiat între SC AA. SRL şi SC FF. SRL

De asemenea, a înfiinţat societăţile comerciale cu comportament tip "fantomă" cu asociaţi şi administratori persoane interpuse, fără rol în firme, fără sedii sociale, societăţi înfiinţate în scopul săvârşirii de infracţiuni -înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani. O dovadă a faptului că a cunoscut scopul înfiinţării acestor societăţi este că s-a implicat în găsirea sediilor provizorii pentru societăţile comerciale fantomă.

A ţinut legătura cu inculpaţii J., I., L., A. şi K., s-a deplasat la un birou notarial în Bucureşti în vederea încheierii de contracte fictive de împrumut şi transmite notarului actele necesare redactării actelor, împrumuturi garantate cu ipotecă pe bunurile lor, în scopul de a sustrage aceste bunuri de la executarea silită, cu motivarea că există deja o creanţă anterioară pe aceste bunuri, găseşte un apartament persoanelor dispuse să declare fictiv că îi iau pe cei doi martori în spaţiu pentru obţinerea actului de identitate în Bucureşti, a participat la întâlnirile lui A. cu reprezentantul F. SA, cât şi la discuţiile cu reprezentantul SC H. SRL, la SNCFR Constanţa, s-a întâlnit cu inculpatul L. şi muncitorii aleşi de acesta, pe care-i conduce la un apartament închiriat, s-a deplasat cu aceştia pentru a le face mutaţia în Bucureşti. Toate aceste activităţi dovedesc implicarea activă şi conştientă a inculpatului în activitatea desfăşurată de familia sa, faptul că ceilalţi membri ai grupului infracţional l-au acceptat în structura lor. Totodată, natura acestor acţiuni depăşeşte limitele unei activităţi de consultanţă juridică.

De altfel, activitatea inculpatului S. trebuie analizată prin raportare la activitatea celorlalţi inculpaţi cu care a relaţionat şi la scopul urmărit prin desfăşurarea acesteia.

În acord cu cele reţinute de instanţa de fond, în sensul că inculpatul S. cunoştea activitatea desfăşurată de tatăl său, era activ implicat în activitatea societăţilor folosite de acesta, poziţie din care putea cunoaşte multe dintre aspectele ilicite ale activităţii acestuia, Înalta Curte va reda convorbirile purtate de acesta cu ceilalţi inculpaţi, convorbiri care infirmă apărarea inculpatului. Înalta Curte consideră interpretarea dată de instanţa de fond acestor convorbiri ca fiind cea care reflectă realitatea, astfel încât o va respinge pe cea învederată de inculpat. Interpretarea dată de S. acestor convorbiri se axează pe relaţia avocat-client care nu consta în activităţi ilicite. Or, aşa cum s-a arătat, natura acţiunilor întreprinse de inculpat depăşeşte limitele unei activităţi de consultanţă juridică.

Astfel, în data de 25 februarie 2015, I. îl sună pe S. şi îl roagă să se ducă la notariatul din Bucureşti "unde aţi făcut actele alea de împrumut" pentru a solicita un duplicat al contractului încheiat între L. şi SC QQ. SRL:

(...)

I.: Am şi eu o rugăminte la tine.

S.: Aşa.

I.:Poţi să trimiţi tu pe cineva sau să te duci tu la notara aia unde aţi făcut actele alea de împrumut?

S.: Aşa, ca să ce?

I.:Nu găsesc contractul ăla între L. şi QQ., contractul de împrumut.

S.: Tre să fie acolo ori.

I.: Îl am, nu este, îl am pe a lui DD., AA., QQ. nu-l găsesc, să îţi dea o copie după.

S.: O copie, lasă că-i cer o copie.

I.: O copie conform cu originalul.

S.: Da.

I.: Şi mi-o pui şi mie pe mail că îmi trebuie astăzi.

S.: Da, da.

I.: Neapărat.

S.: Bine.

I.: Te rog frumos.

S.: Da lasă că mă duc oricum să-i dau bani, mă duc pe la unşpe şi îi zic să-mi dea şi o copie.

I.: Da, bine YYYYYY.

S.: Bine.

În discuţia din data de 19 martie 2015, A. îi spune lui S. că inculpata J. a primit solicitare de la executorul judecătoresc, învestit cu executarea creanţei persoanei vătămate SC G. SA, de a-şi declara bunurile aflate în proprietate. S. îl sfătuieşte pe A. să nu dea nimic executorului, să mai tragă de timp până când vor ieşi de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară înscrierea dreptului de ipotecă izvorât din contractele de împrumut. În continuare, S. îi aminteşte tatălui său că trebuie demarate procedurile de executare silită a contractelor de împrumut ("Ce am vorbit noi, săptămâna trecută că trebuie demarate procedurile alea, ştii tu care.".), activitate de care se ocupă tot S., din probele de la dosar, rezultând că aceştia au învestit cu formulă executorie aceste contracte:

S.: - Alo!

A.: - Salut YYYYYY.!

S.: - Salutare!

A.: - Ţi-a dat J. ieri ceva pă mail cu m ... u ăla de executor,

S.: - Da, vrea să-i spună lui acolo tot ce are ea şi în ce situaţie este fiecare!

A.: - Şi este obligatorie asta?

S.: - Da, dacă nu, îi dă amendă dă la 1 la 10 milioane,

A.: - Aha!Deci trebuie să i le dăm, nu?

S.: - Păi n-ai înţeles?

A.: - Da, da!

S.: - Dacă nu, este, san, poate fi sancţionată cu amendă!

A.: - Da!

S.: - Da problema este că trebuie date ca atare că dacă le dai, ăă, dacă e (neinteligibil) p-ormă te îmbârligă şi la inducere în eroare, îţi face plângeri, cine ştie ce căcat mai (neinteligibil)

A.: - La ce, la ce!

S.: - Dacă nu i le dai corespunzătoare realităţii, din eroare, din neglijenţă, p-ormă te îmbârligă că l-ai indus şi-n eroare şi-ţi face plângere penală!

A.: - Păi şi, da, şi tre să i le dăm că sunt, alea care e realitatea şi că sunt gajate, nu?

S.: - Da, da problema e că n-au ieşit actele încă

A.: - Ce acte?

S.: - Încheierile de intabulare şi toate cele!

A.: - Aa, n-au ieşit încă?

S.: - N-au ieşit, nu ştii că durează mai mult? Da p-ormă dacă le dai, există riscu să-i dai idei, să le atace!Ai înţeles?

A.: - Da, da, da, dă-l mă în morţii mă-sii mă, să dea amendă mai bine!

S.: - Mai bine dă amendă că, lasă-l să caute el!

A.: - Să caute el, dă-l în morţii mamei lui!

S.: - Că ştii care-i problema? Ce am vorbit noi, săptămâna trecută că trebuie demarate procedurile alea, ştii tu care(...)(învestirea cu formulă executorie)

A.: - Da!

S.: - În noua lege, un m. să poa să intervină cu japca peste o executare, şi s-o blocheze şi s-o drăcească, aşa îi dai idei şi află de ele, lasă-l să afle mai târziu că sunt informaţii în posesia autorităţilor, sunt publice, să le caute,

A.: - D-aia e plătit mă dă G., dă-l în morţii mă-sii,

S.: - Păi, da, asta face executoru, muncă de detectiv!

A.: - Da, da, lasă că-i spun să nu dea nimic!

S.: - Să nu-i dea că ai înţeles riscu.

A.: - Ştiu!

S.: - Cu riscu să ia amendă! (...)

Împrejurarea că S. se ocupă de procedura de învestire cu formulă executorie a contractelor fictive de împrumut, rezultă şi din convorbirea purtată de acesta, în data de 02 aprilie 2015, cu A. S. ştie că inculpata J., zisă J. a încheiat două astfel de contracte, precizând că i le-a dat personal acesteia, şi că se află acasă la Vâlcelele:

A.: - Da, YYYYYY.!

S.: - O să am nevoie mâine, până mâine dă contractele de împrumut a lu' J., doar contractele, fără anexă, anexele le iau duminică, adică intabularea şi toate cele că sunt la ea! I le-am dat ei în mână, le are acasă la Vâlcele,

A.: - Da ai nevoie, ai nevoie de ele în original?

S.: - Nu! Pă mail, scanate, contractele de împrumut atât, câte au fost, două parcă.

A.: - Da, da, păi hai că io mă duc la VÂLCELE şi p-ormă când ne întoarcem, ne ducem la birou şi le dăm, chiar dacă.

S.: - Nu, lasă, nu, nu, nu, mâine până-n unşpe, numai, (neinteligibil) efort azi!

A.: - AA, mâine dimineaţă?

S.: - Între opt şi unşpe, să le am pă mail!

A.: - Da, da, da, hai că-i zic acum să mi le dea,

S.: - Da! Contractele de împrumut să facă copie, le scanează K. şi mi le dă!

A.: - Da, da, da!

S.: - Atât, şi restu, să dea tot dosaru şi mâine să facă ZZZZZZZZZ., şi-aşa stă degeaba, copie la tot, şi pă mail să-mi dea doar contractele dă împrumut, atât, alea, trei patru pagini câte sunt!

A.: - Da mă, îi dau să-mi zică, să-mi dea tot dosaru şi.

S.: - Copiat integral şi contractele scanate pe mail atât! Şi restu Duminică,

A.: - Vorbeşti cu ele.

S.: - Da.

A.: - (...) mâine

S.: - Dacă au dubii să mă sune!

A.: - Ce?

S.: - Dacă au neînţelegeri să mă sune, ZZZZZZZZZ., K. şi (neinteligibil)

A.: - Îi dau lu K. mă, că ZZZZZZZZZ. nu e bună dăcât dă x!

Pentru a scăpa cât mai uşor în urma executărilor silite, membrii grupului infracţional organizat întocmesc şi documente fictive prin care tot ei se înscriu cu creanţe false la masa credală, şi în acest demers, membrii grupului infracţional organizat sunt ajutaţi de inculpatul S. În acest scop, inculpatul L. se înscrie pe tabelul creditorilor lui SC AA. SRL Acest aspect rezultă şi din mai multe convorbiri telefonice, precum şi din mesajul telefonic trimis în data de 09 aprilie 2015 de către I. lui S.:

"Ai făcut cererea de creanţa ptr. L. la AA. trebuie să o depun astăzi."

S. discută cu membrii grupului infracţional organizat, în special cu A. şi I., cu privire la activitatea grupului.

În data de 14 martie 2015, la ora 00:25:06, A. îl sună pe S. Cu această ocazie, cei doi discută despre mai multe probleme. În primul rând, A. îi spune fiului său că le-a venit de la ANAF înştiinţare de plată pe SC GG. SRL, cu atragerea răspunderii solidare a lui SS., N. şi A. Din această primă parte a discuţiei, rezultă faptul că S. cunoştea caracterul fictiv al cesionării părţilor sociale ale SC GG. SRL către SS., cesionare făcută în scopul preluării de către acesta a datoriilor societăţii. Apoi, A. îi informează pe S. şi cu privire la datoria pe care SC DD. o are la stat precum şi despre ultimele demersuri întreprinse de SC G. SA În scopul şicanării creditorilor, A. îşi schimbă fictiv domiciliul într-unul din spaţiile comerciale deţinute de el în comuna Vâlcelele, spaţiu insalubru pentru locuit. Cei doi râd pe seama acestui lucru, S. -propunând să pună şi fotografii pentru instanţă, să vadă cât de amărât este A. În continuare, S. se laudă la tatăl său că l-a învăţat şi pe inculpatul N. cum să fenteze creditorii:"i-am făcut scenarii, dacă zice să vă întâlniţi îi spui da, da, da, până s-o lipsi, le vorbeşti frumos şi te lasă în pace şi râdea N., cică aşa le-am făcut, el mă sună mereu, am primit un mesaj, m-a sunat p(...) că, m-a sunat drăcică, ce i-ai zis, le-am zis ce mai învăţat, şi, şi m-a lăsat în pace, eu i-am făcut scenarii, trei, patru scenarii înţelegi, le-a băgat la cap şi le serveşte pastila ca la tonomat":

(...)

A.: Dar nu ştiu dacă ţi-am zis că a venit la GG. cu atragere răspundere solidară pe SS., N., A.

S.: Cine o vrea?

A.: ANAF.

S.: Aaaa.

A.: Are 180 de mii de roni impozit pe profit.

S.: Aha, ce repede atrag ei răspunderea solidară.

A.: Da eu am avut procură dată de N. şi a fost înregistrată la ei .

S.: Da.

A.: A dat un termen la el 15 zile, nu ştiu decât să ne ducem la discuţii, nu ştiu ce .

S.: Da, da ştiu invitaţiile alea de c(...) t.

A.: Şi de exemplu dacă ăla care a preluat tot patrimoniu cu stocuri de materiale de draci de laci, a luat şi activul şi pasivul nu cădea în sarcina lui ăla să îşi achite obligaţiile de plată?

S.: Ba da (...) documente doveditoare că a fost descărcat de gestiune, da, dar acuma depinde pe ce perioadă sunt creanţele alea.

A.: Perioada de un an de zile.

S.: A că poate să zguduie că da, ştii ce spune vine m(...) tul ăla şi o face el din pix, fraierul ăla care va fi răspunzător de dosar şi cică păi da dar, tu ai predat gestiunea sau nu ştiu ce dar înainte datorită conduitei tale iresponsabile ai ajuns în incapacitate de plată şi p(...) a mea, eu sunt organ şi te consider şi pe tine vinovat, răspundeţi solidar şi tu şi actualul.

A.: Păi dar dacă aia are stocuri de materiale, cred că are stocuri de un miliard opt sute.

S.: Să pună sechestru pe stoc de ce nu face altceva de unde până unde.

A.: Da lasă că le vorbim, ne uităm în balanţă.

S.: Da .

A.: Şi trebuie mers acolo să le tragă una în sfeclă şi de exemplu dacă, SS. zicea că dacă e vorba de aşa îi cere faliment.

S.: Da dar şi dacă îi cere insolvenţa la el debitorul c...ţii ăia o să se îndrepte împotriva persoanelor fizice că tocmai asta este solidar, solidar înseamnă toţi pentru unu şi unu pentru toţi, faţă de firmă nu mai poate fi luată nicio măsură pe data deschideri procedurii dar urmăreşti silit, urmăreşte în continuare persoanele dacă se emite decizie de atragere a răspunderii solidare trebuie să o conteşti, tribunal, curte de apel, c. t.

A.: Şi pe urmă băgată la ...

S.: Nu, nu, nu n-are nici o treabă, persoana juridică îşi urmează cursul şi legea chiar spune, că atunci când constată că sunt semne vădite de insolvenţă este obligat să îşi ceară el insolvenţa ca să fie considerat de bună-credinţă, mă uite am ajuns la fundul sacului tribunalule te rog frumos să îmi deschizi insolvenţa, că pe urmă spune că cică că cu rea credinţă nu ţi-ai deschis insolvenţa şi te f(...) e şi pe partea aialaltă, acuma noua lege e dispoziţie expresă, trebuie să îţi ceri insolvenţa când intri.

A.: Lasă că nu mai poţi să faci faţă.

S.: Exact, exact într-un termen de recomandare de 30 de zile de la instalarea lipsei de lichidităţi, dacă vezi că nu se redresează problema trebuie să ţi-o ceri singur ca să fi de bună credinţă.

A.: Şi atuncea dacă ei au acţiune de răspundere solidară?

S.: Dacă ei au acţiune aia îşi urmează cursul, dacă ei consideră că ei sunt întrunite elementele necesare pentru atragerea răspunderii solidare emit decizie de atragere a răspunderii persoanelor fizice, administrator, administratorii depinde după caz şi odată emisă hârtia aia, aia nu mai poate fi dărâmată decât de instanţă.

A.: E acuma după părerea mea trebuie să rămână la ultimul administrator că el a luat o avere nu a luat-o cu datorii.

S.: Păi tocmai de aia îi invită la discuţii c(...) aţii ăia să dea explicaţii, stânga şi dreapta.

A.: Da, da se vede în balanţă.

S.: Da.

A.: A fost firmă pe agricultură şi plăteşte la firmele care au numai cultură vegetală, plăteşte impozit pe profit la sfârşitul anului.

S.: Da.

A.: Şi au venit acolo ăştia şi au căutat pe acolo, au venit la II. trimis de botoasa de la LL.

S.: Da mă rog.

A.: Şi le-a zis că acolo HHHHHHHHH. că nu ştie, zi-i măi să ceară hârtii de la ei nişte hârtii, pe urmă zice că ne sustragem.

S.: Da.

A.: Până la coadă a venit aici la confort i-a pus ştampilă pe aia şi aşteaptă o zis că putem să amânăm 15 zile şi să stabilim o zi.

S.: Ce a fost, ăsta-i control fiscal?

A.: Poftim?

S.: Ăsta-i control fiscal?

A.: Nu ştiu ce este, nu-i control e ceva vis-a-vis de, de ăştia un miliard optsute.

S.: Păi la cine a venit la GG. sau la II.?

A.: La GG., deci la GG. e tragere răspundere solidară lui N., A. şi SS.

S.: Aşa.

A.: Şi a venit pe la Vâlcele pe acolo şi i-a lăbărit HHHHHHHHH. s-a dus dracu.

S.: Am înţeles.

A.: Şi atuncea a venit şi pentru DD., are şi DD. vreo nouă sute milioane la asta la, salariaţi şi impozit pe profit dar are două miliarde de recuperat Tva şi a zis să facem cerere şi momentul pe 25 acum când se face cererea nu se mai calculează penalităţi nu se mai calculează nimic, urmează să vină controlul îşi opreşte banul care îl are şi diferenţa o dă în cont la trezorerie.

S.: Da.

A.: Şi până să dea banii putem să o cesionăm la o firmă să ne dea ierbicide ceva pe ea.

S.: Da, da, da.

A.: Da, a venit şi la J. de la cârnatul ăla de la G.

S.: Ce a venit?

A.: E i-a venit că a trimis chestie nu ştiu ce o fi venit, au ei hârtii aici o grămadă.

S.: Am înţeles.

A.: Şi acuma a venit băşina asta la, nu ştiu cum băşina asta mi se pare mai infectă faţă de aia lui JJJJJJJJJJJJ.

S.: Care e asta că nu înţeleg nimic.

A.: Aia de la DDDDDDDDDDD. pentru DD.

S.: Da pentru că i-a dat m(...) tul ăla de la primărie când a făcut cerere, vă rugăm să ne comunicaţi ce bunuri deţine, a zis, nu deţine bunuri dar vedeţi că face afaceri cu Y, şi ce dacă nu eşti obligat, scrie şi în aia am citit aia de la HHHHHHHHH., repetă ce scrie în lege, în situaţia în care nu desfăşuraţi afaceri cu X, vă rugăm ca în cinci zile de la primirea prezentei să ne aduceţi la cunoştinţă şi să sistăm demersurile faţă de dumneavoastră.

A.: A, scrie nu?

S.: Păi normal că scrie dar nu facem să pişe el pe lege, grasul ăla burtos.

A.: Nu-l cunosc dă-l dracu.

S.: Da, normal e dator să-i răspunzi, dar e mai amplă normal că fiecare are stilul lui de lucru.

A.: Da.

S.: Scrie poveşti nemuritoare acolo ca să justifice bani şi el dacă a luat 300 de milioane de la client, i-a uite cu aia, am fost, am dres, i-a uite s-a făcut dosar ăştia.

A.: Intrare în încăperi.

S.: Da şi aia pe 24 martie se cere din nou autorizarea intrării în încăperi, că ştii care a fost motivul pentru care le-a respins instanţa în primă fază în februarie?

A.: Care?

S.: Pentru că ei au solicitat şi ai văzut ce dacă nu depuneam eu alea, hârtiile alea doveditoare, autorizau nenorociţii intrarea în încăperi, şi este încheiere definitivă fără cale de atac, autorizarea în încăperi şi chiar dacă nu aveai domiciliul în concret acolo, bine dovedeai pe urmă, făceai încercai o contestaţie la executare dar până făceai el putea să vină cu jandarmii cu topoare, cu berbecii, cu toate cele şi intra în x la mamaia şi la tataia .

A.: Chiar dacă erai cu chirie acolo.

S.: Chiar dacă erai, ştii ce spune el, mă doare-n p(...) ă, am hotărâre judecătorească eu sunt, am titlu să intru peste tine, am titlu executoriu să te (...), nu e nimic nelegal.

A.: A stat la el chiriaş?

S.: Păi şi dacă legea mi-a dat, dacă o instanţă judecătorească m-a autorizat să intru în încăperile imobilului de la adresa X, eu intru să văd ce-i pe acolo şi dacă nu justifici cu documente, cu facturi cu chitanţe, stai aşa că-i televizorul meu, UU., păi dovedeşte dă-mi chitanţă, păi nu am, păi nici o problemă, dă-l încoace, sechestru, îl punem sub sechestru şi pe urmă, până când se dovedeşte noi ţi-l luăm, hat macat, aşa se face.

A.:Bătaie de joc.

S.: Bătaie de joc, păi dar ce vrei, dacă legea le dă voie, se face, le-a luat la unii borcane, frigidere, zacuştii, le-a luat, le-a luat ce a găsit pe acolo, chiloţi, ciorapi.

A.: Să găsească şi aici să vezi ce ne ia tot din acasă.

S.: Cum?

A.:Aicea unde locuim cu toţii, la lunetistul în deal.

S.: Da şi acuma a zis aşa instanţa, având în vedere că au solicitat autorizare cu privire la intrarea în încăperi s-a făcut în legătură cu imobilul din x, văzând adresa depusă la dosarul cauzei în 19 februarie 2015 prin care debitorii societate şi persoană fizică ne-au învederat că sediul este situat în respectiv domiciliu în, conform certificat de înmatriculare emis de ORC Călăraşi şi BI, CI eliberat de Evidenţa Populaţie Călăraşi, rezultă că cererea este incorectă întocmită, ca atare respinge cererea de autorizare intrare încăperi, definitivă şi acuma dacă au aflat băieţi că le-au comunicat şi lor, dacă au aflat domiciliul ce zice, mai facem încă odată autorizarea că nu este, e o procedură repetitivă nu e condiţionată dacă ai luat (...) odată, ceri în continuare câtă vreme există, asta e o cerere conexă accesorie la executarea silită, în cadrul executării silite se fac, se pot face mai multe demersuri, simultane, alternative după caz, şi au solicitat bănuiesc intrarea în încăperi la actualele adrese.

A.: Da noi o să le las acolo să le iau lacătul să le conserv să le fac de lucru.

S.: Vine cu berbecul, cu jandarmi cu morţii mă-sii în gât, au voie să intre dacă le dă, dacă le autorizează instanţa intrarea în încăperi şi nu le deschizi de bună voie poate să intre cu japca.

A.: A păi te cheamă ca să-i deschizi?

S.: Păi te notifică, îţi spune vezi coaie vezi că instanţa m-a autorizat să intru în încăperi în data de, la ora de, te rog să te prezinţi la imobil să deschizi uşa.

A.: A da înseamnă că nu e să vină să îţi sfărâme fără să te anunţe.

S.: Nu, nu te notifică.

A.: Păi deschid uşa, şi uite coaie aicia locuiesc.

S.: Da, dar instanţa nu e obligată să le-o admită.

A.: Nu în situaţia în care le-o admite.

S.: Instanţa nu e obligată, instanţa face ce o taie capul instanţa.

A.: Normal, ce (...) treabă are instanţa, instanţa e instanţă, el este bej, bej, fiecare .

S.: Bineînţeles şi pe amândoi îi doare-n (...) unul de altul, se pişă unul pe altul că aşa e la noi.

A.: Da instanţa ce zice, mă ce dracu mă să-i dau lui ăsta voie, dacă ar fi un judecător care ar judeca, are să dea aşa, ce dracu o avea omul acasă vai de mama ei, ce dracu să ei de acolo sau nu ştiu cum judecă judecătorul el e suveran.

S.: Şi ar fi mişto. Ar fi mişto să facem nişte poze la alea să pui o dormeză de aia opărită să-i faci poze să zici acolo în cerere domle preşedinte întrucât am o situaţie materială precară am primit citaţie, vă rog frumos să le respingeţi autorizarea că nu au ce să-mi ia, ataşate depunem câteva fotografii, o batjocură aşa, o batjocoră la adresa lor a executorilor nu a instanţei doamne fereşte şi ar fi taie să le dea muie.

A.: Nu mai avem un pat de ăla de armată.

S.: Un pat de ăla fără picioare, aşa cu un macat de ăla opărit.

A.: A fir-ai tu să fii.

S.: Da.

A.: Dar tu mi-ai zis că i-a zis cineva că tu te-ai mutat acolo?

S.: Da, a zis că l-a sunat pe N. ieri, că domle că ne-am interesat unde-i domiciliul şi ne-am dus acolo e un imobil părăsit şi că cum locuiţi dumneavoastă acolo şi a zis şi el nu ştiu, nu pot să vorbesc acuma daţi-mi un mesaj, daţi-mi în scris, că aşa l-am învăţat pe N., dacă te sună vreu m. şi îţi cere date financiare dă-i numărul de fix şi îi spui să vorbească cu contabila, dacă te sună şi te întreabă poveşti nemuritoare îi spui să îţi dea în scris că nu poţi să vorbeşti, eşti la locul de muncă şi nu poţi să vorbeşti, dacă zice să vă întâlniţi, i-am făcut scenarii, dacă zice să vă întâlniţi îi spui da, da, da, până s-o lipsi, le vorbeşti frumos şi te lasă în pace şi râdea N., cică aşa le-am făcut, el mă sună mereu, am primit un mesaj, m-a sunat p(...) că, m-a sunat drăcică, ce i-ai zis, le-am zis ce mai învăţat, şi, şi m-a lăsat în pace, eu i-am făcut scenarii, trei, patru scenarii înţelegi, le-a băgat la cap şi le serveşte pastila ca la tonomat.

A.: Şi dacă te chestionează de trei, patru ori ce zice, îşi dă seama că-i frecţie.

S.: Da, da, da vorbeşte-le frumos mă nene, că ei nu au nici o vină, ei sunt angajaţii unora, n-au nici o vină, e cică el vorbesc dă-i dracu să-i ia.

A.: Nu eşti obligat să .

S.: Pe mine nu mă sună o zdreanţă de la primărie aproape de două, trei ori pe săptămână de la Călăraşi, că cică când am de gând să-mi plătesc amenzile alea că eu chiar aşa stau fără bani în cont, că mi-a găsit 30 de RON în cont şi am poprire de patru luni pe cont şi când am de gând să le plătesc, nu ştiu doamnă într-o zi.

A.: Aşa i-ai zis?

S.: Da, într-o zi, şi i-am memorat numărul şi nu-i mai răspund şi mă sună al dracu de pe alte numere şi mai trebuie să răspunzi.

A.: Da că te toarnă.

S.: Da, ce faceţi domnule nu mai răspundeţi, haideţi măi doamnă zic, chiar aşa, eu crezi că stau în loc de dumneavoastră, anulaţi şi dumneavoastră poprirea aia şi vă dau un parfum dumneavoastră şi cu asta basta, a cum să fac aşa ceva, e atunci nu mă mai sunaţi, nu mă mai sunaţi că până mă hotărăsc eu, până oi avea eu bani ieşiţi la pensie de acolo. (...)

În discuţia din data de 4 septembrie 2014, S. îl sfătuieşte pe A. cu privire la procedurile de executare silită pornite împotriva SC AA. SRL de către D. şi SC G. SA Pentru amânarea executării, A. doreşte să garanteze plata cu un contract comercial încheiat între SC AA. SRL şi SC DD. SRL, societate în care S. figurează în calitate de asociat. Din această discuţie telefonică, rezultă faptul că S. cunoaşte foarte multe aspecte legate de activitatea grupului:

A.: - Ce-i cu comunicarea asta de la Curtea de Apel? Pentru ce-i asta?

S.: - Păi ieri nu era, când? Cred că a venit în urma mea acuma!

A.: - A, e o comunicare, zice "în legătură cu dosarul, având datele de identificare mai sus(...)"

S.: - Ce? Ce? Către cine este adresată?

A.: - Către AA.!

S.: - A, nu, nu, îl ştiu l-am văzut, credeam că e alta nouă! E aia cu impozitul pe profit, au făcut recurs m(...) i ăştia, că Instanţa a obligat ANAF-ul la soluţionarea contestaţiei, anularea deciziei de suspendare, nelegal făcută şi obligarea la soluţionare! Deci n-a anulat decizia, titlul de creanţă există, ei oricând poate să execute dacă vor, dar au obligat ANAF-ul să soluţioneze contestaţia, întrucât au considerat că argumentele mele cu privire la anularea deciziei de suspendare, făcută nelegal prin simpla sesizare a organelor penale, nu rezistă! Şi m(...) ii ăia au făcut recurs împotriva sentinţei Tribunalului prin care au obligat la soluţionare şi Curtea de Apel, probabil că o să le dea lor sau nouă dreptate!

A.: - Mai vrea nişte date, nu ştiu ce mai vrea aici!

S.: - Da, a venit ieri!

A.: - A mai depune probe şi.

S.: - Nu, nu vrea acte, nu vrea acte, aia-i o formulare standard, spune că în 10 zile de la primire, trebuie să formulezi întâmpinare, să propui probe şi să invoci eventuale excepţii! Asta spune! E o formulare standard, am văzut-o p’aia!

A.: - Bagi pă tizu p’aici să.

S.: - Ce să mai bag? Ce să mai bag că argumentele sunt făcute! N-are rost să mai ne facem obligaţii! Dacă ţin argumentele de la fond, câştigăm, dacă cădem la un cretin pacolo care are altă opinie, oricum o sugi! La el apelăm când nu stăpânesc io ceva sau nu am fost confruntat, aşa(...) că, e normal că el(...) să-şi pună onorarii şi n-are rost, decât unde e cazul!

A.: - Am înţeles, da!

S.: - Am vorbit cu VVVVVV. de la D., în legătură cu notificarea aia pă ipoteca imobiliară pe care vor m ...ii ăia de la G. fără sume şi bineînţeles că D. nu vrea fără sume şi i-am zis să dea răspuns scris pă mail, să i-l dau lu’ ăla de la G. să vadă că a zis că ei nu pot să nu înscrie în AEGRM o garanţie fără o sumă, măcar estimată, că ei n-o să le impute G. şi n-o să le solicite vreodată mai mulţi decât ne-ar datora nouă, că n-o să le ceară nimeni vreodată să plătească ce n-au cumpărat. Şi zic eu: "înţeleg raţiunea dumneavoastră, dar ei nu vor sume!", "păi nu vrem nici noi!", "păi atunci dă răspuns, f/////-n gură şi să-i arăt lu’ ăla!"

A.: - Mhî!

S.: - Şi zic, deja m-a obosit fraierul ăla cu atâtea explicaţii, şi zic "daţi-mi răspuns pă scris şi, mai departe, îl forward-ez la avocatul G. şi managerul lui de contract şi vedem la ce soluţie ajungem că simt că deja am intrat într-un impas!" şi a zis că dă răspuns acuma!

A.: - Da! Da’ şi dacă îi pun contractul de la DD., garanţie pentru AA. la G.?

S.: - Tre’ să vorbim cu ăştia! Stai să vedem ce reacţia au la poziţia D., lasă-i puţin, poate se lasă înduplecaţi la ce(...) nu e bine să arunci cu tot ce ai la dispoziţie din prima!

A.: - Da, da! Bine, aia-i o porcărie că treci.

S.: - Bineînţeles!

A.: - Bine YYYYYY.!

S.: - Bine!

Aceleaşi aspecte sunt reluate şi în discuţia din data de 04 septembrie 2014 dintre S. şi I.:

I.: - Da, YYYYYY.!

S.: - Bună I.! Poţi să vorbeşti?

I.: - Bună! Da!

S.: - Am vorbit cu VVVVVV....

I.: - Aşa!

S.: - Şi răspunsul lor este că nu! Şi am zis că am nevoie să-mi dea ceva pă scris să le arăt şi la G. să nu creadă că le-am zis noi! şi a trimis VVVVVV. un e-mail, nu ştiu dacă a trimis şi către AA.!

I.: - O să verific!

S.: - O să ţi-l dau eu acum! A trimis un e-mail în care a spus, mai pe româneşte, că nu vor modificările alea pentru că... şi-au motivat ei: pe de o parte au zis că menţiunea cu privire la contul în euro este dată de faptul că AA. are conturi şi în euro şi în RON şi oricum plata se va face în RON, însă au fost verificate ambele conturi, şi suma aia a zis că a ajuns la ea, urmare a discuţiei cu tine, pă baza unui calcul, atâţia litri, înmulţit cu atâţia RON per litru, dau o sumă estimativă de... în situaţia în care producţia va fi mai mică sau mai mare, automat G. va plăti doar ce va cumpăra şi că ei, conform normelor lor şi ale Arhivei de Garanţii Imobiliare, în momentul în care înscriu o creanţă în AEGRM trebuie să-i dea un cuantum, să-i dea o cifră, o sumă!

I.: - Da, da!

S.: - Eu ştiu şi asta, e adevărat şi ei au dreptate, cretini sunt ăia de la G.! Şi io acum am retransmis răspunsul D. către G., în care m-am adresat avocatului lor, lu’ KKKKKKKKKKKK., şi una de pă la Financiar, LLLLLLLLLLLL., am trimis şi către AA., o să vadă K. Şi, în cazul în care ăla, VVVVVV. de la D. nu a trimis mail-ul ăla, o să-l forward-ez eu acum! şi uită-te peste zece minute şi mă suni să-mi spui dacă l-ai primit!

I.: - Da, da, da!

S.: - A zis să fie şi ceva... nu mai eşti la birou, nu?!

I.: - Ba da sunt!

S.: - Hai că trimit acum şi ne auzim peste 5 minute!

I.: - Da!

S.: - Hai că trimit acela de la VVVVVV. că mi se pare că n-a trimis la AA. şi ne auzim!

I.: - Da! bine YYYYYY.!

S.: - Bine! Pa!

În discuţia din data de 09 septembrie 2014, dintre A. şi S., după ce stabilesc o întâlnire cu o altă persoană, S. îi aminteşte tatălui său de licitaţia ce are ca obiect un spaţiu comercial din Vâlcelele:

(...)

S.: - Am plecat, am mai stat de vorbă cu HHHHHHHHHHHHH(...) a zis că vineri, ora unu aşa, am putea să ne întâlnim în formula de 4!

A.: - Da!

S.: - Ar fi bine că e nerăbdător şi el.

A.: - A, păi şi io am mai.

S.: - Mâine el este în şedinţa de judecată la Federaţie că e judecător în comisia de disciplină, joi este la Piteşti, vineri dimineaţă are proces la Bucureşti dar după amiază putem să ne întâlnim! Mâine dimineaţă vin la Călăraşi, stau şi joi, o să plec joi sau vineri dimineaţă şi ne găsim undeva şi mergem împreună! (...)

S.: - Pe 15 septembrie la ora două, la YYYYYYYYYYY., e licitaţia aia, cu preţul scăzut la 50%, 22 000 RON, pentru NNNNNNNNNNN.! Ne înscriem, nu ne înscriem?

A.: - Ne înscriem!

S.: - Aşa!

A.: - Păi ce, 22000 RON, dar nu mai puţin de 30% din preţ! Se va vinde la preţul cel mai mare.

S.: - Da!

A.: - (...) dar nu mai puţin la 30% din preţul de pornire al licitaţiei parcă!

S.: - Nu mai ştiu cum se exprimă acolo, oricum.

A.: - Mâine citim pe ea! (...)

A.: - Şi p’ailaltă a scos-o enorm de mult, cinci sute şi ceva de milioane!

S.: - Ei, lasă-i că(...) o să scadă şi aia!

A.: - Asta vrea să(...) nu ştiu, vrea s-o cumpere N., nu ştiu care!

S.: - Da!

A.: - Pă mine nu mă interesează!

S.: - Trebuie plătită(...) oricum mâine(...) am sunat la ei astăzi şi m(...) tu’ ăla care se ocupă de dosar, nu e ăla Firu, altu! Mâine vorbesc cu el şi să întreb cât trebuie plătită garanţia de participare şi să-mi dea contul şi toate cele că, pentru a te înscrie la licitaţie, cu cel târziu o zi înainte, tre’ să plăteşti, mi se pare că 10% din valoare!

A.: - 10% din preţul de pornire parcă!

S.: - Da, da, da! Şi, dacă nu mai te prezinţi la licitaţie pierzi banii ăia! Şi pă urmă dacă te duci şi adjudeci şi nu mai vrei să dai banii, organizează alta pă cheltuiala ta că cică i-ai încurcat, da’ nu e cazul!

A.: - Da!

S.: - Tre’ să mă duc din partea la potenţialul adjudecatar, persoana interesată!

A.: - Poţi să te duci?

S.: - Păi cum să nu pot?! Păi de ce să nu pot?! Mă duc cu delegaţie!

A.: - Mi se pare că vrea şi L. să se înscrie!

S.: - Păi să vină în nume personal, să-şi ia avocat, să facă ce vrea, p///a mă-si vrea! Io mă duc pentru N. că aşa am vorbit!

A.: - Trebuie să fie minim doi mă!

S.: - Da, minim doi!

A.: - Şi vrea şi RRRRRRRRRRR. şi înţelegi, nu?!

S.: - Da, da, să vină că nu pot să-i iau pe amândoi! I-am promis lu’ N. şi el să vină cu cine vrea!

A.: - Vorbim mâine!

S.: - Da, da!

În data de 12 septembrie 2014, S. îl sună pe A. pentru a discuta ultimele amănunte despre licitaţia menţionată mai sus, stabilindu-se ca S. să se prezinte la licitaţia din partea inculpatului N. cu SC GG. SRL, dar şi din partea inculpatului L. Inculpatul S. realizează că din umbră, cei doi licitatori sunt de fapt, A., motiv pentru care şi -l sună pe acesta pentru a achita "garanţiile de câte 10% din partea amândurora":

A.: - Da YYYYYY.!

S.: - Pentru licitaţia aia de luni, 15 septembrie, trebuie plătite garanţiile alea de câte 10% din partea amândurora! O să vorbesc cu I. să(...) până la ora 12 trebuie depusă la ei acolo! Că la ora 4 are loc licitaţia şi, până la 12, trebuie să te duci să depui chitanţă şi să semnezi oferta de cumpărare!

A.: - Până la 12 luni!

S.: - Luni, da! Pentru că la ora 4 începe licitaţia şi, până la 12, cine e interesat, trebuie să depună banii acolo!

A.: - Da!

S.: - Minim 10%! Şi ai zis că merg cu GG. cu N. şi L. aşa!

A.: - Da!

S.: - Vorbesc cu I. sau îi zici tu?

A.: - Nu, vorbeşte tu cu ea!

S.: - Bine!

A.: - 10% din ăla de 220, nu?!

S.: - 2200 RON!

A.: - 4400 trebuie!

S.: - Da!

A.: - Da, bine!

S.: - Bine!

În discuţia din data de 15 septembrie 2014, A. îl sună pe S. A. îi spune că este pe drum împreună cu L. pentru a participa la licitaţie. S. îi spune să nu se prezinte la licitaţie şi L., pentru că va creşte preţul de adjudecare:

(...)

A.: - Ai citit hârtiile alea, nu?! Că io o să plec peste maxim juma’ de oră de-aici, spre Bucureşti!

S.: - Ce hârtii?

A.: - Unde scrie că(...) 30% ăla, mai puţin de 30% nu se dă!

S.: - Da, da, da! Da!

A.: - Deci am înţeles bine, nu?!

S.: - Da, da, da!

A.: - Deci este preţul ăla de pornire de 50%, dar nu se.

S.: - Nu, nu, nu, stai puţin, spune că nu(...) la ăsta de azi nu scrie aşa! Scrie că se va vinde la preţul oferit!

A.: - La ce preţ?

S.: - La preţul cel mai mare oferit! La celălalt, care-i pe 22 septembrie, spune că a scăzut cu 25% şi se va vinde la preţul cel mai mare oferit, dar nu mai puţin de valoarea iniţială, diminuată cu cel mult 30%! Adică de la 500 şi ceva de milioane, nu mai puţin de 30%! Adică(...) că el a scăzut cu 25% şi ăla de 500 de milioane, că era 700 la început! E a doua licitaţie!

A.: - 700 era prima dată?

S.: - Da!

A.: - Da, ce să mai zic, n-am cuvinte!

S.: - Da!

A.: - Mhî! Şi deci înseamnă că pe ăla vrea vreo 400 de milioane!

S.: - Peste 400! Că e 440 ăla de pornire, dar porneşte de la ăla şi nu se va vinde cu mai puţin de preţul diminuat cu 30% de pornire iniţial! Adică 700 şi ceva minus 210! 500 şi ceva vrea!

A.: - Da! Baba vrea, da’ moşu’ îi dă ce are, cum e proverbul!

S.: - Da! Nu mai ştiu! Ce facem, îmi trimite banii pe card şi alea, cum îi spune?!

A.: - Vin io! Vin io şi cu RRRRRRRRRRR. şi cu tot!

S.: - Păi nu-i nevoie! Tocmai asta vroiam să-ţi zic! Se prezintă doar unul că, dacă vine şi RRRRRRRRRRR. în sală pe urmă, cică: "dumneavoastră cât oferiţi? Păi, zice, dacă v-aţi înscris, trebuie să ridicaţi cu un pas!" tre’ să se înscrie doar ca simplu participant!

A.: - Păi nu zice că tre’ să fie minim doi?

S.: - Minim doi înscrişi, dar dacă vine şi el în sală, creşte preţul pă urmă!

A.: - Şi el, şi el nu vine?

S.: - Se înscrie şi nu vine ca să fie doi participanţi! Şi cel care se va prezenta şi va susţine preţul pă care a pornit licitaţia, ăla a luat şi.

A.: - Hai dă-l dracu, vin cu el până acolo mai îmi ţine de urât! Ce, tre’ să intre în sală?

S.: - Păi vezi că-i la 4 aia, degeaba pleci de-acolo!

A.: - Păi nu tre’ să fiu până la 12 la tine?

S.: - Nu, până la 12 trebuie depuşi banii, dar la 4 are loc licitaţia!

A.: - Şi actele?

S.: - Şi actele poa’ să mi le dea pe mail să le printez ca, până la ora 12, să mă duc să le depun acolo. Şi p’ormă mă duc, le depun, ca să fiu sigur că s-au înscris amândoi şi p’ormă îmi văd de treaba mea şi la 4 mă duc înapoi!

A.: - Şi nu-ţi trebuie originale?

S.: - Nu-mi trebuie nici un original că asta e doar licitaţia! Se face proces-verbal de licitaţie şi adjudecarea se face când plăteşti diferenţa de preţ! Şi atunci, abia atunci devii proprietar! (...)

În data de 16 februarie 2015, S. poartă o discuţie cu tatăl său A. Deşi aceştia discută în termeni vagi, rezultă că S. se ocupă de perfectarea unor acte la notariat având ca obiect imobile, deoarece cei doi aşteaptă extrasele de carte funciară. Oricum, cei doi se grăbesc, spunând că dacă aşteptau până "marţea care vine, era prea târziu". În continuare, cei doi discută despre demersurile făcute de SC G. SA pentru recuperarea creanţei sale:

S.: Alo?

A.: Alo, salut YYYYYY.

S.: Salut tati.

A.: Ai dat la notar alea?

S.: Păi normal că le-am dat, de când mi-a dat banii.

A.: Da, da, da şi pentru aia dă, tu mâine vii la Călăraşi nu?

S.: Nu, poimâine este ăla.

A.: A poimâine, păi dacă iese du-te şi cere ăla de dimineaţă şi pe urmă după ora nouă încolo îţi pune I. şi pe ăialanţi două milioane.

S.: Nu că i-a dat drumul dacă i-am dat opt milioane i-a dat drumul şi la alea şi mă aşteaptă mâine până în unşpe să le dau banii, dar cererea a făcut-o deja.

A.: Şi pe astalante, cartea astalantă?

S.: Pe cinci.

A.: Ei nu ştiu.

S.: Au fost patru vineri şi una azi, le-am făcut pe toate, iese extrasul miercuri, şi joi se poate semna dar important să iasă extrasul că-i valabil zece zile.

A.: Am înţeles, auzi?

S.: Da că altfel era gata marţea care vine, era prea târziu.

A.: Da au venit domnii de la G. astăzi.

S.: Da.

A.: Că până pe 24 domnule trebuie să facem un act notarial că le cedez pământul lor.

S.: Da mă, până la 1 martie mă, nu pot până atunci.

A.: Că dacă nu face opoziţie, vrea să-i cedez lui pământul.

S.: Dacă face opoziţie iar se beleşte încă un termen, mai dă două săptămâni.

A.: Păi şi face opoziţie, se dă câte două săptămâni aşa mereu de câte ori vrea p(...) a la fiecare.

S.: E dreptul lor ce să le faci, e dreptul lor să se opună, judecătorul e dator să le soluţioneze înainte să se pronunţe pe ele, ai înţeles?

A.: Am înţeles, da, da.

S.: Deci dacă ei se opun, opoziţia trebuie să se judece în contradictorialitate şi o să o dea cum să îţi zic eu, foarte evaziv în aşa fel încât să necesite clarificări, nu o să se prezinte şi judecătorul spune, ce ai înţeles să spui prin asta, ce înţelegi, e declaraţie de creanţă sau e opoziţie, te opui sau nu te opui, dă termen să-i dea, să-l citeze săi pună în vedere să-şi clarifice situaţia.

A.: Dar poate să facă executare la pământ aşa repede?

S.: Păi nu ştiu cât de repede poate trebuie evaluare, trebuie scos la vânzare.

A.: Stai puţin, păi poate să facă executare.

S.: Păi poate să facă executare dar aia urmează o procedură trebuie publicaţie de vânzare, trebuie licitaţie, trebuie tot dacă are cu ofertant se mişcă repede într-o lună e berberit dacă nu intră în insolvenţă, o să facă opoziţie dacă au zis, dacă au şi zis e clar dacă o să facă opoziţie şi vedem ce zice.

A.: Da.

S.: O să insist atunci, să-i spun, aţi stabilit la termenul anterior că ăla se deschide se dezbate deschiderea procedurii.

A.: De ce nu a făcut atunci de luni?

S.: Nu, nu nu spune nimeni, nu-i, nu spune nicăieri în lege câtă vreme nu s-a discutat deschiderea proceduri poate să facă opoziţie.

A.:Da. Vrea să le cedez pământul?

S.: Da.

A.: Pe urmă mi-a zis I. că dacă preia altcineva, altă firmă să preia datoria, da dar zice să mai veniţi cu, şi mai aduceţi alt pământ.

S.: Da, păi normal vrea să te agaţe ca H.

A.: (înjură) Nu le semnez nimic dă-i dracu.

S.: Da păi ce să le semnezi?

A.: Să le semnez un act notarial de să, dar ăla chiar dacă ar fi o vânzare acuma ar putea fi cerută anularea actului dă judecătorul sindic nu?

S.: Da normal, lichidatorul poate anula orice act pe ultimi trei ani înainte de deschiderea procesului de insolvenţă, la cererea creditorilor.

A.: Da a zis că face opoziţie şi că nu o să fie de acord cu insolvenţa şi reorganizarea, cere falimentul.

S.: Nu se poate mă că are bunuri, nu se poate faliment direct, mai întâi trebuie să treacă o perioadă de observaţie trebuie să se înscrie în tabelul de creanţe, că fiecare cu creanţa lui şi ulterior dacă nu ei trebuie să voteze planul de reorganizare sau nu, dacă nu votează planul de reorganizare de abia pe urmă se trece la faliment. Problema e că acuma s-a accelerat foarte mult procedura şi dă termen trei luni şi în alea trei luni dă termen, două săptămâni pentru depunerea declaraţiilor de creanţă sau o lună, pe urmă, o săptămână pentru eventuale contestaţii, încă două săptămânii pentru definitivarea tabelului de creanţe şi la termenul următor spune gata, avem tabel de creanţe, avem bun, care este intenţia, de reorganizare, mai dă o lună termen să facă planul de reorganizare, face planul lichidator de reorganizare, la următorul termen spune avem planul de reorganizare convocaţi adunarea creditorilor şi comitetul, mă rog, în cadrul adunării se va alege comitetul.

A.: E nu o să fie de acord, dă-i dracu.

S.: N-o să fie de acord, nu dar se merge foarte repede acuma, adică nu mai e ca pe vechea lege, acuma îi dă voie să dea un termen un pic mai mare cu o lună, două decât înainte răstimp în care trebuie să facă foarte strict toate cele, n-ai prins trenul la revedere pentru ceilalţi creditori se accelerează foarte mult, deci nu ştiu dacă e posibil ca într-un an deja să fie respins planul şi ce mai puţin de un an, nu ştiu, nu pot să anticipez că nu ştiu ce comportament o să aibe creditorii.

A.: Da.

S.: E posibil că în mai puţin de un an să o bage în faliment şi în lichidare şi apelul nu suspendă executarea din păcate.

A.: Care apel?

S.: Apelul împotriva sentinţei tribunalului de intrare în faliment, chiar dacă faci apel la Curtea de Apel Bucureşti ăla merge în continuare, lichidarea, sigilarea şi aşa mai departe, scoaterea .

A.: A nu mai e ca înainte?

S.: Numai, nu se mai poate, dacă întra(...) dacă se admite apelul se blochează tot şi se dispune restituirea prestaţiilor făcute în baza sentinţei de faliment şi reîntoarcerea măsurilor dar numai că a mers de la premisa că atâta vreme cât ai ajuns în situaţia asta şi de câtă vreme există garanţii bunuri mobile, imobile aşa, câtă vreme creditorilor le-au fost înscrise creanţele în tabelul de creanţe definitiv aprobat de judecătorul sindic, la revedere, înseamnă că e clar, ai luat bani, nu i-ai mai plătit la revedere, este codul insolvenţei făcut la presiunea băncilor, accelerarea procedurilor de insolvenţă.

A.: Da, da.

S.: Legea asta nouă, dar rămâne de văzut, nu trebuie să ne deprimăm, dar nici să fim mai optimişti decât e cazul, rămâne de văzut de la o etapă la alta.

A.: Păi da.

S.: Trebuie de văzut de la o etapă la alta, e greu, e imposibil să anticipezi.

A.: Da.

S.: Ce ştia dracu că cu două zile înainte face WWWWWW. intervenţia de natura a provoca voit, nevoit amânarea judecăţii cu două săptămânii, nu aveai de unde să ştii, a făcut-o cu două zile înainte special.

A.: Da aşa o să facă şi cârnaţii ăştia acum.

S.: Da în aşa fel încât să nu ai posibilitatea să iei cunoştinţă de la dosar să, oricum dosarul pleacă cu cinci zile înainte de termen la judecător spre studiu, dacă te uiţi în arhivă oricum nu apare nimic, nu ţi-l mai dă nimeni şi iei cunoştinţă de ce a mai făcut unul sau altul direct în şedinţă.

A.: Da.

S.: Astea-s regulile n-ai ce să le faci decât să încerci să jonglezi printre ele.

A.: Da oricum nu le semnez nimic dă-i .

S.: Nu, du-i cu vorba aşa spune-i după 1 martie şi gata să facă ce i-o tăia capul.

A.: Da bine.

S.: Bine.

În discuţia din data de 16 februarie 2015, în continuarea celor discutate mai sus, S. îl sună pe A. pentru a-l învăţa cum să-i păcălească pe reprezentanţii SC G. SA, astfel încât instanţa să le respingă cererea:

(...)

S.: Spune-le la ăia de la G. telefonic cum vrei, domle suntem de acord cu propunerea dumneavoastră dar avem o rugăminte, actul pe care îl doriţi să-l încheiem, unde doriţi să-l încheiem la ce notar şi daţi-mi-l pe mail în prealabil să-l citim şi noi cu juristul nostru.

A.: Da.

S.: Să păstreze mailul şi în eventualitatea în care fac opoziţie spun în faţa instanţei domnule preşedinte această opoziţie este exclusivă o manevră şicanatorie, dilatorie uita-ţi pe maill la data de, mi-a venit propunerea x, o propunere pe care o apreciez drept frauduloasă, noi suntem debitori de bună credinţă, am ajuns în impas ne manifestăm intenţia de reorganizare vrem să protejăm drepturile tuturor creditorilor noştri motiv pentru care vă rugăm să respingeţi opoziţia lor pentru că este un demers procedural exclusiv şicanatoriu, uitaţi mailul cu propunerea conţinând actul propus pe care noi îl apreciem ca fraudulos cu privire la ceilalţi creditori, respingeţi-le demersul, să-i facem de căcat în instanţă ştii?

A.: Da lasă că o sun eu mâine pe aia.

S.: Dar să dea, să dea dovezi scrise, domle daţi-mi draftul actului, sunt de acord merg în ziua de la ce oră îmi spuneţi dumneavoastră, lasă-i să ceară, să ceară, dacă zice domle facem extras de către funciară nu ştiu ce, domle facem, dar cum facem cu banii că nu am bani de extrase funciare că de aia sunt în prag de insolvenţă, lasă-i să facă toate demersurile, să programeze la notar, să tot, tot, tot să dea pe mail tot şi în ziua de mi-am rupt piciorul, nu mai vin dute-n p(...) a mea, joacă tare cu ei, dar să dea dovezi scrise să-i prindem cu, cu urme de hârtie.

A.: Da mă dar îi zic să-mi dea şi mie .

S.: Îi spui sunt de acord, întrebare dar la ce notar doriţi, bun, nu ştiţi încă, urmează să stabiliţi, daţi-mi şi mie hârţoaga, spuneţi aşa daţi-mi şi mie hârtia pe mail să o consult şi eu cu cineva înainte, eu semnez de principiu sunt de acord că asta e situaţia în care sunt, eu sunt de acord cu tot ce propuneţi dumneavoastră dar vreau şi eu să citesc nu mă duceţi direct la notar să ştiu şi eu ce îmi asum.

A.: Da, da, da.

S.: Să ştiu ce îmi asum.

A.: Da bine YYYYYY.

S.: Dar sunt de acord cu tot ce îmi propuneţi dar daţi-mi şi mie să văd, pe mail.

A.: Da.

S.: Pe mail, ai înţeles?

A.: Da îi zic să-mi dea şi mie cum să sune actul ăla.

S.: Îi spui da, sunt de acord, să îmi spuneţi locul, notarul, data dar daţi-mi pe mail draftul actului propus.

A.: Da bine YYYYYY.

S.: Bine.

Deşi inculpatul S. a justificat această discuţie ca fiind o protecţie pentru tatăl său prin preconstituirea de probe cu privire la solicitarea creditorului de a-i face o plată preferenţială, motiv pentru care i-a sugerat să ceară draft-ul actului pe email, inculpatul nu se limitează la acest lucru, indicându-i tatălui său să îi determine să facă toate demersurile necesare încheierii actului (lasă-i să facă toate demersurile, să programeze la notar, să tot, tot, tot să dea pe mail tot şi în ziua de mi-am rupt piciorul, nu mai vin dute-n p(...) a mea, joacă tare cu ei, dar să dea dovezi scrise să-i prindem cu, cu urme de hârtie.), aspecte ar putea fi justificate doar de intenţia acestuia de a-i induce în eroare cu privire la buna sa credinţă şi dorinţa de a achita datoriile către creditor.

În data de 16 februarie 2015, la ora 19:31:42, A. îl sună pe S., pentru a-i spune ce a discutat cu reprezentanţii SC G. SA În continuare, S. îl anunţă pe tatăl său că a declanşat executarea silită şi F. SA Din această discuţie, rezultă faptul că S. cunoaşte în amănunt conţinutul contractelor de leasing încheiate cu F. SA, pentru că îi spune tatălui său "trebuie să le dai cele paişpe bunuri, treişpe mobile şi un imobil". În continuare, pentru a nu rămâne fără imobilul care era biroul lor, S. îl sfătuieşte pe tatăl său să le spună reprezentanţilor firmei de leasing că a găsit un chiriaş pentru spaţiu, respectiv SC II. SRL ("eu ies eu plec imediat dar uite e unul interesat de chirie"), societatea administrată de fratele său vitreg - inculpatul Q., după care, să cumpere tot ei, adică SC II. SRL imobilul scos la licitaţie:

S.: Da.

A.: Auzi YYYYYY.?

S.: Da.

A.: Ă ăla care a venit de la G. astăzi cred că a fost jurist ceva (...) şi mă gândeam dacă nu dă nimic scris să-i dau eu un mail conform discuţiei care aţi avut în data de.

S.: Păi da dar lasă-i pe ei că-i interesul lor pe urmă dacă insişti pe urmă cică are un interes parşiv.

A.: A da întâi îi zic telefonic.

S.: Păi cum a rămas, care a fost finalul discuţiei?

A.: A rămas că să facem un act la notariat.

S.: Bun şi cine comunică următorii paşi? Ce i-ai spus tu faţă de propunerea de a încheia un act.

A.: Păi dar nu am stat eu de vorbă, a stat I. şi a rămas să-mi transmită mie şi mâine o să o sun eu pe aia pe TTTTTTTTTT. şi.

S.: Foarte bine, foarte bine.

A.: Şi îi spun.

S.:Da domle suntem de acord, spuneţi-mi în ce data, la ce oră dar cu rugămintea să-mi daţi draftul actului pe mail înainte.

A.: Da, ca să-l citesc, să-l studiez.

S.: Da.

A.: Bine YYYYYY.

S.: Bine.

A.: Auzi?

S.: Da, vezi că mai e o chestie, au declanşat executarea silită şi F.

A.: Am văzut că mi-a arătat I.

S.: Da deci contractele de leasing sunt titlurile executorii care potrivit legii le dă dreptul lor să folosească orice mijloace proprii pentru a intra în posesia bunurilor.

A.: Da.

S.: Poate să vină oricând să cu portăreii să evacueze biroul deci una e ordonanţa preşedinţială, una e alta, pentru că ei au făcut ordonanţa preşedinţială înainte să înceapă executarea silită.

A.: A. deci trebuie să îmi caut birou neapărat.

S.: Pentru că, nu, nu zic că trebuie, zic să te aştepţi că orice e posibil câtă vreme nu se deschide insolvenţa dar fiind în leasing nu are, .

A.: Efect.

S.: Nu ai ce să le faci pentru că la leasing alea îs titluri executorii care nu suspendă, nu sunt suspendate de intrarea în insolvenţă.

A.: Nu e mă, mâine mă duc să-mi caut birou dă-i dracu să-i ia.

S.: Da şi cum îi spune, ei au făcut ordonanţa preşedinţială crezând că-i dă termen câteva zile, două, trei, patru zile fără citarea părţilor, vine direct cu jandarmi şi face evacuarea, dar ei acum au declanşat executarea silită.

A.:Da.

S.: În termen de trei zile să le predai bunurile.

A.: A deci a zis că în termen de trei zile, mâine trebuie să-mi caut de ăla, birou.

S.: Aşa scrie acolo, în trei zile trebuie să le dai cele paişpe bunuri, treişpe mobile şi un imobil .

A.: Da.

S.: Decât că vorbeşti cu ei să le spui da mă, am înţeles, am înţeles, faci evacuarea dar uite ţi-am găsit chiriaş până când îl scoţi tu la vânzare uite o societate e dornică să-l închirieze, hai să facem contractul, până când îl scoţi tu la vânzare, a că-l cumpără însuşi chiriaşul II. e altă poveste dar uite, eu ies eu plec imediat dar uite e unul interesat de chirie, ai înţeles?

A.: Am înţeles.

S.: Şi eviţi să mai muţi bagajul de acolo că e ca dracu, îi zici da moşule facem proces-verbal de predare-primire, eu am plecat în secunda doi dar uite am un chiriaş la uşă, pe Q., vrei sau nu vrei.

A.: Da nu ştiu dacă o vrea.

S.: Da e posibil să fie băşicat şi să accepte să piardă decât să facă favoarea asta.

A.: Da mă duc să caut birou mâine cu BBBB. şi gata.

S.: Da.

A.: Trebuie să ne mutăm urgent de acolo.

S.: Da.

A.: Ăla îi executor de la Cluj parcă.

S.: Nu e de la Bucureşti.

A.: A de la Bucureşti e?

S.: Da.

A.: Ce oricând poate să vină ...

S.: Poate să vină oricând, oricând poate să vină să zică ai zece ore să pleci, stă cu jandarmi pe capul tău până ai plecat.

A.: Da.

S.: Poate să sigileze, poate să spargă uşa, să schimbe yale, să nu îţi mai dea acces, să ţi le arunce în stradă are voie, are tot dreptul.

A.: Ştiu da, ce mâine trebuie.

S.: Evacuare, evacuare ce să mai.

A.: Mâine trebuie găsit şi poimâine plecat.

S.: Păi dar bineînţeles.

A.: Bine.

În data de 17 februarie 2015 la ora 13:12:30, A. îl sună pe S. Acesta din urmă îi spune tatălui său că nu mai scapă de reprezentantul SC DDDDDDDDDDD. SRL:

S.: Alo?

A.: Alo YYYYYY.?

S.: Vezi că sună cârnatul ăla de la DDDDDDDDDDD. vrea să stea de vorbă, a zis că vrea să vină cu o propunere şi nu găseşte pe nimeni.

A.: Păi ce propunere să-mi bag p(...) a în mă-sa că nu am să-i dau nici un ban.

S.: Da, mă rog, ţi-am zis mă sună întruna cârnatul ăla.

A.: Păi ăla de unde are numărul tău?

S.: Pentru că în aprilie am semnat un c(...) t de bilet la ordin pentru o motorină de vreo patruzeci de mii de RON şi era numărul meu de telefon la Registru Comerţului la (neinteligibil) de aia.

A.: A. a trimis şi c(...) ţii ăştia de la D. că vrea să f(...) ă pe mă-sa în cinci zile, să treacă la executare silită.

S.: Să treacă, ce putem să-i facem noi, au toate documentele pot să treacă la executare silită până nu se deschide procedura, până când se deschide procedura.

A.: Şi poate să facă şi opoziţie chiar dacă .

S.: Ce să facă?

A.: Chiar dacă nu am făcut prima dată atunci poate să facă şi opoziţie.

S.: Se cam bate cap în cap că data trecută au vrut deschiderea procedurii acuma să vii să spui că te opui, nu prea dă bine în ochii judecătorului, dar da normal pot să facă şi opoziţie nu e, nu-i împiedică nimeni.

A.: Mda bine.

S.: Bine.

În data de 3 aprilie 2015, A. îl sună pe S. pentru a-l sfătui ce să declare organelor fiscale care îi citaseră pe A. şi pe N. cu privire la datoriile SC GG. SRL La începutul anului 2015, membrii grupului infracţional organizat au cesionat părţile sociale ale SC GG. SRL către un interpus - martorul SS.:

S.: - Da!

A.: - YYYYYY.!?

S.: - Da!

A.: - ĂĂ, mi-a, ăsta N. mi-a dat dăcât alea, mi-a dat notificările alea dă la ăştia, de la ANAF, unde a pus viza când au venit ei prima dată!

S.: - Aşa!

A.: - ĂĂ, io mă duc cu el acolo şi o să ne ia o declaraţie, ce draci îi scriu acolo!?

S.: - Ce declaraţie?Păi, îi dai certificatu constatator! Să facă el proces-verbal ce dracu să le declari?

A.: - Aa, nu, deci nu scriu.

S.: - Nu, Ce să-i scriu?

A.: - Nu scriem nimic!

S.: - Îi zici pă gură:, uite dom-le, am venit, m-am prezentat, am amânat-o cu 15 zile, m-am prezentat, trebuia să vin pă întâi, i-am făcut io o hârtie, le-am trimis, nu putem să venim pă întâi, vino pă trei, că l-am întrebat pă N. când ajunge la Călăraşi, a zis că Vineri!

A.: - Nu, este aicea N., e în oraş şi mă aşteaptă pă mine!

S.: - Ştiu, dar iniţial i-am zis pentru miercuri 01 aprilie şi mi-am dat seama că el n-are carnet, nu poa să vină, cu un certificat constatator şi cu hârtia aia:, uite dom-le, am venit m-am prezentat, uite nu deţin, nu mai deţin calitatea,,

A.: Noi nu mai avem nicio ... p. ă!

S.: - Nu avem nicio treabă, şi în al doilea rând, îi spui, io sunt doar asociat, nu pot eu să răspund dă.

A.: - Păi nu sunt asociat eu acolo mă, n-am nicio legătură la GG.,

S.: - Aa, păi am crezut că eşti şi-n aia!

A.:Nu, eu la GG. nu am nicio legătură,

S.: - Aşa, păi da, tocmai d-aia!

A.: - Este SS., SS. este asociat unic şi administrator

S.: - Am înţeles!

A.: - Şi eu pă, dă când s-a înfiinţat societatea, mi-a dat mandat să conduc afacerea cu Florin(N.),

S.: - Da, am înţeles, dar nu-i mai spui lor asta!

A.: - Păi sunt înregistrat la finanţe!

S.: - Aşa, păi dacă e înregistrat nu le mai aduce aminte încă o dată, lasă-i dracu să-ia ia,

A.: - Dar în momentu când N. şi-a vândut părţile sociale şi funcţia de administrator, mandatul meu s-a dus dracu,

S.: - Exact, dar tre să-i arate să i se dea, un certificat constatator, un act de stare, (neinteligibil)

A.: - Gata, am înţeles, şi-i dau pă gură şi atâta tot!

S.: - Pă gură, dom-le

A.: - Bine!

S.: - Pă gură şi atât!

A.: - Bine!

S.: - Eu nu deţin nicio calitate şi eu nu mai deţin nicio calitate şi cu asta basta!

A.: - Da, bine!

S.: - N-am ce să răspund, nu am de ce să răspund în faţa dumneavoastră, dar am venit să vă aduc la, că m-am prezentat conform legii!

A.: - Da, bine YYYYYY., bine!

S.: - Bine!

A.: - Salut!

În data de 9 aprilie 2015, A. îl sună pe S. să-l întrebe dacă este bine să achite o parte din creanţa executată silit. S. îl sfătuieşte să aştepte licitaţia publică:

(...) A.: - Ţi-a dat alea, ai primit alea ieri că nu mergea la noi, am fost la MMMMMMMMMMMM. dă le-am dat!

S.: - Da, le-am primit, o să-i dau azi pă mail să mi le, să mi-o dea înapoi şi mâine să le pună cu taxă cu tot!

A.: - Nu zic, alea cu executoru ăla?!

S.: - Aa, da, le-am primit, da n-am apucat să te sun, nu n-ai ce să faci acuma, tre să aştepţi scoaterea la vânzare că ei vor toţi banii!

A.: - Aa, ei vor!

S.: - Să le dai tu, dacă le dai un miliard e ca şi cum ai arunca o cană de apă într-o gârlă!

A.: - Am înţeles, da!

S.: - Ei vor toţi banii! Şi-n cazu în care nu dau toţi banii, te execută pă tine ca persoană fizică şi scoate la vânzare imobilu la valoarea pă care o va stabili expertu!

A.: - Da, da!

S.: - Şi atunci plăteşti, tre să plăteşti, onorariu de executor, evaluarea, costurile licitaţiei şi valoare bunului!

A.: - Da, da, da!

S.: - Şi restu, restu dă bani să îndreaptă împotriva ta, te urmăreşte ca pe-o butelie, să vadă dacă-ţi deschizi conturi să te ardă, dacă îţi iei bunuri să te f. ă şi pă alea, să îndreaptă şi împotriva firmei, dar imobilele, casa şi apartamentu nu poţi să le iei până când nu iese aia care se numeşte publicaţie de vânzare!

A.: - Da, da, da!

S.: - Când s-a (neinteligibil, probabil "publicat,,) aia la Judecătorie, la domiciliu debitorului şi la Primărie, te înscrii la licitaţie, cu 10% garanţie dă participare şi.

A.: - Da. . da

S.: - O cumperi.

A.: - Daca ai bani

S.: - Dacă ai bani!

A.: - Dacă ai bani înainte e la fel ca p. a calului, îi dai degeaba!

S.: - Ca şi cum ai arunca o cană de apă într-o, în Canalu Mare

A.: - Da, da!

S.: - Ei vor 45 dă miliarde plus încă 700 dă milioane exec, cheltuieli dă executare! Aia, atâta aia vor ei!

A.: - Păi da, da nu vrea numai de la unu cheltuieli de executare, vrea dă la .

S.: - (...)Toţi pentru unu şi unu pentru toţi, pentru că ei au, s-au angajat să răspundă solidar, dacă dă unu, scapă toţi sau poa să dea fiecare câte 15 miliarde, acuma noi vorbim teorii, că n-are p(...) a să dea bani,

A.: - Da, da, da!Da!

S.: - Da!, zici.

A.: - Şi dacă cumpără unu cu un miliard un imobil, unu cu un miliard, îl vinde cu un miliard, ce cheltuieli îi face lu ăla de executare la un miliard?

S.: - Păi, cheltuielile de executare, 660 dă milioane ale executorului, plus evaluatoru, plus costurile licitaţiei!Ei dacă te prinde la înghesuială îţi cere şi onorariu dă executor!Şi ei şi-au pus onorariu de executor 660 dă milioane, depinde, poa să-l defalce, nu ştiu

A.: - Da!

S.: - Dar poate şi să ceară tot onorariu! E prematur acuma,

A.: - Da, da, da!

S.: - Tre să treacă 15 zile şi p-ormă îl scoate la vânzare!

A.: - Am înţeles, da!

S.: - D-aia şi-au luat executor din Urziceni, că ăştia din Bucureşti sunt supraaglomeraţi şi s-au dus la ăştia!

A.: - Da, bine YYYYYY.!

S.: - Bine!

J.: Da.

A.: Bine.

Critica referitoare la faptul că instanţa de fond nu a demonstrat că grupul a fost constituit din cel puţin 3 persoane, că a avut o structură, un scop, este nefondată, întrucât în considerentele hotărârii s-au detaliat aceste aspecte, precizându-se şi modalitatea în care inculpatul S. a aderat la grup.

Chiar dacă inculpatul S. a susţinut că nu s-a ocupat de activitatea juridică aferentă afacerilor lui A., ci doar de anumite probleme şi numai la solicitarea acestuia, acest fapt nu-l exonerează de răspundere penală, în condiţiile în care segmentul în care a acţionat, dar şi pregătirea juridică îi permiteau acestuia să aibă reprezentarea activităţii desfăşurate de A.

De asemenea, având în vedere modalitatea tacită de aderare a inculpatului S. la activitatea grupului infracţional organizat al cărui lider era A., faptul că acţiunile acestuia desfăşurate pentru o perioadă limitată şi pe un anumit segment au contribuit la activitatea grupului, se poate concluziona că, şi din perspectiva laturii subiective, sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni. Deşi inculpatul a învederat că nu a beneficiat de sume de bani, dovadă fiind conturile sale în care nu sunt înregistrate transferuri de bani, discuţia inculpatului A. cu inculpata J., din data de 6 mai 2015, contrazice susţinerile inculpatului S.

În discuţia purtată în data de 6 mai 2015, A. îi spune surorii sale J. că S. este supărat că nu s-a chinuit mai mult pentru a-i păstra maşina luată în leasing. Din discuţie, rezultă care sunt avantajele materiale pe care le avea de câştigat S. de pe urma relaţiei cu A.:

J.: Da.

A.: Alo, vezi că vine K. acuma.

J.: Da.

A.: Băiatul ăla mare al meu e băşicat şi pe Q. nu l-a mai sunat de atunci de la ziua lui N., l-am întrebat pe N., nu i-am zis de ce, te-ai mai găsit cu YYYYYY., ai mai vorbit, ei zice am mai vorbit aşa prin mesaje şi zicea I. ieri că a trecut alaltăieri la B. aici şi a trecut nas mare aia şi s-a făcut că nu o vede, e supărat pe tot neamul că n-am făcut pe dracu în patru să-i ţin maşina, are acelaşi suflet ca cine la căcat, cât a fost student şi cât a fost pe acolo pe unde a fost stagiar a avut o mască acuma şi-a dat-o jos dacă a văzut că nu mai e de muls nimic, am fost de am vorbit cu ăla, că i-am zis lui, mă zic nu pot să lucrez degeaba că nu poate lucra nimeni degeaba că dacă e să lucreze la mine nu ştiu câte ore fără bani, trebuie şi ţie bani să dai ratele, i-am zis normal.

J.: Da.

A.: Da, da, da şi am făcut contract cu HHHHHHHHHHHHH. ăla.

J.: Aha.

A.: Cu una din alea de acolo, bine lucrează toţi nu ştii cum, că el vroia de la mine salariu, vrea şi rata şi motorina şi banii la timp şi, şi, şi acuma când am făcut socoteala ies mai ieftin cu ăla ca cu NNNNNNNNNNNN. dar mă rog, cel puţin nu e, mă oftic că nu e, e aşa puţină omenie vorba lu voce de muiere, asta e viaţa ce să mai, pretenţii sunt mai la alţi străini dacă şi ăştia, şi când eram mic a început să mărească, băi lasă şi ia, îmbracă-te nu ştiu ce, n-a fost cazul nici când am fost lângă el dar poate era mai bine ca alţi nu mai mă interesa, ca poponaru şi nu mai aveam nici o pretenţie şi aşa nu am da, până m-oi obişnui mă oftic asta e, da, cine-i la transport la ăla OOOOOOOOOOOO.?

De altfel, dintr-o altă discuţie din data de 14 martie 2015, purtată între S. şi A., rezultă că acesta evita să ţină sume de bani în conturile sale:

S.: Pe mine nu mă sună o zdreanţă de la primărie aproape de două, trei ori pe săptămână de la Călăraşi, că cică când am de gând să-mi plătesc amenzile alea că eu chiar aşa stau fără bani în cont, că mi-a găsit 30 de RON în cont şi am poprire de patru luni pe cont şi când am de gând să le plătesc, nu ştiu doamnă într-o zi.

Faţă de cele reţinute, cu privire la inculpatul S. nu se poate dispune o soluţie de achitare pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., în baza art. 16 lit. b) sau c) C. proc. pen.

Referitor la motivul de apel privind greşita condamnare pentru infracţiunea de complicitate la instigare improprie de fals intelectual prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond, apreciază întrunite elementele constitutive ale aceste infracţiuni.

Înscrisurile au fost falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (între părţi nu a intervenit în fapt niciun act juridic de împrumut) şi au fost folosite în vedere producerii de consecinţe juridice, în scopul sustragerii unor bunuri folosite ca garanţii de la executarea silită, respectiv pentru înscrierea în mod fraudulos la masa credală a SC QQ. SRL şi SC DD. SRL, iar actele comise de către inculpat s-au circumscris unei complicităţi materiale prin comunicarea către notar a datelor necesare redactării actelor şi însoţirea inculpaţilor la notariat. Astfel, apărarea inculpatului S. potrivit căreia activitatea sa s-ar fi limitat doar la transportul inculpaţilor la notariat este lipsită de suport probator, în condiţiile în care a reieşit faptul că s-a ocupat de documentaţia ce a stat la baza întocmirii contractelor de împrumut, pe care a şi transmis-o notarului.

Inculpatul a invocat faptul că notarul public nu putea săvârşi infracţiunea de fals intelectual din culpă şi că această infracţiune nu există, fiind, de fapt, consecinţa falsului în declaraţii. În mod corect s-a reţinut de către instanţa de fond că notarul public- funcţionar public- aflat în exercitarea unor atribuţii de serviciu- a atestat în cuprinsul contractelor autentificate fapte necorespunzătoare adevărului, fără să aibă cunoştinţă că acestea erau nereale, săvârşind, astfel, infracţiunea, fără vinovăţie, dar la care a fost determinat de către părţi, care au acţionat cu intenţie directă, fiind astfel, îndeplinite condiţiile participaţiei improprii în varianta prev. de art. 52 alin. (3) C. pen.

Potrivit jurisprudenţei ÎCCJ, fapta inculpatului care declară contrar adevărului în faţa notarului că are calitatea de singur moştenitor şi că el este singurul moştenitor al defunctei şi singurul proprietar al bunurilor pe care le înstrăinează (deşi potrivit contractului de întreţinere coproprietari în codevălmăşie erau el şi soţia sa) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută în art. 292 C. pen., iar fapta inculpatului care a determinat prin acţiunile sale pe coinculpata V.S. să săvârşească fără vinovăţie o infracţiune de fals intelectual, respectiv să întocmească un înscris oficial (actul notarial) în care să ateste împrejurări necorespunzătoare adevărului (prin trecerea ca singur proprietar a inculpatului) întruneşte elementele constitutive ale participaţiei improprii la infracţiunea de fals intelectual prevăzută în art. 31 alin. (2) raportat la art. 289 C. pen. (Decizia penală nr. 541/2009 a ÎCCJ)

Instanţa de judecată apreciază că inculpatul avea suficiente elemente la dispoziţie pentru a-şi da seama că îi ajută pe membrii grupului să încheie contracte de împrumut fictive, luând în considerare şi cunoştinţele sale juridice dobândite ca avocat: anterior încheierii actelor i s-au comunicat numele persoanelor şi sumele de bani, astfel că, acesta, cunoscând toate persoanele implicate, îşi putea da seama că nici bunica sa şi nici L. (pe care îl cunoştea din copilărie şi ştia despre problemele sale penale) nu dispun de mijloacele financiare pentru a acorda împrumuturile respective. Susţinerile inculpatului cu privire la explicaţiile date de tatăl său, inculpatul A. (bunica sa îi dăduse nişte bani fără a întocmi actele, aspect care o deranjase pe sora tatălui său, MMMMMMMMMM., dar întocmirea unui act notarial nu ar fi putut atenua un eventual conflict familial, iar L. făcuse mulţi bani din intermedierea de cereale şi era întreţinut de nişte rude din Italia) nu sunt credibile în raport de sumele foarte mari de bani care au făcut obiectul contractelor şi de experienţa anterioară a inculpatului prin implicarea sa în activitatea societăţilor folosite de familie.

De altfel, ulterior, inculpatul se ocupă şi de formalităţile de intabulare la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a sarcinilor rezultate din aceste contracte, dar şi de învestirea cu formula executorie a contractelor şi îi indică tatălui său când să dea informaţiile referitoare la aceste contracte executorului judecătoresc, elemente de natură a confirma, încă o dată, că inculpatul era activ implicat în activitatea societăţilor folosite de tatăl său, poziţie din care putea cunoaşte multe dintre aspectele ilicite ale activităţii acestuia.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte apreciază întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Referitor la solicitarea de reindividualizare a pedepsei aplicate de către instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că, raportat la circumstanţele în care au fost săvârşite faptele, la urmările produse, la datele care caracterizează persoana inculpatului, cuantumul acesteia, cât şi modalitatea de executare, aşa cum au fost stabilite de instanţa de fond, răspund exigenţelor de represiune, prevenţie şi reeducare ale oricărei sancţiuni de drept penal, astfel încât nu se impune aplicarea unei pedepsei într-un cuantum mai mic a cărei aplicare să fie amânată conform dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În ceea ce priveşte interzicerea de a exercita profesia de avocat, aplicată inculpatului ca pedeapsă complementară şi accesorie, prevăzută de art. 66 lit. g) C. pen., Înalta Curte apreciază că se impune înlăturarea acesteia, motivat de circumstanţele reale în care au fost săvârşite faptele, de cele personale, de relaţia pe care inculpatul S. o avea cu inculpatul A. (tată-fiu), aplicarea pedepsei complementare prevăzută de art. 66 lit. g) C. pen. fiind nejustificată. Pedeapsa principală aplicată şi modalitatea de executare sunt suficiente pentru ca inculpatul să înţeleagă consecinţele faptelor sale, iar pe viitor să aibă o conduită conform legii.

Restrângerea dreptului de a profesa poate fi dispusă numai dacă e necesară într-o societate democratică şi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o.

Condamnarea inculpatului S. la pedeapsa închisorii, dublată de interdicţia exercitării profesiei, nu este proporţională cu scopul legitim urmărit prin hotărârea pronunţată, motiv pentru care, conform art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. va admite apelul declarat de inculpatul S., va desfiinţa sentinţa penală în parte şi va dispune înlăturarea dispoziţiilor privind interzicerea pedepsei complementare şi accesorii prevăzută de art. 66 lit. g) C. pen.

3. Apelantul inculpat P.

Inculpatul P., în apelul declarat, a solicitat să se constate împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual cu participaţie improprie.

O soluţie de achitare pentru această infracţiune nu este posibilă, întrucât vinovăţia inculpatului reiese din probele dosarului care confirmă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul la data de 20 ianuarie 2011, a determinat, cu intenţie, notarul public să săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea contractului de împrumut fictiv, autentificat sub nr. x din 2001 de BNP GGG.

Inculpatul şi-a recunoscut semnătura de pe contract, aspect confirmat şi de inculpaţii A. şi I., precum şi de constatările ex propriis sensibus ale notarului public care a autentificat actul. De asemenea, s-a demonstrat că suma de bani nu a fost împrumutată inculpatei I., aspect recunoscut de inculpatul P. Astfel, în cuprinsul contractului au fost atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului de care inculpatul avea cunoştinţă, fiind însuşit prin semnătură de acesta.

Constatând că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului P. este legea veche, raportat la dispoziţiile art. 122 lit. d), art. 124 C. pen. anterior, în cauză s-a împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale pentru infracţiunea de instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual cu participaţie improprie, la data de 19 iulie 2018 (7 ani şi 6 luni), motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen. va înceta procesul penal împotriva inculpatului P. pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 25 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu referire la art. 31 alin. (2) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.

4. Apelantul inculpat X.

În apelul declarat împotriva sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, inculpatul X. a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, apreciind cuantumul de 3 ani închisoare ca fiind prea mare în raport cu faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Înalta Curte, având în vedere faptul că inculpatul, în calitate de executor judecătoresc, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, cauzând o pagubă SC G. SA, prin acţiunile sale obţinând un folos necuvenit pentru membrii grupului infracţional organizat, împrejurările şi modul de comitere, starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite, scopul urmărit, conduita inculpatului în cursul procesului penal, apreciază că pedeapsa de 3 ani închisoare, atât prin cuantum, cât şi prin modalitatea de executare aleasă de instanţa de fond e de natură să-şi atingă rolul preventiv-educativ prevăzut de lege.

Menţinerea pedepsei de 3 ani închisoare, stabilită de instanţa de fond, asigură respectarea garanţiilor procesuale conferite de dispoziţiile legale procesual penale şi cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului, a căror finalitate prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpatului corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei, precum şi realizării scopului preventiv educativ al pedepsei, permiţând, în viitor, reinserţia sa socială, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice, adecvată gradului de pericol pe care îl reprezintă săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie şi să dea o ripostă fermă celor care încalcă legea.

Faţă de aceste considerente, conform art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul X.

5. Apelantele inculpate T. şi U.

Cele două inculpate, în apelurile declarate, au solicitat desfiinţarea sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi, în rejudecare, să se dispună schimbarea temeiului achitării pentru infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 197 alin. (1) C. pen. prin reţinerea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. (fapta nu există).

De asemenea, au mai criticat şi faptul că, hotărârea instanţei de fond nu este motivată, limitându-se la a prelua conţinutul rechizitoriului şi totodată, nu s-a efectuat o veritabilă cercetare judecătorească, respingându-li-se probele în apărare.

Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că inculpatele, în calitate de director executiv retail B. Sucursala Călăraşi (T.), respectiv angajat, (U.), în perioada 2008 - 2009, au sprijinit grupul infracţional organizat condus de A., Înalta Curte apreciază, în acord cu considerentele instanţei de fond, că probele administrate nu sunt de natură a confirma, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că acestea cunoşteau faptul că inculpatul A. organizase un grup infracţional organizat, cu o structură ierarhică, cu roluri prestabilite şi clar delimitate, cu o activitate stabilă şi de amploare.

Temeiul achitării - art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen. este corect reţinut de către instanţa de fond, nejustificându-se schimbarea acestuia cu cel prevăzut de art. 16 lit. a) C. proc. pen. (fapta nu există), întrucât aceasta ar presupune, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, inexistenţa oricărei manifestări de natură a duce schimbări în lumea înconjurătoare şi ar fi fost aplicabil în situaţia în care inculpatele nu ar fi fost în nici un fel implicate în acordarea creditelor societăţilor controlate de inculpaţi.

Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen., constând în aceea că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2008 - 2009, şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în procedura de aprobare şi derulare a creditului de trezorerie nr. x din 20 octombrie 2008, creditului de trezorerie nr. x din 21 octombrie 2008 şi a Actului adiţional nr. x din 31 august 2009 la Contractul de credit nr. x din 15 octombrie 2008, cauzând o pagubă B. prin acţiunile lor, obţinând un avantaj patrimonial pentru membrii grupului infracţional organizat, în mod corect instanţa de fond a dispus soluţia achitării în baza art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

Existenţa deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 405/2016 prin care s-a stabilit că prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul dispoziţiilor art. 246 C. pen. anterior şi art. 197 alin. (1) C. pen., se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii" obligă instanţa să verifice, în primul rând, ce aspecte din legislaţia primară au fost încălcate pentru a fi întrunită latura obiectivă a acestei infracţiuni. Constatând că nu a fost încălcată nicio dispoziţie din legislaţia primară, în mod corect s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, neimpunându-se a analiza dacă cele două inculpate au respectat sau nu legislaţia secundară.

Soluţia achitării întemeiată pe dispoziţiile art. 16 lit. a) C. proc. pen. presupune inexistenţa oricărei manifestări de natură a aduce schimbări în lumea înconjurătoare. Or, inculpatele au fost implicate în procedura de acordare a creditelor societăţilor controlate de inculpaţi, dar exercitarea acestor atribuţii nu constituie faptă penală.

Critica inculpatei T. privind insuficienta şi echivoca descriere a faptei de abuz în serviciu ţine de procedura Camerei preliminare, nefiind justificată o analiză în acest sens în faza judecării cauzei în apel.

În ceea ce priveşte criticile inculpatelor T. şi U. vizând nemotivarea hotărârii instanţei de fond şi neefectuarea unei veritabile cercetări judecătoreşti prin respingerea probelor în apărare, Înalta Curte le consideră nefondate.

Se constată că instanţa de fond a făcut o analiză a probelor administrate, prezentând argumentele pentru care a considerat că se impune o soluţie de achitare în cauză, explicând şi motivul pentru care nu s-a justificat achitarea în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen., astfel încât nu se poate reţine absenţa unei motivări. Faptul că judecătorul interpretează elementele bazei factuale într-o altă manieră decât cea agreată de părţi, relevanţa acestora, nu echivalează cu o nemotivare. Motivarea unei hotărâri este o chestiune de esenţă, de conţinut, trebuind să fie clară, concisă şi concretă pentru a fi realizat un control judecătoresc în căile de atac. Ea trebuie înţeleasă ca un silogism logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, ceea ce nu înseamnă un răspuns exhaustiv al tuturor argumentelor aduse de parte - dar nici ignorarea lor - ci un răspuns al argumentelor fundamentale, care, prin conţinutul lor sunt susceptibile să influenţeze soluţia (cauza Boldea c. României).

Astfel, motivarea instanţei de fond este adecvată, concretă, precisă şi corespunzătoare tuturor aspectelor de fapt şi de drept ale procesului, arătând temeiurile care au condus la concluzia judecătorului.

Nu se poate susţine că nu s-a realizat o cercetare judecătorească pe motiv că instanţa de fond a respins proba cu înscrisuri solicitată de apărătorii inculpatelor, în condiţiile în care instanţa, la pronunţarea unei asemenea soluţii, a avut în vedere decizia CCR nr. 405/2010, care face trimitere la încălcarea legislaţiei primare şi nu a celei secundare la care se refereau înscrisurile care se solicitau a fi încuviinţate.

În raport de cele reţinute, nu se justifică o soluţie de trimitere a cauzei spre rejudecare ca urmare a nemotivării hotărârii judecătoreşti sau a lipsei cercetării judecătoreşti.

Astfel, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatele T. şi U.

6. Apelantul inculpat N., în apelul declarat, a susţinut că implicarea sa în activitatea infracţională a fost redusă, toate actele şi ştampilele inculpatei SC GG. SRL erau în posesia inculpatului A., el semnând, ocazional, acte puse la dispoziţia sa de către A. S-a dovedit că a semnat doar 3 acte (Contract de împrumut, contract de transfer şi un contract de vânzare-cumpărare) şi nu a avut reprezentarea faptului că ar face o nelegalitate.

Infracţiunile de evaziune fiscală, înşelăciune, grup infracţional organizat nu se justifică a fi reţinute în sarcina sa, impunându-se achitarea în baza art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, constată că apelul inculpatului N. este nefondat, la baza condamnării sale stând probe certe de vinovăţie şi, totodată, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Astfel, aşa cum rezultă din înscrisurile existente, N. a figurat în calitate de administrator şi asociat unic în SC GG. SRL, în perioada 9 aprilie 2012 - 2015, iar la începutul anului 2015 ca împuternicit al firmei în bancă, alături de K. În toată această perioadă inculpatul efectuează retrageri de numerar, a unor sume mari de bani (17 ianuarie 2013, 30 ianuarie 2013, 31 ianuarie 2013, 18 iunie - 10 iulie 2013) şi transferă sume de bani prin conturile societăţii deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite.

În anul 2015 acesta înstrăinează părţile sociale deţinute de SC GG. SRL în scopul sustragerii de la urmărirea penală, cunoscând caracterul fictiv al acestei operaţiuni. Relevante în acest sens sunt declaraţiile numiţilor WWW. şi FFFFFFF. - angajaţi ai F. SA

Inculpatul în cursul anului 2014, în calitate de administrator al SC GG. SRL a ajutat SC DD. SRL să se sustragă de la plata impozitului pe profit şi a TVA-ului prin întocmirea a trei facturi fiscale fictive utilizate pentru diminuarea bazei de impozitare.

În vederea inducerii în eroare a F. au fost încheiate un număr de 14 contracte de leasing financiar, inculpatul N. semnând în calitate de administrator al SC GG. SRL contractul de leasing nr. x din 03 martie 2014.

În calitate de administrator al SC GG. SRL, inculpatul N. a semnat Contractul nr. x din 13 octombrie 2014; în aceeaşi calitate a remis către H. SRL un bilet la ordin avalizat în nume propriu şi scrisoare de garanţie în scopul garantării executării obligaţiilor SC AA. SRL către H. SRL

Deşi inculpatul a încercat să minimalizeze rolul său, arătând atât la instanţa de fond, cât şi în apel, că A. se ocupa de activitatea firmei, el efectuând operaţiuni la solicitarea acestuia, probele dosarului (declaraţii martori, coinculpaţi, interceptări telefonice) infirmă această susţinere.

Inculpatul L., membru în grupul infracţional constituit de inculpatul A., în declaraţia dată a arătat că N. îl însoţea în Bulgaria, cunoscând motivul pentru care făcea aceste deplasări "să scoatem bani din societate, pe care îi predam lui CCCCCCCCCCCCC. şi totodată era chemat de A. să semneze acte".

Aceleaşi aspecte sunt învederate şi de K. "am fost împuternicită în bancă şi pe SC GG. SRL N. era sunat de A. când trebuia să vină la birou pentru a semna diferite documente."

De altfel, din Raportul de expertiză criminalistică nr. 19 din 27 ianuarie 2017, întocmit de INEC, a rezultat că inculpatul N. a semnat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 18 ianuarie 2013 şi anexa nr. 1, contractul de împrumut nr. x din 14 iunie 2014 şi Contractul de transport nr. x din 20 mai 2013 şi anexa acestuia.

Declaraţia inculpatului s-a apreciat că este contrazisă de întregul material probator al cauzei, inclusiv de interceptările convorbirilor telefonice.

N. a semnat inclusiv cereri de chemare în judecată formulate de SC GG. SRL

Interceptările convorbirilor telefonice infirmă declaraţiile de nerecunoaştere a implicării în activitatea infracţională, demonstrând că acesta cunoştea mecanismul infracţional iniţiat de inculpatul A. (transmiterea fictivă a SC GG. SRL/contract cu E.), problemele pe care le aveau firmele (cu SC H.), acceptând să procedeze aşa cum dorea A., având practic reprezentarea caracterului ilicit al activităţii societăţii.

O dovadă în acest sens este şi solicitarea făcută de A. de a prelua societatea pe numele său:

"pentru că înţelesesem din discuţie că erau probleme cu SC H. i-am spus lui A. să preia societatea".

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale, inculpatul N. a arătat cu privire la cesionarea părţilor sociale ale SC GG. SRL: "Din punctul meu de vedere cesionarea societăţii nu a fost făcută în mod fictiv şi nici în scopul sustragerii de la controalele financiare sau de la răspunderea penală pentru că nu am cunoscut că pe această societate s-au înregistrat datorii sau alte activităţi ilicite", însă din discuţia purtată în data de 08 decembrie 2014 cu un apropiat al său, rezultă contrariul:

X.: Salut V.!

N.: Salut naşule!

X.: Ce faci?

N.: Naşule, astăzi, ce să fac uite pe la unchiu, eşti prin Bucureşti astăzi?

X.: Ajung mai târziu, tu ce ai făcut acolo, ai găsit vreo soluţie?

N.:Păi încercăm să vedem de aia vreau să mă întâlnesc cu tine.

X.:Păi nu dar să îşi dea firma de pe numele tău, să o ia altcineva, copii, un angajat de al lui, cineva.

N.: Nu, nu, nu cică tot degeaba.

X.: De ce?

N.: Ă pentru că tot o să am şi eu o parte acolo de vină.

X.: De ce să ai parte de vină mă, rămâi decât plângerea penală, restul îţi faci altă firmă nu mai ai nici o problemă, nu intră numele tău în riscul bancar, intră firma.

N.: .

X.: Măi intră firma mă, băi în (...) bancar rămâne firma.

Atitudinea inculpatul N. de negare a faptelor în contra probelor evidente s-a manifestat încă din faza de urmărire penală: "Întrebare procuror: Ştiai că, cu această combină s-a garantat obţinerea unui credit de la E. pe SC AA. SRL?

Răspuns: Nu. Nu-mi amintesc să mă fi prezentat vreodată la vreo bancă pentru obţinerea unui credit."

Din discuţia purtată în data de 10 martie 2015 cu aceeaşi persoană, rezultă contrariul:

X: Îţi (...) tu să fi semnat un contract de credit să vinzi nişte utilaje la F.?

N.: Ă, nu, nu nu-mi amintesc naşule.

XXXXXXXXXXX.: Ai un credit la GG., are un credit.

N.: Da?

XXXXXXXXXXX.: La C(...)

N.: Nu, nu ştiu decât cu camioanele, mi se pare că este.

Mai mult, din discuţia purtată în data de 14 martie 2015 între A. şi S. rezultă că inculpatul N. cunoaşte problemele pe care le are firma şi a fost învăţat cum să procedeze pentru a scăpa de controalele organelor de stat:

(...)

A.: Dar nu ştiu dacă ţi-am zis că a venit la GG. cu atragere răspundere solidară pe SS., N., A.

S.: Cine o vrea?

A.: ANAF.

S.: Aaaa.

A.: Are 180 de mii de roni impozit pe profit.

S.: Aha, ce repede atrag ei răspunderea solidară.

A.: Da eu am avut procură dată de N. şi a fost înregistrată la ei .

( . . . . . . . . . .)

S.: Şi ar fi mişto. Ar fi mişto să facem nişte poze la alea să pui o dormeză de aia opărită să-i faci poze să zici acolo în cerere domle preşedinte întrucât am o situaţie materială precară am primit citaţie, vă rog frumos să le respingeţi autorizarea că nu au ce să-mi ia, ataşate depunem câteva fotografii, o batjocoră aşa, o batjocoră la adresa lor a executorilor nu a instanţei doamne fereşte şi ar fi tare să le dea m. e.

A.: Nu mai avem un pat de ăla de armată.

S.: Un pat de ăla fără picioare, aşa cu un macat de ăla opărit.

A.: A fir-ai tu să fii.

S.: Da.

A.: Dar tu mi-ai zis că i-a zis cineva că tu te-ai mutat acolo?

S.: Da, a zis că l-a sunat pe N. ieri, că domle că ne-am interesat unde-i domiciliul şi ne-am dus acolo e un imobil părăsit şi că cum locuiţi dumneavoastă acolo şi a zis şi el nu ştiu, nu pot să vorbesc acuma daţi-mi un mesaj, daţi-mi în scris, că aşa l-am învăţat pe N., dacă te sună vreu m. şi îţi cere date financiare da-i numărul de fix şi îi spui să vorbească cu contabila, dacă te sună şi te întreabă poveşti nemuritoare îi spui să îţi dea în scris că nu poţi să vorbeşti, eşti la locul de muncă şi nu poţi să vorbeşti, dacă zice să vă întâlniţi, i-am făcut scenarii, dacă zice să vă întâlniţi îi spui da, da, da, până să lipsi le vorbeşti frumos şi te lasă în pace şi râdea N., cică aşa le-am făcut, el mă sună mereu, am primit un mesaj, m-a sunat p(...) că, m-a sunat drăcică, ce i-ai zis, le-am zis ce m-ai învăţat, şi, şi m-a lăsat în pace, eu i-am făcut scenarii, trei, patru scenarii înţelegi, le-a băgat la cap şi le serveşte pastila ca la tonomat.

A.: Şi dacă te chestionează de trei, patru ori ce zice, îşi dă seama că-i frecţie.

S.: Da, da, da vorbeşte-le frumos mă nene, că ei nu au nici o vină, ei sunt angajaţii unora, n-au nici o vină, e cică el vorbesc dă-i dracu să-i ia.

A.: Nu eşti obligat să .

S.: Pe mine nu mă sună o zdreanţă de la primărie aproape de două, trei ori pe săptămână de la Călăraşi, că cică când am de gând să-mi plătesc amenzile alea că eu chiar aşa stau fără bani în cont, că mi-a găsit 30 de RON în cont şi am poprire de patru luni pe cont şi când am de gând să le plătesc, nu ştiu doamnă într-o zi.

Cu ocazia audierii, inculpatul N. a mai arătat: "Nu am mai deţinut nicio altă societate comercială şi nu ştiu ce presupune administrarea unei astfel de societăţi".

Cu toate acestea, inculpatul N. se înscrie la licitaţie publică organizată de executor pentru adjudecarea unui imobil, astfel cum rezultă din discuţia purtată în data de 09 septembrie 2014 între A. şi S.:

(...)

S.: - Pe 15 septembrie la ora două, la YYYYYYYYYYY., e licitaţia aia, cu preţul scăzut la 50%, 22 000 RON, pentru NNNNNNNNNNN.! Ne înscriem, nu ne înscriem?

A.: - Ne înscriem!

(...)

A.: - Şi p’ailaltă a scos-o enorm de mult, cinci sute şi ceva de milioane!

S.: - Ei, lasă-i că(...) o să scadă şi aia!

A.: - Asta vrea să(...) nu ştiu, vrea s-o cumpere N., nu ştiu care!

S.: - Da!

A.: - Pă mine nu mă interesează!

(...)

A.: - Mi se pare că vrea şi L. să se înscrie!

S.: - Păi să vină în nume personal, să-şi ia avocat, să facă ce vrea, p///a mă-si vrea! Io mă duc pentru N. că aşa am vorbit!

A.: - Trebuie să fie minim doi mă!

S.: - Da, minim doi!

A.: - Şi vrea şi RRRRRRRRRRR. şi înţelegi, nu?!

S.: - Da, da, să vină că nu pot să-i iau pe amândoi! I-am promis lu’ N. şi el să vină cu cine vrea!

A.: - Vorbim mâine!

În data de 24 martie 2015, A. îl sună pe N. pentru a-i povesti ce a discutat cu executorul judecătoresc al SC G., amândoi amuzându-se de faptul că A. nu i-a acordat acestuia niciun fel de sprijin:

N.: - Da!

A.: - Auzi, N.?

N.: - Da!

A.: - Ş-am zis:, ce cauţi mă acolo dacă tu nu mai(...) păi nu că o căutam pă doamna J.,,

N.: - Aha!

A.: - Zic n-auzi că e plecată la BUCUREŞTI? Păi am sunat- dă patru ori dom-le da nu răspunde, şi io tot, am sunat-o dă trei ori şi nici mie nu mi-a răspuns! Da zice, putem să ne ducem la doamna aia brunetă, să ne semneze ceva pentru doamna J.? Păi ce să vă semneze, cum să semneze o persoană pentru altă persoană!

N.: - Păi da!

A.: - În fine, păi pă la două ajungem la Călăraşi, mai vă găsim? Da, p-ormă îl sun:, auzi dom-le, zic, dumneata mi-ai trimes nişte hârtii să-mi execuţi mie şi lui I. ceea ce nu am,110 ha dă pământ! Du-te la Primărie şi vezi cât pământ are I. şi A. în Registru Agricol!?

N.: - Da!

A.: - S-a ei acolo, pă la Cartea Funciară, au venit, era foarte negru la faţă juristu ăla,

N.: - Aha!

A.: - Că, dom-le, când am făcut noi că era cu I., da fusese licitat, mă, dă AA., şi noi l-am intabulat mai târziu, că a trebuit să plătească I. nu ştiu câte sute de milioane impozit trei la sută la Primărie!

N.: - Aha!

A.: - Şi conform Legii proprietar e ăla care a intabulat mă, dă-te dracu de aici!

N.: - Păi da!

A.: - Şi-am luat credit, am luat nu ştiu ce!Că, ăă, că e caz penal, ce caz penal e mă?E caz penal ca la, ca la ZZZZZZZZZZZ. şi la AAAAAAAAAAAA., cu prejudiciu 0?

N.: - MM!

A.: - Cum dom-le că e fals sub semnătură privată, mă ia pă mine, lasă dracu mă, mergem la puşcărie, mă, care-i problema?Zic, io am mai fost! Să uita ăia! (râde)

N.: - (râde)

A.: - Ăla, îl amuza pă executor, că-l durea în măciucă, că s-a uitat pân acte YYYYYY. acolo, cred că şi-a tras vreun miliard.

N.: - Oho!

A.: - Ăla negru dă supărare, ailaltă mustăţea şi aia, păi bine dom-le, dumneata dacă ai mai fost, da doamna, păi şi doamna nu tre să meargă şi ea să vadă cum e acolo?

N.: - (râde)

În continuare A. îi povesteşte lui N. ce a discutat cu executorul, în glumă, cum că ar fi fost un şmecher care vroia să obţină o autorizaţie de intrare în încăperi! Cum că aceştia au fost la adresa lui A., şi că de ce nu îi spune unde locuieşte acesta i-ar fi răspuns, că locuieşte cu forme legale prin alte părţi!

În continuare discuţia este redată prin dialog:

A.: - Şi i-am zis io lu ăla!, cu ce eşti înşelat tu, mă?Când eşti creditor garantat?Păi da, da ce, îmi iau banii peste trei ani?Păi de ce n-ai găsit altă soluţie mă?Şi mi-ai dat bani să cumpăr vaci şi din 6 octombrie m-ai lăsat pă străzi?!

N.: - Da!

A.: - M-ai lăsat pă străzi că nu mai ai unde vinde lapte! F.-ţi morţii mă-tii în gât!

N.: - Aa. .(neinteligibil)

A.: - Că trebuie să găsim o soluţie să, şi că să-i trimeată maică-ta toate actele de proprietate!Că, n-aveţi mă carte funciară?De ce s-a făcut carte funciară!? Dă -te dracu de aici, de zdreanţa dracu!

N.: - Da!Oricum cred că râdea ăla de care ziceai tu dă (râde)

A.: - Ce zici?

N.: - Cred că râdea executoru ăla.

A.: - EE, în gându lui o fi zis, ce zice: ăsta-i nenorocit!

N.: - Păi!

A.: - Dacă ne-a luat cu d-astea!

N.: - Da!

A.: - Ia uite al dracu, l-am înşelat al dracu, dar n-are nicio pagubă !Tot pământu, tot pă, gaj în favoarea lui este al meu, da numai e pă A., e pă AA. şi la AA. să vedem ce zice judecătoru (neinteligibil) că dacă era pă A. îl scotea la vânzare şi-şi lua banii!

N.: - Da!

A.: - F.-ţi morţii mă-tii în gât cu banii mă-tii! Am luat-o cu naş-tu, zic, a aranjat cu (neinteligibil) ăsta, că vrea să cumpere pământu la două mii de euro ha, două mii şaptesute, ăă?

N.: - Şi?

A.: - Şi, le-am zis şi cu BBBBBBBBBBBB., cu dracu mi-am spălat gura acolo, eu mi-am spălat!

N.: - Aha!

În data de 6 aprilie 2015 N. îl sună pe A. pentru a-i spune că a fost sunat de o firmă de leasing care le-a transmis că, în cazul în care nu vor achita ratele, vor veni să ridice bunurile:

A.: - Da, N.!

N.: - Tati, vezi că m-a sunat ăştia de la CCCCCCCCCCCC., cu Logan-urile.

A.: - Da!

N.: - Şi mi-a zis că de două săptămâni nu răspunde nimeni la niciun telefon, nici la (neinteligibil), la birou la nimic, şi a zis că dacă nu ia legătura cineva cu ei până mâine la doişpe a zis că o să prezinte să ridice maşinile că nu s-a făcut nicio plată!

A.: - Da, bine N.!

N.: - Bine, tati!

În data de 19 mai 2015, A. îl sună pe N., îi aduce la cunoştinţă acestuia cum s-a desfăşurat adunarea creditorilor de la SC AA. SRL, inclusiv faptul că are şi el un om pentru 200 de milioane de ROL (L. care a solicitat înscrierea la masă credală cu o creanţă falsă). În continuare, A. îi cere inculpatului N. să o sune pe persoana lor de legătură din Bulgaria, unde grupul înfiinţase o firmă - DDDDDDDDDDDD., pentru a se interesa dacă se pot deplasa pentru a retrage bani:

A.: - Am fost la, am avut adunarea creditorilor la AA.

N.: - Da! (...)

A.: - Şi C. cu 55 de miliarde, D. 45 dă miliarde, a trimes hârtie scrisă prin corespondenţă,

N.: - Aha!

A.: - Şi eu pentru 200 dă milioane am trimis om,

N.: - Păi ce vrei?Aşa se procedează!

A.: - Şi am luat un roze aici, să nu spui la nimeni, şi îi ziceam lu L. până răspunzi tu, zic: "bă, L., zici că mă unge pă p. ă aşa, (râde)

N.: - (râde) Unde eşti, în BUCUREŞTi?

A.: - Nu, la EEEEEEEEEEEE.!

N.: - Aa, am înţeles!

A.: - Auzi?

N.: - Da!

A.: - Sună-l tu pă friptu ăla, la SILISTRA!

N.: - DA!

A.: - Zi-i că avem şi noi nişte încasări,

N.: - Aha!

A.: - Şi cât putem să scoatem numerar mâine! Şi dacă poa să ne programeze de astăzi,

N.: - Am înţeles, am înţeles.

A.: - Dacă putem să scoatem 15000 în numerar?

N.: - Da, da, da!

A.: - Sau cât se poate în numerar să ne programeze de astăzi!

N.: - Aha, bine, hai că-l sun acuma!

A.: - Da!

N.: - DA? Bine, tată, hai!

A.: - Că, cât se poate scoate numerar?

N.: - Da, da, da, da!

A.: - L. ar vorbi cu el da, îl doar o măsea că are o lucrare, nu ştiu ce dracu are.

N.: - Aa, da, da, ştiu, ştiu, mi-a zis, mi-a zis!Da!

A.: - Da (râde)

N.: - (râde) Vorbea direct în bulgară, ăla!

A.: - Da! Auzi?da când te-am sunat, nu a sunat deloc, decât m-ai auzit, m-ai auzit că zici că mă unge pă p. ă aşa (râde)

N.: - Păi nu că aveam tel în mână, ţi-am răspuns imediat!

N. îl sună imediat pe A. pentru a-i spune ce a discutat în Bulgaria (data de 19 mai 2015 la ora 16:25.00) :

A.: - Da, V.!

N.: - Tati, a zis că se rezolvă, da trebuie să-i spunem cam, i am zis zic că, m-a întrebat: "cam câţi bani?, şi i-am zis că "toţi, dar mi-a zis că el ar trebui, tre să ştie ca să ducă acolo la bancă ca să, să-i spună lu aia cam cât vrea să retragă, că nu ştie câţi bani sunt acolo în cont!

A.: - Da mă, da! DA.

N.: - Nu mai ştiu

A.: - Nu ştiu cât pula mea s-a plătit, douăzeci şi cinci dă mii??

N.: - I-am zis să-mi zică, ăă, ăă, în euro!

A.: - Da, vreo ci(...) euro, vreo, vreo 15, şaişpe mii dă euro!

N.: - Şaişpe mii dă euro?

A.: - Da!

N.: - Am înţeles

A.: - Da

N.: - Ok, da, hai că-l sun acum!

A.: - Şaişpe mii şi dacă ne trimite mai puţin nu e problemă.

N.: - De, deci şaişpe?!

A.: - Şaişpe mii de euro, da!

N.: - Da, Da! Bine, tati!

Tot N. este persoana care se deplasează în Bulgaria pentru a ridica banii, astfel cum rezultă din discuţia din data de 19 mai 2015 la ora 16:47.45, purtată între A. şi N.:

N.: - Bine c-am vorbit cu ăla!

A.: - Da?

N.: - A zis că sunt cinşpe mii!

A.: - Cinşpe mii, da!

N.: - Da, şi.

A.: - Păi cam aşa e regula.

N.: - Da şi mâine după ora unu!

A.: - Mâine, după ora unu, da, abia îmi revin şi io!

N.: - Păi da! (râde)

A.: - Bine, băi V.! (...)

A.: - Ia fii atent! Nu poţi să laşi şi tu un gol mâine, să vii încoace, să mergem până-n Bulgaria?

N.: - Ăă, stai aşa, să mă uit la ce ore am ca să şi să-i sun p-ăştia, să n-am vreun test ceva, mâine!

A.: - Ia vezi!

N.: - Da şi, şi dacă e, dau o fugă până acolo!

A.: - Da mă

N.: - Da!

A.: - Mergem acolo pă terasă, halim şi noi ceva!

N.: - Da, da, da, da! Da. .

A.: - Înţelegi?

N.: - Hai că îi sun acuma şi dacă e ceva, vin, vin din seara asta, dacă e să am! (...)

Toate aceste discuţii atestă că membrii familiei îl ţineau la curent pe inculpatul N. în legătură cu afacerile familiei, cu modalitatea frauduloasă în care au ales să îşi protejeze bunurile atunci când firmele au intrat în insolvenţă, precum şi cu privire la creditorii care le urmăreau bunurile, astfel că, instanţa apreciază că apărarea inculpatului cu privire la faptul că a semnat documentele astfel cum i-a solicitat A. fără a cunoaşte conţinutul şi scopul acestora nu este credibilă, urmând a fi înlăturată din cauză, mai ales în condiţiile în care inculpatul a semnat astfel de acte şi a retras sume mari de bani, elemente de natură a-i ridica cel puţin semne de întrebare în legătură cu caracterul licit al acestora. De altfel, din interceptările telefonice rezultă clar că inculpatul avea cunoştinţă de transmiterea fictivă a SC GG., de contractele cu E., de problemele cu SC H. şi de soluţia găsită de A. şi cel puţin la acel moment avea reprezentarea caracterului ilicit al activităţii societăţii, motiv pentru care i-a cerut inculpatul A. să preia societatea pe numele său (Pentru că înţelesesem din discuţii că erau probleme cu SC H. i-am spus lui A. să preia societatea).

Astfel, faptul că în calitatea sa de administrator al SC GG. SRL, societate folosită de grup pentru săvârşirea infracţiunilor de - înşelăciune, spălare de bani şi evaziune fiscală - efectuează retrageri de numerar, cunoaşte afacerile familiei LLLLL., modalitatea frauduloasă în care aceştia au ales să-şi protejeze bunurile atunci când firmele au intrat în insolvenţă, precum şi cu privire la creditorii care le urmăreau bunurile, astfel încât este infirmată apărarea inculpatului N. că ar fi semnat documentele fără a cunoaşte conţinutul şi scopul, la solicitarea inculpatului A., fiind întrunite condiţiile de existenţă ale laturii subiective ale infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, acesta participând activ, voluntar şi conştient la activitatea infracţională.

Virarea sumelor de bani în conturile altor societăţi controlate de A. reprezintă operaţiuni comerciale fictive, atestate scriptic în scopul inducerii în eroare a creditorilor, inculpatul N. având reprezentarea că prin efectuarea operaţiunilor de rulare a sumelor de bani obţinuţi în mod fraudulos ascunde şi originea ilicită a acestora.

Referitor la infracţiunea de evaziune fiscală, aceasta este imputabilă persoanelor care au atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice, întrucât acestea au controlul asupra situaţiei de fapt şi de drept relevante fiscal a persoanei juridice, contribuabilul care datorează taxe şi impozite. Subiectul activ al acestei infracţiuni nu e doar persoana fizică ce are atribuţii cu privire la evidenţierea în documente contabile oficiale a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate, ci persoana obligată să conducă evidenţe financiar-contabile în sensul Legii nr. 82/1991, contribuabilul deci, reprezentantul său legal, în temeiul art. 70, art. 72, art. 144 din Legea nr. 31/1991.

Astfel, administratorul care are atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice pe care o reprezintă în raport cu terţii la încheierea activităţii juridice are obligaţia întocmirii documentelor justificative (actul juridic încheiat) în baza căruia se face înregistrarea. Această calitate de administrator de drept atrage răspunderea pentru toate faptele şi activităţile juridice ale societăţii comerciale.

Faptele de înşelăciune reţinute în sarcina inculpatului sunt pe deplin dovedite, fiind întrunite elementele constitutive ale acestora.

Prin încheierea Contractului de leasing nr. x din 3 martie 2014 cu F. SA, N., în calitate de administrator al SC GG. SRL induce în eroare această bancă, în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, sprijinind grupul să obţină un folos patrimonial injust. Totodată, sprijină grupul infracţional organizat să obţină în mod fraudulos un credit în valoare de 500.000 RON de la E.

Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune.

Deşi inculpatul a susţinut că, prin expertiză, s-a stabilit, că a semnat un număr de acte mult mai mic decât cel reţinut de acuzare, instanţa apreciază că acestea sunt suficiente pentru a demonstra vinovăţia acestuia, faptul că era pe deplin conştient că acţiunile sale se circumscriu unei activităţi infracţionale.

Faţă de aceste considerente, vinovăţia inculpatului este pe deplin dovedită.

În ceea ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului, instanţa de fond a făcut o corectă şi justă individualizare, ţinând seama de criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., reţinând şi circumstanţele atenuante prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.

Astfel, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, la efectele circumstanţelor atenuante (reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă) se constată că instanţa de fond, în procesul de individualizare a pedepselor, s-a orientat către minimul prevăzut de lege, astfel încât o reducere a pedepsei sub acest minim prevăzut de lege nu este posibilă, motiv pentru care pedepsele aplicate inculpatului atât prin cuantumul cât şi prin modalitatea de executare au fost corect stabilite.

Pentru aceste considerente, conform art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul N.

7. Apelantul inculpat R. a criticat soluţia instanţei de fond sub aspectul greşitei condamnări, cât şi sub aspectul cuantumului mare al pedepsei rezultante, precum şi al sporului ce i-au fost aplicate.

Inculpatul a arătat că nu a avut nicio legătură cu grupul infracţional organizat, singura contribuţie a fost de a contacta două persoane - care aveau anunţ la ziar pentru a prelua societatea comercială, neavând vreun beneficiu material sau financiar.

Mai mult, a susţinut că dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 au fost abrogate, fapta fiind dezincriminată.

De asemenea, în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală a solicitat achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau lit. c) C. proc. pen.

În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate şi înlăturarea sau reducerea sporului aplicat, raportat şi la circumstanţele personale (vârsta înaintată, loc de muncă stabil, conduita bună în societate).

Totodată, a solicitat înlăturarea tuturor interceptărilor, întrucât acestea au fost realizate de un organ necompetent.

Înalta Curte, examinând actele şi lucrările dosarului, constată apelul inculpatului R. fondat doar sub aspectul criticii vizând sporul de pedeapsă aplicat, iar în ceea ce priveşte solicitarea de a fi achitat pentru infracţiunile pentru care este acuzat a le fi săvârşit pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestora sau nu există probe că le-ar fi săvârşit, Înalta Curte o apreciază nefondată pentru următoarele considerente:

Din materialul probator administrat în cauză a reieşit că inculpatul R. a aderat la grupul infracţional organizat în perioada 2010 - 2013. Activitatea desfăşurată de acesta în cadrul grupului a constat în următoarele:

- inculpatul a figurat ca asociat şi/sau administrator în diferite societăţi comerciale deţinute de către grupul infracţional organizat: SC III. SRL, SC JJ. SRL, SC AAA. SRL, SC PPPPPPPPPPP. SRL;

- i-a sprijinit cu sfaturi pe inculpatul A. în activitatea infracţională (îl îndeamnă să cesioneze 95% din părţile sociale ale firmei către el), a făcut rost de facturi fiscale fictive (cele ale SC NNNNNNNN. SRL), a contribuit la crearea unei scheme infracţionale (pentru a face rost de bani prin vânzarea utilajelor cumpărate prin cofinanţare, respectiv credit B. -fonduri nerambursabile din bugetul Uniunii Europene, utilaje care nu puteau fi înstrăinate), a ajutat la falsificarea seriilor utilajelor, a înstrăinat societăţi folosite în activitatea grupului către V. şi MMMMMMMMM., i-a racolat pe V. şi DDDDDDDDDDDDD., pentru a prelua doar scriptic societăţile comerciale cu datorii.

Relevante în acest sens sunt declaraţiile inculpaţilor A. şi K.

Astfel, cu privire la cesionarea a 99.95% din părţile sociale inculpatului R., A. a declarat că a dorit să radieze cât mai repede societatea pentru a scăpa de datoriile acumulate pe ea:

"În anul 2010 l-am cunoscut pe inculpatul R. şi m-am împrietenit cu acesta. El avea o situaţie materială mai precară şi l-am ajutat în sensul că îi dădeam să mănânce, ajungând să-i povestesc greutăţile prin care treceam .

Acesta mi-a spus că ştie el cum se procedează cu societăţile comerciale intrate în incapacitate de plată, spunându-mi că are o contabilă care întocmeşte bilanţuri cu datorii 0 şi că în termen de 3 zile societatea se radiază. Mi-a spus că trebuia să-l anunţ mai demult că rezolva el problema. (...) La îndemnul lui am cesionat 99,95% din acţiunile SC III. SRL eu preluând 0,05%. De fapt O. a cesionat părţile sociale, el figurând asociat la acel moment în societate. Nu am cunoscut-o niciodată pe contabila care a întocmit documentele necesare pentru intrarea societăţii în insolvenţă.

Pentru ajutorul pe care mi l-a dat R., i-am dat acestuia un camion de 35 - 40 de tone de cereale pe care acesta le-a vândut în port la Constanţa păstrând banii pentru el."

Cu privire cesionarea părţilor sociale ale SC JJ. SRL către R., A. a declarat:

"În anul 2010, în urma unei discuţii purtate cu R. cu privire la situaţia SC Y. SRL, care intrase în procedura insolvenţei, acesta mi-a dat o idee: utilajele care figurau pe SC Y. SRL să le trec pe SC JJ. SRL, ca şi cum ar fi fost achiziţionate de la persoane fizice. R. mi-a spus să trec SC JJ. pe numele lui, întrucât la o eventuală anchetă a poliţiei el va şti ce să motiveze, pe când K. cu siguranţă s-ar încurca. Deoarece nu aveam voie să înstrăinez bunurile societăţii intrate în insolvenţă R. mi-a adus documentele unei societăţi cu sediul social în Bucureşti, cred că pe Calea x, cu care am încheiat în mod fictiv un contract de închiriere a acestor utilaje. Nu pot da alte amănunte cu privire la această societate, deoarece R. s-a ocupat de obţinerea documentelor şi a ştampilei, tot ele semnând în locul administratorului.

O parte din utilajele trecute pe SC JJ. SRL şi cumpărate prin finanţare de la B. şi proiectul SAPARD le-am vândut în Germania la o societate care are ca obiect de activitate comercializarea utilajelor agricole second hand, respectiv DDDDDDD. (...)

Pentru toate activităţile desfăşurate de R. pe SC JJ. i-am promis acestuia şi i-am şi dat 10% din valoarea încasată. La licitaţie, din preţul obţinut de societatea din Germania reţinea 15%, 85% revenind proprietarului utilajului. R. a primit, în mai multe tranşe, aproximativ 120.000 RON."

De experienţa acestuia în săvârşirea de fapte de natură economică a profitat inculpatul A., iar inculpatul R. a fost dornic să-l sprijine în demersurile sale infracţionale în schimbul unor avantaje patrimoniale.

Astfel, în momentul intrării în incapacitate de plată a SC III. SRL, inculpatul R. este cel care îl îndrumă pe A. să cesioneze 95% din părţile sociale ale firmei către el, precizând în mod fictiv, în momentul declarării insolvenţei faptul că societatea nu are datorii, deşi avea mai multe credite bancare restante.

Prin intermediul inculpatului R. care avea legături cu alţi "specialişti" din domeniu, A. face rost de facturi fiscale fictive precum cele ale SC NNNNNNNN. SRL, folosite pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. a precizat: "Facturile încheiate pe SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL cu SC NNNNNNNN. SRL le-am primit de la R.(...) După eliberarea acestuia, în primăvara anului 2011, am aflat de la acesta că avea mai multe facturiere de la mai multe societăţi comerciale ascunse la tatăl unui prieten al său, numitul QQQQQQQQ., astfel că mi-a adus şi mie facturile arătate mai sus, respectiv cele pe SC NNNNNNNN. SRL"

Împreună cu QQQQQQQQ., R. este trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. x din 2010 din data de 18 martie 2013 al DIICOT - Serviciul Teritorial Ploieşti pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în concurs cu evaziune fiscală, reţinându-se că, în perioada iulie- august 2010, au efectuat achiziţii intracomunitare de cereale din Bulgaria, fără a declara acest aspect organelor fiscale, creând bugetului de stat, un prejudiciu în sumă de 430.788 RON.

În momentul intrării în incapacitate de plată a SC Y. SRL, membrii grupului infracţional organizat se gândesc cum să procedeze să facă rost de bani prin vânzarea utilajelor cumpărate prin cofinanţare, respectiv credit B.- fonduri nerambursabile din bugetul Uniunii Europene, utilaje care nu puteau fi înstrăinate. Astfel, inculpaţii A. şi R. imaginează următoarea schemă infracţională: vor încheia un contract fictiv de închiriere a respectivelor utilaje agricole între SC Y. SRL şi o firmă fantomă - SC YYYYY. SRL (găsită de către R.), firmă care nu ar putea fi identificată de către creditori sau alte organe, la nevoie. R. devine asociat şi administrator în societatea SC JJ. SRL pe care se încheie facturi fictive de achiziţii utilaje agricole de la persoane fizice, în fapt fiind vorba de aceleaşi utilaje "închiriate" către SC YYYYY. SRL În continuare, SC JJ. SRL vinde aceste utilaje în Germania, printr-o firmă specializată în vânzarea de utilaje second-hand la licitaţie publică, pentru ajutorul acordat, R. primind 10% din profitul astfel obţinut.

Cu privire la motivele rupturii din ei, A. a arătat:

"Iniţial îi spusesem lui R. că vom intra în afaceri împreună, respectiv vom face împreună comerţ cu cereale, dar ulterior mi-am dat seama că nu rentează. Am încercat să obţin nişte utilaje în leasing pe SC JJ., dar nu mi-a fost aprobată cererea pentru că societate nu avea suficientă bonitate. Am achitat chiar şi un avans să obţin în leasing un auto x pentru R., pe care nu l-am mai luat, motiv pentru care R. s-a supărat pe mine şi a început să mă şantajeze cerându-mi în continuare bani, în caz contrar ameninţând că se va duce la poliţie. I-am mai dat 20.000 RON, el continuând cu ameninţările. Atunci eu i-am spus să mă reclame unde vrea, pentru că nu îi mai dau nici un ban şi spunându-i că şi el figurează în această societate."

În momentul în care executorul judecătoresc scoate la licitaţie bunurile SC Y. SRL libere de sarcini, respectiv bovinele, la data de 23 august 2011, pentru a nu pierde aceste animale, A. se hotărăşte să participe la licitaţia publică organizată cu două din firmele deţinute de grup, respectiv SC AA. SRL prin K. şi SC JJ. SRL prin R. .

A. le spune atât lui K., cât şi lui R. ce preţ să ofere pentru bovine, pentru ca acestea să fie adjudecate de SC AA. SRL, continuatoarea în fapt a SC Y. SRL

Cu privire la acest aspect, inculpata K. a arătat:

"Ştiu că R. este prieten cu A. şi începând cu anul 2010 o perioadă lungă de timp au fost foarte apropiaţi, văzându-i mai mereu împreună după care relaţia lor s-a mai răcit. (...) Îmi amintesc de o singură licitaţie la care am participat alături de R. acesta din urmă reprezentând SC JJ. SRL Bănuiesc că a fost vorba despre o înţelegere între A. şi R. întrucât A. mi-a spus mie cât să licitez spunându-i şi lui R. cât să ofere iar ulterior R. s-a retras din licitaţie. Nu îmi amintesc de alte licitaţii".

R. este totodată, persoana care îl ajută pe A. cu falsificarea seriilor de identificare a utilajelor, punându-l în legătură cu o persoană specializată în această activitate. Cu privire la acest aspect, A. a arătat:

"Seriile de identificare reale ale utilajelor sunt cele care apar în documentele iniţiale de finanţare a acestora. Pentru ca utilajele să poată fi folosite ca garanţie la mai multe contracte de finanţare, am procedat la falsificarea seriilor de identificare şi a documentelor de achiziţie. Pentru falsificarea plăcuţelor utilajelor, R. l-a adus pe un cunoscut de-al acestuia - IIIIIII. care a decedat în anul 2014. IIIIIII. se ocupa efectiv de confecţionarea şi montarea altor plăcuţe false de identificare."

Actele materiale reţinute în sarcina inculpatului sunt următoarele:

În perioada 2013 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC JJ. SRL, R. a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare.

Pentru aceste fapte, s-a stabilit un prejudiciu estimat cauzat bugetului general consolidat al statului în valoare de 2.955.000 RON, din care 920.659 RON reprezentând impozit pe profit şi 2.034.744 RON reprezentând TVA de plată suplimentară. (aprox. 656.000 de euro)

În luna decembrie 2011, R. a ajutat grupul infracţional organizat la înstrăinarea fictivă a părţilor sociale ale SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscal.

Tot inculpatul R. s-a ocupat în noiembrie 2010 de transmiterea fictivă a părţilor sociale ale SC AAA. SRL, societate preluată de inculpat în august 2010 de la inculpata J.

R. a înstrăinat societatea folosită în activitatea infracţională a grupului către V. şi MMMMMMMMM. zis NNNNNNNNN., acesta din urmă fiind cunoscut în localitate ca fiind o persoană cu probleme psihice.

Inculpatul R. i-a racolat pe V. şi W. -persoane fără posibilităţi materiale, administratori "de profesie" care, în schimbul unor sume modice de bani preiau doar scriptic societăţi comerciale cu datorii, transmiterea fictivă a părţilor sociale efectuându-se în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscală.

Aceste două persoane sunt "administratori de profesie", figurând în calitate de asociaţi şi/sau administratori în alte 8 societăţi comerciale: SSSSSSSS. SRL, FFF. SRL, UUUUUUUU. SRL, TT. SRL, TTTTTTTT. SRL, AAA. SRL, VVVVVVVV. SRL şi WWWWWWWW. SRL

Astfel, R., după o înţelegere prealabilă cu inculpatul A. a luat legătura cu aceste două persoane care, în schimbul sumei de 500 de RON fiecare au acceptat să preia fictiv părţile sociale a două societăţi comerciale din grup ce fuseseră folosite în activitatea infracţională a grupului, respectiv SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL În baza acestei rezoluţii infracţionale, în data de 6 decembrie 2011, R., însoţit de I. s-a întâlnit cu V. şi cu W. la biroul notarial BNP LLLLLLLLL., situat pe str. x din mun. Călăraşi, unde s-a ocupat personal de întocmirea formalităţilor de cesionare a celor două societăţi, după care a înmânat celor două persoane câte 500 de RON fiecare.

Tot inculpatul R. s-a ocupat, în noiembrie 2010, de transmiterea fictivă a părţilor sociale ale SC AAA. SRL, societate preluată de inculpat în august 2010 de la inculpata J.

R. a înstrăinat societatea folosită în activitatea infracţională a grupului către V. şi MMMMMMMMM. zis NNNNNNNNN., acesta din urmă fiind cunoscut în localitate ca fiind o persoană cu probleme psihice.

Cu privire la aceste aspecte, inculpatul A. a declarat: "În momentul cesionării părţilor sociale ale SC ZZ. SRL, TT. şi AAA. SRL, i-am dat de fiecare dată, deci în trei tranşe, lui R. câte 2000 de RON pentru a se ocupa de găsirea persoanelor folosite respectiv W., V. şi MMMMMMMMM. Îmi amintesc chiar că R. mi-a arătat un mesaj telefonic primit de la unul din W. sau V. în care aceştia spuneau "cumpărăm firme bubuite"."

Situaţia de fapt prezentată mai sus cu privire la participaţia lui R. rezultă din documentele aflate la dosar, declaraţiile coinculpaţilor A., W., V., procesul-verbal de recunoaştere după fotografie, declaraţia martorului OOOOOOOO., declaraţia inculpatului R., interceptările convorbirilor telefonice.

Coinculpatul V. a declarat:

"Îl cunosc pe R. sub numele de OOOOOOOOO. de foarte mult timp. Eu ştiu despre el că era comisionar şi că se ocupa cu cereale. (...)

În urmă cu aproximativ 3 - 4 ani de zile, nu mai reţin cu exactitate, m-am întâlnit cu R. la magazinul PPPPPPPPP. din zona Orizont, ocazie cu care acesta mi-a spus că are o firmă pe care vrea să o înstrăineze. Acesta mi-a spus că îmi va da suma de 250 de RON dacă voi fi de acord să o preiau. L-am întrebat dacă pot avea probleme din cauza asta, dar el mi-a spus să stau liniştit, că firma este deja în insolvenţă şi că urmează să se închidă. Am fost în aceste condiţii de acord cu propunerea sa. Totodată, acesta m-a întrebat dacă am vreo cunoştinţă care ar acceptat de asemenea să preia alături de mine această firmă, urmând ca şi această persoană să primească tot suma de 250 de RON.

Ştiam că şi W. este amărât şi are nevoie de bani şi i-am transmis cele spuse de R. Şi acesta a fost de acord să preia societatea respectivă. Îmi amintesc că numele acestei societăţi era SC AAA. SRL

A doua zi, împreună cu W., m-am deplasat la un notariat situat pe str. x din mun. Călăraşi unde ne-am întâlnit cu R. care mai era însoţit de o doamnă al cărei nume nu îl cunosc. (...)

R. ne-a invitat să intrăm în notariat unde am semnat mai multe documente pe care nu le-am citit.

După ce am ieşit din notariat R. ne-a înmânat fiecăruia suma de 250 de RON.(...)

Precizez faptul că R. a venit la mine de mai multe ori să preiau diferite societăţi comerciale eu fiind de acord de fiecare dată pentru că acesta mi-a promis că nu voi avea probleme cu legea.

De fiecare dată acesta îmi dădea 200 sau 250 de RON. Precizez că am fost de acord să preiau aceste societăţi pentru că aveam nevoie de bani.

De fiecare dată cu mine a mers şi W. Nu mai reţin exact despre câte societăţi comerciale a fost vorba, cred că în jur de 3 - 4.

După ce a fost arestat W. m-am gândit că a fost din cauza societăţilor comerciale preluate de la R. de aceea m-am întâlnit cu R. căruia i-am spus că W. a fost arestat. Acesta mi-a spus să nu-mi fac griji că a fost arestat din cu totul altă cauză."

Coinculpatul W. a arătat:

"Precizez faptul că în cursul anului 2011, V., mi-a spus că a fost abordat de R., acesta din urmă având nevoie de două persoane pentru a prelua nişte societăţi comerciale. De fapt, iniţial, am înţeles că era vorba despre o singură societate comercială. Doar în momentul în care am fost chemat la audieri am aflat că, de fapt, am semnat pentru două societăţi comerciale - SC ZZ. SRL şi SC TT. SRL Pentru că aveam nevoie de bani, am acceptat propunerea lui R. de a prelua societatea. Acesta ne-a promis atât mie, cât şi lui V., suma de 500 de RON. Am întrebat dacă societatea are datorii şi mi s-a răspuns că nu are şi că se doreşte doar transferul ei. În ziua stabilită, m-am deplasat împreună cu V. şi cu R. la un birou notarial din Călăraşi, din câte îmi amintesc, a fost vorba despre B.N.P.LLLLLLLLL. unde atât eu, cât şi V. i-am înmânat buletinele lui R. Acesta ne-a dat 10 RON, spunându-ne să bem câte o cafea şi să ne întoarcem repede, el intrând singur în biroul notarial.

După circa 30 de minute, am revenit la biroul notarial unde eram aşteptaţi de R. Imediat am intrat în biroul notarului atât eu, cât şi V. şi am semnat mai multe seturi de documente, fără a le citi.

După ieşirea din biroul notarial, exemplarele documentelor semnate şi rămase la noi au fost luate de R. care ne-a şi înmânat cu această ocazie suma de 500 de RON fiecăruia dintre noi.

A fost cu acea ocazie la notariat şi o femeie care a vorbit atât cu noi cât şi cu R. Aceasta l-a întrebat pe R.: Aceştia sunt băieţii? Iar el a confirmat. Am realizat că ea răspundea de societate şi am întrebat-o dacă este vreo problemă ea asigurându-ne că trebuie să stăm liniştiţi.(...)

Nu am primit actele contabile, ştampile sau alte bunuri ale societăţii. (...)

Nu am desfăşurat niciodată niciun fel de activitate economică sau de altă natură pe aceste societăţi comerciale. Sunt o persoană fără posibilităţi materiale, care a încercat să câştige bani pentru traiul zilnic în modalităţi cât mai corecte, dar am fost păcălit de alte persoane care au profitat de situaţia mea materială precară şi de lipsa de educaţie şi m-au folosit pentru a scăpa ei de răspundere penală.

Precizez că nu am deţinut niciun moment actele contabile sau alte documente ale niciuneia dintre cele trei societăţi comerciale, nu am fost împuternicit în bancă şi nici nu am efectuat nicio operaţiune comercială pe seama acestor societăţi. (...)

Pentru înfiinţarea acestei societăţi (SC FFF. SRL) pe numele meu şi al lui V. am fost căutaţi tot de către R. care ne-a spus că nu au alte persoane pe numele cărora să înfiinţeze societatea. (...)

Revin şi precizez că la notariat ne-a însoţit şi de această dată şi R. Acolo au mai fost şi femeia de care am arătat mai sus precum şi S. Nu mai reţin cine ne-a înmânat banii - cei 300 de RON, oricum a fost ori R. ori băiatul S."

Inculpatul A. a precizat în cursul judecăţii: " Întrucât inc. O. mi-a spus că nu mai vrea să fie administratorul societăţii, acţiunile au fost preluate de R., care mi-a spus că se pricepe la radierea firmelor. După parcurgerea procedurii necesare, firma a fost radiată(...). La fel, am transmis în mod fictiv acţiunile din SC ZZ. şi SC TT. către inc. V. şi W., persoane găsite de R. După aceste cesiuni, nu am mai folosit aceste societăţi. Eu i-am dat lui R. câte 2.000 RON pentru fiecare societate, din care el, probabil, a dat câte 500 RON fiecăruia din cei doi. R. s-a ocupat şi de transmiterea fictivă a părţilor sociale a KKKKKKKKKK. SRL, înstrăinată către MMMMMMMMM. şi SSS., pentru care i-am dat tot suma de 2.000 de RON. Când inc. O. a cesionat părţile sociale ale III. către R., i-am dat acestuia 35 - 40 t de porumb, pe care ştiu că le-a valorificat fără forme legale în Constanţa şi hrană timp de 1 an."

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul R. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

Acesta a recunoscut faptul că i-a abordat pe W. şi V., la solicitarea lui A. pentru a le cesiona societăţile comerciale menţionate mai sus. Arată că le-a înmânat acestora sume de bani în schimbul semnării de către cei doi a actelor de cesionare, bani pe care i-a primit la notariat de la I. A susţinut că nu îl cunoaşte pe MMMMMMMMM.

Inculpatul a mai precizat că nu îşi mai aminteşte de ce a devenit asociat în SC AAA. SRL, nu recunoaşte că a fost asociat în S.C PPPPPPPPPPP. SRL cu L. şi nu recunoaşte nici celelalte activităţi ce i se reţin în sarcină.

Cu privire la L. acesta arată că îl cunoaşte doar din vedere, nu a avut mari relaţii cu acesta, deşi din convorbirile telefonice interceptate rezultă faptul că în prima jumătate a anului 2015, cei doi iau legătura pentru a pune la cale diferite "afaceri".

Inculpatul R. a mai arătat:

"Nu am contribuit cu nimic la activitatea desfăşurată de A. (...)

Am cunoscut-o pe K. în biroul din str. x, eu ştiind că ea lucrează la contabilitate. În anul 2010, în urma unor discuţii purtate la biroul de pe strada x cu A. şi K., mai mult cu K. de fapt, am hotărât să intru pe SC JJ. SRL Înainte de a lua decizia de a deveni asociat şi administrator pe această societate am verificat actele societăţii şi am constatat că societatea era profitabilă, obiectivul fiind de a face comerţ cu cereale cu această societate.(...)

În anul 2014, am fost chemat la finanţe, ocazie cu care, organele de inspecţie fiscală, mi-au adus la cunoştinţă faptul că SC JJ. SRL ar fi creat un prejudiciu de aproape 1 milion de euro din evaziune fiscală. Precizez faptul că eu nu m-am ocupat de activitatea acestei firme, ci K. şi I., care au retras bani din contul societăţii.

Precizez faptul că împuternicită în bancă pe această societate a fost doar K. Toate actele societăţii, inclusiv ştampilele au rămas în posesia lui K."

În cursul judecăţii, inculpatul a recunoscut că a găsit persoane care să preia societăţi comerciale la solicitarea lui A., că a preluat el însuşi SC JJ. SRL, dar că nu a avut nicio legătură cu activitatea acestei societăţi care a fost realizată de A. şi K. Declaraţiile coinculpaţilor indică faptul că inculpatul a fost implicat activ şi conştient în activitatea de transmitere fictivă a părţilor sociale ale societăţilor comerciale, că avea cunoştinţă că au fost desfăşurate activităţi ilicite prin intermediul acestora, acesta fiind motivul pentru care a fost cooptat de către inculpatul A., astfel că instanţa va înlătura în parte declaraţiile acestuia ca fiind nesincere şi date pro causa.

Cu privire la activitatea de evaziune fiscală desfăşurată prin intermediul SC JJ. SRL, fiind audiaţi de organele de cercetare ale poliţiei judiciare în urma plângerii formulate de DGFP Călăraşi, atât inculpatul R., cât şi inculpata K., au declarat că şi-au predat unul altuia actele şi că nu au avut niciunul dintre ei legătură cu activitatea firmei, fără a spune ceva cu privire la implicarea inculpatului A. Deşi, atât inculpatul A., cât şi L. au indicat faptul că actele societăţilor controlate de grup rămâneau la biroul din Călăraşi, unde erau folosite de către inculpatele I. şi K., activitatea de înregistrare a unor operaţiuni fictive în scopul diminuării bazei impozabile s-a desfăşurat cu ştiinţa inculpatului R., mai ales că era vorba de tranzacţii încheiate cu SC ZZ. SRL ŞI SC TT. SRL, de cesionarea cărora s-a ocupat el însuşi. De altfel, inculpatul este răspunzător pentru activitatea de evaziune fiscală în calitate de administrator al societăţii, activitate de care a fost conştient şi în care a fost implicat de inculpatul A. tocmai "cunoştinţelor" sale.

Din interceptările convorbirilor telefonice purtate de către R., a rezultat faptul că şi după ruperea relaţiilor cu A., acesta a continuat să se ocupe de activităţi ilicite cu utilaje şi cereale.

În data de 20 mai 2015 la ora 18:41, inculpatul R. discută cu o persoană rămasă neidentificată - W. cu privire la săvârşirea unei înşelăciuni la asigurător:

(...)

W.: - Nu mă, io te întrebam cu firma, mă!

R.: - Aa, cu aia, păi nu e că tot ăştia sunt implicaţi în treaba asta!

W.: - Ce-a făcut?

R.: - Stai că-ţi spun acuma: bă, eu ca să avem nişte bani ca să pot să mă descurc şi eu la CLUJ, i-am zis aşa, zic: "bă, ne trebuie 150 dă milioane să punem firma pă picioare,

W.: - Aşa!

R.: - Deci, ascultă-mă, cu, adică să-ţi las ţie vreo 75,

W.: - Aşa!

R.: - Să-mi iau şi eu 75 să mă duc să-mi rezolv problemele

W.: - Aşa!

R.: - Deci io iau banii!

W.: - Aşa!

R.: - O să vină unu cu mine, o să-ţi dau toţi banii ţie,

W.: - Aşa!

R.: - Să faci tu birou, să faci de toate, să închiriem, să facem acolo şi să zicem că facem ca ei da facem ca noi!

W.: - Da mă da!

R.: - Deci m-ai înţeles ce zic cu tine W.

W.: - Da mă da!Şi când vine?

R.: - Şi, şi io îl aştept acuma în seara asta, s-ar putea mâine să venim la PLOIEŞTI!

W.: - Aha!

R.: - Ai înţeles ce-am zis?Deci,

W.: - Da mă!

R.: - Deci ai înţeles?75 de milioane că cu 75 e suficient să-ţi faci tu problemele tale, să-mi fac şi io probleme.

W.: - Fac, fac mă, cum să nu-mi fac?

R.: - Nu e bine ce zic?

W.: - E, e!

R.: - Na, şi acuma îl aştept şi îi zic la om, că io mă întâlnesc cu ei în seara asta şi le zic "băi frate, uite asta, asta, asta-i problema, da?că ei a zis că nu-i o problemă banii, şi zic, îi iau cu mine, venim acolo, "da, dom-le, uite dăm banii uite la om, totu rezolvăm, şi facem şi ălea şi ălea şi aducem, şi facem, şi dregem, adică te pun dinainte la punct ca să ştii ce ai de făcut!

W.: - Da mă, da!

R.: - Deci e bine ce zic?

W.: - Da mă, da!

R.: - Da, şi vin cu omu cu banii, şi omu a zis că nu e problemă, 150 milioane, să punem firma pă picioare, s-o asigurăm la ADAS, la asigurări şi asigurările ne dă bani şi luăm utilaje şi facem şi dregem, înţelegi?

W.: - Da!

R.: - Adică,

W.: - Da, e deştept

R.: - Noi!

W.: - E deştept mă, că şi io tot aşa cu asigurările mă gândeam!

R.: - Ee, vezi?Vezi?

W.: - Păi?!Da!

R.: - DA, dar, eu zic 75 de milioane te descurci!

W.: - Ee, dacă nu văd io ce fac, ne descurcăm, nu e că nu, zic io aşa, depozitu cu totu să zici că te duce 25 dă milioane!

R.: - Da!

W.: - Hai 5 milioane să mai ai de benzină, de alergat, şi restu (...) să facem cu asigurări, cu draci, cu laci, cu pula mea,

R.: - Da, păi d-aia ziceam, ca să te, să te anunţ dinainte, ca să ştii ce vorbeşti să fim p-o limbă!

W.: - Da mă da, hai!

R.: - Hai!

W.: - Pa!

R.: - Hai şi te sun io, că io mă întâlnesc în seara asta şi vorbesc io şi s-ar putea să venim mâine încolo!

W.: - Bine, pa!

R.: - Hai, hai W., te pup pa!

În data de 5 mai 2015, inculpatul R. discută în termeni cât mai vagi cu o persoană rămasă neidentificată despre o "afacere" cu cereale din Bulgaria, atrăgând atenţia să nu spună prea multe la telefon:

R.: Da.

X.: Am vorbit cu ăsta.

R.: Şi?

X.: Nu ne dă încă nimic, a zis bă frate dacă e uite vin eu, unde, vin la Silistra, ne întâlnim mi-arătaţi şi discutăm acolo, ce rost are să spun acuma, vorbim la telefon tâmpenii.

R.: E păi FFFFFFFFFFFF.?

X.: Da.

R.: Tu ai văzut, iar cheltuieli.

X.: Stai puţin dar ce cheltuieli, ne ducem până la Silistra.

R.: Păi ne ducem mă până la Silistra dar sunt nişte cheltuieli că el cum să zic, tu nu ai văzut că eu am cheltuit o grămadă de bani, adică tu chiar nu înţelegi?

X.: Eu ştiu, eu am înţeles.

R.: Tu ai văzut cum trage lumea de noi?

X.: Eu am înţeles perfect, numai că dacă lumea este interesată şi a spus că vrea de astea mi-a şi spus, bă frate dacă suntem interesaţi, dar să vin întâi că nu, el mi-a spus bă frăţioare eu nu sunt eu ăla care cumpără.

R.: Da mă nene dar hai să zic o chestie şi nu tre să te superi pe mine, dacă îmi douăzeci la sută îmi bag (...) mă până la urmă, mă.

X.: Dar nu e vorba de dat douăzeci.

R.: Dacă face gesturi din astea urâte.

X.: Dar el nu face de astea, el nu face de astea, el.

R.: Păi nu face (...) dar dacă face gesturi din astea urâte înseamnă că mă zbat degeaba.

X.: Nu face.

R.: Cheltui banii degeaba păi ce fac?

X.: Nu face omul de astea, deci el nu face (...) că nu este el cumpărător.

R.: Ce nu face FFFFFFFFFFFF., băi tu nu mă înţelegi?

X.: Eu te înţeleg foarte bine că eu sunt la fel ca tine, eu te înţeleg.

R.: (...) Ca să îţi zic adevărul, eu cheltui nişte bani, eu fac nişte gesturi, eu cutare şi ăla dacă zice păi nu îţi dau bă atâta dar îţi dacă nu (...) şi eu ce fac? Bă să-mi zică cât îmi dă ca să ştiu mă bag sau nu mă bag dacă zice bă, dacă ţi le aduc noi trei bucăţii cât îmi dai, că nu e mare lucru să zică prin telefon, să vorbească cu ăla şi după aia să ne zică, altfel nu mă bag FFFFFFFFFFFF. adică eu îţi zic adevărul.

X.: Da mă da dar de ce ăsta nu spune, hai spunem noi, băi frate dacă nu ne dai atâta nu, de ce nu-i spunem noi, şi el asta spune păi spune-mi tu mă.

R.: Păi dar spune-i tu dacă, zi-i mă cât ne dai, dacă ştii ce facem dacă (...) băi n-ai înţeles.

X.: Ascultă-mă puţin, prietene băi ascultă-mă puţin.

R.: Să ştii că noi nu suntem fraieri.

X.: Păi tocmai.

R.: Când ni se oferă, când ni se oferă.

X.: Da.

R.: Ca să ştim dacă ne băgăm sau nu ne băgăm.

X.: Da mă frate, ăla care vinde ăla trebuie să ceară, să spună domle eu vreau atâta.

R.: Mă dar eu iau, nu e treaba care vinde, deci eu ţi-am zis direct deci eu îl iau.

X.:Da mă bun, aşa bun am înţeles şi tu îmi spui mă frate eu vreau şaptezeci la sută şi eu îi spun bă frate.

R.: La om dacă dă bine dacă nu, nu mai mă bag şi îmi văd de treaba mea.

X.: Zi-i cât, cât, zi-i cât să-i spun?

R.: Păi zi-i tu, cât poate să ne ofere că degeaba zicem noi dacă el ne oferă minimum.

X.: Nu mă frate, el (...) eu am înţeles perfect.

R.: Măi FFFFFFFFFFFF., eu am pretenţie la tine, băi te rog eu frumos să mă asculţi o secundă, deci eu am pretenţii la tine că eşti băiat dulce, tu ai văzut că eu sunt la fel ca tine, bun te rog eu frumos să-i zici, mă cât ne oferi dacă mă bag sau nu mă bag, adică ca să zică cât ne oferă păi dacă mă duc iar la fel ca cu bulangii ăia ce fac, cheltui iar banii, iar mă întorc şi iar o sug?

X.: Da, hai că o să vorbesc.

R.: Păi nu am dreptate FFFFFFFFFFFF., zi-i tu, n-am dreptate?

X.: Ai, ai dreptate dar trebuie să .

R.: Am cheltuit o grămadă de bani şi am luat-o în gură.

X.: Da mă frate şi noi putem să spunem, bă frate uite, noi atâta vrem.

R.: Bun, zi-i tu un preţ, zi-i şaptezeci la sută, şaptezeci la sută, optzeci la sută dacă dă că noi plătim, adică ştii că se dă avans.

X.: Da, da.

R.: Nu ţi le dă.

X.: Da am înţeles.

R.:Dacă ne dă şaptezeci, optzeci la sută bine dacă nu ne retragem.

X.: Bine.

R.: Bun hai şi mă suni.

X.: Bine, bine.

R.: Hai te pup pa.

Discuţia continuă mai târziu, în aceeaşi zi:

X.: Şi când vii şi vorbim că uite vine duminică prietenul ăla al meu care ţi-am zis eu cu utilajele cu, vine ăla din China.

R.: Da mă şi mergem şi le pozăm, i le arătăm şi am omul cu firma care le scoatem.

X.: Bravo, bravo hai, da hai.

R.: Deci când vine duminică?

X.: Duminică vine omul.

R.: E bun duminică, săptămâna viitoare suntem şmecheri.

X.: Mi-a dat mesaj.

R.: Gata hai să fi sănătos, să dea Dumnezeu să meargă bine.

X.: Hai.

R.: Hai te pup.

X.: Neapărat să îmi aduci nişte monstră de fasole.

R.: Da frate, da.

X.: Hai.

R.: Şi la alea, ce tre să FFFFFFFFFFFF., i-a stai puţin?

X.: Zi-i?

R.: Ălea trebuie decât fotografii?

X.: Atât fotografii, ascultă-mă şi locul, locul unde să le vadă că ăla o să-şi trimită, arabul o să-şi trimită un delegat să le vadă înţelegi?

R.: Auzi mă?

X.: Da, nu trebuie să le avem noi, că el, noi spunem uite, noi cumpărăm de acolo, cumpărăm de acolo, el n-are cum să le cumpere el, el îşi trimite un delegat şi spune că trimite prin, ă cumpără prin prietenul ăsta al meu, ai înţeles?

R.: A deci arabul trimite delegat?

X.: Deci el îşi trimite delegat să vadă şi pe urmă după ce le-a văzut ăla şi vede exact cât e preţul, îi faci tu, îi faceţi voi o proformă factură şi bagă banii în cont.

R.: Da frăţioare e bine, şi cu ălea ai vorbit cu Bulgaria cu ălea, n-ai vorbit cu?

X.: Cu cine, cu ăsta, cu al meu?

R.: Aha.

X.: Da mă i-am spus, i-am spus omului, bă frate zic vezi că e, a zis domle uite să vorbesc cu lumea, i-am spus bă vezi lumea dă acolo douăzeci la sută frate, banii buni, lumea bagă banii.

R.: Da, da, da.

X.: Zic eşti nebun păi cum să, vrei să ne certăm aici e vorba de altceva, zic e vorba de altceva aici, lumea dă banii, el ştie de astea, zic trebuie în primul rând să-şi scoată banii şi lumea vrea să câştige frate.

R.: Păi şi dacă, adică asta e adevărat, adică ce dracu le iei ca să faci p(...) a mare la Bulgari, ce dracu?

X.: Da şi ştii ce mi-a zis, exact cum mi-a zis şi ălalalt, a spus dă mă în cazul ăsta îmi spui ce se poate lua şi să-l pun pe ăla să facă comandă.

R.: Ce marfă e, ce e.

X.: Ascultă, nu să facă ăia comandă, să spună domle vreau aia, vreau asta, vreau asta şi atunci e altceva poţi să-i spui domle vreau şaptezeci, optzeci, înţelegi?

R.: Da frăţioare, da hai, hai stai liniştit că facem bani, dar e bun arabul ăla, e bun rău de tot frate.

X.: Stai puţin, stai că trece tramvaiul şi nu mai aud nimic, i-a zi-i?

R.: E bun arabul cu ălea, săptămâna viitoare dacă ăla vine duminică, de săptămâna viitoare avem bani.

X.: Aha.

R.: Aia e cea mai sigură.

X.: Păi bineînţeles.

R.: Aia e cea mai sigură frăţioare, ne luăm şi noi acolo, ce-o lua cincizeci, şaizeci vedem noi ce.

X.: Pe urmă cu ăştia, dacă le dăm monstră de fasole şi o zi, două probabil în cât timp putem să le dăm şi fasole?

R.: Păi cât, vrei ca să îţi zic ceva?

X.: A zi-i.

R.: Fasolea deja e în Bucureşti.

X.: Da e perfect, e perfect, gata am înţeles, mâine ne vedem îmi dai mostră, eu o trimit deja mostrele, da mă frate e perfect e foarte bine.

R.: Da, iei un sac, iei, o faci cinci, zece pungi şi le dai drumul la toţi.

X.: Da.

R.: E medie.

X.: Da, bine.

R.: Hai.

X.: Bine frate, pa.

R.: Aicea e cea mai (...) şi asta e bună, aia iară e bună, cu bulgarii iară e bună .

X.: Imposibil să nu o legăm.

R.: O legăm, avem trei părţi.

X.: Păi(...) cu ăştia nu ai vorbit, cu FFFFFFFFFFFFF. cu ăştia?

R.: N-am mai vorbit, m-a sunat dimineaţă mi-a zis, sunt plecat.

X.: Foarte bine, foarte bine.

R.: Da.

X.: Lasă-i aşa.

R.: Lasă-i mă.

X.: Bine frăţioare.

R.: Bine hai te-am pupat hai ai grijă de tine.

X.: Hai te. am pupat pa.

În data de 03 aprilie 2015 inculpatul R. discută tot de afaceri în domeniul agriculturii:

X.: Uite facem bani.

R.: Ia zi-i, facem bani?

X.: Băiatul ăla care am vorbit cu el, a găsit să dăm 20 de kg de trimăr de ăsta, trimăr.

R.: Da.

X.: Cu zece milioane kg.

R.: A. aa.

X.: Păi el e douăzeci kg.

R.: kg e douăzeci?

X.: Da mă da e douăzeci.

R.: Şi îl dăm cu zece milioane kg?

X.: Şi îl dăm cu zece milioane kg.

R.: Hai că vorbesc în seara asta şi te sun imediat da?

X.: Şi cinci milioane să le împărţim în, eu tu ăla al tău şi băiatul ăsta.

R.: Cinci milioane cum, cinci milioane?

X.: Păi la kg măi, cinci milioane la kg.

R.: Da dragă şi 20 de kg?

X.: Da mă 20 de kg, 20 de kg sunt două sute de milioane.

R.: Gata frate hai că mâine o rezolvăm mâine atunci nu?

X.: Hă?

R.: Când o rezolvăm?

X.: Mâine mă frate, o rezolvăm, să-mi spui cum(...) aia întreabă important, omul întreabă domle îmi dă şi acte la ea şi certificat de calitate, ce să-i, îi dăm ceva?

R.: Hai că îţi spun eu, hai că îţi spun eu mai târziu puţin, lasă-mă puţin ca să .

X.: Da.

R.: I-a 20 de kg de trimăr nu?

X.: Da mă da.

R.: Da.

X.: Ăştialalţi au făcut ceva?

R.: Cine?

X.: Ăialalţi au făcut ceva?

R.: Ăialalţi nu ştiu mă dacă ăsta dă putem să ne mişcăm imediat, alergăm amândoi .

X.: Ştiu frate eu de ce crezi că mă zbat, şi mai caută omul.

R.: Păi şi dacă caută e bine, dar facem parte în patru că nu avem încotro.

X.: El caută în continuare mă.

R.: Bine, bine, bine, că acolo ne e vine câte 25 de milioane de persoană, e, e un ban.

X.: Ce să facem frate?

R.: Da frate şi după aia poate îl băgăm tot că avem 200 de kg, la 200 de kg ar fi bine frate, ar fi un miliard.

X.: Ar fi super, hai.

R.: Gata tati hai şi te sun, să-mi răspunzi.

X.: Hai ceau.

R.: Ceau.

Astfel, susţinerea inculpatului că nu ar exista probe de vinovăţie cu privire la infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată sunt nefondate, în raport de declaraţiile coinculpaţilor A., K., W., V. şi de interceptările convorbirilor telefonice.

Referitor la infracţiunea de aderare, în perioada 2010 - 2013, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani, Înalta Curte constată întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Astfel, repartizarea rolurilor în cadrul grupului infracţional s-a făcut în funcţie de abilităţile specifice. Pe segmente de comportament infracţional, inculpatul A. este liderul incontestabil al grupării, secondat de soţia sa I. Acesta a atras în grupul infracţional organizat pe membrii apropiaţi ai familiei sale, dar şi persoane dependente financiar, precum L., R. şi K.

Aşa cum s-a mai arătat, R. figurează ca asociat şi/sau administrator în diferite societăţi comerciale deţinute de către grupul infracţional organizat: SC III. SRL, SC JJ. SRL,SC AAA. SRL şi SC PPPPPPPPPPP. SRL, are experienţă în săvârşirea infracţiunilor de natură economică, fiind condamnat în mai multe rânduri pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în concurs cu evaziune fiscală şi/sau alte infracţiuni de natură economică, figurează în calitate de asociat unic în SC AAA. SRL în perioada 20 august 2010-8 noiembrie 2010, moment în care societatea este înstrăinată fictiv către V. şi MMMMMMMMM. zis NNNNNNNNN.; societatea nu are activitate proprie, ci este folosită doar pentru transferuri de bani cu celelalte firme din grup, în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală sau pentru spălare de bani.

În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, forma anterioară publicării Legii nr. 255/2013, în acord cu instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

În sarcina inculpatului R. se reţine că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC JJ. SRL a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă de 2.955.000 RON

În calitatea sa de administrator al SC JJ. SRL, acesta avea atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice pe care o reprezenta în raport cu terţii în încheierea actelor juridice, avea obligaţia întocmirii de documente justificative, în baza cărora se făcea înregistrarea în contabilitate.

Infracţiunea de evaziune fiscală este imputabilă persoanelor care au atribuţii de gestionare a patrimoniului persoanei juridice, întrucât acestea au controlul asupra situaţiei de fapt şi de drept relevante fiscal a persoanei juridice, contribuabilul care datorează taxe şi impozite.

Astfel, efectuarea unei operaţiuni sau realizarea unui venit este atribuţia reprezentantului legal al persoanei juridice - administrator, preşedinte, director executiv -, iar evidenţierea în sensul legii penale presupune evidenţierea acesteia în scopul de a produce efecte juridice de drept comercial, fiscal, etc.

Subiectul activ al acestei infracţiuni nu e doar persoana fizică ce are atribuţii cu privire la evidenţierea în documentele contabile oficiale a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate, ci persoana obligată să conducă evidenţe financiar-contabile în sensul Legii nr. 82/1991, contribuabilul şi deci, reprezentantul său legal în temeiul art. 70, art. 72, art. 144 din Legea nr. 31/1990.

Astfel, chiar dacă A. controla în fapt activitatea societăţii, inculpatul R. era administratorul de drept, calitate de care era conştient şi care atrage răspunderea pentru toate faptele şi actele juridice ale societăţii comerciale.

Activitatea de înregistrare a unor operaţiuni fictive în scopul diminuării bazei impozabile s-a desfăşurat cu ştiinţa inculpatului R., ocupându-se de cesionarea SC ZZ. SRL, SC TT. SRL

De asemenea, fapta inculpatului R. constând în aceea că, în cursul anului 2011 a ajutat grupul infracţional organizat să înstrăineze fictiv părţile sociale ale S.C ZZ. SRL şi SC TT. SRL în scopul sustragerii reprezentanţilor societăţilor de la răspundere penală, comercială sau fiscală, iar în cursul anului 2010 a transmis fictiv părţile sociale pe care le deţinea în SC AAA. SRL, în scopul sustragerii de la răspundere penală, comercială sau fiscală, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 este dovedită.

Potrivit acestui text legal, transmiterea fictivă a părţilor sociale sau a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Pentru existenţa acestei infracţiuni nu este relevant dacă urmărirea penală a fost începută sau nu, sau dacă s-a pus sau nu în mişcare acţiunea penală împotriva acestei persoane, ci, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este relevant să existe o transmitere fictivă a părţilor sau a acţiunilor şi persoana care a efectuat cesionarea părţilor sociale sau a acţiunilor să fi săvârşit anterior o infracţiune în legătură cu activitatea societăţii (Decizia nr. 938/2013 a ÎCCJ, secţia penală).

Din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul R. a efectuat cesionarea fictivă a părţilor sociale după ce au acumulat datorii la bugetul statului sau către alţi creditori şi aflate în relaţii comerciale fictive cu alte firme din grup, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală.

Declaraţiile inculpatului A., interceptările convorbirilor telefonice, actele existente la dosar sunt relevante în acest sens.

Fapta inculpatului R. care, în perioada 2010 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Astfel, înscrisurile sunt falsificate prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului (facturi fiscale sau ordine de compensare semnate de membrii grupului organizat, atestând operaţiuni comerciale fictive) sau prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii (facturi fiscale atestând cumpărarea de utilaje de la furnizori străini de grupul infracţional) şi folosite în vedere producerii de consecinţe juridice (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri folosite ca garanţii pentru obţinerea de credite, pentru a justifica transferuri de bani între societăţi sau retrageri de numerar sau pentru a diminua baza de impozitare).

Faţă de aceste considerente, susţinerile inculpatului R. privind neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată sunt nefondate.

În ceea ce priveşte solicitarea de înlăturare a interceptărilor telefonice, întrucât sunt făcute de un organ necompetent material, Înalta Curte pentru aceleaşi considerente reţinute ca şi în cazul inculpatului S., pe care nu le va mai relua, o va respinge ca nefondată.

De asemenea, critica privind greşita condamnare pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 C. pen., întrucât fapta a fost dezincriminată ca urmare a abrogării dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, este nefondată. Noua dispoziţie a art. 367 C. pen. a preluat prevederile art. 7 din Legea nr. 39/2003, cât şi pe cele ale art. 323 din C. pen. anterior şi ale art. 8 din Legea nr. 39/2003, faptele prevăzute de aceste texte de lege nefiind dezincriminate.

Înalta Curte apreciază fondată critica inculpatului R. în ceea ce priveşte înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat de instanţa de fond.

Astfel, deşi inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, raportat la circumstanţele personale - este angajat, are o familie organizată, are 63 de ani -, apreciază că pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, fără aplicarea vreunui spor, este în măsură să asigure realizarea scopului prevăzut de lege.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. va admite apelul inculpatului R., va înlătura sporul de 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute, în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.

Raportat la numărul şi gravitatea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, la modalitatea în care au fost săvârşite, la antecedentele penale (a mai fost condamnat pentru acelaşi gen de infracţiuni), dar şi la atitudinea acestuia de negare a faptelor în ciuda probelor administrate, Înalta Curte apreciază că nu se impune o reindividualizare a pedepselor aplicate.

7. Apelantul inculpat L., în apelul declarat împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a solicitat, în principal, achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepselor aplicate, precum şi schimbarea modalităţii de executare, prin aplicarea dispoziţiilor art. 91 C. pen.

Referitor la solicitarea inculpatului L. de achitare pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, complicitate la înşelăciune, complicitate la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, spălare de bani, tentativă la obţinerea fără drept de rambursări de la bugetul consolidat al statului şi evaziune fiscală, pe motiv că nu a cunoscut că faptele comise constituie infracţiuni, Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, constată că nu sunt incidente dispoziţiile art. 30 C. pen. referitoare la cauza de imputabilitate -eroarea.

Astfel, din întreg materialul probator reiese că inculpatul L. prin conexiunile pe care le avea cu o parte a membrilor grupului infracţional organizat, prin ajutorul dat inculpatului A. în legătură cu înfiinţarea unor firme fantomă (SC EEE., SC BBB., SC DDD., SC CCC. SRL) şi aducerea numiţilor SSS. şi RRR. pentru a figura ca administratori ai acestor societăţi, prin faptul că petrecea foarte mult timp în prezenţa liderului grupului, asistând la convorbirile telefonice purtate de acesta cu ceilalţi membrii ai grupului organizat, se infirmă apărarea acestuia privind necunoaşterea că aceste fapte aveau caracter penal.

Aceste aspecte reies cu claritate din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză:

Martorul SSS.:

"În momentul în care am ajuns la Bucureşti, L. ne-a prezentat unei persoane pe care am recunoscut-o ca fiind S. Ni l-a prezentat sub numele de YYYYYY., spunându-ne că aceasta este persoana care este interesată să ne angajeze pe raza municipiului Bucureşti, la firma sa de construcţii. S. ne-a spus mie şi lui RRR. că, pentru a ne angaja trebuie să ne schimbe buletinele de la domiciliile noastre, pe raza mun. Bucureşti, spunând că în caz contrar, ar putea avea el probleme cu firma.

Atât eu cât şi RRR. am fost de acord cu această cerere, pentru că amândoi suntem oameni amărâţi şi aveam nevoie de un loc de muncă.

În ziua în care am ajuns în mun. Bucureşti împreună cu RRR., L. ne-a aşteptat la gară. Toţi trei am mers în continuare la o cafenea unde ne-am întâlnit cu S. Aici, YYYYYY. ne-a întrebat ce ştim să facem în construcţii, noi spunându-i că ştim să săpăm şanţuri, să tencuim, să zugrăvim. S. s-a declarat mulţumit de ceea ce ştim să facem şi a spus că ne va angaja.

După această discuţie, S. şi L. ne-au condus la un apartament cu 2 camere din mun. Bucureşti, situat pe b-dul x apartamentului se afla la S. Acesta ne-a spus că acolo vom locui pe perioada în care vom munci la firma sa. După ce am ajuns acolo, S. a plecat, noi rămânând cu L. Acesta ne-a cumpărat de mâncare şi de băut.

După 2 - 3 zile, la apartament a venit S. şi ne-a luat pe toţi trei cu maşina şi ne-a dus la o secţie de poliţie pentru a ne face mutaţia pe Bucureşti.

La, secţia respectivă de poliţie, ne-am întâlnit cu întâlnit cu două femei de etnie romă al căror nume nu îl mai reţin. S. ne-a spus că cele două femei ne va ajuta cu mutaţia, în sensul că acestea ne vor lua în spaţiu.

Nu ştiu unde se află locaţia de pe str. x unde figurez acum cu domiciliul. Nu am fost niciodată acolo.

După încă vreo două zile cred, din nou a venit S. şi ne-a dus pe toţi trei la un birou notarial. S. ne-a spus să nu stăm prea mult de vorbă cu angajaţii biroului notarial, şi la întrebările lor, să spunem că suntem de acord. L. a rămas afară iar eu împreună cu S. şi RRR. am intrat în biroul notarului. O domnişoară ne-a întrebat dacă ştim ce semnăm, iar noi am spus că da, noi fiind convinşi că semnăm acte necesare angajării, astfel cum ne spuseseră S. şi L.

După ce am semnat documentele pe care ni le-au indicat, am ieşit din biroul notarului, S. şi L. spunându-ne să fumăm o ţigară afară. Eu cu RRR. am aşteptat afară iar cei doi au intrat împreună în biroul notarial, unde au stat o perioadă destul de îndelungată.

Am mai stat în apartamentul din mun. Bucureşti, aprox. 2 zile, după care L. ne-a spus să plecăm, că mai durează puţin actele şi că ne vor chema ei imediat. Din câte îmi amintesc noi am plecat din Bucureşti, într-o zi de duminică, L. spunându-ne că ne va chema marţea sau miercurea ce urmează. În această zi l-am cunoscut şi pe A., pe care L. ni l-a prezentat ca fiind tatăl lui S. A. şi L. ne-au condus la gară cu maşina lui A.

În total, am stat la Bucureşti aproximativ 10 zile. În toată această perioadă, L. a stat cu noi, plecând doar scurte perioade de timp, de genul o oră-două. În toată această perioadă, L. a fost persoana care ne-a cumpărat mâncare şi băutură.

În săptămâna următoare, am fost sunaţi de L. care ne-a spus că YYYYYY. are o problemă şi trebuie să mai aşteptăm că ne va chema când se va rezolva problema, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Am aflat că noi de fapt am semnat pentru înfiinţarea unor societăţi comerciale de abia în momentul în care am fost chemaţi la Călăraşi pentru a fi audiaţi.

Noi am fost convinşi că toate documentele întocmite au fost în scopul angajării, astfel cum am fost păcăliţi de S. şi L.".

Martorul RRR.:

"În urmă cu câţiva ani, nu îmi mai aduc aminte exact anul, cred că prin 2013-2013, L. a venit în Vladia, ocazie cu care mi a propus mie şi unui prieten pe nume SSS., să lucrez în Mun. Bucureşti. Acesta ne-a spus că are un prieten care voia să angajeze oameni în construcţii .

Noi am fost de acord cu acest lucru, fiind oameni amărâţi şi întrucât aveam nevoie de un loc de muncă.

Am stabilit cu L. să ne întâlnim în mun. Bucureşti.

În ziua în care am ajuns în mun. Bucureşti împreună cu SSS., L. ne-a aşteptat la gară. Toţi trei am mers la o cafenea unde ne-am întâlnit cu S. L. ni l-a prezentat sub numele de YYYYYY., spunându-ne că aceasta este persoana care are firma de construcţii şi care doreşte să ne angajeze. Cu această ocazie, YYYYYY. ne-a întrebat ce ştim să facem în construcţii, noi spunându-i că ştim să tencuim, să zugrăvim şi alte astfel de activităţi. S. s-a declarat mulţumit de ceea ce ştim să facem şi a spus că ne va angaja.

După această discuţie, S. şi L. ne-au condus la un apartament cu 2 camere din mun. Bucureşti, situat pe b-dul x ne-a spus că acolo vom locui pe perioada în care vom munci la firma sa. După ce am ajuns acolo, S. a plecat, noi rămânând cu L. Acesta ne-a cumpărat de mâncare şi de băut.

După 2-3 zile, la apartament a venit S. şi ne-a luat pe toţi trei cu maşina şi ne-a dus la o secţie de poliţie pentru a ne face mutaţia pe Bucureşti.

S. ne-a spus că trebuie să ne facă mutaţia pe mun. Bucureşti pentru a putea să stăm acolo.

La, secţia respectivă de poliţie, ne-am întâlnit cu întâlnit cu două femei de etnie romă al căror nume nu îl mai reţin. S. ne-a spus că cele două femei ne va ajuta cu mutaţia, în sensul că acestea ne vor lua în spaţiu.

Nu ştiu unde se află locaţia de pe str. x unde figurez acum cu domiciliul. Nu am fost niciodată acolo.

După încă vreo două zile cred, din nou a venit S. şi ne-a dus pe toţi trei la un birou notarial. S. ne-a spus că trebuie să semnăm nişte documente pentru contractul de muncă.

O doamnă ne-a dat nişte documente să semnăm, fără să citim ceea ce am semnat, noi fiind convinşi că semnăm acte necesare angajării, astfel cum ne spuseseră S. şi L.

După ce am semnat documentele pe care ni le-au indicat, am ieşit din biroul notarului, S. şi L. spunându-ne să fumăm o ţigară afară. Eu cu SSS. am aşteptat afară iar cei doi au intrat împreună în biroul notarial, unde au stat aprox. 10 min.

Am mai stat în apartamentul din mun. Bucureşti, cred că o singură zi, după care L. ne-a spus să plecăm, că mai durează puţin actele şi că ne vor chema ei imediat. Din câte îmi amintesc L. ne-a promis că ne va suna în maxim 2 săptămâni.

În ziua în care am plecat, a venit un domn mai în vârstă. Acesta împreună cu L. ne-au condus la gară cu maşina.

În total, am stat la Bucureşti aproximativ 4 - 5 zile. În toată această perioadă, L. a stat cu noi, dormind în acelaşi apartament cu noi. În toată această perioadă, L. a fost persoana care ne-a cumpărat mâncare şi băutură.

Văzând că nu suntem contactaţi, SSS. l-a sunat pe L. care i-a spus că YYYYYY. are o problemă cu firma şi trebuie să mai aşteptăm că ne va chema când se va rezolva problema, lucru care nu s-a mai întâmplat.

De asemenea, implicarea activă a inculpatului L. în diferite activităţi, constând în retrageri de numerar din D. din contul SC FF., transmiterea fictivă de părţi sociale ale S.C DD. SRL, S.C QQ. SRL şi SC GG. SRL în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat, prin apelarea la persoane fără posibilităţi materiale cărora le promite locuri de muncă la ferma din Vâlcelele (SS.), demonstrează implicarea activă a acestuia în activitatea infracţională.

Cu privire la acest aspect, SS. a declarat:

"L-am cunoscut pe A. chiar la începutul anului 2015, prin intermediul lui L. Pe L. îl cunosc de mai mult timp întrucât mama lui locuieşte la noi în Vladia. Şi pe SSS. îl cunosc şi el locuind în fapt în sat Vladia, jud. Vaslui.

L. m-a abordat şi m-a întrebat dacă am loc de muncă, pentru că, A. are o fermă de vaci, în Vâlcelele, Călăraşi şi mă poate angaja. Am fost de acord cu propunerea acestuia şi împreună cu L. am venit în Vâlcelele, acasă la L., unde am locuit câteva săptămâni.

L. m-a dus la fermă, în Vâlcelele dar şi la birou în mun. Călăraşi, unde am văzut că lucrau mai multe persoane şi am fost convins că au o activitate economică serioasă.

L. mi-a spus că pentru a mă putea angaja trebuie să facem nişte acte, astfel că, am semnat mai multe documente, eu crezând că sunt acte de angajare. În perioada cât am stat în Vâlcelele, m-am preocupat de treburi gospodăreşti acasă la L. ca de exemplu: tăiatul lemnelor.

La un moment dat, L. mi-a spus că trebuie să mă întorc la Vladia, urmând să mă sune el când vor fi gata actele de angajare.

Acesta nu m-a mai sunat ci l-am sunat eu în momentul în care la domiciliul meu am primit un plic de la ANAF în care se arăta că s-a înregistrat un debit pe numele meu.

După circa trei zile, L. a venit în Vladia, ocazie cu care mi-a spus că de fapt m-au trecut ca asociat şi administrator în SC GG. SRL Acesta mi-a cerut plicul, spunând că i-l va da lui A., şi că va rămâne la acesta din urmă. De asemenea, L. mi-a spus că în cazul în care voi fi chemat la poliţie să dau declaraţii, să spun că nu-l cunosc.

După o perioadă de timp, am fost din nou sunat de L. care mi-a cerut să vin din nou la Călăraşi, să mai dau nişte semnături, lucru pe care eu l-am refuzat. Întrucât citisem conţinutul plicului de la ANAF şi am mai văzut la ştiri persoane aflate în situaţia mea, mi-a fost teamă să fac acest lucru.

Cu toate acestea, L. a venit în Vladia, m-a contactat şi a insistat să îl însoţesc la Călăraşi. Întrucât eu am refuzat, acesta s-a enervat şi m-a ameninţat că mă va bate. Văzând acest lucru, i-am replicat că dacă nu mă lasă în pace, mă voi duce la poliţie. Auzind acest lucru, s-a speriat şi nu m-a mai deranjat.

Întrebare: - Ce ştiţi despre SC DD. SRL şi SC QQ. SRL?

Răspuns: - Nu ştiu nimic despre aceste societăţi. Nu ştiam că figurez asociat şi administrator în aceste firme. Nu am desfăşurat nici o activitate economică pe aceste firme sau pe SC GG. SRL"

Această declaraţie a fost menţinută în cursul judecăţii şi se coroborează parţial cu declaraţia inculpatului L. care confirmă folosirea martorului în scopul indicat în actul de sesizare, cu precizarea, însă, că i-a adus la cunoştinţă acestuia, încă de la început scopul real pentru care avea nevoie de el.

Martorul WWW., reprezentant al F. SA a infirmat susţinerile inculpatului L. privind neimplicarea acestuia în activitatea infracţională arătând:

"la scurt timp după ce am ajuns la fermă, la faţa locului a venit L. care a monitorizat de la distanţă activitatea desfăşurată de noi/(...)/Executorul l-a sunat pe A. dar nu a răspuns la telefon, însă a venit la scurt timp la fermă însoţit de L.".

De asemenea, martorul BBBB. susţine:

"îl cunosc pe L. Era administrator al SC FF. care a realizat construcţia pe proiectul FADR. Cu privire la deciziile pentru această societate, luam legătura întotdeauna cu el, nu cu A."

Pe o perioadă destul de lungă 2011 - 2015, L. a transferat suma de bani prin conturile societăţii deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestei sume de bani şi a încercat deducerea ilegală de TVA prin întocmirea unor facturi fiscale reprezentând tranzacţii financiare fictive între SC AA. SRL şi SC EE. SRL - SC II. SRL

A încheiat trei contracte fictive de împrumut cu SC QQ. SRL, SC DD. SRL şi SC AA. SRL la acelaşi birou notarial.

În perioada 2012 - 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC FF. SRL, L. a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei.

De altfel, inculpatul în declaraţia dată în cursul urmăririi penale recunoaşte că a cunoscut caracterul fictiv al contractului de împrumut:

"În primăvara anului 2015, la rugămintea lui A., m-am deplasat la un notariat din Bucureşti pentru a semna încheierea a trei contracte de împrumut. Aceste contracte au fost fictive, în sensul că nu am predat aceste sume de bani".

Mai mult, interceptările convorbirilor telefonice demonstrează că A. îl ţinea la curent cu activitatea desfăşurată de către el, relevantă fiind discuţia dintre cei doi din data de 15 septembrie 2014.

Astfel, A. doreşte să participe la licitaţii privind unele imobile, pentru câştigarea licitaţiei fiind nevoie de mai mulţi participanţi, planul fiind ca printre participanţi să figureze şi societăţile administrate de L.

L.: - Da nene!

A.: - Vezi că s-ar putea să nu mai mergem, cam 90%. Io n-am înţeles bine sumele acolo şi cotineaţa aia de la NNNNNNNNNNN. la 200 şi ceva de milioane nu-mi convine!

L.: - Am înţeles, am înţeles! Acuma ajung la Drajna!

A.: - Da, dă-o dracu de cotineaţă, s-o cumpere cine-o vrea!

L.: - Aha! Da!

A.: - 200 şi ceva de milioane, fir-ar mama ei a dracu! Adică-i numai locul!

L.: - Păi locu’, atât! Locu’!

A.: - Ducă-să dracu s-o ia!

L.: - Păi şi ce, cine(...) se băga QQQQQQQQQQQ., băga-i-aş p//a în gât!

A.: - Să se bage s-o ia, dă-l dracu, în p///a mă-si!

L.: - Da!

A.: - Să se bage s-o ia! Ailaltă (...) p’ailaltă cere (...) aia care-a luat foc, cere 500 de milioane!

L.: - Ce dracu, aia decât (...) tot la fel, locul!

A.: - Locul, da’ io ştiu c-a fost evaluată la 700 de milioane! Cred că a evaluat-o din actul de proprietate!

L.: - Probabil!

A.: - Că scria acolo: frizerie, draci, laci!

L.: - Probabil!

A.: - 400 şi ceva de metri pătraţi de construcţie (...) p///a mamii lor! Dracu să-i ia!

L.: - Bine, dacă e ceva te sun!

A.: - Aha!

L.: - Că io mă duc la fermă, mă duc la fermă!

A.: - Hai că ne vedem la fermă!

De asemenea, dintr-o altă convorbire purtată de A. cu fiul său S. în data de 09 septembrie 2014 cu privire la o altă licitaţie, A. arată:

A.: - Mi se pare că vrea şi L. să se înscrie!

S.: - Păi să vină în nume personal, să-şi ia avocat, să facă ce vrea, p///a mă-si vrea! Io mă duc pentru N. că aşa am vorbit!

A.: - Trebuie să fie minim doi mă!

S.: - Da, minim doi!

A.: - Şi vrea şi RRRRRRRRRRR. şi înţelegi, nu?!

S.: - Da, da, să vină că nu pot să-i iau pe amândoi! I-am promis lu’ N. şi el să vină cu cine vrea!

A.: - Vorbim mâine!

S.: - Da, da!

Deşi inculpatul L. susţine că îl cunoaşte doar din vedere pe coinculpatul R., din interceptarea convorbirilor telefonice rezultă că în primăvara anului 2015 aceştia iau legătura în mai multe rânduri pentru a discuta aşa numite "afaceri". Astfel, în data de 27 aprilie 2015, între aceştia are loc următoarea discuţie:

L.: Unde ne vedem să bem o cafea?

R.: Păi, măi eu sunt plecat momentan de aia zic.

L.: Eu sunt în oraş, credeam că eşti în oraş.

R.: Nu sunt plecat şi că de aia că, m-a sunat şi SSSSSSSSSSS., vorbi-i cu el, n-aveam nici semnal, e treabă ne vedem neapărat frăţioare nu, e treabă?

L.: Da mă, da mă da, păi mă suni tu, dă-mi un ţâr şi ne vedem, vin eu.

R.: Bine, bine.

L.: Să ne vedem să bem o cafea.

R.: Păi nu ai văzut că azi e, au zis că Bucureşti e mă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

L.: A nu ştiai, eu mi-am dat seama că nu ştiai cu cine vorbeşti.

R.: Am zis că eu sunt plecat şi mă văd la, în trei ore la.

L.: Hai bine, gata am înţeles, nu-i problemă, hai mă suni când .

R.: (...) unde este?

L.: La ţară, dă-l dracu, e la cârciumă, eu am puţină treabă tre să mă întâlnesc cu unu mă.

R.: Gata, gata şi te sun.

Inculpatul L. discută chiar şi cu creditori pentru a încerca amânarea executării silite, astfel cum rezultă şi din discuţia purtată în data de 16 februarie 2015:

L.: Da.

X.: Salut TTTTTTTTTTT. sunt de la .

L.: Salut TTTTTTTTTTT., da te aud, n-am semnal.

X.: Acum da, acum te aud.

L.: Am stat am discutat cu domnul A.

X.: Aşa.

L.: Şi a zis că îţi face plata dar aşteaptă momentan să-i aducă, să dea lapte să-i aducă bilete la ordin şi a zis dacă e îţi girează nişte bilete la ordin, vreo două bilete.

X.: Am înţeles.

L.: Atâta am vorbit cu el, chiar alaltăieri am vorbit şi a rămas că aşteaptă pe aia de la Ploieşti, că dă pe la unii de la Ploieşti şi a zis că îţi dă două bilete la ordin.

X.: Cam în cât timp se întâmplă asta?

L.: Nu ştiu nu pot să zic că el a zis că trebuie să se ducă zilele astea la Ploieşti să discute cu persoana respectivă, că e o femeie acolo că nu i-a făcut plata, ăia lucrează cu laptele şi cornul morţii mă-sii cu statul, că dă laptele.

X.: Aha.

L.: Acuma că le-a dat nişte bilete, dar le-am folosit le-am dat la altcineva, în martie, pe luna lui martie, acuma să vedem că nu a încasat nici un ban din luna noiembrie.

X.: Dar firma aia s-a dus ha?

L.: Poftim, da.

X.: Dar nu poţi să, că mie nu mai îmi răspunde, nu poţi să stabileşti o întâlnire că vreau să vorbesc şi cum fac cu?

L.: Eu astăzi încerc .

X.: (neinteligibil)

L.: Ştiu, astăzi, astăzi încerc să iau legătura cu el, acuma dimineaţă nu pot să (...) cu el.

X.: Să stabileşti pentru mâine sau poimâine, deci ca să dau eu o fugă că vreau să vorbesc şi cum facem cu aia, ca să opresc executarea.

L.: Da am înţeles.

X.: Da?

L.: Da, da, da, haideţi să .

X.: (...) pe firma asta motorină dar hai să vedem cum plăteşte.

L.: Păi el de asta a şi zis că îţi plăteşte şi că (...) nu vrea să facă (...) în fine, eu după asta dacă e ne auzim în jur de ora patru, de ora patru.

X.: Da şi te rog eu, stabileşte tu o întâlnire, te rog frumos, da?

L.: Da, da, da.

X.: Bine.

Inculpatul L. participă şi la menţinerea în eroare a debitorilor care se deplasează la ferma din com. Vâlcelele pentru a stabili existenţa în fapt a utilajelor ce nu pot fi înstrăinate de către grup. După o astfel de inspecţie, în data de 19 februarie 2015, întreb A. şi L. are loc următoarea discuţie:

A.: La remorcă s-a uitat?

L.: Nu, nu.

A.: (...) şi junghiul ăla a lui OOOOOOO.?

L.: Aşa am înţeles, că a zis unul din ăia că a zis că vine macaraua, zise să vie macaraua.

A.: Da, şi nu a întrebat de aia, de remorcă?

L.: A întrebat, da a întrebat şi că a fost unu, noi eram aici în faţă şi unu cu gipanul, dracu' să-l ia ce maşină e aia, a dat roată pe aicia prin curte peste tot cu maşina şi a întrebat i-a zis la unu, dintre ei de acolo, zice da remorca unde este, tehnologică, şi zice, este acolo, este acolo, de deci pe noi ca aia, nu m-a întrebat, pe mine nu m-a întrebat nu, decât nu, fiindcă a alergat ăla cu maşina peste tot.

A.: Şi nu i-ai arătat seria mă, că dacă nu a venit, ce remorcă?

L.: Păi nu dacă nu m-a, deci pe mine nu m-a întrebat nu mi-a zis nimic, nu absolut nimic, nimic, nimic deci nu a zis nimic, nu a zis absolut nimic, decât ei ce i-a zis, atât a zis.

A.: Cui i-a zis?

L.: Ei între ei, dracu să-i ia, ăia de acolo, i-a zis la unu, zice, remorca tehnologică unde este, zice, e acolo, dar nu a întrebat nu a zis absolut nimic că să mergem să ne uităm aia nu, decât unul singur a fost acolo cu maşina, s-a plimbat prin toată curtea.

A.: Păi înseamnă că se duce şi la aia dacă.

L.: .

A.: Dar nu a întrebat să se ducă după serie, să vadă morţii mă-sii?

L.: Nu, nu, nu, nu decât la tractor la ăsta lu NNN., la ăsta la care sunt eu cu el, a întrebat, dar ăsta nu are serie, zic are şefu, e aici, e zice, bine, bine dar nu s-a uitat nu absolut nimic.

A.: Aha li aia îi seria de sus care ţi-am zis eu?

L.: Da, da.

A.: x

L.: Da, 57 da, da.

A.: Da bine.

În momentul unui control, A. îl învaţă pe L. cum să simuleze existenţa unei activităţi comerciale reale, astfel cum rezultă din discuţia din data de 18 februarie 2015:

L.: Da.

A.: Să ai actele societăţii aici tot.

L.: Am, am, am.

A.: Biblioraft de alea, zi-i lui J. să îţi dea să fie(...) ceva acolo.

L.: Am, am.

A.: Nu e curul gol.

L.: Am, am.

A.: Bine.

L.: Bine.

Şi despre încercările eşuate de a obţine alte credite bancare cunoaşte L. căruia, în data de 19 februarie 2015, A. îi spune următoarele:

A.: I-a alea de acolo că nu mai vin ăştia că cică nu are angajaţi, nu are p(...) a mă-sii, că nu-i credibilă, şi trebuie să aibă puţină activitate să aibă angajaţi să (...) şi pe urmă putem să revenim, i-a alea şi du-le la fermă că pe urmă vin ăia şi.

L.: Gata am înţeles.

A.: Bine.

L.: Bine.

În momentul în care organele fiscale trimit înştiinţare despre eminenţa unui control din partea creditorilor la sediul social al unei firme din grup, pentru crearea aparenţei unei lipse de activitate şi a unei situaţii materiale precare, A. solicită să se adune şi linoleul din spaţiul comercial, activitate adusă la bun sfârşit de către inculpaţii L. şi J., astfel cum rezultă din discuţia purtată între aceştia, în data de 2 martie 2015:

L.: Da.

J.: Auzi cine mai are cheie la lacătul ăla la NNNNNNNNNNN.(spaţiu comercial aparţinând inculpatului A. unde au sediul social declarat mai multe firme controlate de grup) ?

L.: Eu şi le am la mine.

J.: Mi-a zis ca să iau linoleul ăla de jos de acolo şi să lăsăm uşa aşa descuiată.

L.: Aha, aha hai când vin eu J. după amiază.

J.: Aha.

L.: Mai stau vreo, bine că mi-ai zis.

J.: Da (...) să-l iau de acolo că o să vină.

L.: Păi ce rost are.

J.: O să vină băieţi ăştia că a trimis înştiinţare.

L.: Gata, bine, bine.

Din discuţia purtată în data de 10 septembrie 2014 între A. şi L., rezultă că acesta din urmă cunoaşte societăţile comerciale deţinute de grup:

(...)

L.: - La Urziceni, are 200 de tone unu, să vedem ce(...) cum este şi mă duc să caut pă’n zonă p’acolo, mă duc înspre Urziceni, Ploieşti, p’acolo!

A.: - Da mă, da! Dacă este, ne-auzim şi facem şi contractul, trebuie făcut din timp!

L.: - Da, da! Bine! Dacă este contract, pentru ce facem?, pă ce facem?, pă GG. sau pă AA.?

A.: - Pă AA.!

L.: - Pă AA.!

A.: - Da!

L.: - Ca să ştiu!

A.: - Bine domnu!

Mulţi dintre membrii grupului infracţional organizat (A., I., J.) au încheiat contracte fictive de împrumut, autentificate la notar, împrumuturi garantate cu ipotecă pe bunurile lor, în scopul de a sustrage aceste bunuri de la executare silită, cu motivarea că există deja o creanţă anterioară pe aceste bunuri. L. a ajutat în acest sens şi el grupul infracţional organizat, încheind un contract fictiv cu SC QQ. SRL Acest aspect rezultă şi din discuţia purtată în data de 25 februarie 2015 între S. şi I.:

(...)

I.: Am şi eu o rugăminte la tine.

S.: Aşa.

I.: Poţi să trimiţi tu pe cineva sau să te duci tu la notara aia unde aţi făcut actele alea de împrumut?

S.: Aşa, ca să ce?

I.: Nu găsesc contractul ăla între L. şi QQ., contractul de împrumut.

S.: Tre să fie acolo ori.

I.: Îl am, nu este, îl am pe a lui DD., AA., QQ. nu-l găsesc, să îţi dea o copie după.

S.: O copie, lasă că-i cer o copie.

I.: O copie conform cu originalul.

S.: Da.

I.: Şi mi-o pui şi mie pe mail că îmi trebuie astăzi.

S.: Da, da.

I.: Neapărat.

S.: Bine.

I.: Te rog frumos.

S.: Da lasă că mă duc oricum să-i dau bani, mă duc pe la unşpe şi îi zic să-mi dea şi o copie.

I.: Da, bine YYYYYY.

S.: Bine.

În discuţia din data de 16 mai 2015 L. şi A. discută ironic despre împrumuturile date de L.:

L.: - Alo!

A.: - Domnu L., L.?

L.: - Nu, greşeală, aţi greşit!

A.: - Nu se poate domn-le, domnu L.?

L.: - EE, aţi nimerit acuma!

A.: - Auziţi?

L.: - ĂĂ!

A.: - Am şi o rugăminte la dumneavoastră?

L.: - Vă ascult!

A.: - Vreau şi eu pentru o lună nişte bani împrumut!

L.: - Cât?

A.: - Vreo două mii dă roni!

L.: - Două mii, ce dracu mă(...)(râde)

A.: - Nu te murdăreşti pentru aşa ceva, ă?! (râde)

L.: - Păi da, e mai mare deranju! (râde) Da!

A.: - Mie mi-a zis domnu YYYYYYYYY. de la G. că mai dumneavoastră mai daţi bani aşa împrumut!

L.: - Da, împrumut, da nu, dau, dau, dau, da sume mai mari, nu aşa!

A.: - Adică fără dobândă, fără nimic!

L.: - Fără nimic, fără nimic, gesturi dă.

A.: - Umanitare!

L.: - Una, umanitare, da! (...)

După ce firmele deţinute de grup intră în incapacitate de plată, niciun furnizor nu mai doreşte să colaboreze cu A. Din acest motiv, L. contactează un furnizor de piese de schimb, pe care îl minte, spunându-i că el este administratorul SC II. SRL, că doreşte încheierea unui contract şi că are o fermă în Grădiştea. Discuţia are loc în data de 11 martie 2015:

L.: Alo, să trăiţi, domnul UUUUUUUUUUU.?

Furnizor.: Da eu sunt, bună ziua.

L.: Bună ziua, L. mă numesc, domle aş vrea să ne întâlnim şi noi să discutăm vreau să facem un contract.

Furnizor: De la ce firmă?

L.: De la SC II.

Furnizor: II.?

L.: Da, e o firmă înfiinţată acum un an şi ceva şi m-am apucat acuma de agricultură de, şi vroiam să, nu am lucrat cu dumneavoastră, mi-am luat x şi vroiam să ne întâlnim să facem un contract.

Furnizor: De, din ce localitate unde aveţi ferma?

L.: Eu am la Vâlcele dar nu am fermă, la Grădiştea dar lucrez nişte pământ şi la Vâlcele şi la Grădiştea, dar eu la Grădiştea, încă acuma construiesc fac aicea nou.

Furnizor: La Grădiştea?

L.: Da.

Furnizor: Ă, vă caut eu?

L.: Cum ziceţi dumneavoastră.

Furnizor: Pe săptămâna viitoare pentru că săptămâna asta trebuie să fiu, am foarte multă treabă la Bucureşti, săptămâna.

L.: Păi şi nu putem ă, păi eu acuma vin de la Bucureşti, chiar m-am oprit la VVVVVVVVVVV. pe autostradă, nu putem să ne întâlnim dacă ne întâlnim pe traseu?

Furnizor.: Nu e mai complicat că sunt cu cineva şi înţelegeţi, e foarte urgent pentru dumneavoastră contractul ăsta acum săptămâna asta?

L.: Era bine săptămâna asta da că vreau să fac revizia la tractoare la astea să vedem.

Furnizor: Puteţi să ne întâlnim vineri de dimineaţă undeva în Călăraşi se poate?

L.: Da, veniţi la birou, vă dau, ne auzim vineri dimineaţă şi ne vedem la birou că eu am birou în Călăraşi.

Furnizor: Bun aşa rămâne, ne vedem în Călăraşi.

L.: Bine domle.

Furnizor.: Că eu stau în Călăraşi, eu stau în Călăraşi.

L.: A e ok, ok păi şi eu tot în Călăraşi stau.

Furnizor.: E în regulă atunci s-a simplificat.

L.: Gata bine şefu atunci, păi aştept să mă sunaţi dumneavoastră, ne auzim vineri.

Furnizor: E în regulă, bine.

L.: Bine, bine să trăiţi, sănătate.

Furnizor: Bine sănătatea, numai bine.

După discuţia redată mai sus, L. vorbeşte cu A. şi îi spune ce a discutat:

(...)

A.: Nu suna pe UUUUUUUUUUU. ăla până nu vorbeşti cu mine.

L.: (...) Păi am vorbit cu el.

A.: Şi ce ai vorbit cu el?

L.: A întrebat de firmă, cum se numeşte, i-am dar numele la firmă şi m-a întrebat unde am sediul, domle zic eu acuma am pe la Grădiştea, zic lucrez nişte pământ la Grădiştea şi la Vâlcele zic, eu am mai lucrat cu alte firme şi vreau să, mi-am luat un tractor acuma un (...) şi vreau să lucrez cu dumneavoastră zic, să fac un contract.

A.: Aha.

L.: Şi domle zice că sunt ocupat săptămâna care vine că-s cu Bucureştiul cu draci laci, domle eu tocmai sunt, mă întorc de la Bucureşti zic sunt pe autostradă la VVVVVVVVVVV. beau o cafea zic, păi zic dacă e poate ne vedem pe traseu i-o ştiu, că mai sunt cu cineva, încerca să o dea de gard şi până la urmă a rămas că ne vedem vineri dimineaţă ne auzim la telefon şi ne vedem în oraş că el e din Călăraşi al dracului jegos.

A.: (neinteligibil)

L.: Da şi a rămas că ne vedem vineri.

A.: Când vede de LLLLL., (...) omul e un bulangiu, moacă de fraier, dă-l dracu.

L.: Dă-l dracu (...) cu el, a zis că ne vedem la birou dacă e.

A.:Nu îl aduc eu la birou că aici cunoaşte pe toţi mincinoşii.

L.: Da atunci ne vedem în oraş, mă văd în oraş cu el, îl invit la o cafea mai bine. (...)

La scurt timp, (data de 11 martie 2015, ora 12:48:34) A. îl sună din nou pe L. pentru a-i spune să facă contractul pe firma administrată de L. - SC EE. SRL:

L.: I - zi?

A.: Bă L. mă, faci contract cu doamna EE.

L.: A şi aşa.

A.: Păi da şi să o caute dinţii pă EE.

L.: Da, hai că vorbim la birou că trag maşina de aicea.

A.: Hai.

Din discuţia purtată în data de 23 martie 2015 între A. şi L., rezultă că acesta din urmă este informat cu privire la activităţile grupului şi semnează în cunoştinţă de cauză:

(...)

A.: - Daa, acuma e târziu! Vii la CĂLĂRAŞi azi?

L.: - OI veni dar să văd cu ce-oi veni! Vin, nu ştiu, stai că-l sun p-ăla să vedem, iau maşina, nu iau maşina, nu ştiu ce să fac! Vedem la birou!

A.: - Păi dacă este, sună-l pă QQQQQQQQ., mă! Să vină QQQQQQQQ. să te ia?

L.: - Lasă că văd io ce fac!Poate găsesc şi am cu ce să vin,

A.: - Bine!

L.: - BIne!

A.: - Că vine YYYYYY. şi trebuie să vii, să semnezi actele alea!

L.: - Da (neinteligibil)

A.: - BIne!

L.: - Da, bine, (neinteligibil)

Pentru a scăpa cât mai uşor în urma executărilor silite, membrii grupului infracţional organizat întocmesc şi documente fictive prin care tot ei se înscriu cu creanţe false la masa credală. Este şi cazul lui L. care se înscrie pe tabelul creditorilor lui SC AA. SRL acest aspect rezultă şi din mai multe convorbiri telefonice, precum şi din mesajul telefonic trimis în data de 09 aprilie 2015 de către I. lui S.:

"Ai făcut cererea de creanţa ptr. L. la AA. trebuie să o depun astăzi."

În data de 19 mai 2015 A. discută L. Acesta urmează să se prezinte la societatea de insolvenţă a SC AA. SRL pentru a susţine cererea vizând creanţa falsă menţionată mai sus:

A.: - Unde eşti?

L.: - Păi sunt tot aici, mai vii sau nu mai vii încoa?

A.: - Păi nu, că mă duc pân la birou.

L.: - Da!

A.: - Să-mi iau ştampila, cât e ceasu?

L.: - E unu jumate, unu douăşcinci!

A.: - Mă duc, îmi iau ştampila şi vin acolo şi plecăm amândoi!

L.: - Da şi zi-i lu I. să-mi dea şi mie un formular d-ăla!

A.: - Dă care formular?

L.: - Despre ce mi-a trimis ăştia dă mă prezint astăzi.

A.: - Alea de la RRRRRRRRRR. şi de la A.

L.: - Nu, alea le am io, ăă, formular de la CC CC.!

A.: - Păi ce tre să faci tu acolo?

L.: - Păi ce mă întreabă ăia, să citesc întrebările, să ştiu ce răspund!

A.: - Lasă-mă că-ţi spun io mă, e e, păi,

L.: - Eşti de acord cu toate ce spune, bine hai.

A.: - Da măi, lasă că iau io unu d-ăla, bine, pa!

Din discuţia purtată în data de 10 aprilie 2015 între A. şi L., rezultă faptul că A. nu se ascunde de L., dându-i amănunte despre activitatea infracţională:

(...)

A.: - Şi mă sunase un şmecher du pă la GALAŢI, care mi-a dat îngrăşăminte, că i-a venit plicu ăla şi că, el n-are casă şi că am mai multe societăţi, ce societăţi am mă, că toate le-a făcut varză un nenorocit dă deputat!, că bă frate, că tre să ne găsim că, băi, zic, io nu mai am nicio putere mă, tre să vorbeşti cu administratoru judiciar, ne întâlnim şi cu ăla bă, păi dacă io nu iau banii la 31.07 iese răscoală mai ...

L.: - Băi, du-te dracu.

A.: - Mai, mai rău ca-n 907 (...) mă, zic, n-am bani mă să-ţi dau, dacă vrei, îţi dau viaţa, mă!

L.: - (râde)

A.: - Futu-l, nu l-am luat, bă, asta e ameninţare mă, dă-te-n morţii mă-tii d-aici! Că s-a inte r(...) el că şi de ce am io atâtea datorii?

L.: - (neinteligibil) spui că.

A.: - Păi pentru că datoriile erau pă şapte ani, mă, futu-ţi morţii mă-tii-n gât, şi dacă acuma s-au strâns toate, vrea toată lumea banii jos, dă-te dracu, îţi dau ţie explicaţii, nu l-am luat la măscări, l-am lăsat, că vine după sărbători, să mergem la insolvenţă şi că se înscrie şi la masa credală, şi să-i dau şi după altă societate banii!

L.: - Mhm!

A.: - Futu-ţi morţii mă-tii în gât, ca şi ăia de la G., am uitat să-ţi spun: ţi-am zis ieri că s-au dus peste HHHHHHHHH.?

L.: - MI-ai zis, mi-ai zis!

A.: - Şi p-ormă s-au dus peste juristă la, la asta, la firma de insolvenţă

L.: - Aha!

A.: - Că vrea să pună sechestru pă acţiunile, părţile sociale a lu COCA! Bă, zice voi unde aţi învăţat carte, mă?Păi alea zice sunt, sunt suspendate tranzacţionarea lor de judecătoru sindic.

L.: - Mhm!

A.: - Ce faci cu acţiunile? Vrei să vinzi firma asta cu datorii?Ţi-o cumpără cineva ? Şi-i zisese lu aia dinainte:, măi, doamnă, noi zice, dăm tot, mă! Îi dăm toate datoriile şi tot patrimoniu, să achite datoriile dă-l dracu, în pizda mă-sii!

L.: - Dă-l dracu!

A.: - Zice:, da n-am văzut do-le, p-ormă s-a dus I., c-a mai trebuit să-i mai ducă nişte acte, şi zice: doamnă, zice, eu mă enervez foarte greu, zice sunt roşie de aici pă sub gât? Da, dom-le, m-a scos din sărite, că ei pun sechestru pă părţile sociale, mă tu eşti tâmpit, tu n-auzi că sunt blocate de judecătoru sindic, n-ai citit în carte, n-ai(...), nişte nenorociţi!

L.: - Dă-i dracu să-i ia!

(...)

Implicarea inculpatului în înscrierea frauduloasă la masa credală a societăţilor SC AA. SRL şi SC QQ. SRL este confirmată şi de următoarea convorbire telefonică:

Astfel, în data de 19 mai 2015, postul telefonic utilizat de inculpatul A. este apelat de la postul telefonic utilizat de inculpatul L. Cei doi urmează să se întâlnească pentru a se prezenta la adunarea creditorilor SC AA. SRL Cu această ocazie, inculpatul L. îi spune inculpatului A. să-i ceară inculpatei I. un formular cu creanţele depuse la CC CC., pentru a şti ce să spună:

A.: - Unde eşti?

L.: - Păi sunt tot aici, mai vii sau nu mai vii încoa?

A.: - Păi nu, că mă duc pân la birou.

L.: - Da!

A.: - Să-mi iau ştampila, cât e ceasu?

L.: - E unu jumate, unu douăşcinci!

A.: - Mă duc, îmi iau ştampila şi vin acolo şi plecăm amândoi!

L.: - Da şi zi-i lu I. să-mi dea şi mie un formular d-ăla!

A.: - Dă care formular?

L.: - Despre ce mi-a trimis ăştia dă mă prezint astăzi.

A.: - Alea de la RRRRRRRRRR. şi de la A.

L.: - Nu, alea le am io, ăă, formular de la SC CC.!

A.: - Păi ce tre să faci tu acolo?

L.: - Păi ce mă întreabă ăia, să citesc întrebările, să ştiu ce răspund!

A.: - Lasă-mă că-ţi spun io mă, e e, păi,

L.: - Eşti de acord cu toate ce spune, bine hai.

A.: - Da măi, lasă că iau io unu d-ăla, bine, pa!

Cu privire la implicarea coinculpatului L. în activitatea grupului, inculpatul A. a arătat:"Îl cunosc pe L. de foarte mult timp, fiind din comuna Vâlcelele şi a lucrat la mine inclusiv ca zilier. Relaţia noastră a devenit mai apropiată începând cu anul 2010. În acel moment mă hotărâsem să fac un proiect pe SC AA. SRL cu finanţare din fonduri europene pentru construcţie FNC. JJJJJJ., cu care eram prieten m-a sfătuit să înfiinţez o societate comercială cu obiect de activitate construcţii, care să îmi construiască spaţiile de depozitare, spunându-mi că în caz contrar voi pierde mulţi bani cu societatea constructoare care va câştiga licitaţia. Prin urmare sfatul a fost să înfiinţez societatea comercială constructoare şi să dirijez licitaţia astfel încât societatea controlată de mine în mod indirect să câştige licitaţia. Am acţionat în consecinţă şi i-am propus lui L. să înfiinţez o firmă pe numele lui, respectiv SC FF. SRL, societate care a câştigat licitaţia pentru construirea FNC-ului. L. a fost şi angajat al acestei societăţi şi s-a implicat în construcţia acestor spaţii de depozitare conducând echipa de muncitori. El nu a cunoscut toate dedesubturile acestei afaceri. (...)

Referitor la SC PPPPPPPPPPP. SRL, aceasta a fost preluată de la NNNN., un cumnat al meu, de către L. şi R. şi nu a avut nici un fel de activitate comercială. Din câte îmi amintesc această societate a fost preluată pentru că doream să am o societate cu sediul social în Bucureşti, scopul acesteia fiind de a face evaziune fiscală. (...)

În luna ianuarie 2015, nepotul meu N. mi-a cerut să îl scot după SC GG. SRL sau să o preiau eu, deoarece în urma acţiunilor SC H. societate a avea probleme, iar unchiul lui, WWWWWWWWWWW. dorea să îi facă o societate nouă cu domeniu de activitate transport.

Deoarece încetasem relaţia cu R. am apelat la L. care l-am rugat să găsească alte persoane dispuse să preia această societate. Acesta l-a găsit pe numitul SS., din judeţul Vaslui, care l-a adus în Călăraşi, a stat o perioadă de timp la L. şi i-am dat acestuia cred că suma de 3000 RON, în tranşe. L. l-a adus pe SS. la biroul nostru de pe str. x din mun. Călăraşi dar nu am purtat discuţii relevante cu acesta, de activitatea de cesionare ocupându-mă personal, nepotului N. spunându-i că am găsit pe cineva care a preluat societatea.

În anul 2015, tot către SS. au fost cesionate cote părţi din SC DD. SRL şi SC QQ. SRL (...)

În anul 2012 am înfiinţat patru societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti, respectiv SC EEE. SRL, SC DDD. SRL, SC CCC. şi SC BBB. SRL în acelaşi scop. Acţionarii şi administratorii acestor societăţi RRR. şi SSS. au fost găsiţi tot de L. în judeţul Vaslui. Aceştia nu au venit în Călăraşi ci au fost doar în Bucureşti, fiind încheiate împuterniciri către L. pentru a se ocupa de înfiinţarea şi înmatricularea societăţilor. (...) "

Inculpatul N. a precizat:

"Am aflat când am fost la Registrul Comerţului că SS. era un cunoscut a lui L. încă din copilărie, fiind din judeţul Vaslui, sat Vladia. Ştiu de asemenea că SS. a stat acasă la L. pe perioada necesară îndeplinirii formalităţilor de preluare a societăţii. Arăt că aproximativ 2, 3 săptămâni a durat această procedură pentru că am prins perioada sărbătorilor de iarnă. În această perioadă am ieşit de câteva ori în oraş cu L. care l-a adus şi pe SS."

De asemenea, martorul BBBB. a declarat:

"Într-o zi A. mi-a arătat un document din care rezulta faptul că L. îl împrumuta pe A. cu suma de 900.000 de RON pentru achitarea unor facturi fiscale de achiziţie a unor bunuri tot de la L.

I-am spus lui A. că acest document nu mi se pare în regulă şi l-am sfătuit să se adreseze firmei de avocatură sau notarului care i-a întocmit acest document.

La câteva zile după acest eveniment i-am văzut în biroul lui A. pe acesta din urmă împreună cu L. şi S. I-am cerut şi inculpatei I. să vină în birou ocazie cu care le-am spus tuturor că este cazul să se adreseze unei firme de avocatură când mai întocmesc documente şi i-am rugat să nu mă mai implice în astfel de lucruri pentru că eu nu mă pricep în domeniul juridic."

În raport de acest material probator, apărarea inculpatului potrivit căreia nu ar fi cunoscut caracterul ilicit al faptelor inculpatului A. este lipsită de suport probator.

De altfel, declaraţia inculpatului L. din faţa Înaltei Curţi, dată la data de 5 februarie 2019, este edificatoare în ceea ce priveşte percepţia acestuia faţă de activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul A., fiind de natură să infirme propria sa apărare.

"În momentul în care eu am acceptat să lucrez cu dl. A.", am acceptat şi " propunerea de a fi complice la anumite fapte ilegale, întrucât nimeni nu îţi face o asemenea propunere şi nici nu îţi dă bani fără să te implice în ceva ilegal".

Înalta Curte, examinând actele şi lucrările dosarului, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul L., constată că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni prin două rechizitorii care au făcut obiectul a două dosare diferite.

Astfel, prin Rechizitoriul nr. x din 2016, înregistrat pe rolul Tribunalului Călăraşi sub nr. x din 2017 inculpatul L. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. şi trei infracţiuni de uz de fals prevăzute de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

S-a reţinut în fapt că, inculpatul, începând cu anul 2011 a aderat la grupul infracţional organizat condus de martorul A., grup organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni şi care, în perioada ianuarie- aprilie 2015 l-a sprijinit prin semnarea în fals a contractelor de împrumut nr. x, y şi z din 28 ianuarie 2015 şi apoi, a utilizat aceste contracte în realizarea scopului grupului infracţional.

De asemenea, inculpatul L., la data de 26 martie 2015, a depus la CC CC. S.P.R.L. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 430.000 RON şi înscrierea în tabelul creditorilor S.C QQ. SRL, creanţă ce derivă din contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv, în scopul creşterii nereale a pasivului societăţii şi a obţinerii unui folos patrimonial injust.

S-a mai reţinut că inculpatul L., la data de 15 aprilie 2015, depune la CC. Filiala Călăraşi cerere de admitere a creanţei în sumă totală de 985.000 RON şi înscrierea în tabelul creditorilor SC AA. SRL, creanţă ce derivă din contractul de împrumut autentificat sub nr. x din 28 ianuarie 2015 de Biroul Individual Notarial HHH., contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv.,

La fel, inculpatul L., la data de 15 aprilie 2015, a solicitat Judecătoriei Călăraşi, prin cerere scrisă, învestirea cu formulă executorie a Contractului de împrumut nr. x din 28 ianuarie 2015 încheiat cu SC DD. SRL, contract despre care inculpatul cunoştea că a fost încheiat în mod fictiv.

Prin sentinţa penală nr. 111 din 27 octombrie 2017 a Tribunalului Călăraşi, secţia penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice din 3 infracţiuni de uz de fals într-o singură infracţiune de uz de fals cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) l-a condamnat pe inculpatul L. la 2 ani închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea acestor drepturi pe o perioadă de 1 an, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. i-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea acestor drepturi, de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 323 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., le-a condamnat pe acelaşi inculpat la 1 ani închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) - art. 39 lit. b) C. pen. inculpatul urmează să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 4 luni, având în total de executat 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. i-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea acestor drepturi pe o perioadă de 1 an, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. i-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea acestor drepturi, de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul L., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală sub nr. x din 2017.

Prin Încheierea din 7 iunie 2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a înaintat Dosarul nr. x din 2017 Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a se pronunţa asupra reunirii acestui dosar cu Dosarul nr. x din 2015.

Prin Rechizitoriul nr. x din 2014, emis la data de 18 decembrie 2015, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Călăraşi, inculpatul L. a fost trimis în judecată pentru următoarele infracţiuni:

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată C.) cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

- art. 32 raportat la art. 8 alin. (1) şi (3) Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 41 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

S-a reţinut că inculpatul L. a aderat, începând cu anul 2011, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave, pedepsite cu închisoarea mai mare de 10 ani;

- la data de 29 mai 2013, sprijină grupul infracţional organizat să obţină în mod fraudulos, o suplimentare de credit în sumă de 350.000 RON de la C., (Actul adiţional nr. x în valoare de 350.000 RON la Contractul de credit nr. x din 22 aprilie 2011 obţinut de SC AA. SRL)

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2013, a ajutat grupul infracţional organizat să obţină pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prin programul PNDR, fapte ce au produs consecinţe deosebit de grave, creându-se persoanei vătămate Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un prejudiciu în sumă de aprox. 5.962.740 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit de grave (acte materiale: SC AA. SRL încheie contractul de finanţare nr. x din 16 februarie 2011 având ca obiect Înfiinţare capacitate depozitare pentru produse agricole şi FNC la SC AA. SRL, valoarea contractului fiind de 12.464.544 RON din care APDRP acordă finanţare nerambursabilă în sumă de 6.232.267; suma de 3.116.132 RON este primită drept avans de la APDRP în data de 10 iulie 2012; la data de 25 octombrie 2012, SC AA. SRL solicită plata sumei de 1.856.614 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 11 aprilie 2013 se solicită plata sumei de 449.000 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate; la data de 03 septembrie 2013 se solicită plata sumei de 540.994 RON reprezentând 50% din cheltuielile eligibile efectuate):

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011 - 2015, a transferat sume de bani prin conturile societăţilor deţinute de grup în scopul disimulării originii ilicite a acestor sume de bani;

- în anul 2015, în calitate de administrator al SC EE. SRL, a încercat deducerea ilegală de TVA, prin întocmirea unor facturi fiscale reprezentând tranzacţii financiare fictive între SC AA. SRL - SC EE. SRL - SC II. SRL;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2012-2013, în calitate de administrator al SC FF. SRL, a înregistrat tranzacţii fictive cu alte societăţi din grup, tranzacţii declarate în scopul diminuării bazei impozabile, având ca efect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor bugetare în sumă totală de 5.064.865 RON;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2011-2012, a participat la înfiinţarea societăţilor BBB. SRL, SC CCC. SRL, SC DDD. SRL şi SC EEE. SRL, societăţi tip fantomă, deţinute de persoane interpuse, în scopul folosirii lor în activitatea grupului, ocazie cu care declară în mod fictiv sedii sociale ale acestor firme în mun. Bucureşti;

- la data de 28 ianuarie 2015, a determinat cu intenţie, notarul public să săvârşească, fără vinovăţie, infracţiunea de fals intelectual, prin încheierea contractelor de împrumut fictive, autentificate sub nr. x din 28 ianuarie 2015, nr. y din 28 ianuarie 2015 şi nr. z din 28 ianuarie 2015;

- în luna ianuarie 2015, a ajutat grupul infracţional organizat să transmită fictiv părţile sociale ale SC DD. SRL, SC QQ. SRL şi SC GG. SRL, în scopul în scopul sustragerii de la urmărirea penală a membrilor grupului infracţional organizat;

- în perioada 2011 - 2015, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi a semnat înscrisuri sub semnătură private neconforme cu realitatea, înscrisuri folosite de către membrii grupului infracţional organizat în realizarea scopului grupului infracţional;

Prin Rechizitoriul nr. x din 2015 din data de 28 martie 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Călăraşi, inculpatul L. a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 C. pen. şi bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

S-a reţinut că inculpatul L. a aderat, începând cu anul 2011, la grupul infracţional organizat condus de A., grup infracţional organizat care a avut ca scop săvârşirea de infracţiuni grave;

- în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada ianuarie - mai 2015, foloseşte înscrisuri false pentru înscrierea frauduloasă de creanţe în tabelul creditorilor SC QQ. SRL şi SC AA. SRL cu suma totală de 1.415.000 RON (aprox. 314.444 euro), în scopul fraudării intereselor adevăraţilor creditori.

Situaţia de fapt reţinută s-a probat pe următoarele mijloace de probă: declaraţii martori, declaraţii inculpaţi, procese-verbale de confruntare, procese-verbale de redare în formă scrisă a interceptărilor convorbirilor telefonice, extrase cont, hărţi relaţionale, dosare RECOM, dosare insolvenţă, adrese societăţi comerciale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Călăraşi cu nr. x din 2016 la data de 08 aprilie 2016.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 4 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x din 2015/a1, în temeiul art. 346 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară, cu motivarea din cuprinsul încheierii de la acea dată, a constatat legalitatea sesizării instanţei prin rechizitoriul emis în cauză, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecării cauzei faţă de inculpaţii A., I., J., K., L., N. şi R.

Prin Încheierea din 11 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a s-a dispus, în conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. a) şi c) C. proc. pen. reunirea dosarului nr. x din 2016 al Tribunalului Călăraşi (sesizat prin Rechizitoriul nr. x din 2015 din data de 28 martie 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Călăraşi) cu Dosarul nr. x din 2015 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Prin Încheierea din data 5 februarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus de reunirea la Dosarul nr. x din 2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x din 2017 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privindu-l pe apelantul L.

Astfel, în raport de actele şi lucrările celor două dosare reunite, Înalta Curte constată că actele materiale ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. pentru care a fost condamnat inculpatul L. la pedeapsa de 2 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. 111/27 octombrie 2017 a Tribunalului Călăraşi, în Dosarul nr. x din 2017, se regăsesc în conţinutul infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 40/06 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală la pedeapsa de 3 ani închisoare, fiind vorba de o infracţiune unică de constituire a unui grup infracţional organizat.

Astfel, va înlătura pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., aplicată prin Sentinţa penală nr. 11 din 27 octombrie 2017 a Tribunalului Călăraşi pronunţată în Dosarul nr. x din 2017, precum şi pedepsele complementară şi accesorie aplicate pe lângă aceasta.

Va menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. aplicată prin Sentinţa penală nr. 40 din 6 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Totodată, va constata că actele materiale care intră în conţinutul infracţiunii de uz de fals prevăzută de art. 323 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la 1 an închisoare prin Sentinţa penală nr. 111 din 27 octombrie 2017 a Tribunalului Călăraşi, în Dosarul nr. x din 2017, sunt absorbite în conţinutul infracţiunii de bancrută frauduloasă prevăzută de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 40 din 6 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la pedeapsa de 1 an închisoare.

Va înlătura condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 323 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. prin Sentinţa penală nr. 111 din 27 octombrie 2017 a Tribunalului Călăraşi, şi la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prevăzută de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. aplicată prin Sentinţa penală nr. 40 din 6 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Îl va condamna pe inculpatul L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prevăzută de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.

Referitor la solicitarea inculpatului L. de a-i fi aplicate dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., Înalta Curte, în raport de poziţia procesuală a acestuia, care nu a recunoscut toate faptele pentru care a fost trimis în judecată în modalitatea reţinută în rechizitoriu, iar în urma cercetării judecătoreşti instanţa nu a reţinut aceeaşi situaţie de fapt cu cea învederată de inculpat, consideră că nu-i sunt aplicabile aceste dispoziţii.

De asemenea, în ceea ce priveşte solicitarea de reducere a cuantumului pedepselor aplicate, Înalta Curte o apreciază nefondată. Instanţa de fond a făcut o corectă individualizare a pedepselor aplicate, ţinând seama de starea de recidivă (conform art. 43 alin. (5) C. pen. limitele speciale de pedeapsă se majorează cu 1/2), de circumstanţele atenuante reţinute, art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. (conform art. 76 C. pen. limitele speciale de pedeapsă se reduc cu 1/3), de dispoziţiile art. 79 alin. (1), art. 79 alin. (3) C. pen., aplicând pedepse prevăzute de minimul special, astfel încât, instanţa de control judiciar este în imposibilitate de a mai reduce cuantumul acestora.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 C. pen. pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

8. Apelanţii inculpaţi A., I., J. şi K.

În esenţă, inculpaţii A., I., J. şi K. au motive de apel comune, solicitând achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. (neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii) pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, spălare de bani, stabilirea cu rea credinţă a taxelor şi evaziune fiscală, iar în subsidiar, reindividualizarea pedepselor aplicate în ceea ce priveşte cuantumul şi modalitatea de executare.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat se susţine că aceste persoane nu au constituit un grup, ci erau asociate într-o activitate economică, în cea mai mare parte licită, lipsind scopul acestei asocieri, respectiv săvârşirea de fapte ilicite.

Se arată că inculpatele I., J. şi K. erau subordonate inculpatului A. şi nu se puteau opune instrucţiunilor date de acesta, chiar dacă acestea erau ilegale.

Înalta Curte constată că, în raport de materialul probator administrat în cauză, această apărare este nefondată.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză (declaraţii inculpaţi, martori, interceptări telefonice) rezultă, în mod evident, că inculpatul A., începând cu anul 2006, a iniţiat constituirea unui grup infracţional organizat care a acţionat concentrat, cu o activitate neîntreruptă până în anul 2015. Acesta era cel care a întreprins schemele infracţionale pe care le aducea la îndeplinire prin intermediul celorlalţi membri ai grupului. Totodată, la începutul activităţii grupului acesta conducea în mod direct societăţile comerciale deţinute de grup, figurând în calitate de asociat şi/sau administrator în mai multe societăţi comerciale, după care, datorită problemelor existente în cadrul firmelor se retrage, conducându-le doar în fapt.

Rolul determinant în grup este jucat de către A., faptul că acesta căuta soluţii prin care să eludeze dispoziţiile legale în activităţile pe care le desfăşura, faptul că era ajutat şi sprijinit de ceilalţi coinculpaţi, sunt confirmate de declaraţiile acestora şi a martorilor din dosar, dar şi din interceptarea convorbirilor telefonice purtate de acesta cu ceilalţi membrii ai grupului infracţional organizat, cu angajaţii sau cu diverşi colaboratori.

În data de 30 septembrie 2014, A. discută cu un fost angajat al unei unităţi bancare cu privire la posibilitatea obţinerii unui credit bancar în ipoteza în care administratorul firmei are o vechime mai mică de 1 an în societate:

(...)

A.: - Când ai plecat tu ultima dată din bancă, că nu vreau să sun acolo, direct la sursă(...) mai era regula aia ca o societate să poa’ să acceseze credite, administratorul să aibă cel puţin un an vechime?

Domnul: - Nu e vorba de administrator! Da, da, da, da, aşa, un an vechime la administrator şi minim doi ani la societăţi comerciale de când are activitate!

A.: - Deci societatea.

Domnul: - Deci, stai puţin! Există (...) hai să-ţi explic! Există posibilitatea ca, în piaţă, să se schimbe administratorul!

A.: - Da!

Domnul: - Ii cere condiţia ca administratorul să aibă minim un an de zile.

A.: - În firma aia!

Domnul: - În firma aia ca să poată să facă credit, dar şi minim doi ani de zile de la înfiinţarea societăţii, de când are(...) nu de la înfiinţare, de când are activitate societatea, că ea poate să fie înfiinţată de cinci ani şi asta pe bară.

A.: - Nu domnule, are activitate, a avut credite la bancă, dar dacă se schimbă administratorul, un an nu-i mai dă credit!

Domnul: - Da, da, un an cică da! Acuma, sincer, dacă (...) asta este (...) nu este o condiţie neapărată, e una pentru societăţile noi care nu cunoaşte, care nu te ştie sau (...) da’ pentru una, undeva unde administratorul se cunoaşte şi vorbeşte, se mai poate discuta peste 6 luni de zile!

A.: - Am înţeles, da!

Domnul: - Este discutabilă treaba!

A.: - Cel mai bine este băgat al doilea administrator, să fie amândoi împreună şi separat şi p’ormă, când se face perioada, se retrage celălalt!

Domnul: - Bună treabă, bună treabă!

A.: - Nu?!

Domnul: - Da, şi să semneze amândoi la prima fază şi celălalt rămâne! Da’ vezi, mai vezi că-ţi pune condiţie, da’ nu mai contează!

A.: - Da!

Domnul: - Nu tre’ să spui asta! Nu trebuie să spui! Nu mai contează după aia!

A.: - Nu spui asta mă, am pus încă al doilea administrator!

Domnul: - Exact, exact, da!

A.: - Bine, bine, mersi!

Domnul: - Să trăiţi, să trăiţi, sănătate!

În data de 17 septembrie 2014, A. apelează postul telefonic, numărul aparţinând lui BBBB., pentru a-l întreba pe acesta cum poate încasa bani, fără ca banca - D. să-i oprească în contul datoriilor restante:

(...)

A.: - O întrebare de baraj!

BBBB.: - V-ascult! (...)

A.: - Unde livrăm noi marfa, plăteşte din D. în D.!

BBBB.: - Da!

A.: - Dacă intră la D., e treaba cu IBAN-ul şi ne-a destabilizat!

BBBB.: - Păi de ce să ne oprească D. banul?

A.: - Ei, avem rata!

BBBB.: - A!

A.: - De exemplu, dacă deschid la D. Slobozia?

BBBB.: - Nu-i nici o problemă!

A.: - Se vede pă’n centrală ceva?

BBBB.: - Nu, nu!

A.: - Nu, n-are nici o legătură, nu!?

BBBB.: - Nu, n-are nici o legătură, sunt conturi diferite!

A.: - Am înţeles!

În data de 18 septembrie 2014, A., discută cu un angajat căruia îi spune ce trebuie să facă, pentru a arăta bine la vizita angajaţilor băncii:

(...)

A.: - Vezi că trebuie să urgentăm cu lucrările aici, vezi că o să lucrăm şi duminică, să punem şinele alea că luni vine ăla de la bancă iar să mai fotografieze ceva şi, p//a mea, nu vede nici o mişcare. Că: "- Domnule, când termini, când faci, când f//i, când răsf//i?"

Domnul: - Da!

A.: - Ai înţeles?

Domnul: - Da! (...)

În data de 23 septembrie 2014, postul utilizat de I. este apelat de către postul telefonic utilizat de A. Din această discuţie, rezultă conlucrarea dintre cei doi inculpaţi, implicarea activă a inculpatei I. în activităţile infracţionale. Astfel, deşi societăţile lor sunt pline de datorii, cu nenumărate credite restante, cei doi încearcă în continuare, obţinerea altor credite. Mai mult decât atât, pentru a putea obţine un credit de la E., cei doi inculpaţi doresc să convingă angajata băncii să scoată firma solicitantă din grupul de firme, astfel cum s-a procedat cu grupul Y. & LLLLL. la B., pentru ca competenţa de aprobare să rămâne la nivel local:

(...)

A.: - Cu ăla, cu E., n-ai mai avansat nimic, nu?!

I.: - Am sunat-o pe asta de-aici (...) fata aia, OOOOO. aia, cică şi-a dat demisia.

A.: - Ali dracu! Tre’ s-o luăm (...) iar de la început!

I.: - (...) a zis că, dacă nu era grup, îmi dădea asta de-aici şi nu mai trimitea la Bucureşti.

A.: - Zi-i s-o scoatem din grup, dă-o-n p//a mea!

I.: - Da!

A.: - Trebuie scoasă din grup, neapărat, îmi bag p//a în mă-sa!

I.: - Da!

A.: - Bine, hai că mai vorbim!

I.: - Bine!

În data de 13 februarie 2015, BBBB. îl contactează pe A. Întrucât ştie că multe dintre utilajele aduse ca garanţie la diferite credite bancare nu mai există, acesta îl întreabă pe A. ce să le spună angajaţilor D. care doresc să vină să fotografieze utilajele gajate la ei, pentru reînnoirea asigurărilor. A. îi transmite să îi ducă cu vorba:

(...)

BBBB.: Ă, m-au căutat ăştia de al D.

A.: Da.

BBBB.: Ca să-mi zică că expiră asigurarea la combină şi la sala de muls, zic bă, poate să expire şi la aer nu există nici un leu.

A.: Da (...) chiar da nu sunt bani.

BBBB.: Da şi au zis în felul următor, plătim noi asigurarea că nu ne permitem să le lăsăm neasigurate, totul este să ne dea voie să mergem acolo să înnoim pozele, zic mă sala de muls sigur e acolo că e greu de împins spre stânga sau spre dreapta dar nu ştiu combina dacă o fi pe acolo sau nu o fi pe acolo, zic mă documentez că nu ştiu, stăpânul nu e în zonă, e plecat dar să dau şi eu un telefon să văd dacă e cineva.

A.: Da, da, da.

BBBB.: Este cineva sau nu e nimeni?

A.: Da, da e tre să fie cineva acolo domn director.

BBBB.: Dumneavoastră aţi înţeles întrebarea mea?

A.: Da.

BBBB.: Le spun că găseşte pe cineva acolo sau să o lase pe altă dată?

A.: Să lase de luni încolo.

BBBB.: Deci luni, da?

A.: Da, da, da.

În data de 13 februarie 2015, postul telefonic utilizat de A. este contactat de un angajat al D. care încearcă să îl convingă să le permită să vină să fotografieze utilajele gajate la D. pentru a reînnoi asigurările. A. îl minte că nu găseşte pe nimeni la fermă şi că el este la spital:

VVVVVV. de la D.: Vă salut domnul A., VVVVVV. sunt de la D.

A.: Da domnul VVVVVV.

VVVVVV. de la D.: Domnul A. am şi, avem la dumneavoastră sunt două utilaje care sunt fără poliţe e vorba de combina aceea şi de standul de muls care sunt gajate pentru credite.

A.: Da.

VVVVVV. de la D.: Şi ăştia mă presează de la mine la Bucureşti ca să fac poliţele, dumneavoastră ştiu că nu aveţi cum să le plătiţi că sunteţi într-un impas acuma asta este.

A.: Da.

VVVVVV. de la D.: Am vorbit cu un asigurător să vină să facem poliţele dar trebuie să vin să fac inspecţia astăzi.

A.: Nu pot să vină eu nu sunt în localitate azi.

VVVVVV. de la D.: Am înţeles dar nu puteţi să vorbiţi acolo să merg să fac că nu îmi trebuie decât să fac o copie la .

A.: Nu, nu e nimeni, nu e nimeni eu sunt la spital, sunt la spital acuma cu soţia.

VVVVVV. de la D.: Am înţeles, nici doamna J. nu-i acolo (...) eventual?

A.: Nu e nimeni, nu e nimeni.

VVVVVV. de la D.: Că cad, cade de bau la ăştia că nu rezolv problema de aia zic.

A.: Poftim?

VVVVVV. de la D.: Cad eu de bau la ăştia că nu rezolv problema.

A.: Ştiu domle dar nu avem cum, nu pot să mai discut acum că am alte probleme.

VVVVVV. de la D.: Bine domnul A., bine mulţumesc mult de tot.

A.: Da bine.

În data de 18 februarie 2015, BBBB. discută cu un creditor al grupului, acesta din urmă neputând lua legătura cu A. BBBB. îi explică acestuia că nu are nicio şansă de recuperare a debitului pentru că garanţiile nu sunt suficiente nici măcar pentru a îndestula băncile. De asemenea, BBBB. îi descrie acestuia demersurile făcute de el cu alţi creditori - bănci, FEADR pentru a nu se intra în insolvenţă, însă A. nu a fost de acord cu măsurile propuse, preferând să ceară insolvenţa, pe la spatele său:

(...)

Creditor: Dacă se întâmplă chestia asta sincer vă spun măcar să se emită dracului facturile ca să se intre cumva la masa credală.

BBBB.: Da.

Creditor: Că nu ştiu dacă sunt şi emise toate facturile, nici nu ştiu, cred că.

BBBB.: Cred că sunt, sunt emise.

Creditor: Sunt, o ., că nu-i nici cu masa credală o variantă.

BBBB.: Nu-i o variantă asta pentru că nu ştiu din ce să acopere chiar tot ce este că băncile au chestiile alea ale lor cu garanţii, nici ei nu se acoperă deci nici banca nu se acoperă, nici FADR, omul ăsta avea o groază de datorii, de credite băgate unul în altul şi a fost o chestie din asta a picat unul şi a tras după el toată maşinaţia.

Creditor: Păi da că aşa se întâmplă.

BBBB.: Maşinaţia, da.

Creditor: Aşa se întâmplă pentru că e o maşinaţie care trebuie să o gestionezi bine şi dacă nu o gestionezi bine şi ţi-o închizi.

BBBB.: Domn director făceam activitate probono domle de ce s-o fi ferit de mine, în toate chestiile astea chiar nu ştiu, chiar nu ştiu dar mă rog asta e deja o chestie retorică.

Creditor: Da, (...) ceva informaţii, ne auzim mâine la telefon cu siguranţă.

BBBB.: Rămâne să discutăm(...) da cu siguranţă.

Creditor: Eu dacă mă mai abat când vin de la Constanţa probabil undeva în jur 12, 11 plec de la Constanţa.

BBBB.: Păi poate se întoarce (A.), poate se întoarce până atunci.

Creditor: Poate se întoarce.

(...)

BBBB.: El, el a avut o problemă, uite că nu mai ştiu, duminică acuma, el ştiţi v-am spus eu că a cumpărat maşini, fără să-mi spună şase bucăţi.

Creditor: Da, da, da.

BBBB.: Şi eu când m-am dus la oamenii ăia, au zis, domle hai să vedem cum vreţi că eu zic ori o să le dăm înapoi ori să ne daţi opt luni de graţie, şi a zis domn director cum doriţi dumneavoastră totul e să veniţi cu un material din care să rezulte ceea ce cereţi dumneavoastră, s-a dat împuşcat nu a mai răspuns la telefon (A.) n-a vrut să mai mergem acolo, au venit ăia şi i-ai luat maşinile şi atuncea a făcut puseul ăsta de tensiune probabil că o fi fost şi un pic de circ acolo.

Creditor: Da, da nu cred că are, are o problemă de a se autoresponsabiliza.

BBBB.:Da întotdeauna alţii sunt de vină.

Creditor: păi nu are o problemă în a se autoresponsabiliza şi a privi în faţă într-adevăr acuma e o chestie în care, în faza în care dă în toată lumea, e încolţit, dă în toată lumea şi nu reuşeşte să se adune pentru că dacă s-ar aduna ar fi mai conciliant şi ar sta la masă cu toţi, din toţi creditorii pentru că el nu-i o persoană, uman vorbind nu-i o persoană din asta neabordabilă sau greu abordabilă doar că uman vorbind toţi încearcă să se ajute reciproc.

BBBB.: Domnule.

Creditor: Dar dacă tu nu vrei să te ajuţi şi nu comunici nu o să te ajuţi niciodată.

BBBB.: Am fost la toţi cei cărora le datora banii, şi pregătisem un montaj pe care l-au acceptat toţi au zis că montajul este foarte bun e pertinent băncile sunt de acord. Domn director se ruga D. de noi domnle să ne prelungească scrisoarea de garanţie, bine puneau condiţia aia, domle vreau să văd că faceţi ceva, veniţi cu un precontract pentru teren că-l vindeţi.

Creditor: Bineînţeles, dar insolvenţa e aşa o aruncare de idee sau există deja o discuţie, o consiliere a cuiva, asta o soluţie?

BBBB.: Domnu director, eu eram cu directorul de zonă de la C. şi încercam să-i explic că există o problemă cu vacile, el nereuşind să mai ia credit de producţie, i-am spus dom-le va scădea cantitatea de lapte pe care o dau şi ele au valoare genetică doar dacă sunt pentru lapte dacă e să le vindem le vindem ca reformă că e o problemă cu laptele acuma şi nu o să le cumpere nimeni ca genetică, deşi sunt de origine excepţionale.

Creditor: Da, da, da.

BBBB.: Zic dar trebuie să găsim o soluţie ca măcar ştrotul de soia să putem să-l cumpărăm pentru că ăştia au auzit că e în problemă, are probleme şi nu-i mai dă decât cu plata avans.

Creditor: Nu-i mai dau.

BBBB.: Da cu plata în avans, şi vine un domn de la ei şi zice domnul BBBB. nu vă mai agitaţi degeaba că în urmă cu 11 zile ai cerut insolvenţa, cum domle, păi uitaţi hârtia aici, m-am dus şi am intrat pe site-ul de la tribunal că puteţi să intraţi şi dumneavoastră, daţi tribunalul care vă interesează şi acolo spune dosar, AA. şi vedeţi pe a doua pagină, şi a avut termen cred că pe 12 şi pe 12 s-a făcut opoziţie de WWWWWW. n-au fost de acord cu intrarea în insolvenţă şi adică au pus nişte condiţii, dar nu le ştiu de la ei, le ştiu colateral, că vor să aducă ei cei care să facă programul de reorganizare. Acuma de ce se agită ei cel mai mult că ei şi-au luat maşinile şi nu cred că le vând cu o diferenţă mai mare de 150 de mii de euro cât dăduse el avans, deci una peste alta ei nu vor avea pierdere, dar probabil că la nivel de principiu.

Creditor: Da probabil.

BBBB.: Ei nu ştim ce să, ce va fi cred că pe 24 este termenul, mă uit odată când ajung acasă pe portal dar ideea e că am întrerupt discuţia cu banca ştiţi, ce puteam să-i mai zic.

Creditor: Gata s-a terminat.

BBBB.: Da, la FADR.

Creditor: Păi bun FADR-ul îi închide.

BBBB.: La FADR am avut o discuţie şi mi-a zis domle chiar dacă nu aţi reuşit să prelungiţi scrisoarea de garanţie daţi-mi un stadiu fizic al lucrării dar de un expert făcut şi mai îmi aduceţi încă două hârtii, zice vrem să terminaţi proiectul, nici la oamenii ăia nu a vrut să le răspundă.

Creditor: Nu pentru că el a făcut deja o tranşă de plată sau două tranşe de plată.

BBBB.: Trei.

Creditor: Trei tranşe de plată.

BBBB.: Trei da, trebuia făcute patru şi s-au făcut trei.

Creditor: Ei ca ţiganul la mal, poate că reuşeşte o reorganizare să-i facă chestia asta, o reorganizare nu insolvenţă.

În scopul demersurilor sale de a obţine noi modalităţi de finanţare, A. discută în data de 16 martie 2015 cu o reprezentantă a CCCCCCC. SA A. se prezintă ca fiind Q. şi, pentru a nu se face nicio legătură cu societăţile deţinute de el şi aflate pe lista neagră a creditărilor, îi spune acesteia o multitudine de minciuni, precum faptul că tatăl său este mort, că A. - consilierul local este un văr de-al tatălui, că îşi desfăşoară activitatea agricolă în principal în com. Grădiştea, că banii pentru cumpărarea animalelor i-a obţinut de la rude care lucrează în străinătate ş. a. m. d.:

LLLLLLLLLL.: - Bună ziua LLLLLLLLLL. de la CCCCCCC., în legătură cu cererea depusă la noi pentru II. .

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Puteţi să vorbiţi?

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Dumneavoastră sunteţi domnu Q.?

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - ĂĂ, şi, vă ocupaţi practic de, de activitatea societăţii, daţi-mi şi mie detalii, vă rog!

A.: - Societatea este înfiinţată anu trecut!

LLLLLLLLLL.: - Am văzut asta, în 2014, da!!

A.: - Avem 1000 de vaci, o mie şi patruzeci, cincizeci, toate categoriile! ĂĂ, până la momentu ăsta avem, numai ştiu o sută şi ceva, douăsute şi ceva, nu ştiu cât s-a perfectat contracte de arendă, că intenţionăm să ajungem la o mie de hectare de teren în arendă!

LLLLLLLLLL.: - Păi există acolo în zonă?

A.: - Cu, da, da, da, da! Şi, ăă, avem nişte utilaje închiriate pentru prepararea furajelor şi mai ne trebuia un încărcător din ăsta frontal, şi ne-am orientat la (neinteligibil, probabil "şafăr) pentru că este o fermă vecină la noi, are anvelopele mai late şi toamna când se depozitează silozu, ăă, se poate urca cu el la înălţime, adică, ăă, nu se suspendă,

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Şi remorca!?

LLLLLLLLLL.: - Remorca nu, în prima fază pentru, am discutat cu domnişoara MMMMMMMMMM. numai pentru (neinteligibil, probabil, şafăr), pentru încărcător!

LLLLLLLLLL.: - Deci nu vreţi remorca!?

A.: - Nu,

LLLLLLLLLL.: - Şi remorca?

A.: - Nu, nu, nu! Numai încărcătoru în prima fază,

LLLLLLLLLL.: - Aha, am înţeles, că cererea era şi pentru (neinteligibil)

A.: - Am cerut o listă de detalii aşa informative! Da în prima fază am dori dăcât ăsta (neinteligibil, probabil "şafăru) încărcătoru telescopic

LLLLLLLLLL.: - Da, şi practic tatăl dumneavoastră se, se ocupă? S-a ocupat până acum?

A.: - Cine?

LLLLLLLLLL.: - Tatăl dumneavoastră?

A.: - Nu, nu, nu, nu, eu mai am un unchi care are o fermă acolo, în jur!

LLLLLLLLLL.: - Dumneavoastră, deci din câte am, am văzut, deci dacă vorbesc cu Q.

A.: - Da, da, da da!

LLLLLLLLLL.: - Aveţi 19 ani!?

A.: - Poftim?

LLLLLLLLLL.: - Aveţi 19 ani?

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Şi asta întrebam?Cine se mai ocupă?

A.: - AA! Avem inginer!

LLLLLLLLLL.: - În afară de dumneavoastră.

A.: - Avem inginer, inginer zootehnist, avem tehnician veterinar şi un contract de colaborare şi mă ajută şi maică-mea care este tehnician agronom, tatăl meu este mort!

LLLLLLLLLL.: - Îmi pare rău! Şi practic de când aveţi animalele şi terenu?

A.: - De anu trecut!De anu trecut, până atuncea a fost maică-mea persoană d-asta fizică, autorizată!

LLLLLLLLLL.: - Aa, pe PFA, am înţeles!Şi cum o cheamă pe mama dumneavoastră?

A.: - I.!

LLLLLLLLLL.: - I.?

A.: - Da, da, da!

LLLLLLLLLL.: - Pe PFA, şi puteţi să, aveţi terenu, aţi depus la APIA, aveţi declaraţii pentru teren şi animale depuse ...

A.: - Nu,

LLLLLLLLLL.: - (...) pe, pe PFA?

A.: - Nu, nu, nu, nu!

LLLLLLLLLL.: - Şi până acum cum au fost?

A.: - Animalele au fost luate în toamna anului trecut!

LLLLLLLLLL.: - Deci animalele

A.: - Şi acum, acum

LLLLLLLLLL.: - Le-aţi luat anul trecut?

A.: - În toamna, da! Şi figurează în Registru naţional al exploataţiilor, nu ştiu dacă nu există la dosar adeverinţă de la medic concesionar ?

LLLLLLLLLL. - Nu există, nu, nu am decât pentru teren două adeverinţe de la, ăă, adică, teren şi (neinteligibil) de la Primăria Comuna Grădiştea şi,

A.: - Da! Io deja.

LLLLLLLLLL.: - Deci animalele le-aţi luat anu trecut?

A.: - Da! Şi acum mai trebuie să vă trimetem noi o adeverinţă cu medicu concesionar, de unde reiese că figurează în Registru naţional al exploataţiilor, efectivu ăsta de animale!

LLLLLLLLLL.: - Şi cum, cum le-aţi, de unde aţi luat animalele?? şi cu cât?? de unde finanţare?

A.: - Nu, au fost din ţară luate animalele, au fost din ţară şi când, a avut maică-mea nişte bani de la fraţii ei care lucrează prin străinătate,

LLLLLLLLLL.: - Şi aveţi fermă acolo?

A.: - A fost Y., nu, este închiriat!

LLLLLLLLLL.: - E închiriat?

A.: - Da, da,

LLLLLLLLLL.: - De la cine?Închi.

A.: - Este închiriat de la, de la o firmă Y. care vrem să o cumpărăm, este în faliment!

LLLLLLLLLL.: - Y.?

A.: - Y., da! Este în faliment, este de vânzare!

LLLLLLLLLL.: - Aha! Şi cât a costat, cât au costat animalele!?

A.: - Treizeci, trei milioane şi ceva, trei mil, nu ştiu exact acum să vă spun după cifre!

LLLLLLLLLL.: - Trei milioane de roni?

A.: - Da, da, da, trei milioane şi puţin

LLLLLLLLLL.: - Şi câte, câţi angajaţi aveţi?

A.: - Aa, nu ştiu exact să vă spun acum! Vreo, cred că vreo 17,

LLLLLLLLLL.: - Şi până acum ca experienţă anterioară, ce, mama dumneavoastră unde a lucrat sau cum?

A.: - A lucrat, ea este vet, tehnician agronom

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Şi are angajat o, inginer, un inginer zootehnist, o doamnă inginer zootehnist, care stă în permanenţă acolo la fermă, un tehnician veterinar şi mai are un contract de colaborare cu un medic d-ăsta liber profesionist, care vine o dată pe lună pentru partea de reproducţie!Şi mai are, vin firme, diferite firme care cumpără furaje şi asigură diferite (neinteligibil) cu nutriţia.

LLLLLLLLLL.: - Şi, ăă, sunt, animalele vacile sunt pentru lapte, nu?!

A.: - Pentru lapte,

LLLLLLLLLL.: - Ce faceţi cu laptele?

A.: - Pentru laptele, da!

LLLLLLLLLL.: - Pentru lapte! Ce faceţi cu laptele?

A.: - Laptele îl vinde la.

LLLLLLLLLL.: - Aveţi un contract?

A.: - Da, da, da, la NNNNNNNNNN., judeţul PRAHOVA! Alo!

LLLLLLLLLL.: - Şi deci, nici animalele, nici ăă, terenu nu este declarat la APIA?

A.: - Deci animalele sunt declarate în Registru naţional al exploataţiilor, şi, ăă, se declară până la, la APIA pentru că a primit subvenţie

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - (...) până la 30.06 pare-mi-se, acuma nu ştiu terenu, până la ce dată era până la 15 Mai,

LLLLLLLLLL.: - Şi câte, aa, şi câte deci, două sute de hectare cât aveţi aici trecut vor fi declarate anu acesta, deci pentru 2015

A.: - Pe. .

LLLLLLLLLL.: - La fel şi animalele!

A.: - La fel şi animalele, da!

LLLLLLLLLL.: - Da câte ca număr?

A.: - Deci animalele,

LLLLLLLLLL.: - Din 1050 câte se încadrează pentru

A.: - O mi, ăă, ele o să fie declarate toate la APIA dar o să fie purtătoare de subvenţii numai animalele care au de l a18, cel puţin 18 luni la 31 a întâia, a anului acesta!

LLLLLLLLLL.: - Câte sunt?Adică.

A.: - Deci nu, aa, nu ştiu exact dar nu aveţi şi o evoluţie a efectivului acolo?

LLLLLLLLLL.: - Nu am nimic, nu am legat de animale nimic, nu!

A.: - Păi, staţi puţin că-mi notez eu!

LLLLLLLLLL.: - Deci nu (neinteligibil) Da, şi să-mi ziceţi şi, deci din terenu ăsta aveţi şi proprietate sau este totu arendat?

A.: - Nu, este arendat!

LLLLLLLLLL.: - Tot?

A.: - Da, da, da!

LLLLLLLLLL.: - Şi legat de culturi,

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Ăă, am văzut, mi-aţi zis aici că aveţi rapiţă şi porumb!

A.: - Porumbu, din porumb se face siloz!

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Şi a mai depus la Primărie!

LLLLLLLLLL.: - Că.

A.: - A mai depus la Primărie o cerere, ăă, că, conform legii zootehniei trebuie să ne atribuie o anumită suprafaţă, la efectivu nostru să avem în jur o sută de hectare, care vrem să-l cultivăm cu lucernă în primăvara asta!

LLLLLLLLLL.: - Aha! Şi obţineţi de la Primărie 100 de hectare?

A.: - Da, da, da, deci este lege dată de la Uniunea Europeană, ăă, toate terenurile care sunt ca islazuri comunale, să fie cultivate numai cu plante furajere! Sau ierburi perene, pentru păşunat!

LLLLLLLLLL.: - Aha!

A.: - Şi se împarte în funcţie de efectivu care-l are fiecare localitate şi suprafaţa de teren, care e disponibilă.

LLLLLLLLLL.: - Şi e concesio, e concesionat de la Primărie?

A.: - Da, e, Legea este, spune că între 5 şi 7 ani, cererea este făcută în termen, se face în fiecare an, de la întâi la 28 februarie, este făcută pe 19 februarie, trebui să ne dea răspunsu până la 19 luna asta! Să face o licitaţie, până la 01 aprilie sper să intrăm în posesia lui pentru a-l cultiva cu, cu lucernă!

LLLLLLLLLL.: - Cu lucernă, aha, şi ca producţie la rapiţă şi la porumb, cam care au fost?Câte tone la hectar sau cum(...)???

A.: - Deci, bine, anu trecut la rapiţă a fost un an cu excepţie, s-a obţinut patru mii două sute, anu ăsta, numai e chiar aşa, arată mai, puţin mai slăbuţ, a fost şi cu atacu ăla de şoareci, şi la porumb zece mii douăsute,

LLLLLLLLLL.: - Şi ca preţ, pe tonă, cam cât!?

A.: - Deci preţu pe tonă s-a vândut anu trecut cu 052, dar ăsta o să fie.

LLLLLLLLLL.: - La porumb sau la,

A.: - Nu, la porumb, la porumb.

LLLLLLLLLL.: - La porumb!

A.: - La rapiţă a fost 1,52 sau 54!

LLLLLLLLLL.: - Aha!

A.: - Dar de anu ăsta, porumbu o să fie folosit numai ca plante furajere pentru zootehnie.

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Porumb tocat pentru însilozat şi o, după ce să face cantitatea, necesaru care trebuie pentru animale, pentru furaje de volum, diferenţa se opreşte boabe pentru furajat cu boabe din astea, uruite, măcinate!

LLLLLLLLLL.: - Da, da! Şi ferma practic unde este?

A.: - În comuna Vâlcelele, judeţul Călăraşi!

LLLLLLLLLL.: - Deci în Vâlcelele!

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Şi aveţi, deci totu este închiriat nu?Acolo?!

A.: - Da, da, da!Da!

LLLLLLLLLL.: - Şi cât e chiria?

A.: Aa, nu ştiu exact, pare-mi-se că patru mii sau cinci, între patru şi cinci mii de RON pe lună!

LLLLLLLLLL.: - Aha! Şi ca producţie, aţi scris aici, ăă, 25 dă litri pe cap

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Pe cap de animal pe zi!

A.: - Da, pe cap de animal la vacile care sunt, că o să vedeţi în evoluţie, la vacile care sunt în lactaţie!

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Că ele sunt o mie şi ceva dar în evoluţie o să se vadă! Sunt atâtea vaci cu lapte, junici, tineret, doisprezece, şapte -doişpe luni (neinteligibil)

LLLLLLLLLL.: - Da, da, da!

A.: - Şase-trei luni, zero-trei luni şi aşa mai departe!

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Numai, producţia asta este valabilă numai la vacile, ăă, vacile matcă!

LLLLLLLLLL.: - Aha!

A.: - Celelalte sunt la categoria tineret şi ăsta, tineretul mascul, ăă, să vinde de mic!

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - El fiind în rasa (neinteligibil HOLSTEIN), ăă, are sporuri mai mici în greutate, carne, preţu la carne nu prea mai este aşa convenabil de când cu limba albastră, da oricum nici un fermier care are, creşte vaci pentru lapte, nu se ocupă şi de îngrăşarea tăuraşilor

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Majoritatea îi vând de mici, şi sunt alţii care se ocupă numai de îngrăşătorie,

LLLLLLLLLL.: - Da, şi acum, în fermă ce utilaje aveţi, aveţi tractoare câte?Cum.

A.: - Tractoare, sunt două tractoare închiriate!

LLLLLLLLLL.: - Tractor

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Deci nu există nimic!

A.: - Nu avem niciun utilaj

LLLLLLLLLL.: - Mhm!

A.: - Acuma vroiam, pă sistemu ăsta leasing dacă se poate, să luăm încărcătoru

LLLLLLLLLL.: - Da!Am înţeles, şi nu mai vreţi remorca, am înţeles!

A.: - Nu, deocamdată că avem remorca închiriată,

LLLLLLLLLL.: - AHA!

A.: - Şi p-ormă mai vedeam la vară şi noi cum evoluau lucrurile. Ăăă, deocamdată firma este, este la început, e stat-stat, nu are un an vechime

LLLLLLLLLL.: - Da

A.: - să poată să facă şi o altă analiză, şi,

LLLLLLLLLL.: - Şi,

A.: - Mai aşteptăm şi noi, e vorba să mai să, ăă, vină programe d-astea europene!

LLLLLLLLLL.: - Da, da, proiect!

A.: - Da, să fie pă proiect, şi io ştiu, mai 50% sau mă rog, cât, nu ştiu

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Care vor fi.

LLLLLLLLLL.: - Şi vroiam să vă întreb, mama dumneavoastră a avut pe PFA, teren declarat la APIA?

A.: - Da, nici nu ştiu dacă a fost.

LLLLLLLLLL.: - 2000,

A.: - Declarat sau

LLLLLLLLLL.: - Anu trecut

A.: - Nu, nu, nu,

LLLLLLLLLL.: - Sau 2013

A.: - Nu, nu ştiu ce înţelegere a avut cu oamenii, a dat o parte dă, nu ştiu să vă spun exact, că se mai practică multe tipuri din astea de, de plată a arendei!

LLLLLLLLLL.: - Da da, ştiu, nu, da dacă a declarat că.

A.: - Unii spun că că zice:, dom-le, declar eu, îmi declar eu terenu la APIA şi nu-mi dai nicio subvenţie, nicio arendă,,

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Alţii spune: "dom-le îmi dai cantitatea X de grâu sau banii şi nu mă interesează, declari dumneata la APIA "dar noi vrem să (neinteligibil) să, fiind societate comercială, ca să poţi să ai, adică cum, nu ştiu cum să mă exprim corect că eu sunt acum, sunt anu patru la Liceu Economic, să poţi să ai o oglindă mai clară, trebui să fii cu toate, ăă, în conformitate cu Legile Statului, să, terenu cine-l lucrează trebui să primească subvenţia, animalu care-l creşte, ăla trebui să primească subvenţia, p-ormă veniturile se evidenţiază în actele contabile şi, pentru dezvoltare să ai altă credibilitate în faţa unei instituţii financiare, când te duci cu balanţă, bilanţ, ai un an, doi, trei vechime, lucrurile se schimbă,

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Dar acuma, pentru noi era, era necesar

LLLLLLLLLL.: - (neinteligibil) Da!

A.: - Încărcătoru ăsta, pentru că este un utilaj care, în comparaţie cu un tractor care-l foloseşti câteva luni într-un an, ăsta se foloseşte 365 din 36 la prepararea furajelor, la încărcarea dejecţiilor, la când se fac şi d-astea de fân, de paie, silozu pentru iarnă, mai cumpărăm şi borhot de la OOOOOOOOOO.,

LLLLLLLLLL.: - Da!

A.: - Este cel mai,

LLLLLLLLLL.: - Dumneavoastră!

A.: - Da!

LLLLLLLLLL.: - Dumneavoastră, implicat în vrun proces de orice oricum?

A.: -Poftim?

LLLLLLLLLL.: - Dacă sunteţi implicat în vreun proces, dumneavoastră!?

A.: - În procesu de producţie

LLLLLLLLLL.: - Da, Nu

A.: - În activitatea fermei?

LLLLLLLLLL.: - Nu, nu, în proces penal, juridic vorbesc

A.: - Aa, nu, n, nu, nu

LLLLLLLLLL.: - Nu?

A.: - Doamne fereşte!

LLLLLLLLLL.: - NU! Şi implicat politic?

A.: - Nu, deocamdată

LLLLLLLLLL.: - Nu?!

A.: - Că -s la 19 ani să intru în politică??

LLLLLLLLLL.: - Aha, dar a, am văzut că la Vâlcele există un consilier local A., există vreo legătură de rudenie?

A.: - Da, este un văr cu taică-miu! Suntem rude, da!

LLLLLLLLLL.: - (neinteligibil) unchi! Unchiu dumneavoastră?

A.: - Da, da, da, este, văr, văr primar sau văr de-al doilea cu tatăl meu!

LLLLLLLLLL.: - Da, da, da! Bun, bun atunci, vă dau adresa mea de mail să-mi trimiteţi şi mie (...)

Rolul şi implicarea inculpatului A. în activitatea de bancrută frauduloasă rezultă şi din interceptările convorbirilor telefonice.

În data de 10 martie 2015, inculpatul A. este contactat de fiul său S. - avocat, căruia îi cere ajutorul în redactarea actelor:

(...)

A.: Auzi ştii ce am uitat eu să îţi spun.

S.: Ce?

A.: Trebuie să depunem la tribunal, insolvenţa unde se duce la tribunal?

S.: Da, ce să depui?

A.: Păi trebuie cerere pentru L. că nu ştie o să completeze.

S.: Ştiu.

A.: DD., AA. toţi care sunt creditori acolo.

S.: Până pe 27 martie, le facem.

A.: A până pe 27 martie?

S.: Săptămâna viitoare, aşa scrie în .

A.: Avem timp, da stai puţin că mult nu mai e până pe 27 martie.

S.: Săptămâna viitoare se vor depune toate, spune aşa, fixează termen limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă 27 martie.

A.: Vezi să nu depui şi pentru G.

S.: Păi nu am contract cu ei.

A.: Nu am glumit, am glumit.(...)

Trei zile mai târziu, în data de 13 martie 2015 inculpatul A. îl contactează din nou pe S., în acelaşi scop:

(...)

A.:Da şi trebuie să facem şi alea de înscriere la masa credală.

S.: Da lasă că nu am uitat, n-am uitat.

A.: Că pe 27 e ultimul termen.

S.: Ştiu, ştiu. La fetele alea două să le spui că luni dimineaţă după ora 10 să nu îţi mai facă alt program, K. şi J.

A.: Luni dimineaţă?

S.: Da, una la 11 şi una la 12.

A.: Am înţeles, da păi ce K. e la birou şi J. să fie la 10 la Călăraşi nu, sau la 9.30?

S.: 9.30, 9.30 mai degrabă.(...)

Şi din discuţia purtată în data de 13 mai 2015 de inculpatul A. cu S. rezultă că înscrierile la masa credală sunt fictive, inculpatul A. fiind deranjat că un creditor a făcut contestaţie împotriva creanţei invocate de L.:

S.: - Alo!

A.: - Salut YYYYYY.!

S.: - Salut, tati!

A.: - Poţi să vorbeşti?

S.: - Da, normal!

A.: - EE, mă gândeam să nu fii într-o discuţie!

S.: - Aa, da!

A.: - Am transmis pă mail astăzi că au făcut unii contestaţie la creanţa lu L.!

S.: - Cine?

A.: - Ăă, PPPPPPPPPP.,

S.: - Aa.

A.: - A avut o filă dă cec garanţie la DDDDDDDDDD. dracu să-l ia . . . . . . . . . . .

S.: - TIN, DDDDDDDDDD., DDDDDDDDDD. IN

A.: - DDDDDDDDDD. IN, mă rog!

S.: - Aşa, unii, aşa!

A.: - Şi, ăă, fila dă cec a fost dată lu PPPPPPPPPP., ăla a dat-o la ăştia şi vrea să înscrie amândoi la masa (credală) şi a făcut contestaţie la creanţa lu L.!

S.: - Aşa, şi cu, ce treabă au ei cu L.?Dacă ei vor să se înscrie amândoi?

A.: - Nu ştiu!

S.: - N-am înţeles!

A.: - Ce-au cu L., m-am dus şi i-am dus actu notarial la asta, la cabinetu dă insolvenţă, a cerut documentu!

S.: - Da, da, da!

A.: - Şi i-am dus actu ăla notarial şi mă rog, e dreptu lor să facă contestaţie, nu!?

S.: - Păi!

A.: - Da, ce legătură o avea cu ei?

S.: - Dracu să-i ia, să-i pieptăne!

A.: - Da!

S.: - Nu ştiu ce să zic?!

A.: - A pus-o fetele alea pă mail la ăla.

S.: - O să mă uit, o să mă uit, n-a intrat nimic deocamdată!

A.: - Nu, o fi pus pă ălălaltu, care-i? QQQQQQQQQQ., pă QQQQQQQQQQ.

S.: - Lasă că mă uit io la el,

A.: - Da, şi la contestaţiile astea se fac întâmpinări ce se fac?

S.: - Da! Se face normal, de cei interesaţi!

A.: - Da, da, da!

S.: - Să vedem împotriva cui a făcut-o, cum a formulat!

A.: - Ee, am pus tot acolo, tot ce a trimes, şi file de cec şi pizda mamii lor!

S.: - Am înţeles!

A.: - Bine YYYYYY.,

S.: - Bine, tată, hai că ne auzim!

(...)

Implicarea inculpatului A. în toate aspectele legate de insolvenţa firmelor, rezultă şi din discuţia purtată de acesta în data de 16 mai 2015 cu reprezentantul firmei RRRRRRRRRR. SRL - creditor al SC AA. SRL, pe care îl convinge să îi dea împuternicire inculpatului L. pentru a reprezenta societăţile sale (RRRRRRRRRR. SRL şi SC SSSSSSSSSS. SRL) în adunarea creditorilor SC AA. SRL:

Creditor:- Da, şefu!

A.: - Bună, cumetraşule!

Creditor:- Ce zici şefu?

A.: - Ce să zic mă?Amărăciune!

Creditor:- Amărăciune mare!

A.: - Amărăciune, da?!Ne luptăm

Creditor:- Luptăm!

A.: - Ăă, de ce te-am sunat!

Creditor:- Da!

A.: - Noi rezolvăm problema aia care o am io la voi acolo!

Creditor:- Normal c-o rezolvăm,

A.: - Dar am trecut şi pă . . . . . . . . . .Tabel acolo!

Creditor:- Aha!

A.: - Şi marţi e adunarea creditorilor, şi dacă nu poa să vină nimeni din partea voastră,

Creditor:- Da!

A.: - Îl trimet io pă domnu L. cu hârtia aia.

Creditor:- Da, da!

A.: - Şi trebuie o procură la notariat în care să fie împuternicit să voteze pentru SSSSSSSSSS. şi RRRRRRRRRR.

Creditor:- Da, da, da!

A.: - M-ai înţeles?

Creditor:- Da, da, da!

A.: - Dacă io luni mă duc pân la Urziceni, n-am nici permis, nici pula calului, am futut şi maşina şi . . . . . . . . . .

Creditor:-Aha,

A.: - Şi.

Creditor:- Altceva?! Ai semănat terenurile alea, ce dracu aveai, porumbu, alea, tot?

(...)

Creditor:- Aha!

A.: - Şi marţi este şedinţa la ora două şi dacă este, vine L. cu hârtia aia,

Creditor:- Da bre da,

A.: - Ce tre să scrie pă ea acolo, că-l împuterniceşte să voteze

Creditor:- Da

A.: - Plan, (...)

A.: - Şi dacă e îi daţi împuternicire, îi plătesc io, la notariat cât dracu să duce

Creditor:- Da, da!

A.: - Da tre să ducă reprezentantu de la SSSSSSSSSS. şi reprezentantu de la RRRRRRRRRR.

Creditor:- Da, da.

A.: - Să-i dea împuternicire, că-l împuterniceşte la adunarea creditorilor, CC CC.,

Creditor:- Aha!

A.: - Scrie pă hârtia aia acolo!

Creditor:- Da, da, da, da!

A.: - Şi el votează pentru SSSSSSSSSS., pentru RRRRRRRRRR.

Creditor:- Aha!

A.: - Şi pentru el, că şi el e creditor, mi-a dat o grăma dă bani împrumut!

Creditor:- Da, da, da!

A.: - Înţelegi?

Creditor:- Da bre, da! (...)

Două zile mai târziu, în data de 18 mai 2015 inculpatul A. îl apelează pe inculpatul L. pentru a-l întreba dacă a luat împuternicirile de la cele două societăţi:

A.: - Uşurel!

L.: - Alo!

A.: - Alo!

L.: - Da!

A.: - L., ai luat alea mă?Împuternicirile de la RRRRRRRRRR. şi SSSSSSSSSS.?

L.: - Păi da, normal!

A.: - Dumneata eşti miezu!

L.: - Da!

A.: - Din U.

L.: - Ştiam!

A.: - Ce spunea patroneasa TTTTTTTTTT.?

L.: - Aa, n-a zis nimic că nu era acolo, m-ai auzit?

A.: - Nici nu le bagă în (neinteligibil, probabil CC.) !

L.: - Dracu s-o ia!

A.: - (râde) Bine!

L.: - Bine!

A.: - Vezi că mâine.

Situaţia de fapt expusă mai sus este confirmată şi de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Despre neregulile constatate în funcţionarea fermei din com. Vâlcele spune martorul XXXXX. - care, în cursul anului 2009 a lucrat pentru aproximativ 6 luni de zile pentru A. ca medic veterinar:

"am aflat că XXXXXX. dăduse societăţii Y. SRL tancuri de răcire şi vaci, iar A. nu mai voia să le mai achite afirmând că le dăduse lapte la preţ mic. În momentul în care se auzea faptul că reprezentanţii XXXXXX. veneau în localitate să ridice tancurile, A. cerea angajaţilor să încuie poarta de acces în fermă şi să spună reprezentanţilor XXXXXX. că societatea Y. SRL nu mai funcţionează aici ci că aici îşi desfăşoară activitatea o altă societate. Tot de la A. am aflat că SC AA. SRL preluase activitatea SC Y. SRL(...)

Am aflat şi de la ceilalţi angajaţi ai lui A. că nu primeau salariile decât o dată pe an, la porumb.

Toţi furnizorii lui care mă cunoşteau şi când aflau că lucrez pentru A. mă întrebau cum de am ajuns să lucrez la acest escroc. Deşi am constatat în această perioadă de timp că animalele produceau lapte şi avea încasări de la procesatori, A. spunea întotdeauna că nu are bani.

Am mai constatat şi alte nereguli în această perioadă, ca, de exemplu, faptul că erau perioade în care nu avea ce să le dea de mâncare la animale, stocul de furaje fiind pentru o lună şi jumătate. (...)

Deşi aceştia aveau utilaje noi, toate erau stricate pentru că nu ştiau să le folosească. (...)

Pentru că A. avea datorii la toţi furnizorii din zonă, nu mai avea la cine apela pentru a-l ajuta când avea nevoie, le vreo defecţiune sau piese de schimb, astfel că rămânea cu culturile pe câmp."

Martorul BBBB., angajat al inculpatului A., a precizat:

"La sfârşitul anului 2014 A. mi-a spus că se apropie de scadenţă o linie de credit şi alte rate scadente la C. Acesta mi-a spus că doreşte să prelungească linia de credit sau să obţină un alt credit. De fapt acest lucru nu mi l-a spus mie, ci directoarei băncii, pe mine doar m-a rugat să-l însoţesc la discuţiile purtate cu reprezentanţii băncii. Reprezentanta băncii mi-a comunicat că nu se poate pune discuţia unei reeşalonări sau obţinerii unui alt credit până la achitarea integrală a ratelor dobânzilor restante.

După această întâlnire i-am spus lui A. că din punctul meu de vedere nu are decât o singură soluţie respectiv să îşi vândă terenurile agricole. Aflasem de la A. că acesta avea aproximativ 300 de hectare de teren agricol, teren care era ipotecat pentru creditele de la G. I-am explicat acestuia că în condiţiile în care ar vinde acest teren la preţul pieţei cu 300.000 de euro şi-ar achita datoria de la H., cu 500.000 de euro şi-ar achita datoria de la G. iar cu restul banilor aproximativ 700.000 - 1.000.000 de euro şi-ar achita la zi ratele restante de la creditele obţinute de la diferite bănci precum şi datoriile de la bugetul de stat. Din nou A. mi-a dat un răspuns ambiguu.

După ceva timp A. mi-a spus că s-a hotărât să vândă terenul şi să dăm anunţuri în acest sens.

La rugămintea acestuia m-am şi prezentat la C. unde am discutat cu directoarea căreia i-am spus că A. ar dori să vândă terenul pentru a-şi achita datoriile. Aceasta a fost deschisă spunându-mi că este interesul tuturor ca activitatea firmei să nu se închidă. Am fost sunat de două ori de reprezentanţii C. care mi-au spus că m-au sunat pe mine pentru că nu le răspunde nimeni la telefon din partea firmei.

Am mai fost o dată la C. unde reprezentanţii acesteia m-au întrebat dacă din punctul meu de vedere situaţia SC AA. ar putea fi rezolvată. Eu le-am spus că nu le pot da detalii despre activitatea firmei pentru că nu am acces la datele financiare ale acesteia dar că dacă ceea ce mi-a spus A. şi cu I. este real situaţia ar putea fi redresată, cu micşorarea dimensiunii afacerii. Într-o zi reprezentanţii băncii au venit şi la birou dar nu au găsit pe nimeni în afară de mine, deşi vizita era una anunţată.

Tot la începutul anului 2015 am mai fost o dată la C. la invitaţia reprezentanţilor băncii aceştia dorind să afle amănunte cu privire la demersurile făcute de A. În timpul discuţiei a venit juristul băncii care ne-a spus că SC AA. SRL a cerut insolvenţa. Am fost foarte surprins la auzul acestei veşti şi mi-am dat seama că orice discuţii din acest moment sunt inutile.

Am fost foarte dezamăgit când am auzit acest lucru pentru că eu eram convins că firma putea fi salvată şi situaţia sa economică redresată.

A. nu mi-a spus că ceruse insolvenţa. A doua zi l-am întrebat despre acest lucru iar el mi-a confirmat fără ca eu să accept explicaţiile acestuia. I-am spus că nu este cazul să-şi justifice acţiunile în faţa mea, dar că este păcat că acest lucru s-a întâmplat."

În cursul judecăţii, martorul a declarat: "Am mai participat şi la întâlniri cu reprezentanţi de la C., la un moment la care SC AA. avea mai multe rate scadente. La un moment dat, am fost sunat de reprezentanţi ai C., care mi-au spus că nu găsesc pe nimeni la sediul firmei, deşi aveau o vizită stabilită.

Am mai avut şi o altă discuţie cu reprezentantul de la C., în care eu le-am comunicat că părerea mea era că datoria nu se putea achita din active, astfel încât firma ar trebui să funcţioneze. La acea întâlnire, am aflat de al juristul băncii că AA. ceruse declanşarea procedurii de insolvenţă, aspect confirmat de A. Acesta nu mi-a explicat de ce a optat pentru această variantă.

Arăt că A. mi-a arătat un document din care rezulta că L. împrumuta firma pentru achitarea unor datorii tot către el. Nu-mi aduc aminte dacă era documentul finalizat sau un draft. Le-am spus celor din fam. LLLLL. să nu-mi mai arate astfel de documente pentru că nu am pregătire în domeniul juridic, sugerându-le să apeleze la o firmă de avocatură.

Ştiu că, la un moment dat, am fost sunat de reprezentanţi ai D., care doreau să vadă tot obiectivul, dar nu au găsit o combină şi vroiau să o vadă. A. mi-a spus să le spun că această combină este închiriată în afara judeţului şi că urma să o prezinte altă dată."

Martorul UUU., angajat al SC H. SRL:"La câteva zile, m-am deplasat la Vâlcele, împreună cu şefii mei, AAAA. şi AAAAAAA., unde ne-am întâlnit cu A. şi S. şi am discutat despre modalitatea de soluţionare a acestui litigiu. (...) am tras concluzia că marfa nu era disponibilă la acel moment. Toate contractele cu AA. erau negociate cu A. nu ştiu cine semna contractele, eu le luam deja semnate."

Martora SSSS. a declarat în faţa instanţei de judecată: " Am fost angajată între 2013 - 2015 la AA. în calitate de inginer zootehnist. Societatea era administrată de inc. K., însă controlată de A. Acesta din urmă mi-a spus că urmărea să obţină bunuri despre care ştia că nu putea să le achite, pentru că nu avea posibilităţi, precum şi credite pe care nu intenţiona să le achite pentru achiziţionarea acestor bunuri."

Astfel, o dată am constatat că au rupt sigiliile aplicate de bancă în vederea instituirii sechestrului şi au transferat utilajele în altă parte, alte utilaje au fost ascunse pe câmp pentru ca F. să nu le poată recupera. De asemenea, ştiu că s-a schimbat şi valoarea animalelor şi scriptic şi se schimbau şi animalele faptic.

Ştiu că s-au transferat activele AA. către DD., pentru obţinerea subvenţiei de la stat, iar ulterior de la DD. la II."

Inculpatul N.:

"Toate sumele de bani retrase din bancă le-am dus la biroul de pe Flacăra, şi le-am înmânat persoanelor de acolo, respectiv A. sau I. Nu am întrebat ce scop dau acestor sume de bani dar am bănuit că sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii societăţii. Întotdeauna am considerat că sumele de bani retrase provin din activităţile comerciale desfăşurate pe SC GG. SRL Eram sunat ori de A. ori de I. în momentul în care trebuia să mă duc la bancă dar mai des de I. pentru că ea se ocupa de relaţia cu băncile. A. se ocupa mai mult de relaţia cu furnizorii sau cu clienţii. În momentul în care trebuia dat un ordin de plată sau încheiat un contract cu aceştia eram sunat de A. care aranja dinainte legăturile cu furnizorii şi clienţii, iar eu doar mă prezentam pentru a semna ordinele de plată respectiv contractele. (...)

A. a fost cel care a atras în structura grupului şi alte persoane cărora le-a repartizat diferite sarcini în funcţie de abilităţile specifice, sarcini executate de acesta în cunoştinţă de cauză.

Inculpata I., soţia inculpatului A., deşi a susţinut că a fost determinată de inculpat să desfăşoare activităţi economice, având încredere în acesta şi fără să-şi dea seama că săvârşeşte vreo faptă de natură penală, din materialul probator rezultă faptul că l-a secondat pe inculpatul A., se consulta cu acesta în diferite probleme apărute în cadrul firmelor, îl ţinea la curent cu toate activităţile desfăşurate, era cea care avea evidenţa banilor, a fluxului de numerar, fiind pe deplin conştientă de caracterul infracţional al activităţilor întreprinse.

O dovadă a implicării în activitatea infracţională şi a rolului avut în cadrul grupului este şi faptul că atunci când un membru al grupului nu reuşea să-l contacteze pe A., lua legătura cu I.

Participaţia acesteia în cadrul grupului nu s-a limitat, aşa cum a susţinut, în a executa ordinele lui A., ci se constată că se implica activ, dădea indicaţii membrilor grupului infracţional, cât şi angajaţilor, în toate problemele, de la organizarea zilnică a activităţii până la a-i determina să se ascundă de organele de stat (ITM, ANAF) venite în control sau să nu acorde sprijin angajaţilor creditorilor veniţi la firmă pentru identificarea bunurilor gajate. Totodată, era cea care ţinea legătura cu băncile şi cu celelalte persoane juridice creditoare, participând la menţinerea acestora în eroare, dovadă că ţinea evidenţa tuturor creditelor şi contractelor pe fiecare societate.

Inculpata I. era contactată atât de liderul grupului, cât şi de ceilalţi membrii ori de câte ori nu îşi aminteau pe ce societate s-a obţinut un credit.

Relevante în acest sens sunt interceptările convorbirilor telefonice din care rezultă cu certitudine că inculpata I. cunoştea în amănunt activitatea infracţională a grupului organizat, participa activ în această activitate, rolul deţinut fiind extrem de important, practic era mâna dreaptă a liderului grupului, A.

Împreună cu A., I. face demersuri, în ultimele luni ale anului 2014 şi prima jumătate a anului 2015 să obţină alte credite de la diverse instituţii bancare, printre care E. şi D. Din discuţia purtată între I. şi A., în data de 23 septembrie 2014, rezultă faptul că, deşi societăţile lor sunt pline de datorii, cu nenumărate credite restante, cei doi încearcă în continuare, obţinerea altor credite. Mai mult decât atât, pentru a putea obţine un credit de la E., cei doi inculpaţi doresc să convingă angajata băncii să scoată firma solicitantă din grupul de firme, astfel cum s-a procedat cu grupul Y.& A. la B., pentru ca, în ceea ce priveşte competenţa de aprobare, să rămână la nivel local:

A.: - Eşti la birou?

I.: - Da!

A.: - Cu ăla, cu E., n-ai mai avansat nimic, nu?!

I.: - Am sunat-o pe asta de-aici(...) fata aia, OOOOO. aia, cică şi-a dat demisia.

A.: - Ali dracu! Tre’ s-o luăm(...) iar de la început!

I.: - (...) a zis că, dacă nu era grup, îmi dădea asta de-aici şi nu mai trimitea la Bucureşti.

A.: - Zi-i s-o scoatem din grup, dă-o-n p//a mea!

I.: - Da!

A.: - Trebuie scoasă din grup, neapărat, îmi bag p//a în mă-sa!

I.: - Da!

A.: - Bine, hai că mai vorbim!

I.: - Bine!

În data de 3 septembrie 2014, postul telefonic utilizat de I., apelează postul telefonic utilizat de A. Cei doi discută despre obţinerea creditului bancar de la C., din convorbire rezultând faptul că I. cunoaşte detaliile:

(...)

A.: - Vezi că am vorbit cu UUUUUUUUUU. de la C. să ne apucăm de un dosar pentru credit de producţie!

I.: - Da!

A.: - Că ştii că vroiam să...

I.: - Da!

A.: - VVVVVVVVVV. vine pe 8, să ne apucăm să-l facem!

I.: - Mhî! Da, da!

A.: - E urgenţă mare! Bine!

I.: - Bine!

În data de 05 septembrie 2014, între I. şi A. are loc următoarea discuţie:

I.: - Alo?

A.: - Da!

I.: - Te sunasem poate poţi să faci şi tu rost de nişte bani azi!

A.: - De unde dracu să fac rost de bani? Uite un prost m-aşteaptă la geam să mă-ntrebe de bani! Să-l sun p’ăsta să-l întreb de certificat de depozit...

I.: - Fă un certificat de depozit pă 500 de tone! Nu ştiu, la cine-oi vrea! Nu ştiu!

A.: - Îl sun p’ăsta la WWWWWWWWWW. să vedem ce zice! Ce să spun lu’ prostu’ de XXXXXXXXXX. acum de bani?

I.: - Ce să-i spui? Că n-ai, ce să-i spui?

A.: - De luni încolo, dă-l în p//a mea!

I.: - Da!

În data de 5 septembrie 2014, I. discută cu un reprezentant al YYYYYYYYYY. despre contractele aflate în derulare, din care rezultă că I. cunoaşte în amănunt activitatea grupului:

Doamna: - De la BNP vă contactez, ZZZZZZZZZZ.!

I.: - Da!

Doamna: - Pentru AA.!

I.: - Da!

Doamna: - Doamnă v-am contactat de la departamentul de recuperare în legătură cu rata de la întâi septembrie!

I.: - Da!

Doamna: - Nu am primit încă confirmarea de plată şi doream să ştim dacă aţi făcut dumneavoastră plata şi nu am primit noi sau nu ştiu...

I.: - Nu, nu, o singură plată am făcut!

Doamna: - O singură plată?

I.: - Da 17.000 şi nu ştiu cât! Era o înştiinţare cu o valoare de 17.000 şi ceva, nu mai ştiu exact valoarea!

Doamna: - Imediat o să verific! Bun, dumneavoastră câte contracte aveţi? Trei sau...?

I.: - Patru! Patru sunt!

Doamna: - Da! În momentul de faţă, ceea ce avem noi sunt doar celelalte trei contracte!

I.: - Da, da, da! ştiu!

Doamna: - Deci practic acelea nu sunt achitate!

I.: - Da, da, da! Nu, nu sunt achitate, m-a întârziat şi pe mine încasările, aşteptam astăzi să încasez ceva, m-a anunţat, am văzut mail de dimineaţă că nu s-a făcut plata! Săptămâna viitoare!

Doamna: - Săptămâna viitoare!

I.: - Da!

Doamna: - Credeţi că este posibil până pe data de 12?

I.: - Eu încerc să fac tot posibilu’!

În data de 4 septembrie 2014, I., este apelată de un angajat al D. SA, între cei doi având loc următoarea discuţie, din care rezultă că I. este persoana care se îngrijeşte ca datele financiare ale societăţii să fie întocmite de aşa natură încât să poată duce la obţinerea creditului:

I.: - Da!

Domnul: - Alo? Săru’mâna, VVVVVV. sunt!

I.: - Bună ziua!

Domnul: - Bine aţi venit din concediu doamna I.!

I.: - Mulţumesc!

Domnul: - Vă faceţi timp astăzi să discutaţi şi cu mine? Pentru că nu sunt O.K. pe situaţiile alea vis-a-vis de buget!

I.: - Da!

Domnul: - Şi v-am sunat să mă introduceţi şi pe mine în program ca să discutăm, da?!

I.: - Da, da, da!

Domnul: - Io ştiu, eventual, cât puteţi de devreme astfel încât poate şi reuşiţi până în prânz să îmi şi daţi ce am nevoie!

În data de 16 septembrie 2014, postul telefonic utilizat de I., este apelat de A. şi discută tot cu privire la întocmirea unor situaţii pentru bancă:

(...)

A.: - Trebuia copie după facturile alea care le-a făcut la toţi ăştia şi copie după ordinul de plată!

I.: - Pentru F.?

A.: - Da!

I.: - Lasă că mă duc io când o deschide dimineaţă, mă duc io să văd ce vrea!

A.: - Păi ţi-am zis io ce vrea! Vrea contractele şi să vadă ce rulaj a făcut că în balanţe nu iese la iulie!

I.: - Da!

A.: - Şi de-acolo reiese copie după toate facturile care le-am avut la WWWWWWWWWW., la AAAAAAAAAAA., la...

I.: - Da, da, da! da!

A.: - Copie după toate facturile şi copie după toate ordinele de plată, banii care i-am încasat, să vadă un rulaj!

I.: - Mhî! Da! io am făcut aşa o valoare aseară, da’ bine se vede mai bine la august!

A.: - Trebuie copii şi după alea ca să le vadă clar!

I.: - Mhî, da!

A.: - Poţi să faci şi un tabel şi le faci copii după ordinul de plată şi după facturi!

I.: - Da, da, da!

I. joacă un rol şi în menţinerea în eroare a reprezentanţilor băncilor şi a celorlalţi parteneri de afaceri. Spre exemplu, în data de 06 septembrie 2014 I. îl sună pe A. căruia îi cere să mai ia şi el legătura cu un partener de afaceri pentru că ea nu mai ştie ce să mai mintă:

A.: - Da!

I.: - Sună-l tu pă BBBBBBBBBBB. ăla de la CCCCCCCCCCC. că m-a sunat săptămâna trecută ginere-su, fii-su, cine-o fi acela nu ştiu, şi a zis că vrea până vineri să-i fac plata! sună-l şi nu ştiu ce să-i spui, că io nu i-am mai răspuns! Io nu mai ştiu ce să le mai spun! Nu ştiu, sună-l!

A.: - Păi cât avem să-i plătim?

I.: - 75.000 mai am!

A.: - Stai să vedem ce facem, că nu mai poţi să te-nţelegi cu proştii ăia!

I.: - Păi da, dar cel puţin dezamorsează-l o zi, două!

A.: - Păi a zis că până vineri să-i facem plata, nu!?

I.: - Da, da!

A.: - Şi spui că "uite, am grâu blocat, nerecepţionat în port, îi aglomeraţie, nu ştiu ce" vezi, nu ştiu! Sună-l că io nu ştiu ce să le mai spun!

I.: - Bine!

Din discuţiile telefonice mai rezultă că I. îi învaţă pe angajaţi să ascundă documente financiar contabile de angajaţii instituţiilor de stat veniţi în control, îi învaţă să le spună că nu au auzit de societăţile comerciale pe care doresc să le controleze şi îi spune lui K. să se ascundă de organele de control fiscal.

În data de 12 septembrie 2014, postul telefonic utilizat de I. apelează postul telefonic utilizat de S. Din discuţie, rezultă faptul că I. se ocupă şi de întocmirea dosarelor de licitaţii:

(...)

I.: - Am văzut mesajul.

S.: - Luni dimineaţa!

I.: - O să-ţi pregătesc dosarul în week-end!

S.: - Păi n-ai ce dosar, trei hârtii, CUI-ul şi.

I.: - Ei alea, trei hârtii!

S.: - Da!

I.: - Da?!

S.: - Şi luni dimineaţă să-mi pună banii într-un cont, să pot să-i retrag, să-i depun aicea!

I.: - Am înţeles! Nu mai vii acasă în week-end?

S.: - Nu mai vin!

I.: - Da, da!

S.: - Mi-i pune luni dimineaţă K., în contul ăla de-acolo.

I.: - Da, da! Da YYYYYY., da!

S.: - (...) pă numele lu’(...) îi extrag după card, îi depun acolo şi p’ormă ţinem legătura!

I.: - Da, da, da! Da! Bine YYYYYY.!

S.: - Bine I.!

În data de 26 septembrie 2014, A. discută cu I. Din convorbire, rezultă faptul că I. este cea la care se află banii:

Doamna: - Alo?

A.: - Câţi bani poţi să scoţi numerar pentru arendă?

Doamna: - Nu ştiu dacă pot să scot pentru că banca a anunţat că nu mai are bani!

A.: - Da’ câţi bani ai? Câţi bani ai?

Doamna: - 210!

A.: - 210.000?

Doamna: - Da!

A.: - Păi şi dacă-i bagi(...) bagă-i(...) dă-i banii ăia pă tractor lu’ ăla (n. n. L.) şi se duce şi scoate de la Slobozia!

Doamna: - Păi şi când se mai duce? Nu-şi face ziua?

A.: - Las-o dracu de zi că la ora 8 o face! Dă-i 110.000!

Doamna: - Bine!

A.: - Hai repede acum!

Doamna: - Da, bine!

A.: - Bine!

În data de 17 februarie 2015, I. este contactată de un furnizor care doreşte să-şi recupereze creanţa. I. îi explică că nu are de unde să-i dea bani şi se contrazice când vorbeşte despre subvenţia APIA:

Furnizor: Bună ziua OOOOOOO. sunt de la DDDDDDDDDDD.

I.: Da.

Furnizor: Am fost astăzi prin Călăraşi şi am vrut să stabilim o întâlnire cu dumneavoastră dar n-am reuşit să dau de dumneavoastră, ne putem vedea mâine?

I.: Pentru?

Furnizor: Pentru a lămuri situaţia între DDDDDDDDDDD. şi AA., mă rog între cele trei societăţi, AA., DD. şi GG.

I.: AA. a intrat în insolvenţă.

Furnizor: Da?

I.: Şi celelalte urmează.

Furnizor.: Urmează să intre în insolvenţă?

I.: Cred că da.

Furnizor: Am înţeles, dar de când a intrat AA. în insolvenţă?

I.: Ă nu mai ştiu exact de când.

Furnizor: Şi cum, cum credeţi că se va rezolva?

I.: În momentul ăsta chiar nu am nici un răspuns să vă dau, pentru că subvenţiile nu le-am încasat, ce am avut pe culturi.

Furnizor.: Nu le-aţi încasat că nu s-au plătit sau nu le-aţi încasat dumneavoastră?

I.: Subvenţia pe hectar a intrat, s-a dus pe credit, că am avut credit, subvenţia cealaltă care mai este de încasat dar am o mie şi o sută de popriri pe conturi, nu ştiu cine o va lua.

Furnizor: Păi şi subvenţie, subvenţie din câte ştiu eu nu se poate, nu se poate executa.

I.: Mai vedem până când s-or .

Furnizor: Nu, nu subvenţia nu se execută, dacă vi-a executat-o cineva puteţi să o luaţi înapoi.

I.: Nu mi-a executat-o că nu a intrat.

Furnizor: Am înţeles.

I.: Dar când o intra .

Furnizor.: Tva, nu mai aveţi de recuperat TVA nu mai aveţi nimic?

I.: Nu am nimic.

Furnizor.: Pe niciuna dintre societăţi?

I.: Pe niciuna.

Furnizor: Păi şi ce veţi face în situaţia asta?

I.: N-am fost destul de clară, la AA. am intrat în insolvenţă şi om vedea ce o mai fi, nu ştiu să vă spun în momentul ăsta.

Furnizor: Am înţeles. (...)

Furnizor.: Bun, putem să ne întâlnim zilele astea?

I.: Ne întâlnim dar ne întâlnim degeaba.

Furnizor.: Şi cu domnul A. şi cu dumneavoastră?

I.: Nu avem ce să mai, momentan nu am nici un răspuns să vă dau.

Furnizor.: Aveţi multe propriri pe conturi?

I.:Am miliarde popriri pe conturi.

Furnizor.: Păi şi ce vor face, vă execută, vă i-a bunurile.

I.: Om vedea ce o mai fi.

Furnizor: Am înţeles, da bine haideţi că revin cu un telefon dacă ne putem vedea mâine sau joi când sunteţi disponibilă?

I.: Nu ştiu că nu am dispoziţia necesară să, eu v-am relatat în mare cam ce s-a întâmplat, nu am avut, nu am vrut să intrăm să ajungem în situaţia asta, ţinând cont că am avut şi proiect ADR, ne-a făcut varză tot. (...)

În data de 19 februarie 2015, I. discută cu A. despre demersurile întreprinse de F. SA de recuperare a prejudiciului. Din convorbire rezultă faptul că I. cunoaşte situaţia, ţine legătura cu aceştia şi, de asemenea, faptul că I. are reprezentarea înstrăinării ilegale a SC GG. SRL În ciuda acestui fapt, ştampila SC GG. SRL se află tot în posesia acesteia:

A.: Ce au zis de apartament?

I.: Le-am zis că s-a semnat pentru .

A.: (...) mai repede?

I.: S-a semnat nu, i-am zis că s-a semnat pentru .

A.: Nu te aud, du-te lângă geam du-te undeva.

I.: Sunt pe stradă nu am unde să mă duc, s-a semnat pentru primirea aia pe 17 şi pe urmă au sunat ei şi au confirmat, a zis că să ne întâlnim săptămâna viitoare să le dai cheia.

A.: Le dăm, da.

I.: Şi a venit pentru utilaje.

A.: Să vină dă-i în p(...) a mea, să ne caute.

I.: Că o vrea pe K. că ea a semnat contractele şi i se face plângere penală.

A.: Da.

I.: Că de ce eşti tu, că de ce am înstrăinat firma la ăia de la Botoşani.

A.: K. mi le-a predat, K. mi le-a predat mie mă, are proces-verbal de predare-primire, mi le-a predat mie.

I.: A zis că nu-i interesează că.

A.: E şi mă doare-n p(...) ă dacă nu-i interesează.

I.: Păi da dar venise figuristul ăla de la F., unul din ei, nu ăla înaltu, e unul mai mărunt şi mai gras.

A.: Aşa.

I.: Venise ăla cu nişte figuri pe el, executorul e unul mărunţel aşa şi acuma nu ştiu tre să stai acolo să aştepţi să vezi ce.

A.: Da să mă piş pe ei, stau aici să-i aştept, să-şi caute.

I.: Că de ce am înstrăinat ă, firma de la GG. şi că ştampila e la mine, de unde ştie el că-i ştampila la mine?

A.: Cum am înstrăinat firma?

I.: Că i-am dat lui ăla de la Botoşani.

A.: Am cesionat acţiunile, a cesionat acţiunile dragă nu a înstrăinat nimic, nu e ceva legal sau cum?

I.: E ilegal pentru ei.

A.: E ilegal?

I.: Păi pentru ei normal că dacă era ceva legal nu ziceau aşa.

A.: Da să mă cac pe ei dacă.

I.: Şi că vrem să le pun ă, modificarea de administrator pe mail, i-am zis să-mi lase o adresă de mail şi i-o pun.

A.: Da nu-i pune nimic dă-l în p(...) a mea, are la Camera de Comerţ să plătească.

I.: A zis că în 25 ianuarie 2015 era K. când au făcut ei probabil verificarea.

A.: Şi dacă nu mai este K. the wasn t problem?

I.: A zis că ei îi face plângere penală, cred că e speriată asta.

A.: Da, bine.

Şi din discuţia din data de 04 martie 2015, rezultă acelaşi lucru- A. o ţine la curent pe I. cu privire la fiecare aspect al activităţii şi se consultă cu aceasta:

I.: Da.

A.: Vezi când vin la Călăraşi vreau să fac socotelile cu leasingurile alea şi hai să-o rupem şi lui domnul BBBB. bani pe o lună dracu.

I.: Păi da vino şi vedem.

A.: I-ai mai dat din decembrie?

I.: Mă uit în caiet că nu mai ştiu. (...)

A.: Auzi?

I.: Da.

A.: Şi mi-a zis asta mă că ea nu are incidenţă nu are nimic, zice puteţi să le scontaţi la bancă că luaţi 80-90% din valoare.

I.: Păi şi cine îţi dă?

A.: (...) îi civilist, înţelegi.

I.: Da.

A.: Ai deschis şi la?

I.: NNNNN., la NNNNN.

A.: Hai să încercăm la ăştia.

I.: Da.

A.: Dacă vor, dacă vrea vreunu.

I.: Da.

Din discuţia purtată în data de 09 martie 2015, între A. şi I., rezultă faptul că aceştia întocmesc cifrele contabile, după propriile lor socoteli, în funcţie de necesitate:

A.: Ai idee cât a ieşit profit la II.?

I.: Nu.

A.: Nici cât avem de plată?

I.: Ă impozit?

A.: Impozit pe profit?

I.: Vreo treizeci şi ceva de mii.

A.: Cât 300 de milioane?

I.: Da.

A.: Mamă!

I.: Păi aşa ai spus tu că .

A.: Păi nu asta e dacă aşa a ieşit ce dracu să zic asta e, că a avut vânzări, a făcut profit, asta e, asta înseamnă, la 300 de mii, cât dracu înseamnă mă, înseamnă 20 de miliarde mă, nu 20, între 15 - 16 - 17 miliarde.

I.: Cam aşa.

A.: Fir-ar al dracu să fie, na dacă a avut venituri asta e, bine.

Din discuţia purtată în data de 11 martie 2015, de I. cu o angajată - martora SSSS. zisă HHHHHHHHH., rezultă că organele fiscale sosiseră la sediul declarat al SC DD. SRL, însă aceasta a minţit că nu este acolo sediul societăţii:

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Alo?

I.: Da HHHHHHHHH.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Am sunat că eu am sunat-o şi pe K. şi mi-a zis să vă sun, a venit unii de la finanţe pentru DD., venise acolo la fermă şi întreba, acolo este sediul, nu ştiu zic aici nu este sediul, este altă firmă, de aia am sunat-o pe urmă pe K. că zicea că eu am ţinut legătura cu domnişoara K., zice o să o sun pe ea, şi pe urmă am sunat-o pe K. imediat şi zicea că a sunat-o dar nu a răspuns.

I.: Aha.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Şi mi-a zis K. să te sun.

I.: Da.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Era un domn în vârstă şi cu o doamnă în vârstă.

I.: Aha.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: În vârstă.

I.: Da, da, da.

SSSS. zisă HHHHHHHHH.: Da de aia te-am deranjat.

I.: Da, bine HHHHHHHHH.

În data de 16 martie 2015 A. o sună pe I. La începutul discuţiei, I. vorbeşte criptat cu soţul său, apoi acesta îi povesteşte inculpatei despre minciunile pe care le-a spus angajatei CCCCCCC.:

I.: - Alo!

A.: - Mi, I., de ce m-ai sunat?

I.: - Să-ţi zic dacă vrei să te duci la masă, am mai găsit ceva, mă suni şi-ţi aduc!

A.: - Unde?

I.: - La masă!

A.: - La masă?

I.: - Da!

A.: - Unde mă, la masă!?

I.: - OO, ziceai dimineaţă tu!

A.: - Dă-o dracu dă masă, mă, că io acuma sunt tulburat, mă iau, mă iei pă mine cu masa!

I.: - Bine!

A.: - Notează ceva aici!

I.: - Ce?

A.: - Notează ceea ce-ţi spun eu!

I.: - ZI!

A.: - Trebuie să transmite la CCCCCCC., adeverinţă de la medicu veterinar.

I.: - Da!

A.: - De unde reiese câte capete de animale e în RNE! Evoluţia efectivului la 28.02

I.: - Aa, Da!

A.: - Contract

I.: - Da!

A.: - (...) de vânzare-cumpărare cu, Contract de vânzare-cumpărare cu NNNNNNNNNN.

I.: - Da!

A.: - Da trebuie şi ăla să aibă nişte cantităţi mai mari, c-am pus acolo 25 dă litri pă cap dă vacă!

I.: - Da!

A.: - Ai înţeles?

I.: - Da!

A.: - Şi m-a luat că aia, că Q.?

I.: - Da!

A.: - M-a luat, zice: "câte vaci ai, o mie şi ceva, păi şi de unde ai vaci?Le-am cumpărat!Păi la 19 ani ai atâtea vaci? Nu zic, păi maică-mea, zic, a avut maică-mea bani, are şi nişte unchi prin străinătate. Păi şi cine se ocupă de fermă?Zic, eu, aşa în timpu liber, că sunt anu patru la Liceu Economic şi, avem inginer zootehnist angajat, tehnician veterinar avem contract cu d-ăsta pentru evoluţia uterului, şi culturi, păi nu, că, zic, vrem să luăm vreo mie de hectare în arendă, aia a trecut şi remorcă tehnologică, zic, nu remorcă mai stăm cu remorca,

I.: - Aah!

A.: - Că mai avem utilaje da sunt închiriate! ŞI unde ţineţi vacile?Într-o fermă închiriată, e o fermă faliment care vrem s-o cumpărăm, Y.,

I.: - Aha!

A.: - ŞI ea, zice, şi sunteţi implicat politic? Păi, zic, la 19 ani ai mei să fac politică? Da sunteţi rudă, rudă cumva cu A.? Zic, e văr de-al doilea, sau cam, e rudă cu taică-miu, da taică-miu e mort, nu mai trăieşte! AA, dumnezeu să-l ierte! Eşti, sunteţi rudă cu unu care e consilier local, A.?

I.: - (râde)

A.: - M-auzi?

I.: - Da, te aud!

A.: - E văr de-al doilea, sau cam aşa ceva, e ceva rudă cu taică-miu!

I.: - Aha!

A.: - Şi aţi mai lucrat pământ? I-am zis că maică-mea este tehnician agronom şi am mai avut pământ înainte, şi a fost declarat la APIA? Ee, zic nu ştiu, că mai sunt şi înţelegi d-astea, câte unii zice, dom-le iau io arenda şi tu iei pământ, nu ştiu sigur să vă spun, şi mi-a zis aici dacă există declaraţie la APIA pă PFA!?la I., i-am zis că te cheamă, îi spui că nu este, nu a fost declarat terenu pă persoană fizică la APIA! Notează-ţi acolo!

I.: - Da! (...)

A.: - Să vedem, da după cum a vorbit cu consilieru ăsta local

I.: - (râde)

A.: - Întreabă pă (neinteligibil) şi se rezolvă!

I.: - Da, da, da!

În data de 24 martie 2015, I. discută cu J., spunându-i că pe drum dinspre Vâlcelele spre Călăraşi a văzut o maşină a ITM-ului şi o îndeamnă să spună lucrătorilor să se ascundă:

I.: - Vezi că m-am întâlnit cu o maşină de la ITM, să ducea încolo spre, deci io am ieşit din FLOROIACA, ea intra!

J.: - Ăă, să-i zic lu ZZZ.

I.: - Sună-l să împrăştie dup-acolo.

J.: - Bine,

I.: - Vezi, hai repede sună-l!

J.: - Bine, bine!

I.: - Sau du-te, nu ştiu!Bine!

J.: - Bine!

În urma unui control efectuat de Direcţia Sanitar Veterinară la ferma din Vâlcelele, la data de 28 aprilie 2015, I. o sună pe o angajată căreia să-i spună ce să zică organelor de control că paşapoartele animalelor sunt la inculpată, la Călăraşi, întrucât numărul animalelor scriptic este mai mare decât cel în fapt:

Angajată: Da I.

I.: Pe unde eşti?

Angajată: Sunt în islaz.

I.: Şi eşti singură pe lângă tine?

Angajată: Hai acuma că rămân în urmă şi sunt singură.

I.: Dacă cere cineva paşapoartele, spui că le-am luat eu la Călăraşi.

Angajată: A da, e venit şi EEEEEEEEEEE.

I.: Da cred că l-a stropit şi pe FFFFFFFFFFF. aia.

Angajată: Şi ne-a întrebat de, m-a întrebat că cu ce mă ocup şi i-am spus că cu depistarea căldurilor.

I.: Aha.

Angajată: Şi a zis că pe ce(...) un ceva un carnet, un ceva, nu domnule în telefon.

I.: Aha.

Angajată: Eu le depistau şi i le dau lui FFFFFFFFFFF. să stingă monta, atâta i-am spus.

I.: Aha, da.

Angajată.: Până la urmă am plecat nu am mai.

I.: Da bine.

Angajată: Bine I., bine pa.

Împrejurarea că animalele nu corespund fizic cu scripticul, rezultă şi din discuţia purtată de A. în data de 29 aprilie 2015 cu o angajată:

Angajată.: Alo?

A.: IIIIIIIIIIIII.?

Angajată: Da patron.

A.: Ia zi ai reuşit să numeri femeile alea în vârstă?

Angajată: Da sunt 128. (...)

Angajată: Da şi 30 care sunt ?actele? dar nu sunt ele.

A.: Deci sunt 128 dintre care trei sunt .

Angajată.: Nu, nu dintre care 31 sunt paşapoartele dar nu sunt ele. (...)

A.:128.

Angajată: Plus 31 de paşapoarte care ele nu sunt.

A.: Sunt curve, au fugit în Spania.

Angajată.: Paşapoartele sunt dar nu sunt vacile. (...)

A.: 128 sunt în realitate.

Angajată.: Da.

A.: Da bine IIIIIIIIIIIII. (...)

A.:Dar de astea adulte româneşti mai sunt, lipsă, lipsă?

Angajată.: Da mai sunt, a da sunt, nu le-am numărat câte sunt pentru că eu nu am avut tot tabelul ăla să văd câte sunt toate.

A.: Da, da hai că vreau să mă întâlnesc în seara asta cu tine să vorbesc ceva.

Angajată.: Da.

A.: Bine.

În data de 05 mai 2015 I. este sunată de o angajată a fermei din Vâlcelele, care o anunţă că vine din nou control de la DSV. Angajata o întreabă ce face cu documentele iar I. o învaţă să le ascundă:

Angajată.: Alo, I.

I.: Bună dimineaţa.

Angajată: Bună dimineaţă, vroiam să ştiu că m-a sunat J. şi mi-a zis că vine DSV-ul, cu alea ce le-am scos eu ce fac?

I.: Bagă-le şi tu pe acolo .

Angajată.: Aha.

I.: Pe la voi în dulap.

Angajată: Da, da, da.

I.: Bine.

În data de 20 mai 2015, I. contactează postul telefonic al inculpatei J. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"Vezi că o să te caute unii de la poliţie în legătură cu o filă CEC. O să te sune un număr cu 759 la sfârşit. Răspunzi şi spui că nu eşti în localitate şi stabileşti o zi săptămâna viitoare joi vineri."

Faptul că inculpata I. se ocupă de formalităţile necesare înscrierii frauduloase la masa credală a SC AA. SRL şi SC QQ. SRL rezultă şi din discuţia purtată în data de 25 februarie 2015 între S. şi I.:

(...)

I.: Am şi eu o rugăminte la tine.

S.: Aşa.

I.:Poţi să trimiţi tu pe cineva sau să te duci tu la notara aia unde aţi făcut actele alea de împrumut?

S.: Aşa, ca să ce?

I.: Nu găsesc contractul ăla între L. şi QQ., contractul de împrumut.

S.: Tre să fie acolo ori.

I.: Îl am, nu este, îl am pe a lui DD., AA., QQ. nu-l găsesc, să îţi dea o copie după.

S.: O copie, lasă că-i cer o copie.

I.: O copie conform cu originalul.

S.: Da.

I.: Şi mi-o pui şi mie pe mail că îmi trebuie astăzi.

S.: Da, da.

I.: Neapărat.

S.: Bine.

I.: Te rog frumos.

S.: Da lasă că mă duc oricum să-i dau bani, mă duc pe la unşpe şi îi zic să-mi dea şi o copie.

I.: Da, bine YYYYYY.

S.: Bine.

Acelaşi aspect rezultă şi din interceptările mesajelor telefonice:

În data de 8 aprilie 2015, postul telefonic utilizat de inculpata I. este contactat de la postul telefonic utilizat de S. şi primeşte un mesaj cu următorul conţinut:

"Trebuie plătită o taxă judiciară de timbru de 200 RON la Primăria Călăraşi pe numele lui L."

În data de 8 aprilie 2015, la ora 13:27.12, postul telefonic utilizat de inculpata I. contactează postul telefonic utilizat de S. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"Am plătit. Vezi că am pus şi contractul, este transmis şi pe 1 aprilie 2015."

În data de 9 aprilie 2015, inculpata I. contactează postul telefonic utilizat de S. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"Ai făcut cererea de creanţă ptr. L. la AA. trebuie să o depun astăzi."

În data de 9 aprilie 2015, la ora 10:04.02, postul telefonic utilizat de inculpata I. este contactat de la postul telefonic utilizat de S. şi primeşte un mesaj cu următorul conţinut:

"Ti o dau în cursul zilei de azi şi mi o dai semnata înapoi pe email. O depun pe fax şi mâine o depui în original la instanta sau prin posta."

În data de 9 aprilie 2015, la ora 10:16.57, postul telefonic utilizat de inculpata I. contactează postul telefonic utilizat de S. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"În spatele cererii trebuie să pun copii după cărţi funciare, mâine este proces."

Tot din interceptările convorbirilor telefonice rezultă faptul că I. este ţinută la curent de soţul ei, A., cu privire la toate aspectele activităţii, aceasta neputând invoca necunoaşterea caracterului infracţional:

În data de 24 februarie 2015, postul telefonic utilizat de inculpata I. este contactat de postul telefonic utilizat de A., căreia îi spune să nu îi dea în şomaj pe angajaţi, pentru a se strânge debite:

I.: Da.

A.: I.?

I.: Da.

A.: Şoferi ăştia care nu au venit să-ţi bage şomajul lasă-i angajaţi şi rămân cu salariile nedate cu toate nedate să strângă acolo că e bine, îţi spun eu când ajung, mai înţeles?

În data de 19 martie 2015, la ora 15:19.54, postul telefonic utilizat de inculpatul A. apelează postul telefonic utilizat de inculpata I. şi discută tot despre înscrierea angajaţilor SC QQ. SRL la masa credală a societăţii:

I.: - Da!

A.: - Auzi?!

I.: - Da!

A.: - Nu ştiu de unde dracu om face rost de bani, luni trebuie să aducem toţi angajaţii la QQ.,

I.: - Ee, e căcarea lumii o să zică, e cea mai mare prostie! Da" mă rog, faci cum oi vrea!

A.: - Păi nu se poate înscrie, mă!

I.: - Trebuia găsită altă modalitate!

A.: - Nu se poate înscrie la masa credală, dăcât atât, în felu ăsta!

I.: - Mm!

A.: - Bine, hai că mai vorbim!

I.: - Bine!

În data de 24 martie 2015, la ora 00:01.24, postul telefonic utilizat de inculpatul A. este apelat de postul telefonic utilizat de fiul său, S. Şi din această discuţie telefonică rezultă rolul pe care inculpata I. îl joacă în formalităţile înscrierii membrilor grupului la masa credală a celor două societăţi intrate în insolvenţă:

(...)

A.: - Mda! Mâine la ce oră pleci?

S.: - Pă la zece, nouă jumate!

A.: - Îi zic lu I. dacă e să facă copii după toate alea şi.

S.: - Da, trec io şi le iau, trec io şi le iau

A.: - (neinteligibil) Le iei şi .

S.: - Să nu le mai pună pă mail!

A.: - Dacă e, ne găsim la BUCUREŞTI io mă duc, vedem ce căcat o mânca nemernicu ăla şi ce scopuri o avea, că n-are el numa dă calificat cu 8 ha de pământ şi:, bă, io am venit pentru opt hectare dă pământ, altceva n-am ce discuta, la revedere!, Du-te dracu!

(...)

În data de 9 mai 2015, la ora 14:57.58, postul telefonic utilizat de inculpata I. este apelat de postul telefonic utilizat de inculpatul A. Din lecturarea convorbirii rezultă că inculpata I. este în temă cu ceea ce se întâmplă cu procedura insolvenţei, fiind sunată de inculpatul A. pentru a-i confirma unele amănunte:

I.: - Da!

A.: - I.?

I.: - Da!

A.: - La QQ., a contestat DD., suma lu H. nu? Lu ăia, lu G.?

I.: - Da! De ce?

A.: - Numai ştiu ce am citit acolo!

I.: - Da!

A.: - Mi-am am, şi e depusă aia, tot?

I.: - Da, da, da!

A.: - În termen?

I.: - Da, da, da!Da, e depusă.

A.: - Da, bine!

I.: - Au fost alea care le-am făcut cu domnu BBBB., că au fost două, una ceva legat de tabel şi una la G.!

A.: - Da, da, da!Bine!

I.: - Bine!

În data de 19 mai 2015, la ora 13:29.36, postul telefonic utilizat de inculpata I. este apelat de postul telefonic utilizat de inculpatul A. Acesta din urmă îi spune soţiei să îi aducă hârtia întocmită pentru inculpatul L., pe care era scris ceea ce trebuia acesta să spună la Adunarea creditorilor SC QQ. SRL:

I.: - Da!

A.: - Alo!

I.: - Da!

A.: - Ai ajuns la birou?

I.: - Da!

A.: - Ăă, vin acum cu Q. să-mi dai şi mie ştampila lu (neinteligibil, probabil "QQ.) şi foaia aia care scrie pă ea, să i-o arăt şi lu L., să ştie despre ce e vorba!

I.: - Da, da, da! Da!

A.: - Cât!

I.: - Bine!

A.: - Ce să discută acolo!

I.: - Da!

A.: - Coboară peste două minute .

I.: - Imediat !

A.: - Jos cu ele, că sunt în criză de timp!

I.: - Da!Bine!

În data de 19 mai 2015, la ora 15:45.06, postul telefonic utilizat de inculpata I. apelează postul telefonic utilizat de inculpatul A. Inculpata se interesează de modalitatea în care a decurs adunarea creditorilor SC QQ. SRL Cei doi râd despre faptul că inculpatul L. zis L., a reprezentat mai mulţi creditori:

A.: - Da!

I.: - Aţi terminat?

A.: - Am terminat şi aştept un telefon să mă duc să vorbesc, cu o expertă contabilă care face cunoştinţă cu ea, să, se apucă de făcut contabilitate!

I.: - Aha. Da!

A.: - A fost şi din partea la Consorţi dragă, să ştii!

I.: - Hai lasă-mă,

A.: - Deci D. cu 45 dă miliarde, F. cu 55 dă miliarde, F.,WWWWWW., draci, d-ăştia cu sume mari!N- a fost da a venit din partea la LL. de 20.000 dă roni dragă!

I.: - Cine dragă a fost?

A.: - Aia cu bot de capră!

I.: - Hai lasă-mă

A.: - Se chinuia să vadă,

I.: - Aha!

A.: - S-a văzut pă, pă, p-ăsta care seamănă cu ăla care avea domiciliu în coafor!(L.)

I.: - (râde)

A.: - (neinteligibil) Care a reprezentat trei creditori, pă el, pă RRRRRRRRRR. şi pă SSSSSSSSSS.!

I.: - (râde)

A.: - Eu stăteam serios, că erau ăia dă la NN., şi bulangiu dă la, bulangiu dă la G.,

I.: - Da!

A.: - ziceai că sunt banii lui privaţi, aşa să uita la mine

I.: - Aha!

A.: - Că stăteam serios şi-i zic:, ai auzit mă, că lu GGGGGGGGGGG. i-a dat arest la domiciliu şi avea domiciliu în coafor la mă-sa?Întrebase (neinteligibil "probabil HHHHHHHHHHH.) pă colega lui, zice:, dacă te duceai la solar şi dădeai de GGGGGGGGGGG. nu făceai pipi pă tine?, L. râdea şi io stăteam serios că se uita fraieru ăla la mine!

I.: - (râde)

A.: - BB. zicea că vrea să vorbească cu mine, că vrea să colaboreze când am ieşit afară IIIIIIIIIII.

I.: - N-a, n-a mai vrut colaborare?

A.: - Nu, a fost doi dă la NN., unu dă la UUUUUU., domnişoara la urechi dă la LL., eu de la QQ., L., dă la el, dă la SSSSSSSSSS. şi dă la RRRRRRRRRR., şi ăla dă G.!

I.: - Aha!

A.: - Dar au fost multe voturi prin corespondenţă! Care, a votat pă ea!

I.: - Aha!

A.: - Şi au fost şi d-ăştia care s-au votat pă ei

I.: - Aha!

A.: - şi nu înţelegeau ăştia, şi zic: "dom-le zic, este ca la alegeri, dom-le zic, partidu ecologiştilor are 0,2%, ăla atât, ăla atât, JJJJJJJJJJJ. a luat preşedinţia, a început să râdă!

I.: - Da!

A.: - Că a avut d-asta dă, pizda mă-sii, care şi-a exprimat votu dă aproape 80%.

I.: - Aha!Mda!

A.: - Da, şi acuma, zic, poate s-o băga unu pregătit dă la NN., că dacă sunt contestaţii, sunt o grămadă!

I.: - Da!

A.: - Da!

I.: - Bine

A.: - Acum să vedem ce zice cucoana aia, ce, de unde, cum, ce fel.

I.: - Aha!

A.: - Hai că mă sună telefonu, să nu fie ea!

I.: - Bine!

Situaţia de fapt expusă mai sus este confirmată şi de declaraţiile coinculpaţilor şi martorilor audiaţi în cauză:

Inculpatul N.:

"Toate sumele de bani retrase din bancă le-am dus la biroul de pe Flacăra, şi le-am înmânat persoanelor de acolo, respectiv A. sau I. Nu am întrebat ce scop dau acestor sume de bani dar am bănuit că sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii societăţii. Întotdeauna am considerat că sumele de bani retrase provin din activităţile comerciale desfăşurate pe SC GG. SRL Eram sunat ori de A. ori de I. în momentul în care trebuia să mă duc la bancă dar mai des de I. pentru că ea se ocupa de relaţia cu băncile A. se ocupa mai mult de relaţia cu furnizorii sau cu clienţii. În momentul în care trebuia dat un ordin de plată sau încheiat un contract cu aceştia eram sunat de A. care aranja dinainte legăturile cu furnizorii şi clienţii iar eu doar mă prezentam pentru a semna ordinele de plată respectiv contractele. (...)

Precizez faptul că biletele la ordin şi contractele pe care le semnam eu în calitate de administrator al GG. SRL erau completate respectiv redactate de I. (...)

Documentele societăţii GG. se aflau la birou pe strada x contabilitatea societăţii s-au ocupat I. şi K. Şi ştampilele societăţii tot la biroul de pe flacăra se aflau. Aceste îmi erau înmânate de I. şi K. doar în momentul în care eram trimis la bancă, eu returnându-le imediat."

Inculpatul L.:

"În calitate de administrator al FF. am retras de multe ori numerar din conturile societăţii. A. îmi spunea să mă duc la birou unde I. sau K. îmi dădeau actele necesare retragerii sumelor de bani. La început am fost însoţit la bancă de K. După ce luam banii din bancă îi duceam întotdeauna la birou unde se aflau de obicei I. sau K. (...)

Nu ştiu cine a întocmit facturile fiscale considerate fictive, eu doar semnând ce îmi cereau I. sau K. (...)

Cu privire la tranzacţiile efectuate pe SC FF. SRL şi SC EE. SRL, arăt faptul că aceste societăţi aveau de la bancă câte un Token la care eu nu aveam acces, ele aflându-se la I. şi K. Şi extrasele de cont ale societăţilor erau ridicate tot de către I. şi K."

Inculpatul Q.:

"Întrebare: Cine îţi înmâna ordinele de plată şi celelalte documente necesare pentru a efectua tranzacţii în bancă?

Răspuns: Mama mea îmi înmâna aceste documente care erau deja completate. Din câte ştiu eu, aceste documente erau completate de K. Nu ştiu cine completa facturile fiscale ale SC II. SRL, eu doar le semnam.

Întrebare: De cine erai sunat să te duci la birou?

Răspuns: De mama sau de tata şi doar când lipseau ei, mă suna K., dar tot la îndrumarea părinţilor mei."

Inculpata K.: Când se obţineau leasing-uri şi credite completam cererile de acordare a creditelor cu datele societăţilor sub îndrumarea lui A. şi I. Redactam solicitări sau răspunsuri diferitelor instituţii şi acestea tot sub îndrumarea celor doi. Făceam de asemenea activităţi şi în afara biroului precum obţinerea de extrase de cont de la bănci, certificate fiscale de la finanţe, plăteam impozite şi alte asemenea activităţi desfăşurate la solicitarea lui A. şi I.

Am fost împuternicită în bancă pe mai multe societăţi comerciale respectiv SC AA. SRL, DD., GG. SRL cred că şi la FF., la JJ. SRL În baza acestor împuterniciri depuneam şi retrăgeam bani din bancă. Tot A. şi I. îmi spuneau ce sume să depun şi ce sume să retrag, sumele retrase numerar din bănci fiind înmânate imediat de către mine în totalitate celor doi.

Completam şi ordine de plată pe care uneori le şi semnam dacă figuram administrator al respectivei societăţi dar şi acestea le completam tot în urma dispoziţiilor date de A. şi I.

De cele mai multe ori facturile fiscale erau completate de I. Am redactat şi contracte pentru aceste societăţi, contracte de vânzare - cumpărare, împrumuturi etc. I. îmi spunea să caut modele pe care le adaptam apoi sub îndrumarea acesteia. (...)

În ziua în care trebuia să mergem la bancă sau la notariat eram anunţată de obicei de I. şi mă deplasam la bancă sau la notariat însoţită de J., I. şi A. dacă trebuia să semneze şi el ceva.

Inculpatul R.: "La solicitarea lui A., care mi-a spus că are nevoie de nişte oameni pentru a prelua societăţi comerciale, am luat legătura cu V., despre care ştiam că se ocupă cu preluarea societăţilor comerciale. Acesta l-a adus şi pe W. şi împreună au preluat 2 societăţi pentru câte 500 RON fiecare. Actele au fost prezentate la notar de I. La notar, cei doi au citit şi li s-a explicat ce semnează."

Martorul XXXXX. - care, în cursul anului 2009 a lucrat pentru aproximativ 6 luni de zile pentru A. ca medic veterinar. Pentru că acesta nu deţinea cetăţenia română, şi pentru a nu avea probleme cu permisul de şedere, A. i-a propus să devină administrator al SC AA. SRL, lucru care s-a întâmplat, devenind administrator pentru o scurtă perioadă de timp. Cu privire la rolul inculpatei I., martorul a arătat:

"I. se ocupa de hârtii, inclusiv de hârtiile întocmite pentru a fi numit administrator în această societate. (SC AA. SRL) "

Martorul BBBB.:

"În jurul datei de 20 decembrie 2014, inculpata I. mi-a spus că au nişte probleme cu H. SRL, arătându-mi faptul că li s-a stricat marfa în cantitate mare, că au emis nişte bilete la ordin cu ceva timp în urmă şi m-a rugat să îl însoţesc pe A. la o discuţie cu această societate deoarece acesta este într-o stare precară de sănătate, iar întâlnirea este una presantă deoarece biletele la ordin aveau dată scadentă în perioada imediat următoare. I. mi-a mai spus că mai multe amănunte pot obţine de la soţul ei.

De la I. şi A. am aflat faptul că aceştia mai luaseră nişte utilaje cu finanţare de la WWWWWW. pentru care aveau de plătit lunar suma de 50.000 de RON."

Martorul JJJJ.:

"Personal am luat legătura din partea clientului SC III. SRL în primă fază cu solicitantul O. în calitate de administrator al societăţii. Ulterior întreaga documentaţie solicitată pentru credit fiind pusă la dispoziţie de I.

Am aflat de decizia direcţiei de risc care a condiţionat reeşalonarea creditului în valoare de 433.000 de RON de cesionarea veniturilor obţinute dintr-un contract de furnizare încheiat cu XXXXXX., condiţie care nu a fost acceptată de client, motiv pentru care nu s-a mai reeşalonat creditul, acesta intrând în restanţe. Ne-am înţeles cu clientul să returneze cât mai repede creditul. Îmi amintesc faptul că I. a fost foarte deranjată cu privire la acest aspect. Aceasta ne-a reproşat că a înţeles de la noi că nu ar fi nicio problemă cu privire la reeşalonare şi că dacă ar fi ştiut că se va respinge cererea nu ar mai fi făcut nişte cheltuieli destul de mari şi ar fi achitat creditul."

Martorul YYY. - consultant leasing F. SA:" Arăt faptul că după încheierea contractelor de leasing cu privire la desfăşurarea acestor contracte ţineam legătura cu I. pe care o anunţam dacă existau întârzieri de plată, iar ea mă suna dacă avea nelămuriri cu privire la acte.

Din câte îmi amintesc cele două societăţi au încetat să mai achite ratele de leasing începând cu luna septembrie 2014. Am luat legătura telefonic cu I. care mi-a spus că întâmpină unele dificultăţi financiare. M-am deplasat ulterior şi la birou unde am discutat atât cu I. cât şi cu A. cu privire la o eventuală reeşalonare a datoriilor dar aceştia mi-au răspuns că nu pot să-mi dea nici un răspuns în acest moment. În zilele următoare s-a deplasat la Călăraşi şi un coleg de la departamentul de restructurări fără să se ajungă la vreo înţelegere. Pentru o perioadă de 2 - 3 luni de zile am luat legătura telefonic de mai multe ori cu I. şi cu A."

Martorul a declarat în cursul cercetării judecătoreşti:

"Ca angajat al F., l-am cunoscut pe inc. A. în anul 2013, care m-a contactat pentru încheierea unor contracte de leasing. Am discutat de leasing în sistem leasback. Am discutat de finanţarea mai multor utilaje agricole. Discuţiile au avut loc cu A. şi I."

Martorul WWW.: «Noi ştiam de pe site-ul Recom că firma fusese vândută către un anume SS. din Vaslui. L-am contactat telefonic pe N., fostul administrator al societăţii pentru a-l întreba ce s-a întâmplat cu bunurile şi să obţinem datele de contact ale noului administrator. N. ne-a comunicat că nu SS. se ocupă de societate, că nu are nicio treabă cu aceasta spunându-ne să o contactăm pe doamna I., fără să realizez iniţial că era vorba de soţia lui A. Am realizat că era vorba despre I. când am sunat-o pe numărul obţinut de la N. şi am văzut că o aveam deja în lista de contacte ca "doamna I.".»

În cursul judecăţii, martorul a declarat: "L-am contactat telefonic pe N., administratorul societăţii, care ne-a spus că societatea a fost vândută, dar că putem să o contactăm pe d-na I. şi mi-a dat nr. său de telefon. Când am apelat acest nr. de telefon, mi-a răspuns o doamnă care a comunicat că soţul se ocupă de afacere. Cred că aşa mi-am dat seama că d-na I. era inc. I. Cred că m-am mai întâlnit cu ea şi i-am dat scrisoarea de reziliere, pe care aceasta a aplicat ştampila SC GG. M-am mirat, pentru că în acel moment am văzut că avea un sertar plin de ştampile."

Mai mult, I. a figurat, în calitate de asociat şi/sau administrator, în următoarele societăţi deţinute de grupul infracţional organizat. Faptul că aceasta apare în cadrul acestor societăţi demonstrează, o dată în plus, rolul pe care l-a deţinut în cadrul grupului.

- I. este administrator în SC Y. SRL împreună cu J. (sora lui A.), în perioada 05 iulie 2006-01 aprilie 2008; aceasta este şi împuternicită în bancă pentru efectuarea de operaţiuni în numele societăţii;

- I. este împuternicită în bancă pentru a efectua operaţiuni pe seama SC III. SRL

- se ocupă de înfiinţarea SC FF. SRL împreună cu K. şi S. Societatea este înfiinţată în principal, în scopul de a ajuta SC AA. SRL să înşele MADR - APDRP cu care încheiase Contractul de finanţare nr. x pentru Acordarea Ajutorului Financiar Nerambursabil în Condiţiile Programului Naţional Pentru Dezvoltare Rurală. Obiectul contractului este "Înfiinţare Capacitate Depozitare Pentru Produse Agricole şi FNC la SC AA. SRL", dar şi pentru evaziune fiscală; Societatea este înfiinţată de către S. şi I. în baza unei procuri notariale din 22 august 2011. De asemenea, în baza aceleiaşi procuri notariale, I. şi S. sunt împuterniciţi cu administrarea conturilor bancare ale societăţii şi gestionarea relaţiilor cu organele fiscale.

- I. figurează administrator SC QQ. SRL în perioada 30 decembrie 2010 - 27 aprilie 2012; de asemenea, aceasta este asociat împreună cu A. în perioada 30 decembrie 2010 - 27 aprilie 2012; inculpata este şi împuternicită în bancă pentru efectuarea de operaţiuni în numele societăţi;

- Inculpata figurează acţionar în SC ZZ. SRL, împreună cu A., în perioada 30 decembrie 2010-06 decembrie 2011, moment în care aceasta este înstrăinată, pentru sustragerea de la verificări financiar-contabile către inculpaţii V. şi W.; aceasta este şi administrator al societăţii în aceeaşi perioadă şi împuternicită în bancă să efectueze operaţiuni pe seama societăţii;

- I. figurează administrator în SC TT. SRL în perioada 30 decembrie 2010 - 6 decembrie 2011 şi acţionar în aceeaşi perioadă, împreună cu A.; aceasta este şi împuternicită în bancă;

- I. se ocupă împreună cu L. şi S. de înfiinţarea şi înmatricularea societăţii SC BBB., societate folosită pentru săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală; de asemenea, se ocupă de înfiinţarea societăţilor fantomă - SC EEE. SRL şi SC FFF. SRL

Astfel, susţinerile inculpatei privind neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de grup infracţional organizat în raport de toate aceste mijloace de probă, sunt nefondate.

Inculpata J., sora inculpatei A., contrar susţinerilor din cursul judecăţii, a avut o participare neîntreruptă în grup, de la înfiinţare şi până la destructurare. Activitatea şi-o desfăşura în cadrul firmei din comuna Vâlcelele de a cărei activitate se ocupa. Aceasta deţinea ştampilele tuturor societăţilor comerciale deţinute de grup pentru a putea încheia facturi, fiind la curent cu mişcările de bunuri între societăţi. Era ţinută la curent cu activitatea grupului atât de I., cât şi de A.

Totodată, figurează în calitate de asociat şi/sau administrator la următoarele societăţi deţinute de grupul infracţional organizat: SC Y. SRL (5 iulie 2006 - 1 aprilie 2008), SC AA. SRL (18 iunie 2010 -asociat unic, iar din 2015 administrator), SC QQ. SRL (1 martie 2012 - 30 ianuarie 2015 administrator, asociat cu S. în perioada 27 aprilie 2012 - 30 ianuarie 2015), SC AAA. SRL (asociat 6 mai 2010 - 20 august 2010).

Din interceptările convorbirilor telefonice rezultă că J. ţinea permanent legătura cu K., I. şi A. cu privire la problemele curente de administrare a afacerii, se interesa de intrările de bani, avea acces la documentele şi ştampilele societăţii, acceptând ceea ce i se solicita să facă de către A. şi I.

Datorită problemelor pe care societăţile le aveau cu datoriile, acestea având popriri pe conturile bancare, membrii grupului deschid alte conturi bancare la alte bănci, aspect cunoscut şi de către J., astfel cum rezultă dintr-o convorbire telefonică purtată în data de 2 martie 2015 cu K.:

K.: Alo?

J.: Bună dimineaţă şi la mulţi ani!

K.: La mulţi ani doamna J., bună dimineaţa!

J.: Eu astăzi, bine sunt în drum spre Bucureşti, am o altă programare.

K.: Da.

J.: Şi nu ştiu la ce oră ajung.

K.: Aha.

J.: Trebuie să vă interesaţi la Trezorerie dacă au intrat banii ăia la II.

K.: Ă da, păi o să meargă doamna XXXXXXXXX. că am înţeles că are puţină treabă acolo şi o rog eu să treacă să întrebe.

J.: Aşa, să treacă să întrebe, dacă au intrat să te sune ca să faci.

K.: Transferul?

J.: Transferul dar ar trebui făcută şi o plată la Impuls.

K.: Păi ă şi plata din trezorerie să o facem, la Impuls?

J.: Ei şi dacă o facem mâine dacă, măcar să fi intrat.

K.: Şi în ce bancă să-i transfer?

J.: Dă-i în QQQQQQ.

K.: QQQQQQ.

J.: Până om vedea pe unde om mai, nu trebuie să începem să lucrăm cu NNNNN. şi om mai vedea cu ce bănci.

K.: Aha, deci până acum deocamdată îi dau în QQQQQQ.?

J.: QQQQQQ. da ca să putem să plătim Impulsul mâine.

K.: Da, da, da am înţeles.

J.: Da, bine şi sun-o pe HHHHHHHHH. să îţi dea livrările de lapte de săptămâna asta.

K.: Da o sun.

J.: Cantităţile ca să le am mâine dimineaţă să le fac factura la alea.

K.: Da, da, da o sun imediat să mi le transmită.

J.: Da.

J. nu este străină de afacerile grupului, aspect ce rezultă şi din faptul că aceasta nu este mirată în momentul în care primeşte somaţii de la executorii judecătoreşti. Astfel, în data de 12 martie 2015 aceasta o sună pe I. pe care o înştiinţează că a primit 3 somaţii:

I.: Da.

J.: I. unde a băut beţivul ăsta iar?(...)

J.: E bine, până duminecă stă numai beat iar să se facă creieri ţăndări, mi-a venit vreo trei plicuri de la executori, mie două pe numele meu, unul pe N.

I.: Da.

J.:Ce dracu le fac, îl sun pe YYYYYY., ce le fac?

I.: Lasă-le trimite-le mâine.

J.: Aha.

I.: Şi vedem.

Din discuţia purtată în data de 11 septembrie 2014 între inculpaţii I. şi L., rezultă faptul că şi J. se ocupă de gestionarea banilor grupului:

L.: - Hai că a fost o problemă cu banii de la KKKKKKKKKKK.!

I.: - De ce?

L.: - Io când am scris atuncea, l-am sunat pă LLLLLLLLLLL.:

"LLLLLLLLLLL., zi-mi şi mie cât a adus KKKKKKKKKKK.!" şi, în loc de 35 de tone, 200, mi-a zis ori am înţeles io 32,200, ştii?! Şi acum am verificat caietul, zi(...) care-i la basculă! Că’s cu J. aicea!

I.: - Da!

L.: - Şi de fapt aşa este, 35,200 şi i-am dat lu’ KKKKKKKKKKK. toţi banii, adică i-am mai dat 20 de milioane în plus!

I.: - Mhî!

L.: - Şi n-am să-i dau! Sori! Mda!

I.: - Păi nici io nu ştiu dacă mai am. Să-ţi dea J.! Io nu mai am!

L.: - Îmi dă J.! Păi de-aia, io te-am sunat să ştii, de-asta! Că specific! Îţi zic io când ne vedem!

I.: - Da!

L.: - Da! Bine I.! Bine, bine!

Din discuţia purtată în data de 16 septembrie 2014 între J. şi I., rezultă faptul că J. are acces la toate ştampilele societăţilor:

I.: - Da!

Doamna: - I.?

I.: - Da!

Doamna: - M-a sunat domnul BBBB.! Cu ce ştampilă să mă duc, cu AA.-ul?

I.: - Te uiţi pe hârtie când vine!

Doamna: - Păi mă găsesc cu el la pădure!

I.: - O să văd cum o să îţi spun!

Doamna: - Io nu ştiu, nu mi-a zis...

În continuarea discuţiei redate mai sus, I. îi trimite SMS inculpatei J. cu privire la societate. SMS -ul are următorul conţinut:

"Y." (n. n. SC Y. - societate în insolvenţă)

Din discuţia purtată în data de 17 februarie 2015 de către I. cu o persoană rămasă neidentificată, rezultă că J. face diverse comisioane pentru grup:

X.: Da, alo?

I.: Îmi dai şi mie ceva, (...) BB.

X.: Da stai aşa să mă uit, stai o secundă, ce avem DD. şi QQ. nu?

I.: DD., QQ. schimbare de sediu şi AA. .

X.: AA. e gata.

I.: Ha?

X.: AA. era gata, stai să vedem, stai să verific, DD. nu este încă gata.

I.: Da.

X.: Nu-i certificatul, stai să vedem QQ., QQ.?

I.: Da.

X.: Hai că te sun, te sun în două minte să verific, da?

I.: Şi vezi şi AA. dacă a ieşit.

X.: AA. a ieşit, da.

I. A ieşit a, bine dacă vine J., J. o trimit pe ea să, da.

X.: Da, aha bine mă, bine te sun.

Apărarea inculpatei J., în sensul că nu se interesa de ceea ce semna, că semna numai la cererea lui A. este infirmată şi de discuţia purtată în data de 25 februarie 2015 de inculpată cu I. În această discuţie, I. îi cere expres inculpatei J. să citească contractele pe care le semnează:

I.: Vezi că îţi trimit nişte contracte.

J.: Da.

I.: Pentru terenul ăla al tău.

J.: Da.

I.: Cu II. să le semnezi, te uiţi şi tu, vezi că e, tre să semnezi şi pe anexă.

J.: Aha, da.

I.: Pe fiecare contract în parte şi la alea care le-ai avut între J. şi Ilco.

J.: Aha.

I.: Am făcut acte de reziliere.

J.: Aha.

I.: Şi e prins la fiecare contract în parte câte trei exemplare de rezilieri.

J.: Aha, aha.

I.: Şi să le semnezi şi pe alea.

J.: Da.

I.: Bine.

Din discuţia purtată în data de 26 februarie 2015 între J. şi A., rezultă faptul că J. este la curent cu toate aspectele activităţii grupului:

A.: J.?

J.: Da.

A.: Atunci când ai fost la notariat cu aia lui SS. zici că nu ai luat nici un act?

J.: Nu mi-a dat nimic.

A.: trebuie să te duci acolo că trebuie să-l trecem în tabelul creditorilor la "QQ.".

J.: Da.

A.: La masa credală domnul cu armăsarii.

J.: Da.

A.: Şi cu suta aia de hectare să mai aştepte puţin, care s-a pus pe listă.

J.: Să aştepte.

A.: Da, venim şi noi sunt cu L. vin spre Bucureşti, sunt pe autostradă, aţi ajuns la notar?

J.: Da.

A.: Da bine.

J.: Păi ce tu ai treabă tot aici?

A.: Nu eu avem altceva nişte acte să-i duc lui YYYYYY. dar dacă doamna I. s-a repezit ca raţa la muci, mă rog, bine.

J.: Bine.

În momentul în care executorii judecătoreşti vin la faţa locului pentru a vedea bunurile aflate în garanţie, membrii grupului aduc în stare deplorabilă aceste bunuri. Astfel, se întâmplă şi în data de 2 martie 2015 când, la solicitarea lui A., J. şi L. se ocupă de aranjarea unui imobil ipotecat - un spaţiu comercial din Vâlcelele, pe care inculpaţii îl denumesc - la MMMMMMMMMMM. Discuţia dintre cei doi este următoarea:

J.: Auzi cine mai are cheie la lacătul ăla la NNNNNNNNNNN.?

L.: Eu şi le am la mine.

J.: Mi-a zis ca să iau linoleul ăla de jos de acolo şi să lăsăm uşa aşa descuiată.

L.: Aha, aha hai când vin eu J. după amiază.

J.: Aha.

L.: Mai stau vreo, bine că mi-ai zis.

J.: Da (...) să-l iau de acolo că o să vină.

L.: Păi ce rost are.

J.: O să vină băieţi ăştia că a trimis înştiinţare.

L.: Gata, bine, bine.

J.: Bine.

În data de 11 martie 2015, J. îl sună pe A. căruia îi spune că au venit angajaţi ai statului pentru a efectua un control la SC GG. SRL J. arată că i-a minţit pe aceştia, că SS. s-a mutat de acolo înainte să vină ea. A. îi transmite surorii sale, să îi gonească dacă mai vin pe acolo:

J.: Aha, auzi a venit unii îl caută GG. pe SS.? A venit în curtea.

A.: Spune-i să-l caute.

J.: Păi i-a uitaţi că aicea are sediu, ce are sediu domnule nu vedeţi că e Călăraşi (...) dar înainte n-a avut aici, păi înainte a avut, cum nu ştiţi cine e, păi înainte a fost altcineva care avea sediul aici de când s-a mutat de aici eu de unde să-l cunosc pe ăsta.

A.: Cu ce ocazie vi, mă tragi ma-ta la răspundere cine eşti tu.

J.: Păi are de plată un miliard şi nu ştiu cât.

A.: Păi de unde până unde are de plată?

J.: Păi eu de unde să ştiu, nu ştiu.

A.: O avea impozit pe profit poate?

J.: Nu ştiu.

A.: Să caute să-l execute pe SS. şi cu uitaţi aicea, îi dai afară, ieşi de aici, cu cine te-a trimis aici, du-te şi la adresă dă-te dracu de aici de jegos, bine.

J.: Bine.

În continuarea discuţiei din data de 11 martie 2015, A. îi spune inculpatei J. că, în cazul în care mai vin să se intereseze de SC GG. SRL, să le ia actele ca să vadă şi ei despre ce este vorba, cu motivarea că le vor transmite ei martorului SS.:

A.: Uită omul ce are să îţi spună până răspunzi tu.

J.: Vorbeam cu I. că trebuie să-mi trimită nişte acte lui IIIIIIIII.

A.: Când vin ăştia de la finanţe şi întreabă de GG. şi de DD. ia-ale actele, să vedem ce drace sunt, înştiinţări, somaţii să le ducem acte să le ducem să le ducem pe dracu să-i ia, că pe urmă cică ne sustragem şi îl anunţăm şi pe SS. ăla.

J.: Aha.

A.: Am trimis-o pe HHHHHHHHH. după ei prin sat să vedem dacă i-o mai găsi.

J.: Aha.

A.: Poate te cheamă la control dracu, la DD. sunt eu administrator.

J.: Păi a întrebat de SS. că unde-i SS., cine-i SS., nu ştiu domnule cine este.

A.: I-ai mă actele şi zi lasă că i le dau eu mă că-l cunosc, nu-i aicea acuma, că-i plecat la dracu să te ia.

J.: Dar nu am ştiut.

A.: Păi ca să ştii de acum încolo.

J.: Da.

În data de 12 martie 2015, J. o sună pe I. pentru a-i spune că a primit trei somaţii de la executori, două pe numele ei şi una pe numele fiului său - N.:

J.: I. unde a băut beţivul (A.) ăsta iar? (...)

J.: E bine, până duminecă stă numai beat iar să se facă creieri ţăndări, mi-a venit vreo trei plicuri de la executori, mie două pe numele meu, unul pe N.

I.: Da.

J.: Ce dracu le fac, îl sun pe YYYYYY., (S.) ce le fac?

I.: Lasă-le trimite-le mâine.

J.: Aha.

I.: Şi vedem.

J.: Da.

În data de 13 martie 2015, J., îl sună pe A. pentru a-l anunţa că a mai sosit o înştiinţare de poprire pe SC II. SRL

Din toate aceste discuţii telefonice, rezultă faptul că toate adresele de executare silită, poprire precum şi adresele de la organele de stat, vin la sediul declarat al societăţilor comerciale din com. Vâlcelele, inculpata J. fiind prima care ia cunoştinţă de ele. De-a lungul timpului, astfel de adrese au fost extrem de numeroase, astfel că apărarea inculpatei cum că nu ştia despre activitatea firmelor, nu poate fi primită:

(...)

J.: A venit pe II. de la Birou executor OOOOOOOOOOO., adresă de înfiinţare poprire către SC II.

A.: Aşa, cu ce ocazie?

J.: Zice, urmare a cereri formulată de către creditarea SC DDDDDDDDDDD. cu sediul aşa, din care solicită executarea silită executarea silită a debitoarei SC DD. SRL

A.: Păi şi ce treabă are cu II. nu înţeleg?

J.: Păi eu de unde să ştiu, zice adresă de înfiinţare poprire către SC II. prin care solicită executarea silită a debitoarei SC DD.

A.: Da nu ştiu să i-o dau la avocat vin acuma la Vâlcelele cu Cătălin. (Q.)

J.: Aha, bine.

A.: Deci are DD. debit la ei şi el a găsit pe o firmă pe stradă.

J.: Vrea să i-o facă poprire II. pentru DD.

A.: Să plătească DD. ăsta II. pentru DD. nu?

J.: Da, da, da cam aşa.

A.: Păi şi eu aş vrea să plătească cumnată-tu datoriile mele, n-ar fi bine?(...)

În data de 19 martie 2015, A. discută cu J. Mulţi dintre membrii grupului infracţional organizat (A., I., J., L.) au încheiat contracte fictive de împrumut, autentificate la notar, împrumuturi garantate cu ipotecă pe bunurile lor, în scopul de a sustrage aceste bunuri de la executare silită, cu motivarea că există deja o creanţă anterioară pe aceste bunuri. De această manieră a procedat şi J. care a încheiat astfel de contracte cu părinţii ei. Această discuţie se referă la contractele de împrumut încheiate şi fictiv şi demonstrează faptul că J. era implicată activ în activitatea grupului:

J.: - Da!

A.: - Mai ştii când am făcut ultimu act la notar, acolo cu tine, la BUCUREŞTI?

J.: - Tre să mă uit în contractele alea dă împrumut şi-ţi spun!

A.: - Du-te şi te uită dar, ăla, cârnatu ăla a dat la PRIMĂRIE!

J.: - Da!

A.: - Primăria i-a dat cu ce ţi-a găsit în Registru Agricol pă tine, dar el trebui să se intereseze la Cartea Funciară, dă-l în morţii mamii lui!

J.: - Păi, ăă.

A.: - Toate, toate, împrumuturile care le-ai făcut, ăsta, zi, notaru de la Bucureşti a cerut Extras de Carte Funciară,

J.: - Da!

A.: - Au venit libere de sarcini şi ai făcut, ăă, le-ai pus gaj şi te-ai împrumutat, ce Cristosu' mamii lui tot o dă de gard atât?

J.: - Stai să, ca să vezi cât, cât de ai dracu ar pu, a putut să fie nenorocitu' ăsta de GABI şi cu aia, care ai măscărit-o, ai făcut-o ca pă dracu'!Aşa ca chestie, oricum nu putea să zică nimic, da' fii atent, ăia când ăsta, când i-a trimis adresă la Primărie, a trimis decât cu tarlalele, alea care n-am avut io carte funciară, alea primele care m-am dus cu carte funciară, ăsta nu le-a mai solicitat, că alea s-a înscris primele, c-a fost Carte funciară, (neinteligibil)

A.: - Păi stai puţin, stai puţin, că nu înţeleg, păi ăştia la Primărie ştia la ce ai tu carte funciară şi la ce nu ai?

J.: - Nu! Deci executoru' când a trimis, noi când, io când m-am dus prima dată să fac împrumutu l-am făcut pă ce am avut, am avut cinci cărţi funciare io făcute!

A.: - Da!

J.: - Aşa, opt hectare şi nu ştiu cât!Şi când s-a dus deja, cred că o fi şi cerut la momentu' respectiv, alea deja nu mai era, era scoase din schemă, alea care am avut io cărţile funciare!

A.: - Da!

J.: - El, când a trimis la Primărie, a trimis pă toate tarlalele în afară dă alea cu cărţile funciare, în afară dă alea opt hectare!

A.: - Cine a trimes, executoru'!

J.: - Executoru', în afară dă, deci p-alea opt hectare cu cărţi funciare, p-alea nu le-a trecut el, când a trimis la Primărie să-i dea certificat fiscal, japiţa asta a lu RRRRRRRRR., deci a, el a scris adresă, să-i dea certificat fiscal pă tarlalele alea care le-am avut io, carte funciară, ăă, şmechera asta a lu' SSSSSSSSS., asta a trimis şi la ce am avut io, deci la tot la tot, la tot terenu',

A.: - Da, da, da!

J.: - Fă-i nenorocito, păi dacă ăla ţi-a dat 11 tarlale, la care să-i dai certificat fiscal, tu de ce ai dat pă 16, nu vezi cât dă răutate, nu vezi ce răutate! I-a trimis certificatul de la Primărie, că m-am uitat io pă el, că-i şi o copie după certificatu' fiscal, şi ăla a bifat dăcât alea care le-a cerut el, atât, nu celelalte care nu le-a găsit, zic, uite tu.

A.: - Da, e, păi ce, numai aia e de vină?

J.: - EE, numai aia, da vreau să spun ca chestie, iar şi cu TTTTTTTTT., că-i semnătura lu' TTTTTTTTT.!

A.: - Deci ăla cere două mere şi-i dă adeverinţă că ai trei mere!

J.: - Exact! Cât dai, numa aşa, deci oricum nu avea ce să facă, mă da dacă ăla ţi-a cerut două mere, de ce i-ai dat trei?Şi în al doilea rând aşa ca chestie, băi J., uite a venit, nu ştiu ce, trimitem aia! Oricum nu avea ce să facă, dar aşa ca chestie, o informare, să-ţi demonstrez câtă răutate poa' să aive şi pă mine nenorocita aia a lu' RRRRRRRRR. şi pă TTTTTTTTT.!

A.: - Ee, pă toţi dă-i dracu să-i ia! Cum să naibă, acuma, nu ştiu dacă ţi-a zis I., a ce, a sunat-o stropitoarea aia dă (neinteligibil, probabil, UUUUUUUUU.),

J.: - Aa, mi-a zis!

A.: - Că a intrat dracii în el, fir-ar mă-ta a dracu să fie, ţi-e frică acum nu?

J.: - Ee, vezi dă treabă că, ăă, cur mare ăla, urâtu ăla a lu' VVVVVVVVV., cred că s-a interesat mai bine sau chiar, sau chiar domnu' Primar, că dacă stă toată ziua în Primărie, citeşte.

A.: - Nu stă el,

J.: - C-a văzut,

A.: - În cererea care s-a făcut dă islaz, s-a făcut referire la articole din lege! Şi-a intrat pă internet şi a citit!

J.: - Exact! Şi dacă tot stă toată ziua în Primărie, a citit şi-a văzut că nu-i de glumă ce spune.

A.: - Da, da!

J.: - De, deputatu' şi cu viceprimaru'.

A.: - Da, şi jarteaua aia că vrea să ne găsim, neapărat, ca să vorbească despre pământu' lu' N., îl doare burta!

J.: - Păi normal, îl doare burta, de ce să nu i-l dau lui de bună voie şi mi-l dă! E ca şi al meu, dăcât că mi-l cumpără, îmi face mie un bine.

A.: - Făcea-l-ar dracii ghem să-l facă,

J.: - Când mi-a cumpărat, i-a cumpărat ăă, când i-a dat casele alea lu' ăsta, a lu (neinteligibil)

A.: -Lu WWWWWWWWW.

J.: - Da, WWWWWWWWW. s-a achitat de el, i-a zis:, măi şefu', dracu lacu, hai că am bani să facem acte, ce N., nu te dă nimeni afară,,

A.: - Ee, nu mai vrea să i le dea!

J.: - Păi, sau să-l aibe la mână!

A.: - Dracu' să-l ia cu mama lui cu tot! Ă, ăla degeaba se strofoacă, căcatu' ăla de acolo, dăcât în cel mai rău caz cu aia, dar cu aia, trebuie făcut aşa, cum ţi-am zis!

J.: - Mă duc acum acasă şi, mă uit!Da. .

A.: - Da n-are cum, pentru că ăla, notaru', ăla nu făcea actu' de împrumut, el ce cerea la cartea funciară, îi venea de la cartea fu, funciară, că e liber de sarcini!

J.: - Da!

A.: - Ăla are acte, precum c-a făcut contractu' de împrumut liber de sarcini, de ce-a cerut, cerea d-ăla de informare?Nu pentru asta?

J.: - Da!

A.: - Că în momentu' când ai ceva grevat de sarcini, notaru' nu-ţi mai face altu', decât zicea

J.: - Aha!

A.: -:, dacă vrei dă rangu' doi, cu aprobarea lu' ăla, primu'!

J.: - Aha, aha!

A.: - Da da sunt curios, pă trei martie ai zis, nu?

J.: - PĂ trei, pă două martie a trimis adresă ăsta, VVV. ăsta la Primărie şi imediat pă 3 martie i-a trimis certificatul fiscal, domnu' TTTTTTTTT.!

A.: - Deci mai repede, mai repede cum, ca nouă când ne ducem dă cerem un certificat!

J.: - Exact, cred că a stat până seara să-l facă asta!

A.: - Da!

J.: - Numai să-l trimită!

A.: - Da, da, da, da, da! Da, şi cică merită iertaţi ăştia împreună cu dinţii încălecaţi, merită iertaţi ăştia! Bine!

J.: - Bine!

Tot în data de 19 martie 2015, după ce discută cu S., A. îi transmite inculpatei J. să nu remită niciun document solicitat de executorul judecătoresc:

A.: - J.?!

J.: - Da!

A.: - Vezi că am vorbit cu S. ! Nu-i transmiţi nimic lu nemernicu' ăla (executorul judecătoresc) !

J.: - Aha!

A.: - Dacă este, poa' să te amendeze pân' la zece milioane, îţi plătesc io amenda, că, încă nu au venit alea că au fost trecute în Registru la OCPI, că nu ştiu ce, ele sunt operate da ' n-au venit!

J.: - Aha!

A.: - Şi p-ormă dacă îi explici despre ce este vorba, îi vine idei

J.: - Aha!

A. Să-i dea, să atace actele

J.: - Da!Da!

A.: - Nu-i dai nimic, nu-i dai, el e plătit de G., să, să plătească, să vină, să alerge, d-aia are cheltuieli de executare!

J.: - Da!

A.: - Nu-i dai niciun fel dă nimic, da, niciun răspuns!

J.: - Aha!

În data de 20 martie 2015, A. o sună pe J. Printre altele, A. îi spune acesteia despre problemele pe care le are cu executarea silită pornită de SC G.:

(...)

A.: - ĂĂ, am uitat să te întreb astăzi, nu ţi-a dat nicio adresă de la, n-a venit nicio adresă de la Primărie pentru II.!

J.: - Nu! (...)

J.: - Are treabă cu citaţiile primite de la mine, ţi-a dat Q. alea trei plicuri?

A.: - Nu mi le-a dat! Nu-i da niciun răspuns lu ăla mă, e pământu gajat, dă-l dracu,

J.: - Păi nu e, că e, tot dă la ăla e toate trei, şi este şi pă LLLLL., mie, pă J., a trimis şi pentru A. şi I.!

A.: - Ca să-i transmită averea?

J.: - EE, scrie cu toate tarlalele de pământ de alea,

A.: - Păi bun, (neinteligibil)

J.: - deci scrie, da, scrie (neinteligibil)

A.: - Ee, la AA., a transmis la G. hotărârile de divorţ, alea şi G. acuma, deschide acţiune, mi-a spus cineva de la G.,

J.: - Aha!

A.: - G. deschide, nu-i dau nume, lucrează acolo,

J.: - Da!

A.: - Da mi-a zis, că a auzit la jurist, avocaţi ce dracu au ei acolo (neinteligibil) că noi am divorţat, am drăcit, am belit, ce-am făcut noi p-acolo şi ne dă în judecată, ne dă în judecată pentru nulitatea absolută a contractului, dă-i dracu să-i ia, un an jumate durează! Da oricum, n-are nicio dreptate, că ei vrea să devină alea pă, ăă, persoană fizică, ca să poa ' să execute pă mă-sa!

J.: - Aha, aha!

A.: - Da, şi i-ai dat plicurile lui Q., zici?

J.: - I le-am dat lu Q. da, da nu, nu le-a dat nu ştiu de ce, i-am zis să le (neinteligibil)

A.: - EE, i le-o fi dat lu I. poate,

J.: - Da! (...)

În data de 23 martie 2015, A. o sună pe J. căreia îi spune că a căutat-o un executor judecătoresc de la Bucureşti, dar că i-a spus că este plecată. O îndeamnă să nu răspundă la telefon. J. îi spune că a sunat-o şi pe ea, dar nu a răspuns la telefon, că are numărul lui memorat:

J.: - Da!

A.: - Vezi că te caută şmecheru ăla de executor de la BUCUREŞTI, i-am spus că eşti plecată la BUCUREŞTI!

J.: - Ştiu că m-a sunat şi nu i-am răspuns că-i am număru în memorie!

A.: - Da,

J.: - A sunat dă patru ori

A.: - Zic: "ştiu că e plecată pe la Bucureşti, şi că dacă-i permit, cu doamna aceea să facă o notă de constatare, care doamnă, mă? De la vaci! Păi ce treabă are una cu alta, mă?

J.: - Ce notă de constatare vrea?

A.: - Nu ştiu

J.: - aa!

A.: - Nu-i răspunde nimic şi dă-l dracu să-l ia!

J.: - Da!

Şi din discuţia purtată în data de 24 martie 2015, între J. şi A., rezultă acelaşi aspect - toate înştiinţările pe societăţile deţinute de grup, trec pe la J.:

A.: - Da!

J.: - Ete ce scrie aici:, Prin prezenţa, ca răspuns la adresa dumneavoastră, zice, cu înregistrat aşa, cu număru din 19.02 vă comunicăm următoarele: la adresa unde este înregistrată această societate, mai figurează şi alte societăţi comerciale, acestea având datorii către bugetul local al comunei astfel:SC AA.

A.: - Ex. .

J.: - SC AA.

A.: - Extraordinar!

J.: - SC DD. cu 313, SC Y. cu 87 dă mii, ăă SC GG., SC QQ.!

A.: - Aşa!

J.: - Vă rugăm să ne comunicaţi dacă în cadru acţionarului SC II. sunt şi alţi acţionari ai societăţilor sus menţionate! Măi nenorocitule, păi dacă ţi-a adus certificatu ăla dă draci, tu n-ai văzut că nu mai e nimeni!? În sfârşit:, din adresa primită de la dumneavoastră reiese că deţineţi un număr de 1010 capete, animale înregistrate în RNE, dar în conformitate cu evidenţele Primăriei Vâlcelele, societatea dumneavoastră nu figurează cu clădiri şi terenuri intravilan, în proprietate sau închiriate!

A.: - Şi ca, care-i problema?

J.: - Păi, să declari să-ţi ia banii, cred., În momentu de faţă suntem în plin proces de inventariere a islazului comunal pentru scoaterea acestuia la licitaţie, astfel că cererea dumneavoastră precum şi celelalte cereri de solicitare a pajiştilor vor fi analizate în prima şedinţă a Consiliului Local Vâlcelele, având ca urmă, ca în următoarea perioadă conform legii să întocmim caietul de sarcini şi documentaţia necesară licitaţiei!

A.: - Da, da, da! Şi nu ştiu ce legătură o avea că figurează mai multe societăţi acolo

J.: - Păi nu ştiu!

A.: - Da, aşa le-a învăţat domnu Deputat!

J.: - Da

A.: - Da, da, da, da, da!

J.: - Cică e în plin proces de inventariere şi scos la licitaţie şi ei deja a semnat ieri, islazu aici!

A.: - Lasă-i aşa, să, lasă-i să-i faci, să-şi facă de cap!

J.: - MHm! Da!

A.: - Da nu ştiu cum, hai că-l sun io pă bot flocos! Îl sun io pă bot flocos acum.

J.: - Mhm, bine.

A.: - Da, bine!

În data de 24 martie 2015, I. discută cu J., spunându-i că pe drum dinspre Vâlcelele spre Călăraşi a văzut o maşină a ITM-ului şi o îndeamnă să spună lucrătorilor să se ascundă:

I.: - Vezi că m-am întâlnit cu o maşină de la ITM, să ducea încolo spre, deci io am ieşit din FLOROIACA, ea intra!

J.: - Ăă, să-i zic lu ZZZ.

I.: - Sună-l să împrăştie dup-acolo.

J.: - Bine,

I.: - Vezi, hai repede sună-l!

J.: - Bine, bine!

I.: - Sau du-te, nu ştiu!Bine!

J.: - Bine!

În data de 30 aprilie 2015, A. o sună pe J. căreia îi spune să trimită nişte şoferi în Bulgaria după furaje. Totodată, îi spune inculpatei să le dea ştampila societăţii AA. SRL:

(...)

A.: Şi să-i dai ştampila lui AA. că vine cu marfă pe AA.

X.: Aha.

A.: Să o pună pe CMR-uri acolo.

X.: Da.

A.: Contracte, pe dracu, pe lacu.

X.: Da, da.

A.: Şi are telefonul lui bulgarul ăla, tot.

X.: Da bine. (...)

În discuţia din data de 03 mai 2015, purtată între A. şi J., cei doi discută despre posibilitatea de a-şi recupera imobilele scoase la licitaţie. Aceştia stabilesc următoarele: cu casa părinţilor din Vâlcelele este simplu - o cumpără părinţii dar cu apartamentul din Călăraşi a inculpatei este mai greu pentru că sunt mai mulţi creditori:

(...)

A.: De la cine zici că a venit plic?

J.: De la nişte executori de la Slobozia în legătură cu creditul de la D.

A.: Aha, şi când a zis că vine pe 8?.

J.: Da.

A.: E să vedem ce dracu să-i ia or vrea, trebuie evaluare trebuie contestat, trebuie până când (...) ceva.

J.: Şi aici şi la Călăraşi, şi mi-a venit şi mie şi lui mama şi lui tata.

A.: Când o fi te duci cu ei să facă aia acolo tre să vină evaluator să facă evaluarea, contestăm evaluarea până facem vindem ce vindem şi (...), aici la Vâlcelele e simplu că poate să cumpere tata şi cu mama, decât la tine trebuie să ne gândim, că dacă cumperi tot tu e sechestru la nenorociţii ăialalţi, devine liber de sarcini.

J.: Da, da.

A.: Devine liber de sarcini şi pe urmă pune ăilalţi, fi-r-ar ei al dracului, bine.

În data de 20 mai 2015, I. contactează postul telefonic al inculpatei J. şi trimite un mesaj cu următorul conţinut:

"Vezi că o să te caute unii de la poliţie în legătură cu o filă CEC. O să te sune un număr cu 759 la sfârşit. Răspunzi şi spui că nu eşti în localitate şi stabileşti o zi săptămâna viitoare joi vineri."

În data de 26 februarie 2015, la ora 14:34:44, postul telefonic utilizat de inculpatul A. o contactează pe inculpata J. Din această discuţie, rezultă faptul că J. a cunoscut încă din momentul încheierii contractelor de împrumut false, autentificate la notar, că acestea vor fi folosite pentru înscrierea frauduloasă la masa credală:

J.: Da.

A.: J.?

J.: Da.

A.: Atunci când ai fost la notariat cu aia lui SS. zici că nu ai luat nici un act?

J.: Nu mi-a dat nimic.

A.: trebuie să te duci acolo că trebuie să-l trecem în tabelul creditorilor la "QQ.".

J.: Da.

A.: La masa credală domnul cu armăsarii.(face referire la L. zis L.

J.: Da.

A.: Şi cu suta aia de hectare să mai aştepte puţin, care s-a pus pe listă.

J.: Să aştepte.

A.: Da, venim şi noi sunt cu L., vin spre Bucureşti, sunt pe autostradă, aţi ajuns la notar?

J.: Da.

A.: Da bine.

J.: Păi ce tu ai treabă tot aici?

A.: Nu eu avem altceva nişte acte să-i duc lui YYYYYY. dar dacă doamna I. s-a repezit ca raţa la muci, mă rog, bine.

J.: Bine.

Şi martorii audiaţi în cauză au confirmat situaţia de fapt expusă mai sus:

Martorul XXXXX. - care, în cursul anului 2009 a lucrat pentru aproximativ 6 luni de zile pentru A. ca medic veterinar:

"În această perioadă am cunoscut-o şi pe J. zisă J., pe soţia lui A. - I., pe fiul lui A. - S. (...)

J. zisă J. era mâna dreaptă a lui A. la fermă. Ea se ocupa şi de aducerea zilierilor de la Dragalina cărora le zicea - negri pe plantaţie."

Martorul BBBB.:

"În anul 2012, am fost contactat de inculpatul A. care ştia că sunt de formaţie inginer. Acesta m-a rugat să colaborez cu el în implementarea unui proiect FADR (...)

Responsabilul din partea societăţii pentru proiect era J. Toate documentele cu privire la proiect provenite de la SC AA. SRL erau semnate de J., în calitate de responsabil de proiect. De fiecare dată, îi explicam inculpatei J. detaliile tehnice pentru a înţelege ceea ce semnează. Îi citeam acesteia inclusiv documentele emise de consultant."

Martorul IIII.:

"Am început colaborarea profesională cu societăţile administrate de LLLLL. şi apropiaţii acestora, fiind angajată cu contract de muncă, cu timp parţial pentru trei dintre societăţi şi anume SC AA. SRL Vâlcele, SC II. SRL Vâlcelele, SC EE. SRL Vâlcelele şi SC QQ. SRL Vâlcelele. Începând cu 1 noiembrie 2014, dată la care am fost prima dată angajată la SC AA. SRL Vâlcelele, am desfăşurat activităţi exclusiv de contabilitate. Declar că am fost angajată pentru a ţine contabilitatea pentru societăţile menţionate mai sus de către A., iar pe parcursul activităţii desfăşurate de mine în cadrul celor patru societăţi comerciale A. şi J. au fost persoanele cu care colaboram, tot ei punându-mi documentele la dispoziţie în vederea realizării situaţiilor contabile. Pot spune că acestea erau persoanele care controlau societăţile comerciale descrise, deşi erau administrate în drept de altcineva."

Şi angajaţii fermei din Vâlcelele au declarat acelaşi lucru - respectiv faptul că inculpata J. avea un rol important în această locaţie:

Martorul DDDD.:

"Am lucrat pentru A. în perioada 2009 - 2014 în funcţia de mecanic agricol. Precizez că lucram doar pe tractor. Dispoziţiile privind activitatea zilnică le primeam de la A. şi J. Precizez că în toată această perioadă de timp am fost angajat pe SC AA. SRL"

Martorul ZZZ.:

"Dispoziţiile privind lucrările ce trebuiau efectuate într-o zi erau date de A. Însă având în vedere faptul că acesta de multe ori nu se afla la fermă J. ne transmitea ce lucrări să efectuăm într-o zi. (...)

J. îmi spunea "vezi că de azi lucrezi pe SC AA.", apoi pe SC QQ. SRL Chiar i-am cerut inculpatei să-mi scrie pe o hârtie denumirea firmei pentru că nu ţineam minte. Am auzit şi de firma SC DD. SRL dar pe această firmă erau angajate alte persoane."

Martorul EEEE.:

"Am fost angajat iniţial pe SC AA. SRL iar apoi trecut pe SC II. SRL Dispoziţiile privind activitatea zilnică le primeam de la A. sau J."

Martorul QQQQ.:

"M-am angajat la A. începând cu luna octombrie 2011 până în luna iunie 2014, pe funcţia de şofer camion. Dispoziţiile privind transporturile pe care eu trebuia să le efectuez mi le dădea A. şi J. (...) Arăt faptul că în calitate de şofer eu completam şi semnam CMR-ul pe care i-l înmânam lui J.".

Martorul FFFF.:

"Lucrez la A. din anul 2007 pe funcţia de tractorist. Primeam dispoziţiile privind activitatea zilnică de la A. sau J.

Iniţial am lucrat pentru SC III. SRL, apoi SC AA. SRL iar în ultimul timp am fost trecut pe SC II. SRL"

Martora SSSS.: "La cererea lui J. am semnat un documente în legătură cu obţinerea unor sume de bani, dar nu ştiu exact de am semnat. Abia atunci când mi-am dat demisia am aflat că eram şi eu angajată la QQ."

Inculpata K., secretara liderului A., a fost adusă în grupul infracţional organizat începând cu anul 2008. Deşi la început a avut o activitate redusă ca importanţă, treptat a devenit unul dintre membrii de bază ai grupării, figurând ca asociat şi/sau administrator într-o multitudine de firme deţinute de grup (SC AA. SRL - administrator, 5 februarie 2010 - 2015, SC JJ. SRL, 8 iunie 2010 - 29 noiembrie 2010- administrator, SC DD. SRL - administrator, 10 aprilie 2012 - 2015). Totodată, inculpata K. se ocupă de înfiinţarea SC FF. SRL, SC CCC. SRL şi SC DDD. SRL alături de alţi membri ai grupului infracţional, este împuternicită în bancă să facă operaţiuni pe seama SC III. SRL, SC GG. SRL şi SC QQ. SRL

Inculpata a susţinut că nu a avut reprezentarea activităţii infracţionale desfăşurată de grup, însă multitudinea actelor materiale săvârşite de către K. în beneficiul grupului, precum şi prezenţa sa zilnică la birou unde avea loc întreaga activitate infracţională a grupului organizat face imposibilă necunoaşterea de către aceasta a activităţii infracţionale a grupării.

Din interceptările convorbirilor telefonice rezultă faptul că K. comunica membrilor grupului datele tuturor societăţilor deţinute de grup, ţinea evidenţa tuturor adreselor de e-mail, având parolele acestora, se ocupă de relaţia cu băncile - depuneri, retrageri de numerar, completează ordine de plată, contracte, facturi etc.

Împrejurarea că K. cunoştea că sunt nereguli în activitatea firmelor rezultă şi din interceptările convorbirilor telefonice. Spre exemplu, în data de 11 martie 2015, K. a sunat-o pe I. căreia îi spune faptul că organele de control au venit să vorbească cu ea la birou, în calitate de administrator, dar ea s-a ascuns:

I.: Da, K.

K.: Alo doamna I.?

I.: Da.

K.:Au venit ăia de la finanţe la noi aicea la birou, au întrebat de mine şi au rămas la birou.

I.: Da, da, da hai că îl sun pe A.

K.: Hai că eu am ieşit că nu eram acolo şi am plecat.

I.: Aha.

K.: Sunt pe afară.

I.: Da, da, da.

K.: Bine.

I.: Bine.

Dintr-o altă discuţie purtată în data de 11 martie 2015, între I. şi o angajată - SSSS. zisă HHHHHHHHH., rezultă că K. nu răspunde nici la telefon organelor de stat:

SSSS.: Alo?

K.: Da HHHHHHHHH.

SSSS.: Am sunat că eu am sunat-o şi pe K. şi mi-a zis să vă sun, a venit unii de la finanţe pentru DD., venise acolo la fermă şi întreba, acolo este sediul, nu ştiu zic aici nu este sediul, este altă firmă, de aia am sunat-o pe urmă pe K. că zicea că eu am ţinut legătura cu domnişoara K., zice o să o sun pe ea, şi pe urmă am sunat-o pe K. imediat şi zicea că a sunat-o dar nu a răspuns.

K.: Aha.

SSSS.: Şi mi-a zis K. să te sun.

K.: Da.

SSSS.: Era un domn în vârstă şi cu o doamnă în vârstă.

Faptul că inculpata K. cunoaşte toate aspectele activităţii rezultă şi din discuţia purtată în data de 04 martie 2015 de către aceasta cu inculpatul A.:

A.:De la ăia de la CCCCCCC., este şi o semănătoare x?

K.: Da este.

A.: Deci este.

K.:Pe acelaşi contract este semănătoarea şi cultivatorul.

A.: Da, da, da aşa este da şi mai e un contract cu tractorul nu?

K.: Tractorul, da, da, da.

A.: Deci două contracte sunt?

K.: Două da.

A.: Bine, bine K.

De asemenea, în data de 19 februarie 2015, inculpata K. discută cu o cunoştinţă despre problemele pe care le întâmpină grupul:

K.: Astăzi a venit unii m-a luat tare acolo, eu că am semnat că nu ştiu ce şi o să răspund pentru asta.

X.: Păi şi pentru ce ai semnat?

K.: Ei nişte contracte de credit că acuma ne ia nişte utilaje că nu le-am plătit şi că răspund eu, că îmi face plângere că nu ştiu ce.

X.: Păi şi de ce nu ai vorbit?

K.: Ei n-au zis nimica, să stau liniştită că orice ar fi ei mă, sunt alături de mine.

X.: Păi ce utilajele alea le-ai luat tu, le-au luat ei.

K.: E păi nu dar eu sunt administratorul.

X.: Administratorul, chiar aşa de rău aţi ajuns?

K.: Foarte rău, nu că rău, rău era bine.

X.: Da, nu mai aveţi vânzări sau?

K.: E nu ştiu sunt alte probleme pe acolo dar nu pot să zic acum.

X.: Da, mi-am dat seama.

În data de 6 mai 2015, între K. şi I. are loc un schimb de SMS-uri, prin care I. îi spune lui K. să nu spună nimic angajaţilor DSV:

Ora 12:03:09, K. către I.:

"Au venit cei de la dsv"

Ora 12:05:38, I. către K.: "M-am întâlnit cu ei, am vorbit vezi că s-ar putea să te întrebe ceva spui că nu ştii."

Ora 12:06:10, K. către I.:

"Da"

În data de 19 mai 2015, A. o sună pe K. şi îi cere acesteia să verifice dacă au intrat nişte bani:

A.: - Alo, bună K.!

K.: - Bună ziua!

A.: - K.!

K.: - Da!

A.: - Intră tu şi vezi dacă au intrat banii ăia la(...) unde te-ai mai uitat ieri!

K.: - Da, da, da, am înţeles!Da, haideţi că verific şi vă sun!

A.: - Bine, pa!

K.: - Pa-pa!

Discuţiile purtate de K. cu membrii grupului infracţional sunt nenumărate, zilnic având multiple convorbiri legate de activitatea societăţilor comerciale.

Şi din declaraţiile coinculpaţilor şi a martorilor audiaţi în cauză, a rezultat importanţa activităţii desfăşurate de către inculpată în beneficiul grupului:

Inculpatul A. a declarat:"Deoarece K. avea specimen de semnătură în bancă se ocupa de retragerile de numerar precum şi de alte activităţi adiacente, precum depuneri de documente, semna ordine de plată, depunea bani în conturile societăţilor. (...)

Cu privire la licitaţia organizată de lichidator, în anul 2011, pentru bunurile SC Y. SRL, arăt faptul că la licitaţie s-au prezentat din partea SC AA. SRL - K., căreia i-am spus ce preţ să ofere pentru animale şi SC JJ. SRL prin R., căruia i-am spus să ofere un preţ mai mic, astfel că bunurile au fost adjudecate de SC AA. SRL (...)

K. se ocupa de contabilitatea primară a societăţilor, întocmea contracte şi alte acte contabile la indicaţia mea, şi de relaţia cu băncile."

Inculpatul N. a precizat:

"Documentele societăţii GG. se aflau la birou pe strada x contabilitatea societăţii s-au ocupat I. şi K. Şi ştampilele societăţii tot la biroul de pe flacăra se aflau. Aceste îmi erau înmânate de I. şi K. doar în momentul în care eram trimis la bancă, eu returnându-le imediat.".

Inculpatul L. a declarat:

"În calitate de administrator al FF. am retras de multe ori numerar din conturile societăţii. A. îmi spunea să mă duc la birou unde I. sau K. îmi dădeau actele necesare retragerii sumelor de bani. La început am fost însoţit la bancă de K. După ce luam banii din bancă îi duceam întotdeauna la birou unde se aflau de obicei I. sau K. (...)

Nu ştiu cine a întocmit facturile fiscale considerate fictive, eu doar semnând ce îmi cereau I. sau K. (...)

Cu privire la tranzacţiile efectuate pe SC FF. SRL şi SC EE. SRL, arăt faptul că aceste societăţi aveau de la bancă câte un Token la care eu nu aveam acces, ele aflându-se la I. şi K. Şi extrasele de cont ale societăţilor erau ridicate tot de către I. şi K."

Inculpatul Q. a arătat:

"Întrebare: Cine îţi înmâna ordinele de plată şi celelalte documente necesare pentru a efectua tranzacţii în bancă?

Răspuns: Mama mea îmi înmâna aceste documente care erau deja completate. Din câte ştiu eu, aceste documente erau completate de K. Nu ştiu cine completa facturile fiscale ale SC II. SRL, eu doar le semnam.

Întrebare: De cine erai sunat să te duci la birou?

Răspuns: De mama sau de tata şi doar când lipseau ei, mă suna K., dar tot la îndrumarea părinţilor mei."

Şi declaraţiile martorilor confirmă situaţia de fapt expusă mai sus:

Martorul BBBB.:

"În anul 2012 când am început colaborarea cu SC AA. biroul firmei era situat pe strada x-o singură încăpere îşi desfăşura activitatea I. şi K. În decembrie 2013 firma s-a mutat într-un apartament pe strada x, aici în acelaşi spaţiu desfăşurându-şi activitatea I., K. şi încă o doamnă. La începutul anului 2015 societatea s-a mutat din nou în blocul Confort. În primul spaţiu stăteau două doamne o secretară şi o contabilă, în al doilea birou I. cu K., iar în al treilea birou A."

Martorul YYY. - consultant leasing F. SA:

"Precizez faptul că K. a fost de faţă la toate discuţiile purtate în biroul de pe str. x societăţii era format dintr-un singur birou în care stăteau cu toţii respectiv I., A. şi K. Am aflat că K. figurează ca administrator în SC AA. SRL în momentul în care am solicitat documentele societăţii inclusiv copie de pe buletinul administratorului, moment în care A. mi-a indicat-o pe K. - de faţă la discuţie - ca fiind administratorul societăţii.

Contractele de leasing şi contractele de vânzare - cumpărare au fost semnate în prezenţa mea de K. (...)

De fiecare dată am procedat de aceeaşi manieră: m-am deplasat la faţa locului unde am vizualizat utilajele, am solicitat documentele necesare încheierii contractului, le-am înaintat la centrală, iar după aprobarea lor am prezentat contractele pentru a fi semnate de K."

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul a precizat: "La unele dintre discuţii a fost prezentă şi K., iar contractele au fost semnate de către aceasta"

Martorul UUU., agent achizitor cereale H.:

"Am luat legătura cu A. eu prezentându-mă la biroul acestuia situat pe str. x i-am întâlnit pe A. dar şi pe soţia acestuia I. şi pe K., administratorul SC AA. SRL (...)

Încheierea contractelor a fost negociată cu A. iar K. a semnat aceste contracte în calitate de administrator, în prezenţa mea."

Martora SSSS.: "o dată am constatat că au rupt sigiliile aplicate de bancă în vederea instituirii sechestrului şi au transferat utilajele în altă parte, alte utilaje au fost ascunse pe câmp pentru ca F. să nu le poată recupera. De asemenea, ştiu că s-a schimbat şi valoarea animalelor şi scriptic şi se schimbau şi animalele faptic. S-a întâmplat în mai multe rânduri, să vină creditori la fermă şi să nu găsească conducerea. Le-am comunicat aceste lucruri, iar A. mi-a spus să le comunic că nu ştiu unde sunt. S-a întâmplat acest lucru şi în legătură cu GG. şi cu SS. Despre SS., A. mi-a spus că este omul său.

Ştiu că s-au transferat activele AA. către DD., pentru obţinerea subvenţiei de la stat, iar ulterior de la DD. la II. Justificarea oficială era pentru a avea toate informaţiile într-o singură bază de date accesibilă organelor de control. Au făcut acest lucru inclusiv în perioada în care nu era voie, întrucât erau înregistrate la A.P.I.A. Le-am atras atenţia, însă mi-au spus că este totul în regulă.

Despre aceste operaţiuni ştiau membrii familiei şi inclusiv K."

Din toate aceste mijloace de probă rezultă cu certitudine că în cauză este vorba de un grup infracţional organizat şi nu de persoane asociate într-o activitate economică licită.

Modul în care s-a constituit grupul, existenţa unor persoane care deţineau anume roluri în cadrul acestuia, atragerea de membri în cadrul grupului reprezentanţi de persoane apropiate inculpatului A. sau dependente financiar (L. şi K.), atribuţiile, durata în timp a actelor ilicite desfăşurate de natură a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, scopul infracţional comun - obţinerea resurselor financiare prin inducerea în eroare a creditorilor (instituţii bancare, agenţi economici, autorităţi fiscale), sustragerea de la verificările financiar-fiscale, precum şi asigurarea produsului infracţional obţinut (prin rularea banilor prin conturile diferitelor societăţi comerciale controlate de grup şi disimularea originii ilicite a banilor) şi păstrarea unei părţi din bunurile persoanelor fizice şi juridice implicate după începerea activităţii de executare silită iniţiate de creditori, prin activităţi frauduloase (instigare la fals intelectual, uz de fals, brancrută frauduloasă), demonstrează pe deplin întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de grup infracţional organizat.

Referitor la susţinerea inculpaţilor A., I., J. şi K. potrivit căreia nu există infracţiunea de înşelăciune, deoarece lipseşte elementul principal şi anume, scopul clar definit, deoarece contractele încheiate cu anumite bănci au urmărit atragerea de resurse financiare, fiind folosite în scopuri licite (s-au stins alte creanţe, s-au achitat materii brute), fiind vorba de o răspundere contractuală, Înalta Curte, în acord cu motivarea instanţei de fond, consideră că sunt întrunite atât din punct de vedere al laturii subiective, cât şi obiective, elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Susţinerea inculpaţilor potrivit căreia banii obţinuţi prin aceste credite, în cea mai mare parte, au fost folosiţi pentru a desfăşura activităţi de producţie, fie pentru achitarea altor credite, contracte anterior încheiate, este reală, însă situaţia financiară deficitară în care se aflau firmele nu este de natură a exclude răspunderea penală şi nu justifică folosirea de acte false pentru obţinerea de fonduri suplimentare, acţiune interzisă de dispoziţiile legale, independent de scopul ulterior în care sunt folosiţi banii astfel obţinuţi.

Conţinutul constitutiv al infracţiunii impune doar să existe scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust (inculpatul A. a obţinut pentru societăţile comerciale pe care le controla sume de bani pe care nu le-ar fi obţinut dacă unităţile financiar-bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind astfel supuse riscului de a nu-şi îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări) şi rezultatul producerii unei pagube persoanei vătămate.

Paguba produsă unităţilor financiar-bancare este reprezentantă de suma obţinută de inculpaţi prin inducerea în eroare, sumă pe care nu ar fi obţinut-o sau cel puţin nu ar fi obţinut-o în aceleaşi condiţii, dacă unităţile financiar-bancare ar fi avut cunoştinţă de faptul că garanţiile aduse nu aparţin, în fapt, împrumutatului, fiind, astfel, supuse riscului de a nu-şi putea îndestula creanţa în situaţia unei eventuale neexecutări. Infracţiunea de înşelăciune se consumă la momentul la care, prin inducerea în eroare, se încheie contractul de credit/de finanţare, acesta fiind şi momentul producerii pagubei în patrimoniul persoanei vătămate (care se micşorează cu suma pe care nu ar fi acordat-o dacă ar fi avut cunoştinţă de elementele reale ale situaţie împrumutatului).

Achitarea ulterioară a ratelor nu are relevanţă asupra existenţei infracţiunii, consumată deja anterior şi poate avea efect exclusiv cu privire la latura civilă (prejudiciul la care va fi îndreptăţită partea civilă se micşorează proporţional cu sumele achitate). Paguba nu se naşte în patrimoniul persoanei vătămate doar dacă împrumutatul nu îşi achită ratele, ci chiar din momentul încheierii contractului, ca urmare a faptului că remite o sumă de bani pe care nu ar fi remis-o dacă nu ar fi fost indusă în eroare. Prin urmare, chiar dacă la momentul încheierii contractelor, inculpata ar fi avut intenţia de a achita ulterior ratele, acest aspect nu are relevanţă pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune, fiind suficient ca inculpata să aibă reprezentarea faptului că obţine fonduri pe care nu le-ar fi obţinut dacă ar fi prezentat situaţia reală a societăţii comerciale, aspect confirmat în prezenta cauză.

Folosirea banilor în alt scop decât cel menţionat în contractul bancar nu este reţinută ca un act material al infracţiunii de înşelăciune (doar în cazul creditelor garantate din fondurile publice, ca o infracţiune separată, prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000), ci ca o activitate de natură a indica intenţia frauduloasă a inculpaţilor care nu au adus la cunoştinţa băncii la momentul încheierii contractului adevăratul scop urmărit.

În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare de bani, inculpaţii A., I., J. şi K. au considerat că nu poate fi reţinută această infracţiune, deoarece trebuie să existe o sursă ilicită, banii să provină dintr-o economie subterană ori banii provin dintr-un credit bancar.

Înalta Curte constată că la baza obţinerii acestor credite bancare a stat infracţiunea de înşelăciune. Inculpaţii au beneficiat de aceste sume obţinute ca urmare a săvârşirii infracţiunii de înşelăciune şi de evaziune fiscală, deci aceste sume au o origine ilicită. Rularea acestor sume prin conturile mai multor societăţi comerciale, controlate în fapt de către inculpaţi şi pentru justificarea cărora s-au întocmit mai multe acte fictive, (contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de împrumut) au fost făcute în scopul inducerii în eroare a creditorilor (pentru a atesta dreptul de proprietate asupra unor bunuri aduse ca garanţii în vederea obţinerii de credite sau de fonduri europene sau pentru a diminua baza impozabilă în scopul sustragerii de la plata impozitului şi taxelor legale datorate), inculpaţii având reprezentarea că prin efectuarea operaţiunilor de rulare a sumelor de bani obţinuţi în mod fraudulos ascunde şi originea ilicită a acestora.

Astfel, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani.

Referitor la infracţiunea de stabilire cu rea credinţă a taxelor prevăzută de art. 8 alin. (1), (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., inculpaţii au arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, întrucât ANAF a făcut o verificare şi a stabilit dacă există sau nu o sumă de bani care trebuie rambursată, nefiind vorba de o declaraţie pe proprie răspundere. Se susţine, că ar fi vorba de o tentativă la această infracţiune.

Înalta Curte precizează faptul că pentru această infracţiune a fost reţinută forma tentativei prevăzută de art. 32 C. pen. Mai mult, inculpatul A. a recunoscut săvârşirea acestei fapte, însă a contestat doar cuantumul TVA-ului, arătând:

"Este adevărat că am formulat o cerere de rambursare TVA pentru 2.300.000 de RON din care 1.100.000 RON rezultau din facturi fictive, emise de EEEEEEEEEEEEE. şi celelalte societăţi din grup. Pentru aceste facturi fictive am întocmit şi nişte procese-verbale de recepţie pentru producţie, tot fictive, pe care le-am trecut acestei societăţi a se compensa datoriile dintre noi".

În opinia Înaltei Curţi, obligaţia organului fiscal de a verifica dacă sumele solicitate de contribuabil sunt reale nu înlătură obligaţia prealabilă a contribuabilului de a calcula cu bună credinţă şi sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor sale şi a oricăror cereri adresate organului fiscal. Astfel, textul legal este aplicabil şi în cazul societăţilor comerciale în situaţia solicitărilor de rambursare a TVA.

În cauză, inculpaţii au făcut acte de pregătire, înregistrând operaţiuni comerciale fictive şi au solicitat rambursarea de TVA, cerere care a fost respinsă, întrucât în urma verificării efectuate de organul fiscal s-a constatat că societatea avea TVA suplimentar de plată şi a formulat plângeri penale împotriva reprezentanţilor societăţilor. Prin urmare, fapta a rămas în forma tentativei, nefiind produsă urmarea imediată a infracţiunii -rambursarea unei sume solicitate.

În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b), c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., Înalta Curte îşi însuşeşte motivarea instanţei de fond, apreciind ca fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

S-a demonstrat că inculpaţii au omis a înregistra evidenţierea sumelor retrase ca dividende în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Deşi inculpatul A. a arătat că sumele de bani primite de la DD. nu au reprezentat dividende, ci un împrumut primit de la societate, instanţa a înlăturat această apărare care apare ca necredibilă în condiţiile în care societatea era controlată tot de către inculpat, administrator din data de 17 aprilie 2015, inculpata K. era subordonată în cadrul grupului inculpatului A., pretinsul împrumut a fost încheiat printr-un înscris sub semnătură privată, inculpatul nici nu îşi aminteşte dacă a restituit sau nu suma împrumutată, cerealele nu au fost achiziţionate, iar SC DD. SRL nu a făcut niciun demers prin care să solicite cantitatea de mărfuri sau restituirea banilor. Din punct de vedere fiscal, sumele ridicate din societate fără dovada efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, sunt asimilate cu plăţi de dividende pentru care societatea datorează impozit pe dividende, în conformitate cu prev. art. 7 pct. 12 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (în vigoare la momentul săvârşirii faptei).

Apărătorul inculpaţilor a susţinut că această faptă nu poate fi o evaziune fiscală, întrucât, în raport de declaraţiile depuse, autoritatea fiscala putea să deducă valoarea dividendelor în funcţie de cheltuieli şi venituri, având obligaţia de a stabili suma datorată cu titlu de impozit pe dividende. Înalta Curte apreciază că obligaţia organelor fiscale de a verifica realitatea şi corectitudinea sumelor declarate de contribuabili nu înlătura obligaţia acestora de a înregistra fiecare operaţiune economico-financiară într-un document justificativ care stă la baza declaraţiilor depuse la autoritatea fiscală, ce stabileşte într-o primă etapă impozitele datorate în raport de sumele indicate în aceste declaraţii. Se constată că sumele retrase din societate au fost descoperite de organele fiscale în urma efectuării controlului efectuat în vederea soluţionării decontului TVA aferent lunii februarie 2015, prin care societatea solicita rambursarea sumei de 223.552 de RON. Prin urmare, inculpaţii au omis a înregistra evidenţierea sumelor retrase ca dividende, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, fiind îndeplinite condiţiile de existenţă ale infracţiunii prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.

Pentru infracţiunea de evaziune fiscală, inculpatul A. va răspunde în calitate de autor, întrucât el este cel care controla în calitate de administrator de fapt activitatea efectivă a societăţilor comerciale şi dispunea cu privire la înregistrarea sau nu a operaţiunilor comerciale, reale sau fictive.

Inculpatul a recunoscut că a evidenţiat, în parte, cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, dar a contestat cuantumul sumelor datorare, astfel cum a fost stabilit de organele fiscale şi de experţii contabili desemnaţi de instanţă. Cuantumul diferit al sumelor datorate rezultă, pe de o parte ca urmare a faptului că inculpatul nu a pus la dispoziţia organelor fiscale documentele justificative, invocând distrugerea documentelor contabile ca urmare a unui incendiu şi imposibilitatea reconstituirii acestora ca urmare a perioadei foarte scurte, motiv pentru care s-a procedat la estimarea bazei de impunere conform art. 67 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală şi pe de altă parte, ca urmare a faptului că o mare parte din operaţiunile economice pretins realizate de inculpat prin intermediul societăţilor comerciale pe care le controla au fost apreciate de către instanţă ca fiind fictive, astfel că nu puteau justifica cheltuieli în cuantumul invocat de către inculpat.

Este adevărat că prin Sentinţa civilă nr. 1273 din 7 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII de contencios administrativ şi fiscal s-a admis în parte contestaţia formulată de SC AA. SRL împotriva deciziei de impunere a ANAF care a fost anulată pentru suma de 8.226.496 RON, reprezentând impozit pe profit şi 638.039 RON accesorii aferente impozitului pe profit şi pentru suma de 9.159.513 RON, reprezentând TVA şi accesoriile aferente, dar, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, această hotărâre nu este irevocabilă, iar în considerente s-a reţinut faptul că organul fiscal a refuzat să estimeze cheltuielile deductibile, respingând în totalitate de la deductibilitate toate cheltuielile făcute de societate, lipsind de esenţă tocmai procedura bazei de impunere, indicând ca posibilă sursă declaraţiile lunare privind obligaţiile de plată.

Instanţa reţine că nu pot fi avute în vedere cheltuielile efectuate cu achiziţionarea mărfii în raport de art. 21 alin. (4) din C. fisc. , potrivit cărora următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor.

Potrivit acestor dispoziţii legale, cheltuielile sunt deductibile doar dacă sunt însoţite fie de documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie de alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli. Or, cum inculpatul nu a prezentat documentele contabile, invocând distrugerea lor, în mod corect organele fiscale au procedat la estimarea bazei impozabile şi nu au avut în vedere cheltuielile care rezultă din declaraţiile date de reprezentanţii societăţii (şi nu din documentele justificative), cu atât mai mult cu cât instanţa penală a reţinut la analiza situaţiei de fapt că o parte din operaţiunile comerciale invocate au fost fictive (elemente pe care instanţa civilă nu le-a avut la dispoziţie la momentul evaluării situaţiei de fapt). De altfel, din cuprinsul raportului de expertiză contabilă rezultă o sumă mult mai mica datorată bugetului de stat de SC AA. SRL ca urmare a activităţii de evaziune fiscală.

Simplul fapt că ANAF s-ar fi înscris la masa credală cu o sumă mai mică (la dosar nu a fost depus niciun înscris din care să rezulte că ANAF s-a înscris la masa credală, data la care s-a înscris sau izvorul creanţelor sale), nu împiedică instanţa penală a stabili prejudiciul din infracţiunea de evaziunea fiscală, astfel cum acesta a rezultat la momentul consumării infracţiunii, urmând ca în cazul laturii civile, dacă există o suprapunere a titlurilor executorii (decizia de impunere şi sentinţa penală), să poată fi invocat acesta aspect pe calea contestaţiei la executare.

Inculpatul A., în cursul soluţionării cauzei în faza apelului a formulat o cerere prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a rechizitoriului emis în Dosarul de urmărire penală nr. x din 2014, la data de 18 decembrie 2015, a actelor de urmărire penală efectuate, a probelor şi a mijloacelor de probă întocmite, dispuse de DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi, ca urmare a încălcării competenţei materiale a DNA de către DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi - art. 13 alin. (2) şi (4) din O.U.G. nr. 643/2002 privind DNA raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi la art. 12 din Legea nr. 508/2004.

Se arată că A., I., J. şi K. au fost urmăriţi penal şi trimişi în judecată, printre alte infracţiuni, şi pentru o infracţiune contra intereselor financiare a Uniunii Europene, faptă prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, respectiv de folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

Conform art. 13 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 -DNA este competentă să ancheteze infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000, dacă indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în RON a 200.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în RON a 10.000 euro. Or, în Dosarul nr. x din 2014, astfel cum reiese din comunicatul oficial al DIICOT - Structura Centrală din 9 iulie 2015, în acest dosar, încă de la acel moment, s-a indicat că una dintre infracţiunile anchetate este obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, iar prejudiciul imputat inculpaţilor este în valoare de 24.000.000 euro.

De asemenea, se susţine că, potrivit art. 13 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 78/2000, infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competenţa DNA, iar procurorii din cadrul DNA efectuează, în mod obligatoriu, urmărirea penală pentru astfel de infracţiuni.

Or, art. 12 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea şi funcţionarea DIICOT (legea în vigoare la momentul instrumentării dosarului nr. x din 2014 - 20 ianuarie 2014 - 18 decembrie 2015) stabileşte infracţiunile care intră în competenţa DIICOT, iar infracţiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene nu intră în competenţa acestei structuri de parchet.

Având în vedere aceste dispoziţii legale, inculpaţii apelanţi consideră că la momentul la care DIICOT Călăraşi a extins cercetările şi faţă de infracţiunile contra intereselor Uniunii Europene, văzând şi prejudiciul de 24.000.000 euro, ar fi trebuit să-şi decline competenţa în favoarea DNA. Întrucât nu a făcut acest lucru toate actele de urmărire penală efectuate sunt lovite de nulitate absolută, întrucât au instrumentat un tip de cauză pe care legea nu le-a dat-o, încălcând astfel competenţa şi preluând peste lege din atribuţiile procurorilor DNA.

Solicitarea inculpaţilor este nefondată întrucât, în speţă, este vorba de o situaţie de conexitate între infracţiuni în care competenţa aparţine atât DNA, cât şi DIICOT. Astfel, competenţa de a efectua urmărirea penală în cauza reunită aparţine organului de urmărire penală specializat mai întâi sesizat, respectiv DIICOT, operând o prorogare de competenţă (în acest sens M. Udroiu, C. proc. pen., ed. CH Beck, pg. 182).

Este reală susţinerea inculpatului A. potrivit căreia Direcţia Naţională Anticorupţie a fost organul de urmărire penală care a dispus începerea urmăririi penale faţă de inculpatul A., în dosarul penal x din 2012, la data de 20 ianuarie 2014, pentru infracţiunea de înşelăciune, dar, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, se constată că DIICOT F. Călăraşi a fost cel care a dispus extinderea urmăririi penale în rem, la data de 03 iulie 2015, cu privire la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene ce a produs consecinţe deosebit deosebit de grave prev. şi ped de disp. art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea 78/2000. DNA după ce a dispus începerea urmăririi penale faţă de inculpatul A., în dosarul penal x din 2012, pentru infracţiunea de înşelăciune, şi-a declinat competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, care, la rândul său, a declinat Dosarul nr. x din 2014, la data de 7 iulie 2014, în favoarea DIICOT F. Călăraşi. Astfel, se constată că DNA nu a fost sesizat cu o infracţiune care să-i atragă competenţa, dovadă că şi-a declinat competenţa, iar acest fapt nu poate echivala cu o primă sesizare.

În ceea ce priveşte solicitarea de a fi reindividualizate pedepsele aplicate inculpaţilor, Înalta Curte constată că această solicitare este fondată raportat la circumstanţele personale favorabile ale inculpaţilor (infractori primari, provin din familii organizate, au copii în întreţinere - K.), motiv pentru care va reduce cuantumul pedepselor aplicate la minimul prevăzut de lege pentru infracţiunile săvârşite.

Pedepsele rezultante al căror cuantum este ridicat se datorează sporului obligatoriu prevăzut de lege ce trebuie aplicat, conform dispoziţiilor art. 39 lit. b) C. pen. (1/3 din totalul celorlalte pedepse).

Având în vedere cuantumul pedeapsei rezultante obţinut în urma concursului de infracţiuni, nu pot fi incidente dispoziţiile care reglementează o altă modalitate de executare a pedepsei (de exemplu, art. 91 C. pen. ce se referă la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), astfel încât singura modalitate de executare permisă de lege în acest caz este în regim privativ de libertate.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va admite apelurile inculpaţilor A., I., J. şi K. în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. şi drept consecinţă:

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. de la 5 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoane vătămate B., CEC, C., D., E., F. SA, SC G. SA) de la 8 ani închisoare la 5 ani închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la pedeapsa de 4 ani închisoare la pedeapsa 3 ani închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare;

Va menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

Va menţine pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

Va menţine soluţia de achitare a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

Va menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată H. SRL):

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare.;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. va aplica pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare la care se va adăuga o treime din totalul celorlalte (1/3 din 25 de ani), respectiv 8 ani şi 4 luni, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 17 ani şi 4 luni închisoare.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., de la 5 ani la 3 ani închisoare.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată B., D., SC G. SA) de la 5 ani închisoare la 1 an închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare;

Va menţine pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (forma anterioară Legii nr. 255/2011) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, art. 5 C. pen.;

Va menţine soluţia de achitare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

Va menţine pedeapsa de 1 an închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen.;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. va aplica pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care va adăuga o treime din totalul celorlalte (1/3 din 16 ani şi 6 luni), respectiv 5 ani şi 6 luni închisoare, inculpata având de executat în final o pedeapsă de 9 ani şi 6 luni închisoare.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei J., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată B., C., D., SC G. SA) de la 5 ani închisoare la 1 an închisoare;

Va menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

Va menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

Va menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei J. pentru complicitate la tentativă la săvârşirea infracţiunii de obţinere, fără drept, de rambursări de la bugetul consolidat de stat, prev. de art. 48 raportat la art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1), (3) din Legea nr. 241/2005;

Va menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată SC H. SRL):

Va menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei J. pentru infracţiunea de instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen.;

Va menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei J. pentru infracţiunea de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. va aplica pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care va adăuga o treime din totalul celorlalte (1/3 din 16 ani şi 6 luni), respectiv 5 ani şi 6 luni, inculpata având de executat, în final, o pedeapsă de 8 ani şi 6 luni închisoare.

Va menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. (persoană vătămată C., D., E., F. SA, SC G. SA) de la 3 ani închisoare la 8 luni închisoare;

Va menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 5 C. pen. de la 3 ani la 2 ani închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare;

Va menţine pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

Va menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei K. pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de obţinere, fără drept, de rambursări de la bugetul consolidat de stat, prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

Va menţine soluţia de achitare a inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

Va menţine pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. (cu privire la persoana vătămată SC H. SRL):

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. de la 8 luni închisoare la 4 luni închisoare;

Va menţine pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatei K. pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. de la 1 an închisoare la 4 luni închisoare;

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. de la 1 an închisoare la 4 luni închisoare;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. va aplica pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care va adăuga o treime din totalul celorlalte (1/3 din 12 ani), respectiv 4 ani, inculpata având de executat în final o pedeapsă de 9 ani închisoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelurile declarate de inculpaţii A., I., J., K., L., O., P., S., R., partea civilă Asociaţia LL. SRL şi persoana vătămată SSSSSSSSSSSS. SRL împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

II. Admite apelul declarat de inculpatul L. împotriva sentinţei penale nr. 111 din data de 27 octombrie 2017 pronunţată de Tribunalul Călăraşi în Dosarul nr. x din 2017.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017 pronunţată de Tribunalul Călăraşi în Dosarul nr. x din 2017 şi Sentinţa penală nr. 40 din 6 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi rejudecând:

Descontopeşte pedepsele aplicate inculpaţilor A., I., J., K., L. şi O. prin sentinţa penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi repune în individualitatea lor pedepsele componente.

Descontopeşte pedeapsa aplicată inculpatului L. prin sentinţa penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Călăraşi în Dosarul nr. x din 2017 şi repune în individualitatea lor pedepsele componente.

A.1. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A., domiciliat în jud. Călăraşi, cunoscut cu antecedente penale - pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. de la 5 ani închisoare la 4 ani închisoare.

2. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoane vătămate B., CEC, C., D., E., F. SA, SC G. SA) de la 8 ani închisoare la 5 ani închisoare;

3. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

4. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

5. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la pedeapsa de 4 ani închisoare la pedeapsa 3 ani închisoare;

6. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare;

7. Menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

8. Menţine pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

9. Menţine soluţia de achitare a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

10. Menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată H. SRL):

11. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

12. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare.;

13. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

14. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

15. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 25 de ani), respectiv 8 ani şi 4 luni, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 17 ani şi 4 luni închisoare.

B. 1. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei I., domiciliată în jud. Călăraşi, fără antecedente penale - pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., de la 5 ani la 3 ani închisoare.

2. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (persoană vătămată B., D., SC G. SA) de la 5 ani închisoare la 1 an închisoare;

3. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

4. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

5. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

6. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare;

7. Menţine pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (forma anterioară Legii nr. 255/2011) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968, art. 5 C. pen.;

8. Menţine soluţia de achitare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

9. Menţine pedeapsa de 1 an închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen.;

10. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

11. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

12. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei I. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 16 ani şi 6 luni), respectiv 5 ani şi 6 luni închisoare, inculpata având de executat în final o pedeapsă de 9 ani şi 6 luni închisoare.

C.1. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei J., domiciliată în jud. Călăraşi, fără antecedente penale - pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare.

2. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată B., C., D., SC G. SA) de la 5 ani închisoare la 1 an închisoare;

3. Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

4. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

5. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare;

6. Menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

7. Menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei J. pentru complicitate la tentativă la săvârşirea infracţiunii de obţinere, fără drept, de rambursări de la bugetul consolidat de stat, prev. de art. 48 raportat la art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1), (3) din Legea nr. 241/2005;

8. Menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (cu privire la persoana vătămată SC H. SRL):

9. Menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei J. pentru infracţiunea de instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen.;

10. Menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei J. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.;

11. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei J. pentru infracţiunea de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 16 ani şi 6 luni), respectiv 5 ani şi 6 luni, inculpata având de executat, în final, o pedeapsă de 8 ani şi 6 luni închisoare.

D. 1. Menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei K., domiciliată în jud. Călăraşi, fără antecedente penale - pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

2. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. (persoană vătămată C., D., E., F. SA, SC G. SA) de la 3 ani închisoare la 8 luni închisoare;

3. Menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

4. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 5 C. pen. de la 3 ani la 2 ani închisoare;

5. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare;

6. Menţine pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

7. Menţine pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei K. pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de obţinere, fără drept, de rambursări de la bugetul consolidat de stat, prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

8. Menţine soluţia de achitare a inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen.;

9. Menţine pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. (cu privire la persoana vătămată SC H. SRL):

10. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. de la 8 luni închisoare la 4 luni închisoare;

11. Menţine pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatei K. pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.;

12. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. de la 1 an închisoare la 4 luni închisoare;

13. Reduce pedeapsa aplicată inculpatei K. pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. de la 1 an închisoare la 4 luni închisoare;

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 12 ani), respectiv 4 ani, inculpata având de executat în final o pedeapsă de 9 ani închisoare.

E. Constată că actele materiale ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. pentru care a fost condamnat inculpatul L. la 2 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017 pronunţată de Tribunalul Călăraşi, în Dosarul nr. x din 2017, se regăsesc în conţinutul infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 40 din 6 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală la pedeapsa de 3 ani închisoare, alcătuind o infracţiune unică de constituirea unui grup infracţional organizat.

Înlătură condamnarea la pedeapsa 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. aplicată prin sentinţa penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, în Dosarul nr. x din 2017, precum şi pedepsele complementare şi accesorii aplicate pe lângă aceasta.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Constată că actele materiale care intră în conţinutul infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la 1 an închisoare prin sentinţa penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, în Dosarul nr. x din 2017, sunt absorbite în conţinutul infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală la pedeapsa de 1 an închisoare.

Înlătură condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea de uz de fals prev. de art. 323 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 111 din data de 27 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Călăraşi şi la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. aplicată prin sentinţa penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Condamnă pe inculpatul L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.

Menţine celelalte pedepse principale aplicate inculpatului L. prin sentinţa penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, respectiv:

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. (persoană vătămată C.):

- pedeapsa de 4 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire de documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul UE, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de obţinere, fără drept, de rambursări de la bugetul consolidat de stat, prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 8 alin. (1), (3) din Legea nr. 241/2005, art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

- pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 79 alin. (3) C. pen.;

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 2801 din Legea nr. 31/1990 republicată cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.;

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41, art. 43 alin. (5) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b), art. 79 alin. (3) C. pen.

Menţine pedepsele complementare şi accesorii aplicate inculpatului L. prin sentinţa penală nr. 40 din 06 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen. aplică pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare la care adaugă o treime din totalul celorlalte (1/3 din 17 de ani), respectiv 5 ani şi 8 luni, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de 14 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (2) şi (3) lit. a) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale - C. pen., pe o perioada de 5 ani.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la alin. (3) lit. a) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), g) C. pen. - dreptul de fi administrator al unei societăţi comerciale.

F. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal împotriva inculpatului O. pentru infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35, art. 75 alin. (2) lit. a), b) C. pen., art. 5 C. pen. (persoane vătămate B., CEC), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Reduce termenul de supraveghere a pedepsei de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. a), b) C. pen., art. 5 C. pen. de la 3 ani la 2 ani.

G. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal împotriva inculpatului P. pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 25 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1968 cu ref. la art. 31 alin. (2) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

H. Înlătură pedepsele complementare şi accesorii prevăzute de art. 66 lit. g) C. pen. - dreptul de a fi avocat, aplicate inculpatului S., domiciliat în jud. Călăraşi, fără antecedente penale -, pe lângă pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.

I. Înlătură sporul de 2 ani închisoare aplicat inculpatului R., domiciliat în jud. Călăraşi, cu antecedente penale,- pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 ani închisoare.

III. 1. Admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă Asociaţia LL. SRL şi obligă inculpaţii A., I., K. la plata sumei de 1.649.883,01 RON, cu titlu de despăgubiri civile.

2. Constată că persoana vătămată SSSSSSSSSSSS. SRL s-a constituit parte civilă în cauză.

Trimite cauza la Curtea de Apel Bucureşti, doar pentru soluţionarea acţiunii civile formulate de persoana vătămată SSSSSSSSSSSS. SRL

3. Respinge, ca tardiv, apelul declarat de partea civilă MM. SA împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

IV. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de inculpaţii N., X., U., T., SC II. SRL, SC AA. SRL, SC JJ. SRL, SC Y. SRL, SC DD. SRL, părţile civile D., persoanele vătămate NN. şi BNP PP. SA împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 6 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

V. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţelor penale apelate care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism, de inculpaţii A., I., J., K., L., O., P., S., R., partea civilă Asociaţia LL. SRL şi persoana vătămată SSSSSSSSSSSS. SRL rămân în sarcina statului.

Obligă pe apelanţii inculpaţi N., X., U., T., SC II. SRL, SC AA. SRL, SC JJ. SRL, SC Y. SRL, SC DD. SRL, pe apelanta-parte civilă D. şi pe apelanţii-persoane vătămate NN. şi BNP PP. SA la plata sumei de câte 1000 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţi, în sumă de câte 1.253 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 2 octombrie 2019.

GGC - LM