Nullity of appeal for lack of grounds in judicial tax exemption dispute

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din 08.05.2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2017, s-a pus în vedere reprezentantului contestatoarei SC A. SRL să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 12 RON aferentă cererii de recuzare a membrilor completului de recurs învestit cu soluţionarea unei contestaţii în anulare.

La data de 13.05.2019, petenta SC A. SRL prin reprezentant legal, a formulat cerere de scutire de la plata taxei judiciare de timbru, arătând că societatea, la data formulării cererii, are datorii, în cuantum de 81.599,36 RON, fiind în imposibilitate de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 12 RON, apreciind-o ca o sarcină excesivă în raport cu veniturile reale/pierderile realizate de societate.

A arătat că prezenta cerere este întemeiată pe art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 148 din Constituţia României, precum şi pe dispoziţiile Directivei Consiliului U.E.-2003/8/CE şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene C-279/2009.

A solicitat admiterea cererii de asistenţă judiciară sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.

În temeiul art. 245-248 C. proc. civ. a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 C. proc. civ., arătând că acest text este neconstituţional, încălcând drepturi şi principii constituţionale, prevăzute de art. 15, 16, 20, 21, 24 şi 148 din Constituţia României.

A solicitat sesizarea Curţii Constituţionale şi suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

A invocat şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, cauzele Iorga contra României, Weissman şi alţii contra României, Golder contra Regatului Unit al Marii Britanii, privind dreptul la un proces echitabil. A depus, în susţinerea cererii, înscrisuri .

Prin încheierea de şedinţă din 20 mai 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de timbru aferentă cererii de recuzare, ca nefondată. S-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca inadmisibilă, şi în consecinţă, şi cererea de suspendare a judecăţii cererii de scutire de la plata taxei de timbru.

Curtea a reţinut că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile C. proc. civ. din 1865, iar în ceea ce priveşte asistenţa judiciară, sunt aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 51/2008 (prin art. 53 din O.U.G. nr. 51/2008 fiind abrogate dispoziţiile art. 74 - 81 C. proc. civ. din 1865).

De asemenea, Curtea a constatat că numai persoanele fizice pot beneficia de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, act normativ ce vizează exclusiv persoanele fizice, nu şi persoanele juridice.

Curtea a mai reţinut că dispoziţiile legale potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar sunt în concordanţă cu transpunerea în dreptul intern a Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27.01.2003, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria x din 31.01.2003, prin adoptarea O.U.G. nr. 51/2008.

Faţă de situaţia prezentată, având în vedere că persoana juridică nu poate beneficia de scutirea de plată a taxei judiciare de timbru, cererea formulată de petentă a fost respinsă.

Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 din noul C. proc. civ. a fost respinsă, cu motivarea că, în cauză, nu sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în conformitate cu care, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe, ori a unor dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care au legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Astfel cum s-a arătat, în cauză sunt incidente dispoziţiile C. proc. civ. din 1865 şi, în privinţa cererii de scutire de plată a taxei judiciare de timbru, O.U.G. nr. 51/2008 şi nu dispoziţiile art. 90 din noul C. proc. civ., invocate de petentă.

Având în vedere că dispoziţiile art. 90 din noul C. proc. civ. nu au legătură cu soluţionarea cauzei şi ţinând cont că, în cauză condiţiile impuse de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 trebuie îndeplinite cumulativ, cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 Noul C. proc. civ. a fost respinsă, cu consecinţa respingerii cererii de suspendare a judecăţii, formulată de petentă.

Împotriva încheierii de şedinţă din 20 mai 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, a declarat recurs reclamanta SC A. SRL Galaţi.

La termenul din 3 octombrie 2019, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare cu privire la excepţia nulităţii recursului, pe care o va admite, pentru considerentelor ce succed:

Dispoziţiile înscrise în 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar art. 304 pct. 1 - 9 din acelaşi cod prevăd limitativ motivele pentru care se poate cere casarea sau modificarea unei hotărâri.

Recursul fiind o cale extraordinară de atac care nu are caracter devolutiv, verificarea legalităţii hotărârii atacate se face numai în raport cu motivele prevăzute de art. 304 din C. proc. civ.

Conform dispoziţiilor art. 306 (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

În speţă, recurentul nu a formulat nicio critică cu privire la decizia recurată, iar simpla indicare a dispoziţiilor art. 1 şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 21, art. 148 din Constituţia României, fără dezvoltarea unor critici de nelegalitate din care să rezulte în ce mod aceste dispoziţii legale au fost încălcate sau aplicate greşit de către instanţa de apel, nu echivalează cu motivarea recursului, sancţiunea nemotivării recursului fiind nulitatea, conform dispoziţiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ.

Aşa fiind, în baza art. 306 C. proc. civ., urmează a se constata nulitatea recursului declarat în cauză, nefiind reţinute motive de ordine publică ce puteau fi invocate din oficiu de instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Galaţi împotriva încheierii de şedinţă din 20 mai 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. x/2017.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2019.

GGC - GV