Conflict of interests in local council decisions: mandatory disclosure of personal interest prior to deliberation, not just abstention from voting, required to prevent breach of administrative integrity regime

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, la data de 20 mai 2016, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenţia Naţională de Integritate în contradictoriu cu care a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x din 28 aprilie 2016.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 130 din 18 noiembrie 2016, Curtea de Apel Bacău, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a anulat, în parte, raportul de evaluare întocmit de pârâtă la data de 28 aprilie 2016 şi înregistrat la aceasta sub nr. x din 28 aprilie 2016, în sensul înlăturării constatării de nerespectare de către reclamant a regimului juridic al conflictului de interese în privinţa participării acestuia la adoptarea de către Consiliul local al municipiului Piatra-Neamţ a H.C.L. nr. 225 şi nr. 230 din 20 iulie 2012 - ambele referitoare la SC B. SRL, H.C.L. nr. 7 din 22 ianuarie 2016 referitoare la SC C. SRL şi H.C.L. nr. 15 din 31 ianuarie 2014 referitoare la Compania Municipală de Investiţii D. SA.

A menţinut celelalte dispoziţii ale Raportului de evaluare x din 28 aprilie 2016 cu privire la constatarea nerespectării de către reclamant a regimului juridic al conflictului de interese în privinţa participării la adoptarea celorlalte hotărâri ale Consiliului local al municipiului Piatra Neamţ, menţionate în raport.

De asemenea, a admis în parte cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată şi, în consecinţă, a obligat pârâta Agenţia Naţională de Integritate să plătească reclamantului suma de 550 de RON cheltuieli de judecată, reprezentând 50 de RON - taxă judiciară de timbru şi 500 RON - onorariu de avocat.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamantul A. şi pârâta Agenţia Naţională de Integritate, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

3.1. Recurentul-reclamant, în motivarea căii de atac a susţinut, în esenţă, că interpretarea dată de instanţa de fond dispoziţiilor legale incidente este incorectă, scoasă din contextul scopului urmărit de legiuitor, iar condiţiile existenţei unui eventual conflict de interese incomplet analizată.

În opinia recurentului-reclamant, instanţa de fond a omis să analizeze şi să identifice pentru fiecare hotărâre a Consiliului local în parte pretinsul avantaj urmărit, precum şi existenţa legăturii de cauzalitate între pretinsul interes patrimonial şi obiectivitatea, imparţialitatea şi transparenţa cu care recurentul-reclamant şi-a exercitat atribuţiile în cadrul şedinţelor Consiliului local în cazul hotărârilor reţinute în raport.

A mai arătat că, niciuna dintre hotărârile adoptate nu au fost de natură a-i aduce un avantaj, remuneraţia încasată fiind condiţionată numai de participarea la şedinţele AGA.

Totodată, instanţa de fond a dat o interpretare restrictivă dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din O.G. nr. 26/2013 cu referire la noţiunea de membru al adunării generale, în condiţiile în care, în speţă, calitatea de membru aparţine municipiului Piatra Neamţ ca acţionar majoritar, iar la şedinţele AGA acţionarul principal nu putea participa decât prin consilierii din cadrul Consiliului local.

În ceea ce priveşte indemnizaţia acordată, în mod greşit instanţa de fond a reţinut că anterior datei de 29 august 2013 nu a existat temei legal pentru acordarea acesteia, întrucât O.U.G. nr. 79/2009 reglementa o astfel de indemnizaţie, dar într-un cuantum mai mic.

3.2. Recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate, în motivarea recursului declarat a susţinut, în esenţă, că raţionamentul instanţei de fond cu privire la inexistenţa unui conflict de interese generat de participarea recurentului-reclamant la şedinţa Consiliului local în cadrul căreia s-a adoptat Hotărârea nr. 15 din 31 ianuarie 2014 este bazat pe o interpretare eronată a dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 215/2001, respectiv art. 77 din Legea nr. 393/2004.

În opinia recurentului-pârât, faptul că recurentul-reclamant s-a abţinut de la vot în şedinţa în cadrul căreia a fost adoptată hotărârea sus-arătată nu este natură să conducă la concluzia că au fost respectate principiile legal instituite pentru prevenirea conflictului de interese în exercitarea funcţiilor publice, de vreme ce recurentul-reclamant nu a anunţat la începutul dezbaterilor interesul său în problema supusă dezbaterii, obligaţie expres reglementată în cuprinsul art. 77 din Legea nr. 393/2004.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 25 ianuarie 2017, recurentul-reclamant a solicitat respingerea recursului declarat de recurenta-pârâtă, ca nefondat, răspunzând punctual criticilor formulate.

În esenţă, a arătat că la adoptarea hotărârii menţionate în raportul de evaluare recurentul-reclamant s-a abţinut de la vot, votul său fiind contabilizat ca vot negativ, iar anunţarea intenţiei sale de a se abţine de la vot nu ar fi influenţat contorizarea voturilor.

Întrucât un eventual conflict de interese vizează doar ipoteza unui vot pozitiv, menit să aibă ca şi consecinţă adoptarea hotărârii consiliului local, ceea ce nu e cazul în speţă, în opinia recurentului-pârât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a fi în prezenţa unui conflict de interese.

4.2. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 26 octombrie 2017, recurenta-pârâtă a solicitat respingerea recursului declarat de recurentul-reclamant, reiterând coordonatele esenţiale ale cauzei.

În opinia recurentei-pârâte, în speţă se regăsesc toate elementele prevăzute de dispoziţiile legale care reglementează conflictul de interese, fiind corectă soluţia instanţei de fond.

Astfel, noţiunea de interes personal menţionată de dispoziţiile legale incidente nu vizează doar aspecte patrimoniale ci reglementează într-un mod complex natura interesului alesului local care ar putea determina lipsa de obiectivitate a acestuia în adoptarea deciziilor de autoritate publică, circumscriindu-se sferei interesului şi posibilitatea anticipării unui beneficiu sau a unui dezavantaj pentru sine sau pentru o asociaţie sau fundaţie din care face parte.

5. Procedura derulată în recurs

Prin Rezoluţia din 22 octombrie 2018 a completului investit cu soluţionarea cauzei, în raport de Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, a fost fixat termen de judecată, cu citarea părţilor, în şedinţă publică.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate, a apărărilor din întâmpinări şi dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul recurentului-reclamant este nefondat, în timp ce recursul declarat de recurenta-pârâtă este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Instanţa de contencios administrativ a fost investită în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, cu soluţionarea contestaţiei împotriva Raportului de evaluare nr. x din 28 aprilie 2016 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate prin care s-a constatat că reclamantul nu a respectat regimul juridic la conflictelor de interese întrucât, în calitate de consilier local, a participat la deliberarea şi adoptarea următoarelor hotărâri:

- un număr de 49 de hotărâri ale Consiliului local Piatra Neamţ cu privire la SC B. SRL, SC C. SRL, SC E. SRL, societăţi la care a deţinut/deţine calitatea de membru A.G.A., realizând venituri în cuantum de 23.725 RON;

- H.C.L. nr. 291 din 16 septembrie 2013 cu privire la nivelul maxim al indemnizaţiei lunare a membrilor A.G.A. pe care reprezentanţii consiliului local sunt autorizaţi să îl voteze;

- H.C.L. nr. 15 din 31 ianuarie 2014 cu privire la Compania Municipală de Investiţii D. SA, societate la care reclamantul deţinea calitatea de angajat cu contract individual de muncă.

Soluţionând cauza, prim instanţă a anulat în parte raportul de evaluare întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate la data de 28 aprilie 2016 înregistrat sub nr. x din 28 aprilie 2016, în sensul înlăturării constatării de nerespectare de către reclamant a regimului juridic al conflictului de interese în privinţa participării acestuia la adoptarea de către Consiliul local al municipiului Piatra Neamţ a H.C.L. nr. 225 şi nr. 230 din 20 iulie 2012 - ambele referitoare la SC B. SRL, H.C.L. nr. 7 din 22 ianuarie 2016 referitoare la SC C. SRL şi H.C.L. nr. 15 din 31 ianuarie 2014 referitoare la Compania Municipală de Investiţii D. SA A menţinut celelalte dispoziţii ale Raportului de evaluare x din 28 aprilie 2016 cu privire la constatarea nerespectării de către reclamant a regimului juridic al conflictului de interese în privinţa participării la adoptarea celorlalte hotărâri ale Consiliului local al municipiului Piatra Neamţ, menţionate în raport.

În esenţă, motivele pentru care instanţa de fond a dispus anularea parţială a raportului de evaluare contestat au vizat următoarele aspecte:

- referitor la hotărârile de consiliu local nr. 225 şi nr. 330 din 20 iulie 2012, s-a reţinut că la data adoptării acestora recurentul-reclamant nu fusese încă desemnat ca reprezentant al municipiului în adunarea generală a SC B. SRL, mandatul său începând la data de 31 iulie 2016, situaţie în care nu se poate reţine existenţa conflictului de interese cu privire la participarea recurentului-reclamant la adoptarea acestor hotărâri;

- în ceea ce priveşte Hotărârea nr. 7 privind SC C. SA, motivul pentru care nu s-a reţinut existenţa conflictului de interese a fost reprezentat de lipsa motivată a recurentului-reclamant de la şedinţa consiliului local din 22.01.2013, dată la care a fost adoptată hotărârea invocată în raport;

- cu referire la Hotărârea nr. 15 din 31 ianuarie 2014 cu privire la Compania Municipală de Investiţii D. S.A., societatea la care recurentul-reclamant deţinea calitatea de angajat cu contract individual de muncă, instanţa de fond a reţinut că recurentul-reclamant a respectat regimul conflictului de interese, întrucât s-a abţinut de la votarea hotărârii menţionate.

În ceea ce priveşte participarea recurentului-reclamant la deliberarea şi adoptarea unui număr de 47 de hotărâri ale Consiliului Local Piatra Neamţ cu privire la SC B. SRL, SC C. SRL şi SC E. SRL în calitate de membru în adunarea generală a asociaţilor, calitate în care a realizat venituri în cuantum de 23.725 RON, instanţa de fond a reţinut că, fiind remunerat în calitatea sa de membru al adunării generale, interesul patrimonial, definit de dispoziţiile art. 75 lit. c) teza finală din Legea nr. 393/2004, îl împiedica să participe la deliberare şi adoptarea hotărârilor vizând aceste societăţi.

Totodată, participarea recurentului-reclamant, în calitate de consilier local, la deliberarea şi adoptarea HCL nr. 291 din 16 septembrie 2013 cu privire la nivelul maxim al indemnizaţiei lunare a membrilor AGA pe care reprezentanţii consiliului local sunt autorizaţi să îl voteze, în condiţiile în care prin hotărârea adoptată s-a stabilit nivelul propriei remuneraţii pe care urma să o încaseze, constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 75 lit. c) teza finală din Legea nr. 393/2004 care impuneau obligaţia alesului local să se abţină de la vot şi să declare această abţinere, conform art. 75 alin. (3) din Legea nr. 393/2004.

Efectuând propria evaluare a materialului probator administrat în cauză pentru a răspunde criticilor formulate, Înalta Curte constată că prima instanţă a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale incidente în ceea ce priveşte participarea recurentului-reclamant, în calitate de consilier local, la deliberarea şi adoptarea unui număr de 46 de hotărâri al Consiliului Local Piatra Neamţ cu privire la SC B. SRL, SC C. SRL, SC E. SRL, precum şi a HCL nr. 291 din 16 septembrie 2013 cu privire la nivelul maxim la indemnizaţiei lunare a membrilor AGA pe care reprezentanţii consiliului local sunt autorizaţi să îl voteze.

Astfel, conflictul de interese este definit de art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi a mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, ca fiind situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Reglementarea legală a conflictului de interese administrativ reprezintă garantarea principiilor imparţialităţii, integrităţii, transparenţei decizionale şi supremaţiei interesului public prin sancţionarea situaţiilor în care interesul privat prevalează asupra interesului public, în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

O definiţie a conflictului de interese privind funcţionarii publici este inclusă în art. 13 din Recomandarea nr. 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, în sensul că " Conflictul de interese se naşte în situaţia în care un funcţionar public are un interes personal de natură să influenţeze sau să pară a influenţa exercitarea imparţială şi obiectivă a funcţiilor sale oficiale ".

Conflictul de interese privind aleşii locali este reglementat de Legea nr. 161/2003, Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali şi Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Astfel, potrivit art. 77 din Legea nr. 161/2003 "Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare".

Art. 47 din Legea nr. 393/2004 prevede că "Aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului".

Conform art. 75 din aceeaşi lege, "Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte".

Potrivit art. 25 din Legea nr. 215/2001 "Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat".

În cazul consilierilor locali, dispoziţiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 statuează că "Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local".

Ca o detaliere a acestei interdicţii legale, art. 77 din Legea nr. 393/2004 reglementează în sensul că "1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

(3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei".

Reglementarea conflictului de interese prin prevederile art. 46 din Legea nr. 215/2001 a constituit obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională statuând prin jurisprudenţa sa (Decizia nr. 951 din 25 iunie 2009) că textul legal stabileşte garanţii ale imparţialităţii autorităţilor publice şi a membrilor consiliilor locale în exercitarea atribuţiilor lor. Raţiunea instituirii acestui conflict de interese, care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 161/2003, este aceea de a asigura "eliminarea subiectivismului şi interesului particular ori de grup" în cadrul forurilor decizionale ale autorităţilor publice (Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014).

În cauza de faţă, în raport de dispoziţiile legale precitate, în mod corect instanţa de fond a reţinut existenţa unui interes personal patrimonial în participarea recurentului-reclamant la deliberarea şi adoptarea hotărârii la societăţile comerciale în care este implicat, precum şi la adoptarea hotărârii prin care s-a stabilit nivelul propriei remuneraţii pe care urma să o primească de la cele trei societăţi în care era desemnat membru AGA.

Susţinerile recurentului-reclamant în sensul că participarea sa la şedinţele AGA s-a justificat prin prisma numirii sale în calitate de reprezentant al acţionarului principal - Municipiul Piatra-Neamţ - în Adunarea Generală a Asociaţilor a SC B. SRL, SC C. SRL şi SC E. SRL, posibilitatea numirii consilierilor ca mandatari în AGA societăţilor de interes public fiind un aspect necontestat sub aspectul legalităţii, nu sunt de natură a înlătura situaţia de conflict de interese în care s-a aflat recurentul-reclamant.

Aceasta întrucât, nu reprezentarea Municipiului Piatra-Neamţ de către un consilier local în adunările generale ale unor întreprinderi publice este ceea ce se impută recurentului-reclamant, ci faptul că acesta, fiind remunerat în această calitate de către întreprinderea publică, interesul său patrimonial aşa cum este definit de prevederile menţionate din Legea nr. 393/2004 îl împiedica să participe la deliberarea şi adoptarea hotărârilor vizând aceste societăţi.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 393/2004, în ipoteza reglementată de teza finală a lit. c), nu este necesar ca decizia autorităţii publice să reprezinte un beneficiu sau avantaj pentru societatea de la care alesul local obţine venituri, ci ca decizia autorităţii să poată prezenta un beneficiu sau un dezavantaj, fiind vorba de o potenţialitate. Nu este necesar nici ca decizia să fie determinantă şi să depindă exclusiv de voinţa alesului local, aşa cum a susţinut recurentul-reclamant, întrucât concepţia Legii nr. 393/2004 care reglementează statutul aleşilor locali şi existenţa interesului personal a alesului local are în vedere că acesta acţionează într-un organ deliberativ colegial (consiliu local).

Aşa fiind, recurentul-reclamant era direct interesat în adoptarea hotărârilor referitoare la cele trei societăţi comerciale, dat fiind faptul că beneficiarele acestor hotărâri erau societăţi comerciale cu privire la care recurentul-reclamant deţinea calitatea de membru în AGA.

Totodată, interesul personal este de necontestat şi în cazul Hotărârii nr. 291 din 16 septembrie 2013, având în vedere că prin aceasta se stabilea cuantumul indemnizaţiei pe care urma să o primească de la cele trei societăţi în care era desemnat membru AGA.

Concluzionând asupra criticilor formulate de recurentul-reclamant, Înalta Curte reţine îndeplinirea condiţiilor existenţei conflictului de interese prin participarea în mod nemijlocit a recurentului-reclamant la deliberarea şi adoptarea hotărârii de consiliu local referitoare la societăţile în care recurentul-reclamant era desemnat şi renumerat ca membri AGA, precum şi a hotărârii prin care se stabilea nivelul indemnizaţiei lunare a membrilor AGA.

Referitor la recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate prin care se critică numai soluţia pronunţată de instanţa de fond cu privire la Hotărârea Consiliului Local nr. 15 din 31 ianuarie 2014, Înalta Curte constată că recursul este fondat, hotărârea instanţei de fond cu privire la acest aspect fiind dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material incidente.

Având în vedere dispoziţiile legale care reglementează conflictul de interese, contrar celor reţinute de judecătorul fondului, în lumina principiului transparenţei decizionale, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant avea obligaţia să anunţe interesul său personal la începutul dezbaterilor, precum şi abţinerea de la vot.

Împrejurarea că recurentul-reclamant care deţinea calitatea de angajat cu contract individual de muncă la Compania Municipală de Investiţii D. SA s-a abţinut de la vot după derularea discuţiilor referitoare la proiectul de hotărâre privind modificarea Contractului de concesiune nr. x din10 decembrie 2009 încheiat între Municipiul Piatra Neamţ şi SC D. SA nu este de natură să conducă la concluzia că acesta ar fi respectat principiile legal instituite pentru prevenirea conflictului de interese în exercitarea funcţiei publice.

Aceasta deoarece art. 77 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 interzice participarea sa la deliberare, impunând ca intimatul-reclamant să anunţe interesul său personal la începutul dezbaterilor asupra problemei în care are interes, tocmai pentru a se preveni participarea sa la deliberare în cadrul şedinţei autorităţii deliberative, respectiv pentru a preveni influenţarea hotărârilor acestei autorităţi prin prezenţa sa la deliberări.

În fapt, intimatul-reclamant avea obligaţia de a anunţa interesul său personal în toate etapele premergătoare adoptării Hotărârii nr. 15 din 31 ianuarie 2014, la un moment anterior începerii dezbaterilor asupra acestei hotărâri, iar nicidecum în cursul dezbaterilor ori la momentul votului. Aceasta deoarece orice hotărâre a unei autorităţi deliberative colegiale se ia într-un proces care implică iniţial deliberări urmate de vot, acesta concretizându-se într-un act scris care consemnează rezultatul deliberării, conţinutul său fiind însuşit de către persoanele care au participat la adoptarea sa.

În consecinţă, contrar celor reţinute de instanţa de fond, sunt îndeplinite condiţiile existenţei conflictului de interese în ceea ce priveşte HCL nr. 15 din 31 ianuarie 2014, întrucât recurentul-reclamant a votat (prin abţinere), participând nemijlocit la deliberarea şi adoptarea hotărârii sus-menţionate, fiind legale constatările autorităţii de integritate din cuprinsul raportului contestat.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate, va casa în parte sentinţa recurată, în sensul că va menţine dispoziţia Raportului de evaluare nr. x din 28 aprilie 2016 cu privire la constatarea nerespectării de către recurentul-reclamant a regimului juridic al conflictului de interese în ceea ce priveşte participarea la adoptarea Hotărârii Consiliului Local nr. 15 din 31 ianuarie 2014 cu privire la Compania Municipală de Investiţii D. SA, societate la care recurentul-reclamant deţinea calitatea de angajat cu contract individual de muncă, urmând a fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

Negăsind fondate criticile formulate de recurentul-reclamant întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 130 din 18 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa recurată, în sensul că menţine şi dispoziţia din Raportul de evaluare privind constatarea nerespectării de către reclamant a regimului juridic al conflictului de interese în privinţa participării la adoptarea HCL nr. 15 din 31 ianuarie 2014 referitoare la Compania Municipală de Investiţii D. SA.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 130 din 18 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 mai 2019.

GGC - LM