Fake bomb device in public building: whether artisanal imitation triggers alarmist offense despite diminished discernment

Deliberând asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj şi de intimatul inculpat A. împotriva sentinţei penale nr. 40 din data de 20 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia Penală şi de minori, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 40 din data de 20 martie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia Penală şi de minori, a dispus condamnarea inculpatului A., pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 96 alin. (4) C. pen., a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 121 din 30 aprilie 2014 a judeţul Vişeu de Sus (definitivă prin Decizia penală nr. 781 din 30 septembrie 2014 a Curţii de Apel Cluj) şi a stabilit că inculpatul urmează să execute noua pedeapsă, care se adaugă la pedeapsa anterioară, rezultând pedeapsa finală de 2 ani şi 3 luni închisoare.

Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de fond a reţinut că:

Prin rechizitoriul nr. x al Parchetului D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Maramureş, înregistrat pe rolul instanţei la data de 19 iunie 2017, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de alarmare, prin orice mijloace şi fără un motiv întemeiat a unei colectivităţi, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sau de menţinere a ordinii publice cu privire la răspândirea sau folosirea de produse, substanţe, materiale de orice fel, de natură să pună în pericol viaţa/integritatea corporală/sănătatea oamenilor ori să cauzeze consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului modificată şi completată.

În actul de inculpare s-a reţinut în sarcina inculpatului A. faptul că, la data de 23 noiembrie 2016, în jurul orelor 08:00 - 09:10 a amplasat un dispozitiv ce avea elementele de aparenţă a unui dispozitiv explozibil improvizat, compus din 4 elemenţi cilindrici interconectaţi prin conductori, un acumulator, un bec luminos, într-un loc public, grupul sanitar aflat la demisolul clădirii în care-şi are sediul Tribunalul Maramureş, situată pe B-dul x nr. 2A, jud. Maramureş, determinând astfel alarmarea persoanelor aflate în incinta clădirii şi a organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi de menţinere a ordinii publice (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Băseşti" a jud. Maramureş, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi "Pintea Viteazul" Maramureş, Serviciul Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană de Informaţii Maramureş, Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Maramureş).

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 2 din 26 iulie 2017, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., s-au respins cererile şi excepţiile formulate de inculpatul A., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii în cauză.

După începerea judecăţii, la termenul din 14 noiembrie 2017, s-a procedat la audierea inculpatului, în prezenţa apărătorului său, acesta nerecunoscând săvârşirea faptei, astfel că judecata s-a desfăşurat în procedura obişnuită.

Analizând actele şi lucrările dosarului, materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, Curtea de Apel Cluj a reţinut următoarele:

La data de 23 noiembrie 2016, având în vedere datele obţinute, organele de urmărire penală din cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureş, s-au sesizat cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004. La aceeaşi dată s-a dispus prin ordonanţă începerea urmăririi penale in rem cu privire la această infracţiune.

Astfel cum a rezultat şi din cuprinsul procesului-verbal întocmit cu ocazia sesizării din oficiu, la acel moment existau informaţii că la data de 23 noiembrie 2016, în incinta sediului Tribunalului Maramureş, într-o încăpere cu destinaţia grup sanitar situată la demisolul clădirii, a fost amplasat un pachet ce avea elementele unui dispozitiv explozibil improvizat compus din patru elemente cilindrice, interconectate prin fire conductoare, un acumulator şi un led/bec luminos. S-a remarcat faptul că din informaţiile primite de la organele specializate cu atribuţii de intervenţie în astfel de situaţii a reieşit împrejurarea că personalul ce îşi desfăşura activitatea în cadrul Judecătoriei Baia Mare, a Tribunalului Maramureş, a Serviciului de Probaţiune Maramureş, avocaţii, justiţiabilii şi alte persoane aflate în incinta clădirii la momentul depistării dispozitivului, au fost evacuate, aspect care a fost confirmat de cele consemnate în conţinutul fişei de intervenţie la eveniment nr. 3990/61 din 23 noiembrie 2016, precum şi de declaraţiile martorilor B., C. şi D. .

De asemenea, s-a avut în vedere faptul că pentru desfăşurarea procedurilor şi activităţilor organelor specializate de intervenţie, respectiv a echipei pirotehnice din cadrul Direcţiei Judeţene de Informaţii Maramureş, determinate de prezenţa dispozitivului mai sus descris în clădire, activitatea instituţiilor enumerate anterior a fost întreruptă în intervalul orar 09:30 - 13:00. S-a constatat cu privire la inculpatul A. că s-a efectuat o anchetă penală în cauza ce a format obiectul dosarului nr. x/2014 al D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Maramureş, finalizată prin întocmirea rechizitoriului şi trimiterea sa în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă prevăzută de art. 374 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (art. 51 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu art. 41 alin, 2 C. pen. (1969) - în reglementarea anterioară). De altfel, acesta a fost condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. 38 din 22 aprilie 2015 pronunţată de Tribunalul Maramureş în Dosar nr. x/2014 pentru comiterea infracţiunii anterior amintite la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II- a, b) şi e) din C. pen. (1969) pe o durată de 2 (doi) ani. Cu privire la această pedeapsă s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pe durata unui termen de încercare de 5 (cinci) ani, stabilindu-se printre alte obligaţii şi interdicţia de a lua legătura direct sau indirect cu victimele E., F. şi G..

S-a mai reţinut că, în acest context, la data de 29 februarie 2016, în baza constatărilor lucrătorilor din cadrul Poliţiei oraşului Vişeu de Sus privind nerespectarea obligaţiei de a nu face, instituite în sarcina inculpatului conform celor anterior prezentate, Serviciul de Probaţiune Maramureş a adresat Tribunalului Maramureş o sesizare privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 38 din 22 aprilie 2015. Cauza a fost înregistrata la Tribunalul Maramureş sub nr. x/2016.

Din probatoriul administrat şi potrivit propriilor declaraţii a rezultat că inculpatul A., la data de 22 noiembrie 2016, cunoscând împrejurarea că a doua zi, respectiv în data de 23 noiembrie 2016, urma să aibă loc la Tribunalul Maramureş dezbateri în cauza privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei ce-i fusese aplicată conform celor mai sus precizate, precum şi faptul că trebuia să fie prezent la o întrevedere fixată la Serviciul de Probaţiune Maramureş (instituţie care-şi desfăşoară activitatea în incinta aceleiaşi clădiri în care îşi are sediul Tribunalul Maramureş şi Judecătoria Baia-Mare) a confecţionat artizanal, în propria locuinţă un dispozitiv cu aspectul unuia exploziv. La confecţionarea acestuia, inculpatul a folosit cernoziom pe care 1-a modelat sub forma a patru batoane cilindrice, împachetându-le individual în carton pe care 1-a lipit cu bandă adezivă tip scotch. Profitând de cunoştinţele dobândite ca urmare a experienţei în munca desfăşurată în industria minieră, inculpatul s-a preocupat şi a reuşit să manufactureze cele patru batoane în aşa fel încât să imite cât mai fidel dinamita folosită în exploatările miniere. Tot în seara zilei de 22 noiembrie 2016, inculpatul a procedat în continuare la conectarea unui bec prin intermediul unor conductori la o baterie şi la secţionarea unor alte patru segmente de conductori electrici monofilari cu manta de plastic (două de culoare albastră şi două de culoare roşie) cu lungimi între 15 şi 25 cm. Toate aceste obiecte au fost introduse de către inculpat în interiorul unei genţi diplomat, disimulate în nişte dosare, astfel încât, în cazul unui control al bagajelor să fie dificil de depistat.

În dimineaţa zilei de 23 noiembrie 2016, în jurul orelor 05:00 inculpatul A. a plecat din localitatea de domiciliu către municipiul Baia Mare cu autoturismul marca x, având nr. de înmatriculare x, proprietatea martorului H. şi condus de acesta. Cu acelaşi autoturism a mai călătorit pe aceeaşi rută şi martora I.. Ajuns în municipiul Baia Mare, în jurul orelor 07:45 inculpatul a coborât din autoturism în apropierea Spitalului Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş". În jurul orelor 08:00, inculpatul A. a intrat pe la punctul de control acces în sediul Tribunalului Maramureş, deplasându-se la Serviciul de Probaţiune Maramureş aflat la nivelul 2 al clădirii, primind de la consilierul de probaţiune J. graficul programului de prezentare aferent anului 2017.

Ulterior, inculpatul a coborât la demisolul clădirii, unde a făcut nişte fotocopii la biroul de copiat acte din incintă, pentru ca, mai apoi, să se deplaseze la grupul sanitar situat la acelaşi nivel. Profitând de împrejurarea că la acel moment nu se aflau şi alte persoane în zonă, inculpatul A. a asamblat componentele anterior pregătite: a unit cei patru elemenţi cilindrici, bateria şi becul prin lipire cu bandă adezivă şi a introdus în capetele batoanelor conductorii electrici. A reuşit în acest fel să obţină un dispozitiv similar unui dispozitiv exploziv artizanal, pe care 1-a amplasat sub un vas urinar din grupul sanitar, după care a părăsit în grabă zona spre a nu fi observat.

În continuare, inculpatul A. s-a deplasat la sala de şedinţe nr. 56 situată la nivelul 2 al clădirii, unde urmau să aibă loc dezbaterile în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Maramureş. Conform notei cuprinse în încheierea de şedinţă din data de 23 noiembrie 2016 în dosarul nr. x/2016, inculpatului i s-a adus la cunoştinţă de către instanţă faptul că va fi strigată cauza în jurul orelor 10:00, ocazie cu care, motivând că are probleme de sănătate inculpatul a arătat că nu mai doreşte să rămână până la ora fixată, astfel că a părăsit sala de şedinţă şi mai apoi incinta Tribunalului Maramureş.

În jurul orelor 09:10, dispozitivul amplasat de inculpat în grupul sanitar de la demisolul clădirii Tribunalului Maramureş a fost observat de martorii K. şi L., care, părându-li-se suspect, au anunţat jandarmii ce asigurau paza obiectivului. Alarmaţi de aspectul dispozitivului ce părea a fi unul exploziv chiar şi pentru persoane cu pregătire, jandarmii care desfăşurau serviciul de pază la Tribunalul Maramureş au procedat deîndată la izolarea zonei şi mai apoi la evacuarea clădirii, anunţând în acelaşi timp echipa pirotehnică specializată din cadrul Serviciului Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană de Informaţii Maramureş. Totodată, conform procedurilor impuse în astfel de situaţii a fost alertat şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Băseşti" al judeţului Maramureş, fiind mobilizate efective din cadrul acestei instituţii, o ambulanţă cu echipajul aferent şi o autospecială de intervenţie la stingerea incendiilor.

De asemenea, după primele verificări efectuate de către geniştii din cadrul echipei pirotehnice sosite la faţa locului, s-a decis şi s-a acţionat cu sprijinul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Maramureş şi a Serviciului Rutier, în sensul creării unui perimetru de siguranţă în jurul clădirii prin restricţionarea traficului rutier pe Bulevardul x şi str. x.

Întrucât, în urma evaluării riscului, prin prisma observării aspectului exterior al dispozitivului care prezenta caracteristice tehnice şi funcţionale ale unui dispozitiv exploziv de iniţiere a unei încărcături cu caracteristici necunoscute, specialiştii genişti au apreciat că există posibilitatea ca dispozitivul în cauză să fie apt de explozie, s-a decis şi s-a acţionat prin intervenţia şi utilizarea disruptorului tip DR 2 din dotare, dispozitiv destinat anihilării efectelor explozibililor. Dispozitivul a fost astfel neutralizat prin pulverizare de apă la o presiune de cea. 100 atm. cu ajutorul disruptorului din dotarea echipei pirotehnice din cadrul Serviciului Român de Informaţii. Ulterior, cu ocazia efectuării constatării criminalistice, concretizată prin Raportul de Constatare Criminalistică nr. x din 4 ianuarie 2016, s-a stabilit că dispozitivul utilizat de inculpatul A. nu era apt să producă explozie fiind confecţionat din materiale improprii unui astfel de scop.

La data de 23 noiembrie 2016 s-a solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Cluj autorizarea efectuării unor percheziţii domiciliare în cauză, fiind emise mandatele de percheziţie domiciliară nr. 30 şi nr. 31 din 23 noiembrie 2016. În urma percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa inculpatului A. s-au ridicat de la acesta mai multe bunuri. Dintre acestea, mai multe materiale similare cu cele folosite la confecţionarea dispozitivului folosit de inculpat, au fost înaintate în vederea efectuării unei constatări criminalistice Institutului Naţional de Criminalistică - Serviciul Expertize Fizico - Chimice, stabilindu-se că fragmente de cablu (conductor), bulgări de sol, bucăţi de carton şi benzi adezive prezintă caracteristici similare cu cele ridicate de la faţa locului cu ocazia efectuării cercetării. Acest aspect coroborat cu declaraţia inculpatului de recunoaştere a faptei, precum şi celelalte probe administrate, a condus la concluzia că acesta a confecţionat şi utilizat dispozitivul amplasat în incinta Tribunalului Maramureş. Fiind audiat şi cu privire la resortul determinant în acţiunile întreprinse, inculpatul A. a oferit explicaţii variate, iniţial arătând că a intenţionat doar să testeze vigilenţa organelor însărcinate cu paza obiectivului - Tribunalul Maramureş, alternativ susţinând că a dorit doar să facă o glumă, iar ulterior admiţând că acţiunile sale reprezintă şi o formă de răzbunare pentru modalitatea în care a fost tratat pe parcursul unor proceduri judiciare anterioare, apreciind că a fost nedreptăţit.

Explicaţiile oferite de inculpat nu au putut fi primite, fiind lipsite de suport. Astfel, dacă acesta ar fi intenţionat doar să "testeze vigilenţa jandarmilor", s-ar fi limitat la trecerea prin filtrul de securitate instituit la punctul de acces şi control, fără a mai proceda la amplasarea dispozitivului într-un loc accesibil publicului, cu consecinţa imediată a producerii unei stări de temere în rândul persoanelor ce au fost evacuate, a celor care au luat contact direct cu dispozitivul folosit, precum şi având ca urmare alertarea/alarmarea şi intervenţia implicită a organelor specializate în astfel de situaţii.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt de mai sus şi a vinovăţiei inculpatului, s-au avut în vedere următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu fila x; proces-verbal de cercetare la fata locului şi planşa foto aferentă; planşă fotografii judiciare privind aspectele fixate, urmele şi mijloacele materiale de probă ridicate în data de 23 noiembrie 2016 cu ocazia efectuării controlului corporal al inculpatului; procese-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare fil. 59 - 74; proces-verbal privind efectuarea percheziţiei informatice; mandate de aducere şi dovezi de îndeplinire a procedurii de citare fil. 90 - 93; proces-verbal din data de 24 noiembrie 2016 privind transcrierea convorbirilor purtate de la postul telefonic x; declaraţia martorului I.; declaraţia martorului H.; Declaraţia martorului L.; Declaraţia martorului K.; Declaraţia martorului B.; Declaraţia martorului C.; Declaraţia martorului D.; Raport de constatare criminalistică nr. x din 4 ianuarie 2017; Proces-verbal din 25 noiembrie 2016 privind vizualizarea imaginilor captate de sistemul de supraveghere video instalat la ATM - M.; fişa Intervenţie Eveniment a LJ.J. Maramureş; adresa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Săseşti" Maramureş nr. x; proces-verbal de Intervenţie întocmit de I.S.U. Maramureş nr. x din 23 noiembrie 2016; fişa de Cazier Judiciar a inculpatului; declaraţie de suspect A.; declaraţie de inculpat A.; supliment declaraţie de inculpat A. din 28 noiembrie 2016 x; acte medico - legale; raport de Expertiză Medico - Legală Psihiatrică nr. x/14.12.2016; referat cu propunere de internare nevoluntară a inculpatului A.; copia dispozitivului încheierii penale nr. 135 din 8 decembrie 2016 - dosar nr. x/2016; declaraţie de inculpat din 20 ianuarie 2017; proces-verbal din 20 ianuarie 2017; declaraţie de inculpat din 6 martie 2017; proces-verbal din 6 martie 2017; declaraţie de inculpat din 6 aprilie 2017; copie sentinţă penală nr. 38 din 22 aprilie 2015 pronunţată de Tribunalul Maramureş; copie Decizie penală nr. 1405/A/2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj la data de 13 noiembrie 2015; copie încheiere penală din 23 noiembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Maramureş.

De asemenea, instanţa de fond a avut în vedere şi declaraţiile martorilor audiaţi nemijlocit: I., H., K., B., L., C. şi D., declaraţiile acestora confirmând cele mai sus reţinute.

Audiat fiind de către instanţa de fond, inculpatul A. nu a recunoscut săvârşirea faptelor, arătând că în ziua de 23 noiembrie 2016 s-a prezentat la Tribunalul Maramureş unde avea pe rol un dosar, iar din cauza stresului a luat atât medicamentele pentru bolile de care suferă, respectiv zona zoster, diabet, probleme cu inima, prostată, şi a băut şi alcool, respectiv un pahar de ţuică, astfel că nu-şi mai aminteşte ce s-a întâmplat ulterior, decât când a fost prins de organele de poliţie la Sighet în aceeaşi zi. De asemenea, a arătat că într-adevăr avea cei patru cilindri asupra sa, în geantă, însă erau umpluţi cu mămăligă cu brânză pe care intenţiona s-o mănânce în cursul zilei, mai avea un beculeţ şi o baterie pentru lanternă, însă aceste obiecte nu erau montate împreună ca să semene cu un dispozitiv explozibil, şi că probabil le-a uitat la grupul sanitar din incinta tribunalului. Nu-şi poate explica de ce s-a găsit pământ în acei cilindri şi de ce erau legaţi cu sârmă, declarând că poate altcineva le-a găsit şi le-a montat, după plecarea lui.

Instanţa a înlăturat această apărare a inculpatului, ca fiind vădit neserioasă şi nereală, deoarece probele dosarului au dovedit prezenţa acestuia în ziua respectivă în incinta clădirii Tribunalului Maramureş, de altfel necontestată nici de către inculpat. De asemenea martorul D. a arătat că l-a văzut pe inculpat în incinta clădirii, mai mult chiar el l-a verificat la intrarea în clădire. Din planşele fotografice existente la dosar s-a observat că obiectul descoperit în incinta clădirii, respectiv cilindri componenţi nu sunt umpluţi cu mămăligă, aşa cum a susţinut inculpatul.

De asemenea, cu ocazia percheziţiei domiciliare s-au descoperit la domiciliul acestuia mai multe bunuri, dintre care, mai multe materiale similare cu cele folosite la confecţionarea dispozitivului găsit, care au fost expertizate criminalistic de către Institutul Naţional de Criminalistică - Serviciul Expertize Fizico - Chimice, stabilindu-se că fragmentele de cablu (conductor), bulgării de sol, bucăţile de carton şi benzile adezive găsite la domiciliul inculpatului au prezentat caracteristici similare cu cele ridicate de la faţa locului cu ocazia efectuării cercetării.

Pe de altă parte, în faza urmăririi penale, inculpatul A., în prezenţa apărătorului, a recunoscut săvârşirea faptelor arătând că în seara zilei de 22 noiembrie 2016 i-a venit ideea să testeze sistemul de securitate şi de acces la nivelul Tribunalului Maramureş şi în aceeaşi seară a confecţionat un număr de patru cilindri din pământ moale, pe care i-a învelit în carton şi apoi cu bandă adezivă de tip scotch, în aşa fel încât să semene cât mai mult cu dinamita folosită în industria minieră, inculpatul lucrând timp de 17 ani la Mina Borşa, astfel că ştia foarte bine cum arată un asemenea explozibil.

Apoi a legat de bornele unei baterii dreptunghiulare doi conductori electrici pe care i-a ataşat la un bec de lanternă şi şi-a mai pregătit patru conductori din sârmă de culoare roşie (2) şi albastră (2) de 15 cm pe care i-a pus împreună cu elemenţii cilindrici, bateria şi becul în nişte dosare pe care le avea în servieta cu care urma să meargă a doua zi la tribunal, ştiind că jandarmii ce efectuau controlul accesului în clădire nu vor verifica interiorul dosarelor. De asemenea, a mai arătat că pe lângă testarea vigilenţei jandarmilor şi a poliţiştilor de la pază a vrut şi să facă o glumă prin confecţionarea, asamblarea şi amplasarea dispozitivului în sediul tribunalului.

A recunoscut că în incinta tribunalului, la grupul sanitar, a asamblat elementele componente arătate mai sus şi apoi a aşezat obiectul sub un vas pişoar din grupul sanitar. Apărarea inculpatului a constat în aceea că o persoană cu pregătire putea sesiza cu uşurinţă că dispozitivul amplasat de el nu prezintă nici un pericol real. De asemenea, a mai arătat că nu este el vinovat de alarmarea populaţiei şi a autorităţilor, ci aceasta este consecinţa lipsei de pregătire a celor ce trebuiau să-şi dea seama de la bun început că nu este decât o jucărie dispozitivul pe care l-a confecţionat.

Instanţa de fond a înlăturat şi această apărare a inculpatului, având în vedere că din declaraţiile martorului C., care îndeplinea la acel moment atribuţia de şef de dispozitiv la obiectivul Tribunalului Maramureş, a rezultat că acesta a văzut obiectul suspect plasat de inculpat, care se vedea că este un obiect artizanal, prezentând însă toate caracteristicile unui explozibil, şi chiar dacă era artizanal nu putea să nu ia în calcul şi varianta că ar putea fi real, şi având în vedere câtă lume se afla la acel moment în clădire, fiind ora 9 dimineaţa, prezenta un pericol pe care nu-l putea neglija. De asemenea, martorii K. şi L., care au descoperit obiectul suspect la grupul sanitar, au şi anunţat echipa de ordine din incinta tribunalului, au relatat că obiectul plasat sub pisoar, era un obiect artizanal prevăzut cu două fire, unul roşu şi unul albastru, cu o formă cilindrică precum şi un led care lumina, de aceea fiind şi observat, şi că semăna cu un obiect explozibil.

S-a constatat că dincolo de aceste aspecte, a fost dovedit faptul că inculpatul A. a improvizat acel obiect artizanal care semăna cu un explozibil şi l-a plasat la grupul sanitar din incinta tribunalului Maramureş, infracţiunea prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului modificată şi completată, nici nu are condiţia ca obiectul să fie real şi apt a produce urmări, ci tocmai să fie în măsură să alerteze o persoană sau colectivitate.

Astfel, instanţa de fond a avut în vedere dispoziţiile anterioare ce prevăd că "Alarmarea, prin orice mijloace şi fără un motiv întemeiat, a unei persoane fizice sau juridice ori a unei colectivităţi, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sau de menţinere a ordinii publice, cu privire la folosirea de arme de foc, arme nucleare, chimice, biologice, radiologice ori la răspândirea sau folosirea de produse, substanţe, microorganisme, toxine ori materiale, de orice fel, de natură să pună în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor ori a animalelor sau mediul înconjurător ori să cauzeze consecinţe deosebit de grave, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă."

Instanţa de fond a reţinut că, în drept, fapta inculpatului A. constând în aceea că, la data de 23 noiembrie 2016, în jurul orelor 08:00 - 09:10 a amplasat un dispozitiv ce avea elementele de aparenţă a unui dispozitiv explozibil improvizat, compus din 4 elemenţi cilindrici interconectaţi prin conductori, un acumulator, un bec luminos, într-un loc public, grupul sanitar aflat la demisolul clădirii în care-şi are sediul Tribunalul Maramureş, situată pe B-dul x nr. 2A, jud. Maramureş, determinând astfel alarmarea persoanelor aflate în incinta clădirii şi a organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi de menţinere a ordinii publice (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Băseşti" a jud. Maramureş, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi "Pintea Viteazul" Maramureş, Serviciul Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană de Informaţii Maramureş, Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Maramureş) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de alarmare, prin orice mijloace şi fără un motiv întemeiat a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi de menţinere a ordinii publice cu privire la folosirea materiale de orice fel, de natură să pună în pericol viaţa, integritatea corporală prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului modificată şi completată.

Instanţa de fond a analizat şi aspectele invocate în apărarea inculpatului de către apărătorul său referitoare la faptul că avea discernământul diminuat, întrucât din expertiza efectuată în cauză a reieşit că nu are capacitatea completă psihică de a aprecia conţinutul şi consecinţele faptelor sale, pe care le-a respins ca neîntemeiate. În acest sens s-a avut în vedere că potrivit expertizei psihiatrice întocmite în cauză a rezultat că inculpatul A. prezintă "tulburare delirantă persistentă", comisia considerând că acesta avea discernământ diminuat atât la data comiterii faptelor cât şi la data examinării (14 decembrie 2016), însă această împrejurare nu constituie cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 28 C. pen., care să atragă achitarea inculpatului. Astfel, art. 28 prevede:

"nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu putea să-şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale ori nu putea să le controleze, fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze", din care a rezultat un discernământ abolit, nu diminuat, cum a fost cazul în speţă.

De asemenea, instanţa de fond a apreciat că dimpotrivă, elaborarea planului infracţional începând din seara precedentă, cu realizarea acelor cilindri şi strângerea restului componentelor obiectului artizanal, respectiv cabluri, baterie, bec de lanternă, pe care urma să le asambleze la locul faptei, planificându-şi astfel în detaliu actul infracţional, nu a demonstrat nicidecum lipsa discernământului.

Totodată, instanţa de fond a reţinut că nici bolile de care suferă şi nici faptul că ar fi consumat alcool în dimineaţa zilei respective, potrivit propriilor declaraţii "pentru a-şi face curaj", nu au fost circumstanţe care să atragă înlăturarea răspunderii inculpatului pentru fapta comisă sau diminuarea pericolului social al acesteia.

La dozarea şi individualizarea pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială incidenţa circumstanţelor atenuante sau agravante.

În cauză, s-a reţinut că inculpatul A. nu se află la prima confruntare cu legea penală, este chiar recidivist raportat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 121 din 30 aprilie 2014 a Judecătoriei Vişeu de Sus (definitivă prin Decizia penală nr. 781 din 30 septembrie 2014 a Curţii de Apel Cluj) pentru săvârşirea infracţiunii de corupţie sexuală, mai mult, săvârşind fapta ce face obiectul prezentului dosar în cursul termenului de încercare de 4 ani din pedeapsa anterioară menţionată. S-a mai avut în vedere faptul că inculpatul nu a avut o atitudine sinceră în faţa instanţei, nerecunoscând fapta, mai mult, formulându-şi o apărare neserioasă, care a fost descrisă anterior.

Instanţa de fond a avut în vedere şi faptul că la urmărire penală inculpatul A. a recunoscut săvârşirea faptelor arătând că a vrut să testeze vigilenţa organelor de pază şi ordine din incinta tribunalului Maramureş, iar în faţa instanţei, pe de o parte, a recunoscut că avea acel obiect asupra sa, însă era compus din cilindri umpluţi cu mămăligă pe care intenţiona s-o consume, iar pe de altă parte, a arătat că nu a fost văzut de niciun martor când a pus obiectul în baie, astfel că este nevinovat, neexistând probe împotriva lui şi că i s-a înscenat acest dosar.

Instanţa de fond a reţinut, faţă de cele mai sus reţinute, că vinovăţia inculpatului a fost dovedită cu toate probele dosarului, astfel că în baza art. art. 38 din Legea nr. 535/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) C. pen., a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 luni închisoare, aplicând pedeapsa la minimul special, având în vedere vârsta înaintată a acestuia (69 ani) şi starea sa de sănătate.

Totodată, instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzută de art. 96 alin. (4) C. pen., respectiv inculpatul a săvârşit fapta în perioada termenului de încercare de 4 ani, astfel că a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 121 din 30 aprilie 2014 a Judecătoriei Vişeu de Sus (definitivă prin Decizia penală nr. 781 din 30 septembrie 2014 a Curţii de Apel Cluj), urmând să execute noua pedeapsă la care s-a adăugat pedeapsa anterioară şi astfel a rezultat pedeapsa finală de 2 ani şi 3 luni închisoare.

De asemenea, a respins solicitarea martorilor K. şi H. de plată a cheltuielilor de judecată din fondurile Ministerului Justiţiei, întrucât aceştia nu au făcut dovada cheltuielilor. În baza art. 276 C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească suma de 3.000 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului (din care 2.000 RON cheltuieli din faza urmăririi penale).

II. Împotriva Sentinţei penale nr. 40 din data de 20 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia Penală şi de minori au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj şi intimatul inculpat A..

În motivarea apelului, Ministerul Public a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului este nelegală, deoarece din fişa de cazier a inculpatului a rezultat faptul că anterior săvârşirii faptei acesta mai fusese condamnat la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare sub supraveghere. Or, în procesul de revocare a suspendării efectuat de către prima instanţă de judecată, când s-a dat pedeapsă cu executare, pedeapsa rezultantă pe care inculpatul ar fi trebuit să o execute era de 3 ani şi 3 luni şi nu de 2 ani şi 3 luni, aşa cum era corect şi cum rezulta din fişa de cazier judiciar.

Ministerul Public a înţeles să extindă motivele de apel, în sensul deducerii perioadei internării nevoluntare care a fost dispusă faţă de inculpat, în temeiul art. 404 alin. (4) din C. proc. pen., sens în care, la termenul anterior, a depus biletul de ieşire din spital al inculpatului din conţinutul căruia rezultă că perioada internării nevoluntare a fost de 4 zile.

Inculpatul A., în susţinerea apelului a arătat că nu există condiţiile de tipicitate a infracţiunii de care este acuzat, respectiv alarmarea trebuia să se producă prin orice mijloace cu privirea la folosirea de produse, substanţe sau dispozitive, apte să pună în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, animalelor sau a mediului înconjurător ori să cauzeze consecinţe deosebit de grave. A susţinut că alarmarea trebuia să fie produsă direct, de către inculpat, ca subiect activ al acestei infracţiuni, că aceasta trebuie să se realizeze în maniera în care el, prin alarmare, să ameninţe că va folosi un dispozitiv de natură să cauzeze consecinţe deosebit de grave şi să pună în pericol viaţa oamenilor, animalelor sau a mediului înconjurător.

Or, dacă se analizează probele existente la dosar, se constată că la toaleta din incinta Tribunalului Maramureş, o anumită persoană, un avocat se pare, a găsit un dispozitiv şi l-a alarmat pe jandarmul L. despre posibila existenţă a unei bombe. Deci, alarmarea nu a fost produsă de către inculpat, care nici nu şi-a manifestat voinţa de a folosi un dispozitiv de natură să producă consecinţele prevăzute de dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 535/2004.

Pe de altă parte, dispozitivul respectiv, astfel cum a fost descris de către martorii care au fost audiaţi în prezenta cauză, nu era apt să producă acele consecinţe juridice prevăzute de dispoziţiile art. 38, aşadar nu sunt aplicabile prevederile art. 38 din Legea nr. 535/2004, care să atragă răspunderea penală.

A mai susţinut că nu există probe care să demonstreze că s-a aflat în acea zi la toaleta din incinta Tribunalului Maramureş, că ar fi avut asupra sa acel dispozitiv, dezasamblat sau asamblat şi că el ar fi depus acel dispozitiv la toaleta Tribunalului în scopul de a se produce consecinţele prevăzute de dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 535/2004.

Nici unul dintre martori nu a declarat că acesta ar fi fost la toaleta din incinta Tribunalului. Astfel, martorul L., audiat la acest termen de judecată, a spus că nu l-a văzut deloc în ziua respectivă pe inculpat, cei doi jandarmi care l-au controlat au spus că acesta nu avea asupra sa decât o servietă diplomat în care se afla un C. proc. civ. şi un ziar.

Un alt martor, D., a spus la un moment dat că este posibil să fi ascuns acest dispozitiv în/sub haină or, din declaraţiile celuilalt martor, rezultă că dispozitivul era din hârtie sau carton, ceea ce înseamnă că ar fi fost greu de ascuns sub haină, în condiţiile în care acestea nu aveau buzunare. Ar fi fost dificil să ţină acel dispozitiv dezasamblat sub haină iar apoi să se ducă să îl monteze în condiţiile în care nici nu a fost văzut la toaletă, nici camerele de supraveghere nu funcţionau, pentru că aşa rezultă din procesele-verbale de la acea dată.

Nu în ultimul rând a solicitat aplicarea cauzei de impunitate prevăzută de dispoziţiile art. 28 din C. pen. şi a susţinut că din Raportul de expertiză medico-legală, cu deficienţele pe care le are, motiv pentru care nici nu a fost avizat de către Comisia de avizare şi control a actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca, rezultă că are un anume diagnostic care produce anumite consecinţe în situaţia în care consumă alcool şi, mai mult, în situaţia în care pe lângă consumul de alcool a ingerat şi medicamente.

III. În faza apelului, în faţa Înaltei Curţi, cauza a avut următoarele termene:

- 20 iunie 2018, când a fost admisă cererea de amânare formulată de inculpatul A. pentru pregătirea apărării;

- 10 octombrie 2018, când instanţa de apel a încuviinţat cererea de probe solicitată de inculpatul A. prin apărător desemnat din oficiu, constând în audierea martorilor H., L., B. şi D.; a pus în vedere inculpatului A. să depună în termen de 5 zile prescripţia medicală despre care a făcut vorbire în cuprinsul declaraţiei sale şi a dispus trimiterea concluziilor Raportului de expertiză medico-legală Psihiatrică nr. 1999, precum şi toate documentele medicale şi medico-legale existente în dosarul cauzei către Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul IML "Mina-Minovici" în vederea verificării şi avizării acestora, împreună cu prescripţia medicală depusă de inculpat.

La acelaşi termen a fost audiat inculpatul A., care a declarat:

"Cunosc acuzaţiile, le-am înţeles. Nu menţin declaraţiile date în faţa procurorului, pentru că au fost date sub ameninţare şi şantaj. Dl procuror N. instrumenta în paralel dosarul x în care eram ameninţat cu altă condamnare. În faţa instanţei de fond nu am fost lăsat să termin declaraţia. Am făcut obiecţiuni, dar s-a consemnat doar ce a dorit judecătoarea.

În ziua respectivă, nu am intrat în toaleta Tribunalului Maramureş, deoarece am probleme cu prostata şi trebuie să merg mai des la toaletă. Am intrat la toaleta Spitalului Judeţean, care se află alături de Tribunal. Pe rolul Tribunalului se afla dosarul x, altă înscenare, şi trebuia să particip. De asemenea, pentru probaţiune, trebuia să mă prezint la semnarea graficului. Pentru că tocmai contactasem o boală datorită stresului - zona zoster, luasem de dimineaţă o serie de medicamente: unguente, tablete, nu ştiu cum se numesc, dar trebuia să le fac. Medicamentele le-am luat la 5 dimineaţa, şi pentru că mă aflam într-o stare de stres, cu greu mă stăpâneam să nu mă comport revoltător în sala de şedinţă, aveam o sticlă de palincă de prune în geantă, de 60 grade, din care am băut circa 100 ml, dar fără să mai cobor la demisol la toaletă. Am ieşit direct afară, şi în acel moment aveam o stare de beţie. Medicamentele cu alcoolul nu fac "casă bună". Nu îmi amintesc ce medicamente. Am luat medicamente - Prostenal pentru prostată, medicamente pentru eczemele pe piele - zona zoster. Aveam prescripţia medicală, am depus-o la dosarul pe rol. Am anexat la dosarul x prescripţia medicală, şi deţin o copie, pe care o pot trimite la dosarul cauzei.

Nu am realizat nimic din ce am făcut după aceea. Am luat o maşină de ocazie spre Sighet şi acolo am fost oprit de poliţie. Am oprit maşina, a avenit poliţia, mi-au pus cătuşe, am fost dus la secţia de poliţie, cu îmbrâncelile de rigoare.

Nu există nicio dovadă că eu am intrat acolo, deşi sunt camere de supraveghere, nu există amprente, urme de paşi, martori, nicio dovadă că eu am intrat acolo. Mi s-a spus că nu funcţionează camerele de supraveghere. Ei au crezut că pot rezolva între ei, colegial.

Întrebări formulate de apărătorul inc. A.: ce v-a spus şeful poliţiei de la Vişeul de Sus, ca să daţi declaraţie? R: când am ajuns la Vişeul de Sus, am fost dus la sediul poliţie, unde mă aştepta comandatul poliţei - O. îi zice în zonă, dl P.. Acesta se dă prieten pe lângă mine, stilul poliţiei. Acesta m-a sfătuit să recunosc că eu am fost acolo, deşi eu nu am recunoscut niciodată, pentru că există riscul să mă condamne în celălalt dosar. A spus aşa: Băi A., vezi că nu există nicio dovadă, ca să nu te condamne în celălalt dosar în care eşti cercetat tot de N., recunoaşte. Nu ştiu, cu intenţie bună sau intenţie rea, O. m-a sfătuit astfel. Ce a urmat rezultă din dosarul parchetului şi a instanţei de judecată. interesant este faptul că după ce s-a încheiat urmărirea penală, judecătoarea de la Baia Mare, a încheiat şi celălalt dosar, chiar dacă cu o soluţie de achitare. după ce şi-a făcut N. programul s-a încheiat dosarul cu o achitare, însă au fost 13 termene de judecată în care am fost citat, iar martorii au fost aduşi chiar şi cu mandate de aducere.

La interpelarea instanţei de a relata despre dispozitivul găsit la Tribunalul Maramureş inculpatul a precizat: nu mă interesează, nu e problema mea".

- 21 noiembrie 2019, când actele medico-legale primite de la Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti au fost transmise Comisiei de Avizare şi Control Cluj-Napoca şi au fost audiaţi martorii B. şi D.,

Martorul B. a declarat:

"Menţin declaraţiile pe care le-am dat în cauză atât în faţa procurorului, cât şi în faţa instanţei de fond.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: L-aţi văzut pe inculpatul A. în data de 23 noiembrie 2016 în incinta Tribunalului Maramureş? Răspunsul martorului: La interpelarea prealabilă a instanţei, arăt că îl recunosc pe inculpatul A., care se află astăzi în sala de judecată lângă apărătorul său. Referitor la întrebarea apărătorului, arăt următoarele: Fiind de serviciu la Punct control acces al Tribunalului Maramureş, l-am întâlnit când dânsul a intrat în instituţie. În momentul când i s-a făcut controlul bagajului, atunci l-am întâlnit.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Cine l-a anunţat de existenţa unui dispozitiv la toaleta tribunalului? Răspunsul martorului: Cei doi martori, care nu sunt prezenţi azi au venit şi m-au anunţat de existenţa acelui dispozitiv, în toaleta bărbaţilor, de la demisol.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Aţi văzut personal acel dispozitiv, îl puteţi descrie, formă dimensiuni, cum arăta? Răspunsul martorului: Da. L-am văzut personal. Avea patru tuburi, o baterie, mai multe fire, conductori electrici şi un bec, care funcţiona. Era foarte apropiat de realitate, ceea ce vezi în filme. Un dispozitiv ca o bombă, asemănător, aproape identic construit.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Ce dimensiune avea? Răspunsul martorului: Din relatările dânsului, avea conţinut de pământ. Noi nu am putut constata ce are, dar ca formă şi dimensiuni 15 cm pe 15 cm şi lung de 20 cm, legate între ele cu bandă izolatoare. Am auzit că a afirmat că a conţinut pământ, iar tuburile erau din carton. Acestea le-am aflat ulterior zilei de 23 noiembrie 2016.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Cum păreau persoanele care l-au anunţat de existenţa acestui dispozitiv, în sensul dacă erau speriate ori panicate? Răspunsul martorului: Când au venit erau un pic surprinşi şi panicaţi, dar nu îşi dăduseră seama exact despre ce este vorba. Doar aşa m-au anunţat, că este un dispozitiv asemănător cu o bombă.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Din momentul când l-aţi controlat, l-aţi mai văzut în ziua aceea pe inculpat? Răspunsul martorului: Nu pot să afirm cu precizie dacă l-am mai văzut la ieşire, deoarece în ziua respectivă erau în jur de 900 de persoane intrate prin Punct-control acces."

Martorul D. a declarat:

"Menţin declaraţiile date la procuror şi la Curtea de apel Cluj.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Îl recunoaşteţi pe inculpatul A.? Răspunsul martorului: Da, îl recunosc.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: În ce context l-aţi văzut pe acesta? Răspunsul martorului: Dl. A. avea un dosar pe rolul instanţei Trib. Maramureş, dar nu pot preciza de câţi ani.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: În ziua respectivă, de 23 noiembrie 2016, vă aflaţi la Punct control acces al Tribunalului? Răspunsul martorului: Eram în sprijinul colegului care era la Postul de pază şi acces, fiind şef de schimb.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: L-aţi controlat pe inculpat? Ce avea în diplomat? Răspunsul martorului: Cred că un C. proc. pen. şi ceva ziare.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Aţi văzut dispozitivul care a fost găsit la toaleta Trib. Maramureş? Dacă da, vă rog să îl descrieţi. Răspunsul martorului: Da, l-am văzut. Patru tuburi de aprox. 15 cm şi diametru de vreo 3, umplute cu ceva, o baterie, un bec led, de lanternă şi patru conductori electrici.

La interpelarea apărării arăt că erau umplute cu ceva, compoziţie solidă, dar nu pot preciza cu ce.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Consideraţi că acest dispozitiv ar fi putut produce distrugeri, pagube? Răspunsul martorului: Având în vedere că nu sunt specialist în obiecte pirotehnice, nu pot preciza că era periculos sau nu, dar pentru mine era un obiect suspect.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Persoanele care au găsit acest dispozitiv suspect cum vi s-au părut? Erau îngrijorate, panicate, le era frică? Răspunsul martorului: Da. Erau panicate.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: L-aţi mai văzut pe inculpat după controlul bagajelor în incinta tribunalului? Răspunsul martorului: Da, avea un dosar pe rol.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Acel dispozitiv pe care l-aţi văzut putea să intre în diplomatul pe care îl avea şi pe care l-aţi controlat? Răspunsul martorului: Asamblat nu, dar putea fi ascuns în alte părţi, mă refer la hainele cu care era îmbrăcat, având în vedere că era luna noiembrie.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Dacă aţi văzut acel dispozitiv, din ce material era confecţionat? Răspunsul martorului: Părerea mea este că hârtie, carton.

Întrebare adresată de către procuror: Dacă martorul părea sub influenţa băuturilor alcoolice? Răspunsul martorului: Nu părea, era dimineaţa."

- 23 ianuarie 2018, când s-a pus în discuţia părţilor adresa sosită de la Comisia de avizare şi control a actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca care, având în vedere Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 241 din 21 februarie 2012 şi Certificatul medico-legal nr. 106 din 8 februarie 2013, a precizat că nu avizează conţinutul şi concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 1999 din 14 decembrie 2016 şi a recomandat efectuare unei noi expertize medico-legale psihiatrice.

Apărătorul din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A., a arătat că în raport de situaţia care rezultă din actele de la dosar se impune efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice în vederea lămuririi situaţiei clientului său, pentru a se vedea dacă există cazul de impunitate prevăzut de dispoziţiile art. 28 din C. pen.

Apelantul intimat inculpat A., a apreciat că nu există nici o dovadă care să îl incrimineze că ar fi fost autorul acelei bombe şi a considerat că nu este necesară efectuarea unei noi expertize şi nu îşi dă acordul în acest sens.

Instanţa de apel a acordat posibilitatea apărătorului să ia legătura cu inculpatul pentru lămurirea contradicţiei constând în aceea că apărătorul a solicitat efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, iar clientul său refuză, apreciind că nu este necesară.

Reprezentantul Ministerului Public, a precizat că faţă de solicitarea apărătorului inculpatului de a nu renunţa la efectuarea unei noi expertize, pasul care trebuie efectuat ar fi urmarea procedurii prevăzută de dispoziţiile art. 248 din C. proc. pen., respectiv internarea nevoluntară a inculpatului într-un spital în vederea efectuării expertizei.

Instanţa de apel l-a întrebat încă o dată pe inculpatul A. dacă îşi dă consimţământul pentru efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, iar acesta a dat un răspuns negativ, astfel că, după deliberare, a constatat că nu poate dispune contra voinţei inculpatului efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, care presupune explicit acordul acestuia, astfel încât urmează ca probatoriul să fie evaluat în raport de probele administrate. La acelaşi termen au fost audiaţi martorii H. şi L., iar apoi au avut loc dezbaterile.

Martorul H. a declarat:

"Îmi menţin declaraţiile date în faţa instanţei de judecată, la Cluj, precum şi pe cele de la Vişeu din faţa organelor de urmărire penală.

Întrebare adresată de către apărătorul ales al inculpatului: În ce împrejurări l-aţi cunoscut pe inc. A.? Răspunsul martorului: Nu l-am cunoscut pe dl. A., nu am avut niciodată nicio vorbă. Am plecat cu maşina mea personală în staţia magazinului Q., eram cu o vecină de-a mea, I., ascultată ca martor şi mi-o făcut cu mâna şi am oprit şi am luat-o pe dna I., şi a spus să o iau şi pe ea la Baia Mare că se duce şi ea la spital. În acele momente a venit un domn pe care nu îl ştiam, dar despre care am aflat ulterior că se numeşte A. şi este cel care este în sală. Cred, nu sunt foarte sigur. Dânsul a venit la mine şi mi-a spus să îl iau la spital că este bolnav cu prostata. Eu i-am dus în faţa spitalului pe cei doi şi i-am lăsat în faţa spitalului şi m-am dus să îmi rezolv problemele personale. În timpul când s-au dat jos i-am lăsat numărul de telefon dnei I. că mi-a spus să o iau la întoarcere. Tot atunci mi-a luat numărul de telefon şi domnul A. şi dna I. o spus că ea mă aşteaptă în parcare la magazinul Maramureş.

Am trecut prin faţa autogării şi l-am văzut, la sensul giratoriu, pe trotuar, pe dl. A. mergând spre autogară şi am oprit şi l-am luat de acolo. Parcă a făcut cu mâna dar nu sunt sigur. M-am dus în parcare la magazinul Maramureş şi am luat-o pe dna I.. Apoi ne-am continuat drumul şi am revenit la Vişeu.

Când am ajuns la intrarea în Sighet dl. A. vorbea la telefon, dar eu nu am fost atent la ceea ce discuta. La un moment dat i-a spus interlocutorului că trebuie să vorbească cu mine, conducător autoturism, care să opresc într-un loc stabilit de ei. În momentul în care am luat telefonul la care a vorbit dl. A., interlocutorul mi-a spus că este un lucrător de poliţie de la Poliţia criminalistică din Baia-Mare, dar să nu spun acest lucru dlui A. şi să opresc în locul ce-l vor stabili de comun acord. Ulterior, am aflat că poliţistul i se prezentase dlui A. ca fiind şeful unei baze de transport. Am oprit şi am aşteptat, neştiind despre ce este vorba. A venit o maşină a Poliţiei şi ne-a dus la Poliţia Sighetul Marmaţiei. Eu şi dna I. ne-am deplasat la sediul poliţiei cu maşina mea, iar dl. A. a fost urcat în maşina poliţiei. În sediul poliţiei nu am făcut nimic. Ne-a ţinut puţin, am semnat o hârtie şi ne-a dat drumul acasă la amândoi, eu şi dna I.. Ulterior am dat declaraţie la Vişeu.

Doresc să explic instanţei de judecată că nu am fost prezent la termenul anterior când am fost citat, deoarece eram de serviciu pe ambulanţă şi nu puteam pleca de la serviciu, fiind doi şoferi numai.

Întrebare adresată de către apărătorul ales al inculpatului: Ce avea asupra sa inculpatul la momentul la care l-aţi întâlnit? Răspunsul martorului: Nu sunt foarte sigur, avea o mapă sau un diplomat.

Întrebare adresată de către apărătorul ales al inculpatului: Când aţi stat de vorbă cu dl. A. avea un anumit miros specific? Mirosea a alcool sau nu? Răspunsul martorului: Când s-a suit în maşină la mine m-a întrebat dacă poate să deschidă sticla de ţuică să ia o gură, întrebându-mă dacă mă deranjează. I-am spus că nu, şi acesta a băut din sticlă. Nu pot preciza dacă în momentul când a pătruns în maşină acesta mirosea a alcool.

Întrebare adresată de către apărătorul ales al inculpatului: Vi se părea că era într-o stare normală, era coerent? Răspunsul martorului: Nu pot să fac asemenea aprecieri deoarece nu am fost preocupat de acest lucru.

Întrebare adresată de către procuror: La momentul la care au venit organele de poliţie au spus cumva motivul pentru care inc. A. trebuia dus la poliţie? Răspunsul martorului: Nu.

Întrebare adresată de către procuror: Când aţi oprit în trafic, ce-i care au venit să îl ia pe dl. A. v-au spus ceva? Răspunsul martorului: Eu nu am ştiut nimic ce s-a întâmplat şi nu mi s-a explicat de ce poliţistul i-a spus dlui A. că este şeful unei autobaze sau motivele pentru care l-au dus la poliţie. Nici la poliţie nu mi s-a spus despre ce este vorba. Tot ce am înţeles a fost că a făcut ceva probleme în Baia-Mare, dar nu mi-a spus nimeni nimic concret."

Martorul L. a declarat:

"Menţin declaraţiile date în cursul procesului penal. Nu am nicio precizare suplimentară de făcut.

Întrebare adresată de către apărătorul ales al inculpatului: În ziua de 23 noiembrie 2016 l-aţi văzut pe inc. A. în incinta Trib. Baia-Mare, respectiv la toaleta Tribunalului? Răspunsul martorului: Nu.

Întrebare adresată de către apărătorul ales al inculpatului: Cine v-a alertat de existenţa unui dispozitiv spunând că poate este o bombă? Răspunsul martorului: Când am ajuns la o toaletă ieşea un cetăţean de acolo. După ce am folosit toaleta, cetăţeanul, care a rămas în uşă, m-a întrebat dacă nu mi se pare ciudată lumina aceea. Era o luminiţă mică. Eu nu am observat când am intrat în toaletă şi cât timp am stat în încăpere, până ce mi-a fost atrasă atenţia de acel cetăţean.

La interpelarea instanţei arăt că nu am discutat la genul existenţei unei bombe, dar despre ceva suspect în mod cert. De aceea i-am spus cetăţeanului să anunţăm jandarmii, eu rămânând la intrarea în toaletă. Observând că acel cetăţean nu mai revine m-am dus şi eu la jandarm, însă jandarmul nu s-a deplasat la toaletă unde noi observaserăm obiectul suspect, până ce nu ne-a notat datele de pe buletinul de identitate.

Întrebare adresată de către apărătorul ales al inculpatului: Cum arăta dispozitivul pe care l-aţi văzut la toaletă? Răspunsul martorului: Erau nişte sârme şi ceva alb dedesubt, iar luminiţa era deasupra.

Întrebare adresată de către procuror: Dacă după cele relatate aţi asistat la vreo discuţie între inc. A. şi jandarm referitor la acel eveniment? Răspunsul martorului: Nu. Nu l-am văzut pe dl. A. deloc. Doar la instanţă în Cluj l-am văzut pe acesta."

IV. Înalta Curte, analizând cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept din prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art. 417 C. proc. pen., în raport de conţinutul exhaustiv al dosarului cauzei şi coroborând probatoriul administrat în cursul procesului penal, cu accent pe probatoriul administrat direct şi nemijlocit în faza apelului, reţine următoarele:

Inculpatului A. este acuzat că în data de 23 noiembrie 2016, în jurul orelor 08:00 - 09:10, a amplasat un obiect ce avea elementele de aparenţă a unui dispozitiv explozibil improvizat, compus din 4 elemenţi cilindrici interconectaţi prin conductori, un acumulator, un bec luminos, într-un loc public (grupul sanitar aflat la demisolul clădirii în care-şi are sediul Tribunalul Maramureş, situată pe B-dul x nr. 2A, jud. Maramureş), determinând astfel alarmarea persoanelor aflate în incinta clădirii şi a organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi de menţinere a ordinii publice (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Băseşti" a jud. Maramureş, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi "Pintea Viteazul" Maramureş, Serviciul Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană de Informaţii Maramureş, Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Maramureş).

În faţa instanţa instanţei de apel, inculpatul A. a susţinut că nu există probe care să dovedească vinovăţia sa.

În ceea ce priveşte probatoriul, în jurisprudenţa instanţei supreme s-a arătat că adoptarea unei soluţii în procesul penal decurge din aprecierea probelor. Adevărul constatat de organele judiciare este consecinţa interpretării probelor ce au fost administrate, în condiţiile lipsei ierarhizării anticipate de către legiuitor a valorii probelor ce se administrează în procesul penal; libertatea de apreciere a probelor; ..." (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Sentinţa penală nr. 286 pronunţată la data de 9 mai 2018, Dosar nr. x/2015).

Aşadar, soluţia pronunţată este consecinţa şi rezultatul evaluării coroborate a probelor.

Similar primei instanţe, instanţa de apel constată că probatoriile administrate demonstrează existenţa faptei, a calităţii inculpatului A. de autor şi a formei de vinovăţiei cu care a acţionat la comiterea infracţiunii prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004.

Probele existente la dosarul cauzei, cu accent pe cele administrate în faţa instanţei de apel, confirmă că în data de 23 noiembrie 2016 inculpatul A. s-a deplasat la sediul Tribunalului Maramureş din municipiul Baia Mare. Acest fapt este relatat de către martorul H. şi se coroborează cu declaraţiile martorei I. .

Prezenţa inculpatului A. în sediul Tribunalului Maramureş rezultă din conţinutul încheierii din data de 23 noiembrie 2016 dată în dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Maramureş, cauză ce avea ca obiect sesizarea formulată de către Biroul Executări penale din cadrul Tribunalului Maramureş de revocare a suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatul A. prin sentinţa nr. 38/2015.

Potrivit acestui înscris inculpatul a fost prezent la început în sala de şedinţă, i s-a adus la cunoştinţă faptul că dosarul va fi strigat în jurul orelor 10:00, însă, motivând că are probleme de sănătate, inculpatul a arătat că nu doreşte să rămână până la ora fixată.

Accesul inculpatului în sediul instanţei de judecată este confirmat şi de către martorii B. şi D. .

Pe de altă parte, potrivit declaraţiei martorului B., la sediul instanţei au fost prezente în jur de 900 de persoane în data de 23 noiembrie 2016.

Ulterior accesului inculpatului A. în sediul instanţei, al prezentării acestuia în sala de şedinţă pentru dosarului nr. x/2016 şi al părăsirii sălii de şedinţă, în jurul orelor 9:10, martorii K. şi L. au sesizat existenţa unui obiect suspect în toaleta destinată publicului din sediul Tribunalului Maramureş:

"... cu nişte sârme, ceva alb dedesubt, luminiţa deasupra ..." (declaraţia martorului L., fil. 127 - 128 dosar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), au anunţat jandarmii ce asigurau paza incintei Tribunalului Maramureş şi apoi au fost alertate echipele de intervenţie, cele pirotehnice şi de urgenţă.

Împrejurarea că martorii K. şi L., sunt cei care, după ce au descoperit dispozitivul artizanal, au fost cei care au anunţat jandarmii din incinta tribunalului şi apoi au fost alertate echipele specializate de intervenţie, nu înlătură îndeplinirea condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de care este acuzat inculpatul, alarmarea fiind consecinţă firească a modalităţii de concepere şi comitere a faptelor de către inculpat şi nu urmare a hazardului ori a acţiunii altor persoane.

Urmare a sesizării primite, la sediul instanţei s-au deplasat echipele de intervenţie ale Jandarmeriei Române.

Potrivit înscrisurilor întocmite cu ocazia intervenţiei, începând cu ora 9:35 jandarmii au sprijinit conducerea instanţei pentru evacuarea persoanelor prezente în incinta Tribunalului Maramureş. La ora 9:55 au sosit echipele pirotehnice, care, după evaluare "obiectului" au decis neutralizarea acestuia. De aceea, începând cu ora 10:53 a fost constituit un perimetru de siguranţă şi restricţionare a traficului rutier în zonă, concomitent cu alarmarea echipelor de urgenţă şi a procurorului. Ca urmare a fost efectuată cercetarea la faţa locului.

Ulterior sesizării organelor de urmărire penală, în data de 23 noiembrie 2016, la ora 18:53, judecătorul de drepturi şi libertăţi a autorizat efectuarea percheziţiei domiciliare la adresa unde locuia inculpatul A..

Percheziţia a fost efectuată începând cu ora 19:30, ocazie cu care inculpatul a relatat faptul că a folosit mai multe din bunurile descoperite în locuinţa sa pentru confecţionarea unui dispozitiv artizanal pe care l-a amplasat la sediul Tribunalului Maramureş cu scopul de a obţine amânarea cauzei, indicând şi banda schotch aflată în servieta sa, bandă cu ajutorul căreia a asamblat părţile componente ale dispozitivului artizanal .

În ceea ce priveşte dispozitivul artizanal, probele demonstrează că pentru confecţionarea acestuia inculpatul A. a folosit cernoziom pe care 1-a modelat sub forma a patru batoane cilindrice, împachetându-le individual în carton, pe care 1-a lipit cu bandă adezivă tip scotch, iar apoi a conectat un bec prin intermediul unor conductori la o baterie şi la secţionarea unor alte patru segmente de conductori electrici monofilari cu manta de plastic (două de culoare albastră şi două de culoare roşie) cu lungimi între 15 şi 25 cm, a unit cei patru elemenţi cilindrici, bateria şi becul prin lipire cu bandă adezivă şi a introdus în capetele batoanelor conductorii electrici.

Dispozitivul artizanal, aşa cum a fost conceput de către inculpatul A. (a se vedea fotografiile nr. 25, 26, fil. 41 dosar up), prezintă aparent toate caracteristicile exterioare ale unui dispozitiv explozibil, iar tocmai datorită acestei aparenţe a fost necesară sesizarea echipelor specializate de intervenţie.

Instanţa de apel reţine că aparenţa de pericol (posibil dispozitiv exploziv) conduce la realizarea elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 38 din Legea nr. 535/2004, întrucât folosirea unui dispozitiv explozibil real ar fi condus la analiza unei alte acuzaţii. Tocmai faptul că inculpatul A. a amplasat un dispozitiv aparent explozibil ("jucărie"- cum a definit-o inculpatul în primele sale declaraţii) şi ca urmare au fost alarmate organele specializate, conturează condiţiile de tipicitate referitoare la alarmarea fără motiv.

Aspectele consemnate în procesul-verbal de percheziţie şi fotografiile efectuate, aspectele consemnate în procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi fotografiile efectuate cu acea ocazie, precum şi concluziile raportului de constatare criminalistică nr. x din 4 ianuarie 2017 cu privire la obiectele descoperite cu ocazia efectuării acestor activităţi judiciare se coroborează şi demonstrează că fragmentele de cablu (conductori), bulgării de sol, bucăţile de carton şi benzile adezive, descoperite la percheziţie, prezintă caracteristici similare cu cele ridicate de la faţa locului .

În declaraţia sa din data de 24 noiembrie 2016, inculpatul A. a recunoscut că a dorit să testeze sistemul de securitate şi de acces de la nivelul Tribunalului Maramureş şi astfel a confecţionat o bombă de jucărie dintr-un număr de patru batoane cu pământ moale (umed) pe care le-a lipit cu scotch, a legat de bornele unei baterii dreptunghiulare doi conductori electrici şi un bec . Aceste afirmaţii au fost menţinute şi cu ocazia ascultării sale în prezenţa unui apărător, însă a contestat încadrarea juridică dată faptei susţinând că alarmarea s-a produs ca urmare a lipsei de pregătire a celor ce trebuiau să îşi dea seama că este vorba doar despre o jucărie

Ulterior, atât în faţa instanţei de fond, cât şi în faţa instanţei de apel, inculpatul A. a revenit asupra declaraţiei de recunoaştere a faptei şi a contestat prezenţa sa în toaleta instanţei, loc unde a fost descoperit dispozitivul artizanal:

"nu există nicio dovadă că am intrat acolo, nu există urme de paşi, amprente ... nu mă interesează, nu e problema mea ..." (declaraţie în faţa instanţei de apel la şedinţa din 10 octombrie 2018, fil. 44 dosar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Revenirea asupra recunoaşterii iniţiale nu este susţinută de niciun motiv şi nu are nicio explicaţie plauzibilă. Ca urmare această poziţie procesuală a inculpatului nu poate fi avută în vedere, întrucât probatoriul, aşa cum a fost evocat şi analizat, demonstrează cert că inculpatul A. a confecţionat la locuinţa sa dispozitivul artizanal şi apoi a fost prezent în incinta Tribunalului Maramureş anterior descoperirii acestuia în toaleta publică.

Inculpatul nu a oferit vreo explicaţie plauzibilă nici cu privire la elementele de similitudine ale materialelor descoperite la locuinţa sa cu ocazia percheziţiei domiciliare şi nici cu privire la cele descoperite la faţa locului ca urmare a intervenţiei pirotehniste şi nici cu privire la revenirea asupra poziţiei de recunoaştere a conduitei infracţionale, în condiţiile în care prezenţa sa la sediul Tribunalului Maramureş a fost confirmată de către martori.

Aşadar, instanţa de apel constată că probele evocate (declaraţiile martorilor, înscrisurile, procese-verbale, fotografiile, raportul de constatare criminalistică), conduc la concluzia indubitabilă că în data de 23 noiembrie 2016 inculpatul A. a amplasat un dispozitiv cu aspectul unuia exploziv în toaleta Tribunalul Maramureş, dispozitiv ce a fost confecţionat de către inculpat cu o zi înainte, în locuinţa sa, cu scopul de a amâna judecarea cauzei în care era parte.

De aceea, în acord cu instanţa de fond, instanţa de apel reţine că fapta inculpatului A., care în data de 23 noiembrie 2016, în jurul orelor 08:00 - 09:10, a amplasat un obiect ce avea elementele de aparenţă a unui dispozitiv explozibil improvizat, compus din 4 elemenţi cilindrici interconectaţi prin conductori, un acumulator, un bec luminos, într-un loc public (grupul sanitar aflat la demisolul clădirii în care-şi are sediul Tribunalul Maramureş, situată pe B-dul x nr. 2A, jud. Maramureş), determinând fără motiv alarmarea organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi de menţinere a ordinii publice, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 38 din Legea nr. 535/2004.

Urmare a faptei inculpatului, pe parcursul zile de 23 noiembrie 2016, în intervalul de timp cuprins între ora 9:10 (momentul alarmării) şi ora 12:44 (ridicarea restricţiilor), au fost evacuate din incinta Tribunalului Maramureş (instanţă de judecată cu competenţa teritorială judeţeană) peste 900 de persoane, a fost constituit un perimetru de siguranţă în zonă, a fost restricţionat traficul rutier şi au fost chemate serviciile de urgenţă (ISU şi SMURD), situaţii ce potrivit relatărilor martorilor au creat panică ("... erau panicate ..." - declaraţia martorului D., fil. 75 - 76 dosar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

Urmările produse de fapta inculpatului pot fi caracterizate ca severe, cu impact negativ atât la nivel individual (persoanele prezente în clădirea instanţei de judecată: personalul instanţei, părţile, apărătorii, martorii şi/sau publicul), cât şi la nivel instituţional (costuri nejustificate pentru alarmarea, deplasarea şi intervenţia realizată de la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Gheorghe Pop de Băseşti" a jud. Maramureş, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi "Pintea Viteazul" Maramureş, Serviciului Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană de Informaţii Maramureş şi Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Maramureş).

În egală măsură, instanţa de apel constată că din conţinutul probelor evocate rezultă maniera în care inculpatul a înţeles să-şi exteriorizeze conduita infracţională, iar demersurile realizate pentru punerea în practică şi aprecierea critică asupra rezultatului şi consecinţelor demersurilor infracţionale demonstrează că inculpatul A. a acţionat cu intenţie directă. Împrejurarea că inculpatul prezintă o tulburare delirantă persistentă, cu un discernământ diminuat, nu este de natură să înlăture caracterul volitiv al faptelor sale.

În ceea ce priveşte individualizare judiciară a pedepsei, instanţa de apel apreciază că în contextul particular al cauzei, felul pedepsei ce urmează a fi aplicat inculpatului A. este necesar a fi stabilită pentru a fi aptă şi suficientă să asigure realizarea scopului sancţiunii penale.

Potrivit art. 38 din Legea nr. 535/2004, infracţiunea comisă de inculpatul A. se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Instanţa de apel observă că anterior comiterii infracţiunii din prezenta cauză, care este o infracţiune de pericol, inculpatul A. a fost condamnat definitiv pentru comiterea unor infracţiuni de rezultat (corupţie sexuală şi pornografie infantilă) la pedepse cu închisoarea a căror executare a fost suspendată sub supraveghere (sentinţa penală nr. 38 din 22 aprilie 2015 pronunţată în dosarul nr. x/2014 a Tribunalului Maramureş, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1405/A/2015 a Curţii de Apel Cluj, Sentinţa penală nr. 121 din 30 aprilie 2014 a Judecătoriei Vişeu de Sus, modificată prin Decizia penală nr. 781 din 30 septembrie 2014 a Curţii de Apel Cluj).

În egală măsură însă, se reţine că potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. x din 14 decembrie 2016 s-a concluzionat că inculpatul are discernământul diminuat, raportul medico-legal relevând faptul că în perioada 19 septembrie - 21 septembrie 2012 (la vârsta de 63 ani) inculpatul A. a mai fost internat pentru expertizare psihiatrică şi a fost diagnosticat cu tulburare delirantă persistentă, diagnostic reconfirmat după 4 ani. Instanţa de apel nu poate ignora nici faptul că în prezent inculpatul A. are vârsta de aproape 70 de ani.

Pentru aceste motive, în ceea ce priveşte fapta din prezenta cauză, instanţa de apel se va orienta către pedeapsa amenzii şi, pe cale de consecinţă, având în vedere prevederile art. 96 alin. (4) din C. proc. pen., nu va analiza cazurile de revocare a pedepselor suspendate sub supraveghere.

Procesul de individualizare judiciară a pedepsei amenzii se realizează potrivit sistemului zilelor-amendă, în trei etape:

- în prima etapă (art. 61 alin. (3) teza I C. pen.) se stabileşte numărul zilelor-amendă, potrivit criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen. (gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului), între limitele speciale prevăzute în alin. (4) lit. b) şi c) sau alin. (5) teza finală ale art. 61 C. pen. potrivit art. 62 alin. (2) C. pen., limitele speciale prevăzute în art. 61 alin. (4) lit. b) şi c) C. pen., se stabilesc în funcţie de limitele pedepsei alternative a închisorii prevăzute de lege pentru infracţiune;

- în a doua etapă (art. 61 alin. (3) teza a II-a C. pen.) se stabileşte cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă în raport cu două criterii speciale de individualizare (respectiv, situaţia materială a condamnatului şi obligaţiile legale ale acestuia faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa), între limitele generale prevăzute în art. 61 alin. (2) teza a II-a C. pen. (între 10 RON şi 500 de RON);

- în a treia etapă se calculează cuantumul amenzii, prin înmulţirea numărului de zile-amendă obţinut în prima etapă cu suma obţinută în a doua etapă (art. 61 alin. (2) teza a II-a C. pen.).

Instanţa de apel constată că limitele speciale ale zilelor-amendă pentru infracţiunea prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 sunt cuprinse între 120 şi 240 de zile-amendă, conform dispoziţiilor art. 61 alin. (4) lit. b) C. pen.

Procedând la individualizarea concretă a sancţiunii, instanţa de apel apreciază că raportat la datele particulare ale speţei şi persoana inculpatului A., stabilirea unei pedepse proporţionale cu gravitatea faptei justifică orientarea numărului de zile-amendă la limita inferioară prevăzută de art. 61 alin. (4) lit. b) C. pen., respectiv 120 de zile-amendă.

Totodată, apreciază că, din perspectiva principiului eficienţei pedepsei amenzii şi a criteriilor expres prevăzute de lege pentru stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare, valoarea de 50 RON pentru o zi amendă reprezintă un cuantum adecvat, raportat la situaţia individuală a inculpatului A..

În fine, instanţa de apel constată că potrivit înscrisurilor de la dosar inculpatul A. a fost internat nevoluntar în cadrul Spitalului de psihiatrie Sighetu Marmaţiei, secţia închişi, de la data 9 decembrie 2016 până la data de 7 ianuarie 2017, inclusiv.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 40 din data de 20 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia Penală şi de minori.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată şi, rejudecând, va condamna pe inculpatul A., pentru infracţiunea prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 6.000 RON (corespunzător a 120 de zile - amendă x 50 RON/zi amendă) şi va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor neexecutării cu rea-credinţă a pedepsei amenzii.

Va constată că inculpatul A. a fost internat nevoluntar în cadrul Spitalului de psihiatrie Sighetu Marmaţiei, secţia închişi, de la data 9 decembrie 2016 până la data de 7 ianuarie 2017, inclusiv. Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate, ce nu contravin prezentei decizii, vor fi menţinute.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, în sumă de 260 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 40 din data de 20 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia Penală şi de minori.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, rejudecând:

Condamnă pe inculpatul A., pentru infracţiunea prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 6.000 RON (corespunzător a 120 de zile - amendă x 50 RON/zi amendă).

Atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor neexecutării cu rea-credinţă a pedepsei amenzii.

Constată că inculpatul A. a fost internat nevoluntar în cadrul Spitalului de psihiatrie Sighetu Marmaţiei, secţia închişi, de la data 9 decembrie 2016 până la data de 7 ianuarie 2017, inclusiv.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate ce nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 februarie 2019.

GGC - MM