Annulment of revision request for failure to pay judicial stamp duty despite absolute nullity challenge

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 3791 din 6 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. SA împotriva Deciziei civile nr. 1127/Ap din 31 iulie 2018 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2018.

Prin cererea de revizuire, astfel cum a fost recalificată de instanţă, potrivit precizărilor exprese făcute în şedinţă publică de reprezentantul legal al A. SA, s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a Deciziei nr. 3791 din 6 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea căii de atac, revizuenta a arătat că, prin Hotărârea nr. 2/CCP din 19 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, s-a constatat în mod definitiv că executarea silită a dispoziţiilor civile ale Sentinţei penale nr. 232 din 30 martie 2006 a Judecătoriei Câmpina, definitivă prin Decizia nr. 316 din 29 martie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti a fost efectuată potrivit prevederilor legale.

Drept urmare, solicită restabilirea situaţiei anterioare contestaţiilor ilicite efectuate în cadrul dosarului execuţional nr. x/2016 al BEJ B. şi constatarea nulităţii absolute a Deciziei nr. 3791 din 6 noiembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, susţinând că aceasta a fost pronunţată cu încălcarea atribuţiilor puterii judecătoreşti.

Prin notele de şedinţă formulate la data de 8 octombrie 2019, revizuenta a precizat că hotărârea atacată este potrivnică Deciziei penale nr. 16 din 8 iunie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi că instanţa judecătorească a participat la săvârşirea unei infracţiuni atunci când a pronunţat respectiva hotărâre.

Analizând, cu prioritate, excepţia netimbrării cererii de revizuire, Înalta Curte urmează să o admită, după cum urmează:

Potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru "Cererea de revizuire se taxează cu 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat"

Prin rezoluţia din data de 29 iulie 2019, Înalta Curte a pus în vedere A. SA, obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancţiunea anulării cererii formulate. Citaţia cuprinzând dispoziţia de achitare a taxei judiciare de timbru a fost comunicată revizuentei la data de 11 septembrie 2019, conform dovezii aflate la dosar.

Potrivit art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate..."

Revizuenta nu s-a conformat dispoziţiei instanţei, neachitând taxa judiciară de timbru pusă în sarcina sa şi nici nu a formulat cerere de reexaminare în termenul de 3 zile prevăzut de lege. Mai mult, a precizat în mod expres în şedinţă publică faptul că nu doreşte să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, precum şi că nu înţelege să formuleze cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

În ceea ce priveşte cererea de constatare a nulităţii absolute a dispoziţiei referitoare la taxa judiciară de timbru, formulată de revizuentă prin notele scrise din 7 octombrie 2019, Înalta Curte constată că legalitatea acestei dispoziţii poate fi analizată doar pe calea reexaminării formulate împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel cum aceasta este reglementată de dispoziţiile art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Or, revizuenta a menţionat în şedinţa publică că cererea sa nu are natura juridică a unei cereri de reexaminare şi nu înţelege să formuleze o atare cerere, astfel încât solicitarea acesteia de "constatare a nulităţii absolute" nu poate fi analizată în cadrul procesual existent.

Conform art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru "Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei".

Totodată, art. 32 din acelaşi act normativ stipulează că "Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă".

În consecinţă, văzând că revizuenta nu a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON şi, reţinând că cererea de revizuire nu îndeplineşte o condiţie formală şi extrinsecă, reglementată expres de lege, în absenţa căreia, instanţa nu se poate considera regulat învestită, Înalta Curte consideră că se impune aplicarea sancţiunii nulităţii şi anularea cererii de revizuire formulată de revizuenta A. SA, ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de contestatoarea Asociaţia pentru salvarea patrimoniului SC MTS SA împotriva Deciziei nr. 3791 din 6 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2018.

Cu drept de recurs la Completul de 5 judecători.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 08 octombrie 2019.

GGC - GV