Expropriation compensation decision excluded from cassation appeal due to statutory limitation of appeal routes

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13 mai 2019, pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, contestatorii A., prin procurator B., şi C. au formulat recurs împotriva Deciziei civile nr. 1304/2019 din 12 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Prin recursul formulat, reclamanţii au solicitat admiterea căii de atac, casarea, în parte, a deciziei recurate, iar, pe fond, menţinerea ca legală şi temeinică a soluţiei pronunţate de prima instanţă.

Prin Rezoluţia din data de 2 septembrie 2019, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului întocmit la 11 septembrie 2019, raportorul a reţinut că, urmare a verificărilor prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra admisibilităţii recursului declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.

Părţile nu au depus puncte de vedere asupra raportului.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia inadmisibilităţii recursului reţinută prin raport, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. stipulează că "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 (termen care, prin O.U.G. nr. 65/2015, a fost extins până la data de 31 decembrie 2016 şi, ulterior, prin O.U.G. nr. 95/2016, până la data de 31 decembrie 2018), nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

În cauză, obiectul prezentului dosar îl reprezintă o cerere în materie de expropriere, formulată de contestatorii A. şi de C., prin care au contestat Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea de stabilire a despăgubirilor din 25 noiembrie 2016, solicitând, totodată, stabilirea cuantumului despăgubirilor ce urmează a fi acordate cu titlu de preţ al imobilelor supuse exproprierii la suma de 200 euro/mp (teren), respectiv suma de 55.000 Euro (construcţii) şi obligarea intimatului Municipiul Râmnicu Vâlcea la acordarea de despăgubiri în echivalent în monedă naţională a sumei de 200 euro/m.p. (teren), respectiv 55.000 Euro (construcţii), la momentul plăţii, cu titlu de despăgubiri pentru imobilele supuse exproprierii, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Faţă de natura pretenţiei dedusă judecăţii, cauza se circumscrie dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

Potrivit principiului legalităţii consacrat de art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea însăşi a acestora să se realizeze în condiţiile legii.

În aceste condiţii, din coroborarea dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. cu art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, Decizia civilă nr. 1304/2019 din 12 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, nu este susceptibilă de recurs.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de contestatorii A., prin procurator B., şi de C. împotriva Deciziei civile nr. 1304/2019 din 12 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de contestatorii A., prin procurator B., şi de C. împotriva Deciziei civile nr. 1304/2019 din 12 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, ca inadmisibil.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 noiembrie 2019.

GGC - CL