Inadmissibility of appellate review against filter-panel decisions due to statutory exclusion of extraordinary remedies for formal annulment of appeals.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1.246 din 19 septembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a admis cererea de repunere în termenul de declararea a recursului şi a constatat nul recursul declarat de reclamanta A., împotriva Deciziei nr. 1.049 din 6 decembrie 2016, a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A., a formulat contestaţie în anulare, prin care a susţinut că hotărârea pronunţată în cauză este nelegală, cale de atac ce a fost întemeiată în drept pe art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., şi art. 504 din C. proc. civ.

Analizând excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, invocată din oficiu, Înalta Curte, constată următoarele:

Potrivit art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".

Decizia împotriva căreia a fost exercitată prezenta cale de atac a fost pronunţată în complet de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., soluţia fiind aceea de constatare a nulităţii recursului declarat de reclamanta A., împotriva Deciziei nr. 1.049 din 6 decembrie 2016, a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Înalta Curte, reţine că, în completul de filtru, se analizează admisibilitatea căii de atac, respectiv aspecte ce ţin de legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 din C. proc. civ., încadrarea motivelor de recurs stipulate de art. 488 din C. proc. civ., precum şi respectarea termenului de declarare a căii de atac.

Prin urmare, procedura examinării recursului în complet de filtru vizează doar aspecte pur formale, care nu presupun analiza pe fond a motivelor de recurs invocate de către parte.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., "în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac."

Rezultă deci, că legiuitorul a optat ca deciziile pronunţate în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., să nu fie supuse niciunei căi de atac, ceea ce conduce la concluzia că aceste hotărâri nu pot fi atacate nici cu revizuire şi nici cu contestaţie în anulare.

Ca atare, în aplicarea dispoziţiilor legale sus-menţionate, împotriva Deciziei nr. 1.246 din data de 19 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, nu poate fi exercitată nicio cale de atac, ordinară sau extraordinară, inclusiv contestaţie în anulare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în aplicarea art. 457 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) şi ale art. 503 din C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A., împotriva Deciziei nr. 1.246 din data de 19 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 iunie 2019.

GGC - OB