Decizia nr. 183/A/2019 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Deliberând asupra apelurilor de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 45 din 23 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, s-au dispus următoarele:

A fost condamnată inculpata A. fără antecedente penale, avocat suspendat, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzut de art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 66 lit. a) C. pen., i s-a interzis inculpatei pe o durata de 2 ani exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi a făcut aplicarea art. 65 şi 66 lit. a) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b), 76 C. pen., a fot condamnată aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., s-a constatat concursul de infracţiuni, iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 2 ani închisoare, aceasta executând, în final, pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. (1) şi (5) C. pen., în baza art. 66 lit. a) C. pen., s-a interzis inculpatei, pe o durata de 2 ani, exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi a făcut aplicarea art. 65 şi 66 lit. a) C. pen.

În baza art. 291 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpată a sumei de 20.000 RON.

A fost condamnat inculpatul B., pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 66 lit. a) C. pen., i s-a interzis inculpatului, pe o durata de 2 ani, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., a fost constatat concursul de infracţiuni, iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa, cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aceasta executând, în final, pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) şi art. 66 lit. a) C. pen., s-a interzis inculpatului, pe o durata de 2 ani, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice.

În baza art. 91 şi 92 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului, sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2), lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul C. sau la RADP Cluj, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen., privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau de neîndeplinire a obligaţiilor impuse.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul cu nr. x al D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj au fost trimişi în judecată inculpata A., pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, aflate în concurs real conform art. 38 alin. (1) lit. a) C. pen. şi inculpatul B., pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, aflate în concurs real conform art. 38 alin. (1) lit. a) C. pen.

În esenţă, sub aspectul stării de fapt, s-a reţinut că, la data de 13.05.2016, inculpata, în calitate de viceprimar al municipiului AAAA., a pretins în mod direct, inculpatului B., om de afaceri în acea zonă teritorială, remiterea unor foloase materiale necuvenite (30 de abonamente la Festivalul D. şi 30 de abonamente la Festivalul E., în valoare totală de cca. 20.000 RON). Pretinderea remiterii foloaselor materiale a fost efectuată în cadrul unei întâlniri pe terasa restaurantului F. din municipiul AAAA. x. Pretinderea ar fi fost realizată în considerarea influenţei pe care inculpata A. o avea asupra funcţionarilor publici din cadrul Primăriei Municipiului AAAA., cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii.

Inculpata A. a promis că va determina aceşti funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv a promis că va impulsiona avizarea şi autorizarea unor proiecte imobiliare în care omul de afaceri B. are interese economice. Inculpata a pretins foloasele materiale pentru sine în calitate de candidat pentru funcţia de primar al municipiului AAAA. la alegerile locale din 5 iunie 2016, cu scopul de a distribui abonamentele respective voluntarilor care activau în campania electorală a candidatului A..

Totodată, în cadrul alegerilor locale din 5 iunie 2016, A. a candidat şi la poziţia de consilier local al municipiului AAAA., din partea formaţiunii G.. Apoi, se mai reţine că, inculpata, în luna mai 2016 a participat la transferarea sumei de 20.000 RON cunoscând că aceasta provine din săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi trafic de influenţă, în scopul disimulării originii ilicite a acestei sume. Ca atare, inculpata A. i-a solicitat martorului H., în calitate de reprezentant al YYY. din Cluj YYY., să accepte încheierea unui contract fictiv de sponsorizare între YYY.

şi pretinsul sponsor SC I., deşi suma sponsorizată nu era de fapt destinată activităţilor desfăşurate de YYY.. Ar fi fost încheiat contractul fictiv de sponsorizare nr. 183/23.05.2016, care a fost semnat de inculpatul B., din partea pretinsului sponsor SC I. SRL şi de martorul H.. B. ar fi dispus martorei J. - economist la SC I. SRL, să efectueze demersurile necesare pentru transferarea efectivă a sumei de bani în contul bancar al YYY.. Suma a fost efectiv virată prin ordinul de plată nr. x/24.05.2016. Din dispoziţia inculpatei A. suma de 20.000 RON a fost utilizată pentru achiziţionarea unor abonamente la festivalurile de muzică D., K.

şi E., destinate a fi înmânate voluntarilor care au activat în campania Electorală a candidatului A..

S-a arătat că abonamentele au fost cumpărate efectiv, prin utilizarea sumei de 20.000 RON de martorul H. (pentru festivalul K.) de YYY. din Cluj (pentru festivalul D.), respectiv de martora L. (pentru festivalul E.).

YYY. din Cluj a cumpărat abonamente pentru Festivalul D. cu sprijinul martorelor J. şi M. angajate ale SC I. SRL. În continuare, abonamentele au fost distribuite voluntarilor din campania electorală de către martorii N. şi O.. Cumpărarea şi distribuirea abonamentelor au fost efectuate din dispoziţia inculpatei A..

S-a menţionat că situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare are la bază următoarele mijloace de probă şi acte procesuale:

Volumul 1: Proces-verbal de sesizare din oficiu din 24.05.2016; ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem din 24.05.2016; Mandat nr. x din 05.02.2016 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; proces-verbal de certificare a înregistrărilor din 03.10.2016; proces-verbal de certificare a înregistrărilor din 04.10.2016; cerere încuviinţare percheziţii domiciliare din 05.10.2016;

Volumul 2: Mandate de percheziţie domiciliară; încheierea penală nr. 5/2016 a Curţii de Apel Cluj; Procese-verbale de percheziţie domiciliară; proces-verbal predare-primire înscrisuri societăţi controlate de suspectul B. din 10.10.2016; înscrisuri - contracte de sponsorizare, copii acte identitate ridicate de la SC P. SRL şi SC I. SRL;

Volumul 3: Declaraţie de martor Q. din 10.10.2016; Declaraţie de martor ZZZ. din 10.10.2016; Declaraţie de martor L. din 10.10.2016; Ordonanţă punere în mişcare acţiunea penală faţă de inculpata A.;

Volumul 4: Documente donaţie G. - A. (contracte, extrase de cont, împuterniciri, declaraţii donator persoană fizică privind sursa donaţiei, declaraţii privind provenienţa contribuţiei electorale, formulare pentru înregistrarea contributorilor la campania electorală, formular pentru declararea la AEP a contribuţiilor primite de candidaţii desemnaţi de către formaţiuni politice, etc.) pentru următoarele persoane: SC S. SRL, T., U., V., W., X., Y., Z., A..

Volumul 5: Proces-verbal ridicare înscrisuri AEP din 10.10.2016 şi documentele ridicate; încheierea penală nr. 6/2016 a Curţii de Apel Cluj (F.155-159); Copia minutei încheierii penale nr. 6/2016; Mandat de percheziţie informatică nr. 25 din 12.10.2016; Cerere de încuviinţare a efectuării unor percheziţii informatice din 12.10.2016; Ordonanţă de delegare predare documente YYY. Cluj din 13.10.2016; Proces-verbal predare documente din 14.10.2016 YYY. Cluj şi documentele predate; Declaraţie de martor H. din 17.10.2016; Declaraţie de martor AA. din 21.10.2016; Declaraţie de martor BB. din 24.10.2016; Declaraţie de martor CC. din 25.10.2016; Declaraţie de martor DD. din 25.10.2016; procese-verbale predare suport optic convorbiri telefonice din 17.10.2016;

Volumul 6: Declaraţie de martor X. din 26.10.2016; Declaraţie de martor Z. din 27.10.2016; Declaraţie de martor W. din 27.10.2016; Declaraţie de martor EE. din 27.10.2016; Procese-verbale predare suport optic cu fotocopii acte dosar din 28.10.2016; Declaraţie de martor FF. din 28.10.2016; Declaraţie de martor GG. din 28.10.2016; Declaraţie de martor HH. din 28.10.2016; Corespondenţă cu ANCPI privind bunurile deţinute de inculpata A.; Declaraţie de martor V. din 31.10.2016; Declaraţie de martor Y. din 31.10.2016; Adresa Primăria mun. AAAA. din 26.10.2016; Proces-verbal restituire înscrisuri către Primăria mun. AAAA. din 31.10.2016; Proces-verbal desigilare şi restituire bunuri către A. din 02.11.2016; Declaraţie de martor II. din 07.11.2016; Declaraţie de martor N. din 07.11.2016; declaraţie de martor JJ. din 08.11.2016; Declaraţie de martor KK. din 08.11.2016; Continuare la Declaraţie de martor L. din 08.11.2016; Declaraţie de martor J. din 09.11.2016; Declaraţie de martor LL. din 09.11.2016; Proces-verbal privind poziţia procesuală a suspectului B. din 07.11.2016; Memoriu B. şi documente anexate din 08.11.2016; Declaraţie de martor O. din 10.11.2016;

Volumul 7: Adresa DNA Central - Serviciul Specialişti, nr. x/II-l/2015 din 04.11.2016; Declaraţia suspectului B., din 16.11.2016; Declaraţia martorului MM., din 24.11.2016; Declaraţia martorului M., din 24.11.2016; Declaraţia martorului NN., din 25.11.2016; Memoriul inc. A. prin Cabinet Avocat OO. şi actele anexe, din 05.12.2016; Declaraţia inc. A. din 07.12.2016;

Volumul 8: Ordonanţă de delegare din 23.11.2016 pentru predare înscrisuri de către Primăria mun. AAAA.; adresa de răspuns a Primăriei mun. AAAA. şi înscrisurile predate, respectiv copii conforme din Registrele şi Notele de audienţă păstrate la Cabinetul viceprimarului A.;

Volumul 9: Dosar cu documentaţia depusă de PP. "Dosar concesiune" Dosar acord lucrări PP.; Dosar acord lucrări PP.; Documentaţie CU. x/2015 SC QQ. prin reprezentant B.; Documentaţie Certificat de Urbanism nr. x/31.03.2014 B.; Documentaţie Certificat de Urbanism nr. x/18.12.2014, PP., prin B.; Documentaţie pentru Aviz Comisie Tehnică nr. x/289/28.05.2015, beneficiar PP., prin B., Nota internă nr. 203421/13.05.2016 către Direcţia Patrimoniul Municipiului despre valabilitate aviz.;

Volumul 10: Înscrisuri ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la domiciliul numitei L. (Chitanţă, act de donaţie, contracte de donaţie, formulare pentru înregistrarea contributorilor la campania electorală); Mandat de percheziţie domiciliară nr. 17/05.10.2016 privind pe L.; Mandat de percheziţie domiciliară nr. 18/05.10.2016 privind pe L.; Proces-verbal de percheziţie domiciliară din data de 10.10.2016 privind pe L. (domiciliu); Proces-verbal de percheziţie domiciliară din data de 10.10.2016 privind pe L. (birou); înscrisuri ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la biroul numitei L.;

Adresa nr. x/11.10.2016 a Primăriei mun. AAAA. privind comunicare înscrisuri; Adresa DNA nr. 73/P/2016 din 07.12.2016 către Serviciul Român de Informaţii; Adresa de răspuns a Serviciului Român de Informaţii nr. x/09.12.2016; proces-verbal predare suport optic cu fotocopii dosar către av. OO. din 08.12.2016; Proces-verbal predare suport optic cu fotocopii dosar către av. RR. din 08.12.2016; Proces-verbal de aplicare a sechestrului asigurător din 12.12.2016 privind pe inculpata A., înscrisuri stabilire valoare bunuri imobile; Proces-verbal predare suport optic cu fotocopii dosar către av.

RR. din 11.11.2016; Proces-verbal predare suport optic cu fotocopii dosar către av. OO. din 11.11.2016; Declaraţie de martor SS. din 24.11.2016; Declaraţie de martor TT. din 25.11.2016; Declaraţie de martor UU. din 25.11.2016; Proces-verbal privind consemnarea poziţiei procesuale a inculpatului B. din 16.12.2016; Proces-verbal ofiţer de poliţie judiciară din 16.12.2016 realizare duplicat probă digitală; declaraţie de martor VV. din 16.12.2016; agende/înscrisuri ridicate la percheziţiile domiciliare, după cum urmează: Agendă cu coperte de culoare gri pe care este inscripţionat (MOZAIK 2016) şi care conţine un număr de 150 file, ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare autorizate la adresa din AAAA., judeţul Cluj, imobil în care locuieşte inculpata A.;

Agendă cu coperte de culoare verde pe care este inscripţionat (MOLESKINE) şi care conţine un număr de 206 file, ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare autorizate la adresa din AAAA., judeţul Cluj, imobil în care locuieşte A.; Agendă cu coperte de culoare neagră şi care conţine un număr de 200 file, ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare autorizate la adresa din AAAA., judeţul Cluj, imobil în care locuieşte A.; Agendă cu coperte de culoare neagră şi care conţine un număr de 196 file, ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare autorizate la adresa din AAAA., judeţul Cluj, imobil în care locuieşte A.;

Agendă cu coperte de culoare neagră ce conţine 199 de file, ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x, camera 80, judeţul Cluj - birou situat în incinta sediului Primăriei Municipiului AAAA., folosit de A., viceprimar al municipiului AAAA.; Agendă cu coperte de culoare bleumarin şi care conţine un număr de 73 de file, ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x, apt. 17, jud. Cluj, în care locuieşte martora ZZZ.; Agendă cu coperte de culoare albastră şi care conţine un număr de 91 de file, ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x, camera 80 - birou situat în incinta sediului Primăriei Municipiului AAAA.

şi folosit de martora L.; Agendă cu coperte de culoare gri cu roz şi care conţine un număr de 207 de file, ridicată cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x, camera 80 - birou situat în incinta sediului Primăriei Municipiului AAAA. şi folosit de martora L.; Un înscris imprimat pe aversul unei file format A4 de pe site-ul www.x.ro inscripţionat "Situaţie la 27.08.2016", semnat spre neschimbare de către numita ZZZ., ridicat cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x, apt. 17, jud.

Cluj, în care locuieşte martora ZZZ.; 1 (un) caiet de lucru tip dictando conţinând un număr de 14 (patrusprezece) file cu însemnări olografe; înscris intitulat "x" care conţine menţiuni olografe şi dactilografiate -1 filă; adresa nr. x/17.05.2016 a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi de Urbanism din cadrul Primăriei AAAA. adresată SC WW. SRL, str. x IA, AAAA., nesemnată - 1 filă; înscris olograf care în partea superioară prezintă menţiunea "43" şi care cuprinde menţiuni olografe cifrice şi literale în limba maghiară şi română -1 filă; 1 (una) agendă de lucru de tip spirală cu coperţi de culoare negru care conţine un număr de 68 (şaizecişiopt) file, toate acestea fiind ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x - birou situat în incinta sediului Primăriei Municipiului AAAA.

şi folosit de martora ZZZ., semnate spre neschimbare de către aceasta, numerotate, şnuruite, îndosariate şi sigilate cu sigiliul PNA 214.

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Cluj la data de 19.12.2016, competenţa curţii fiind atrasă de calitatea de avocat a inculpatei dovedită cu adresa nr. x/20.10.2016 a Baroului Harghita.

Prin încheierea penală nr. 1/2017 a Curţii de Apel Cluj, rămasă definitivă ca urmare a respingerii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestaţiilor inculpaţilor, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, au fost respinse excepţiile şi cererile cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală invocate de inculpaţii A. şi B. şi s-a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii A. şi B. pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, aflate în concurs real conform art. 38 alin. (1) lit. a) C. pen., pentru inculpată şi, respectiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, aflate în concurs real conform art. 38 alin. (1) lit. a) C. pen., pentru inculpat.

Ulterior, în cadrul dezbaterilor în fond a cauzei, apărătorii inculpaţilor au reluat solicitarea de a nu se ţine seama de probele obţinute în baza mandatului de siguranţă naţională şi chiar să se dispună înlăturarea fizică a acestora de la dosar.

În acest context, s-a reamintit că, la cererea inculpatei în cadrul procedurii de cameră preliminară, s-a efectuat o adresă către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea declasificării încheierii amintite, răspunsul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Compartiment Documente Clasificate, fiind acela că, solicitarea de declasificare a încheierii a fost respinsă, încheierea având caracter clasificat în baza dispoziţiilor Legii nr. 182/2002 şi H.G. nr. 585/2002. Apoi, s-a arătat că în prezenta cauză s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că probele a căror excludere se cere, au fost obţinute în baza mandatului de siguranţă naţională nr. x/05.02.2016, legal emis de către un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 3 din Legea siguranţei naţionale, iar necesitatea de a se face uz de legea specială a fost evaluată cu caracter definitiv şi anterior de judecătorul ce a pronunţat încheierea şi a emis mandatul, acesta fiind singurul judecător competent a stabili dacă sunt sau nu îndeplinite condiţiile pentru incidenţa legii speciale şi dacă este necesară şi proporţională restrângerea exerciţiului dreptului la care a făcut referire inculpata (în acest sens s-a exprimat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în jurisprudenţa sa recentă). Mai mult, din actele de la dosar rezultă că încheierea amintită are în continuare caracter clasificat fiind incidente dispoziţiile Legii nr. 182/2002 şi H.G. nr. 585/2002.

S-a mai precizat că la finalizarea cercetării judecătoreşti, cu ocazia acordării cuvântul în dezbateri, apărătorii inculpaţilor au solicitat a se înlătura aceste probe invocând mai multe decizii ale Curţii Constituţionale, respectiv Deciziile nr. 302/2017, nr. 51/2016 şi nr. 21/2018, motivul pentru care se solicită aceasta fiind cel referitor la refuzul declasificării încheierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, faptul că sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" din cuprinsul art. 142 alin. (1) C. pen.. este neconstituţională, iar sancţiunea pentru situaţia în care acte de urmărire penală au fost efectuate de organe necompetente este nulitatea absolută.

Curtea a apreciat că în speţa de faţă, probele au fost administrate legal cu respectarea dispoziţiilor legale în materie. Mai mult, prin Decizia nr. 21/2018, Curtea Constituţională a statuat că protecţia informaţiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar faţă de dreptul la informare al acuzatului şi faţă de garanţiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părţilor din procesul penal, decât în condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la informaţie poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real şi justificat de protecţie a unui interes legitim privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sau siguranţa naţională, decizia de refuz a accesului la informaţiile clasificate aparţinând întotdeauna unui judecător, ambele condiţii fiind îndeplinite în prezenta cauză.

S-a mai arătat că prin decizia Curţii Constituţionale din 28.02.2018, nepublicată, a fost declarată neconstituţională sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români", cuprinsă în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României. S-a arătat că, pe de o parte, deciziile Curţii Constituţionale produc efecte numai pentru viitor şi după publicarea în Monitorul Oficial, iar pe de altă parte, deoarece în cauză nu s-a desecretizat încheierea care a stat la baza emiterii mandatului de siguranţă naţională nu se cunoaşte exact temeiul în baza căruia a fost emis mandatul (este prevăzut doar art. 3 din Legea nr. 51/91), astfel că nu se poate aprecia dacă decizia Curţii Constituţionale ar fi aplicabilă în speţa de faţă.

În legătură cu celelalte argumente invocate de apărare, s-a menţionat că, judecătorul de cameră preliminară a stabilit în mod definitiv că, potrivit art. 14 alin. (3) şi (4) din O.U.G. nr. 43/2002, serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor au obligaţia de a pune la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de îndată, datele şi informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor privitoare la corupţie, este evident că această procedură este aplicabilă în speţa de faţă. Aceste date constituie probe, conform art. 97 alin. (1) din C. proc. pen. (cuprind elemente de fapt care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei, contribuie la aflarea adevărului în procesul penal) au fost obţinute în procesul penal printr-un mijloc care nu este interzis de lege [conform art. 97 alin. (2) lit. f)].

Conchizând, excepţia referitoare la faptul că în mod nelegal interceptările ar fi fost efectuate de S.R.I. cu încălcarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016, a fost apreciată ca fiind neîntemeiată.

Trecând la faza cercetării judecătoreşti, curtea a încuviinţat audierea tuturor martorilor propuşi prin rechizitoriu (aceştia fiind toţi audiaţi, cu excepţia martorei Q., care din motive medicale nu s-a putut prezenta) şi de apărarea inculpaţilor, precum şi ascultarea şi traducerea înregistrării convorbirii ambientale dintre inculpaţi din data de 13.05.2016, de la restaurantul F.. Inculpaţii au contestat probele administrate în cursul urmăririi penale şi traducerea efectuată de către traducătorul autorizat desemnat de DNA-Serviciul Teritorial Cluj, şi, cu ajutorul traducerilor unor interpreţi parte, au depus la dosar obiecţiunile lor cu privire la traducere, obiecţiuni ce au fost avute în vedere de către judecătorul fondului. S-a precizat că, dacă iniţial, nu s-a contestat timpul, locul şi subiectele abordate în discuţie de cei doi inculpaţi, ci, faptul că această redare este trunchiată, lipsind partea introductivă din care ar fi reieşit motivul pentru care cei doi inculpaţi s-au întâlnit, ulterior, s-a solicitat înlăturarea totală a acestei probe, arătându-se că în mod deliberat procurorul a desemnat un anumit interpret care lucrează de obicei cu acest serviciu, că traducerea s-a făcut într-un timp prea scurt şi singura traducere corectă este cea realizată de interpretul numit de către instanţă, interpret ce a avut acces la singura copie validă a CD-ului cu înregistrarea.

Verificând traducerile efectuate în cauză, atât de interpreţii desemnaţi de procuror şi de către instanţă, cât şi de cei doi interpreţi parte şi obiecţiunile acestora, curtea a constatat că nu există diferenţe notabile între acestea, putând fi valorificate prin coroborare cu restul probelor administrate în cauză.

Inculpaţii, audiaţi în faţa curţii în şedinţa publică din data de 6 octombrie 2017, nu au recunoscut comiterea faptei arătând, pe larg, cum s-au desfăşurat evenimentele din punctul lor de vedere, declaraţiile acestora fiind consemnate la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor legale în materie, prima instanţă a reţinut următoarea stare de fapt:

Mai întâi s-au făcut unele referiri la dispoziţiile legale aplicabile pentru campania electorală 2016, potrivit cărora contribuţiile candidaţilor puteau proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii, donaţii primite de la persoane fizice şi împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit (art. 28 alin. (8) din Legea nr. 334/2006), normele legale impunând totodată şi un plafon maxim al acestor contribuţii şi anume, 31.500 RON (30 x 1.050) pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului reşedinţă de judeţ şi, respectiv, 52.500 RON (50 x 1050) pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ. Contribuţiile trebuie să fie primite de la persoane fizice iar donaţiile cu o valoare mai mare de 10.500 RON pot fi primite de candidaţi numai prin conturi bancare proprii, iar, la acceptarea donaţiilor, indiferent de modul şi forma în care au fost făcute, candidatul trebuie să verifice şi să înregistreze, în mod corespunzător, identitatea donatorilor în formularul prevăzut în anexa nr. 3 la normele metodologice. În ceea ce priveşte interdicţiile, trebuie amintit faptul că nu se pot primi donaţii în bunuri şi nu pot fi acceptate servicii prestate cu mod titlu gratuit.

Inculpata A., cunoscând aceste prevederi legale, a iniţiat, conform declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză (W., X., Y., Z., V., U. şi T.), întâlniri cu aceştia, ocazii cu care le-a adus la cunoştinţă dispoziţiile legale privind donaţiile pentru campania electorală a G., martorii fiind de acord, fiecare să doneze câte o sumă de bani în favoarea acestei campanii, suma totală obţinută astfel, fiind de 36.400 lei.

Audiaţi de către instanţă, martorii V., Y., LL., U., Z., X., T., W. au arătat că aprecierea lor faţă de inculpată, persoana acesteia şi activitatea sa în general, a stat la baza donaţiilor pe care le-au făcut. S-a observat că din declaraţiile acestor martori, precum şi a martorilor UU., EE., JJ., KK., NN., TT., SS. se conturează imaginea publică a inculpatei, care este percepută în cadrul comunităţii ca o persoană implicată în rezolvarea problemelor semnalate, care participa la emisiuni radio, răspundea la întrebările cetăţenilor, desfăşura audienţe în cadrul primăriei, ocazii cu care solicita răspunsuri persoanelor responsabile din diferite departamente ale primăriei, pe care uneori le şi invita să participe la aceste audienţe. În percepţia unor martori care au apelat la inculpată în diferite ocazii, aceasta ar fi fost singura persoană care a dorit şi a putut să-i ajute, în acest sens amintindu-se declaraţia martorului U., care a arătat că "nu mai ştiu exact ce i-am solicitat inculpatei, dar ideea era ca aceasta să intervină în sensul de a pune pe ordinea de zi discuţia privind certificatul de urbanism în comisia de urbanism sau să nu se mai tergiverseze soluţionarea."

În urma administrării întregului probatoriu testimonial, prima instanţă a constatat că în cadrul Primăriei municipiului Cluj existau disfuncţionalităţi majore, recunoscute de altfel şi de martorii audiaţi în cauză (relevantă în acest sens fiind declaraţia martorei GG. care arată că "mulţi colegi din primărie se interesează cu privire la această procedură greoaie, sunt multe documente de depus şi noi suntem foarte puţini şi toţi colegii au cunoştinţe, în sensul de cunoscuţi care au nevoie de informaţii"), ce porneau de la lipsa unor informaţii complete cu privire la documentaţia ce trebuia depusă, de la lipsa informării cetăţenilor cu privire la problemele apărute şi modul în care acestea urmează a fi soluţionate şi se finalizau cu tergiversări şi depăşiri semnificative a termenelor de soluţionare şi astfel cu inerentele complicaţii ce apăreau (expirarea unor termene de valabilitate etc.).

În acest context, a fost redată situaţia cronologică a demersurilor efectuate de către inculpatul B. legate de imobilul Palatul XX., situat în AAAA.:

- cerere înregistrată la data de 29.10.2014 de către PP., prin inculpat în calitate de preşedinte, prin care s-a solicitat acordul Primăriei AAAA. pentru executarea lucrărilor de reconstituire a faţadei (balcon şi coloane) a Palatului XX.;

- la data de 18.12.2014 a fost eliberat certificatul de urbanism nr. 4830 cu o valabilitate de 12 luni;

- a fost solicitat şi obţinut avizul nr. x/20.02.2015 al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Cluj, în care se precizează că "(...) refacerea faţadei şi inclusiv a balconului de deasupra portalului este benefică pentru starea monumentului şi pentru ambianţa pieţei. În acest scop concesionarea suprafeţei de sprijinire a două coloane este de interes public"

- au fost solicitate o serie de documente, de către Primăria mun. AAAA., Asociaţiei reprezentate de către inculpat, documentaţia depusă fiind verificată de diverse comisii de specialitate, care au emis avize favorabile cu privire la caracterul complet şi legal al documentaţiei, astfel că toate avizele au fost obţinute până la data de 28.05.2015, singurul impediment fiind lipsa unui extras CF al terenului, nefiind găsită cartea funciară şi impunându-se astfel, reconstituirea acesteia;

- la data de 10.09.2015 se depune o cerere de reconstituire a filei CF nr. x, prin adresa din data de 13.10.2015, primăria informând solicitantul că se efectuează demersuri pentru reconstituirea cărţii funciare;

- ulterior, a existat o perioadă de 5 luni de stagnare, datorată, în viziunea inculpatului, culpei primăriei, iar la data de 23.02.2016 a fost eliberat CF ul reconstituit, însă la acea dată expirase valabilitatea certificatului de urbanism obţinut pe o durată de 12 luni şi amintit mai sus;

- prin cererea înregistrată la data de 17.03.2016, Asociaţia de proprietari amintită a solicitat eliberarea unui nou certificat de urbanism, care a fost eliberat la data de 5.05.2016;

- la data de 11.04.2016 a fost finalizat memoriul tehnic privind documentaţia tehnică pentru obţinerea unei hotărâri de consiliu local;

- prin adresa înregistrată la data de 9.05.2016 Asociaţia a comunicat Direcţiei Patrimoniu că a fost întocmită documentaţia solicitată;

- cererea a fost primită la data de 9.05.206 şi trimisă a doua zi martorului VV. de la Serviciul Administrare Spaţii, terenuri, la care a rămas până la data de 23.05.2016, dată la care a fost trimisă martorei DD., iar la data de 26.05.206 a fost trimisă inculpatei, la care a rămas până la data de 30.05.2016 când s-a reîntors la martorul VV., iar la data de 31.05.2016 au fost efectuate menţiunile "rezolvat favorabil" şi "trimis spre expediere".

Potrivit declaraţiilor celor doi inculpaţi, aceştia se cunosc de mai mult timp, având mai multe cunoştinţe şi prieteni comuni şi, totodată, fiicele acestora au urmat cursurile la acelaşi liceu.

S-a arătat că interesul inculpatei A. faţă de problema mai sus expusă este unul evident şi reiese, atât din declaraţiile celor doi inculpaţi (inculpatul B. arată că "lucrurile stagnând şi neprimind nici un răspuns, m-am dus în audienţă la coinculpată, undeva în noiembrie 2015. Aveam o relaţie de amiciţie cu aceasta, dar am preferat să mă duc în audienţă, nu am solicitat nici un favor şi nici nu mi s-a promis nimic în acest sens. Eu am mers doar să mă plâng de situaţie, sperând totuşi să se găsească o soluţie blocajului în care mă aflam, coinculpata mi-a răspuns că nu ştie care e soluţia dar că se va interesa", iar, inculpata arată că "inc.

B. a venit la mine să mă întrebe despre motivul pentru care s-a blocat toată procedura (...) Vorbind cu martora DD. am aflat şi că oficiul de cadastru a întors în această perioadă documentaţia, cerând completări, alte documente, deci o chestiune externă instituţiei), a martorilor audiaţi în cauză (martora DD. arată că "cu privire la această speţă mi-au fost solicitate informaţii de către doamna viceprimar, raportat la termenul foarte lung de nesoluţionare a cererii"), dar şi de convorbirile telefonice purtate între inculpată şi martora ZZZ. căreia îi cere să o sune sau să se ducă la martora DD.

în legătură cu problema, convorbire din data de 15.02.2016, pe de o parte şi cea purtată între inculpată şi coinculpat la data de 10.03.2016, când inculpatul a constatat că problema sa nu apare pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local de a doua zi, iar inculpata i-a relatat acestuia toate demersurile întreprinse de către acestea zilele trecute şi săptămâna trecută le-am rugat de 112 ori pe doamne, cu textul că eu doar atâta doresc de 8 martie, să pot să-mi şterg povestea asta de pe creier, iar, ulterior, în aceeaşi zi, are loc o nouă discuţie între coinculpaţi cu privire la expirarea valabilităţii certificatului de urbanism, ocazie cu care inculpata arată: bine, eu am ştiut că deja îi hotărâre de Consiliu şi am pistonat pe toată lumea (...).

Apoi, în preziua întâlnirii inculpaţilor de la terasa restaurantului F., restaurant ales de inculpat tocmai datorită poziţionării acestuia în imediata apropiere palatului XX., adică la data de 12.05.2018, are loc o altă convorbire telefonică între cei doi inculpaţi, ocazie cu care se stabilesc coordonatele întâlnirii celor doi din data de 13.05.2016, dar se discută şi de lipsa răspunsului inculpatei la mesajele trimise de inculpat pe YY., iar ulterior prin SMS, inculpatul îi solicită inculpatei şi numărul de telefon al martorei DD., care, spune inculpatul mi-a promis că mă ajută când este nevoie.

Curtea a reţinut că, odată redate ipotezele care au condus la stabilirea datei şi locului întâlnirii dintre inculpaţi, se deduce în mod neechivoc că la data de 13.05.2016, inculpaţii aveau interese clare (inculpata A. având nevoie de ajutorul material al inculpatului în finanţarea campaniei sale electorale, iar inculpatul B. în urgentarea rezolvării problemei refacerii faţadei imobilului, blocată într-un departament al primăriei).

Încă de la începutul discuţiei dintre cei doi, inculpatul B. precizează (aspect recunoscut, de altfel, de către acesta) că, din principiu, nu sponsorizează/finanţează campanii electorale, că nu este membru G. şi nu este angrenat politic. Faţă de refuzul ferm al inculpatului de a face o donaţie în calitate de persoană fizică se aduce în discuţie de către inculpată, sponsorizarea de către firma inculpatului a tinerilor voluntari maghiari cu abonamente la E. şi respectiv D.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză H., N., O. rezultă că ideea recompensării voluntarilor pentru activitatea acestora de tip door to door şi call center a apărut în cursul lunilor februarie- martie 2016 şi că inculpata l-a anunţat pe martorul H. că vor primi un contract de sponsorizare din care se vor cumpăra biletele ce vor fi distribuite voluntarilor din campania electorală. Ulterior, s-a încercat a se acredita ideea că aceste sponsorizări erau destinate voluntarilor pentru întreaga lor activitate, atât cea electorală, cât şi cea culturală şi socială, însă aceste susţineri sunt infirmate de depoziţiile martorilor amintiţi în parag. precedent, coroborate cu conţinutul convorbirii ambientale din care rezultă că inculpata avea nevoie de aceste abonamente, în valoare totală de 20.000 RON, până la data de 5 iunie 2016, dată la care au avut loc alegerile locale, precum şi din schimbul de SMS-uri dintre inculpaţi, din data de 20.05.2016, când inculpata se interesează dacă poate trimite pe cineva după bilete, arătând că sper că nu este o nesimţire, numai că ar da bine acum, iar răspunsul inculpatului a fost că, deocamdată are doar promisiunea organizatorului în ceea ce priveşte un preţ bun, iar ulterior perfectării contractului de sponsorizare se va afla şi în posesia biletelor.

S-a arătat că inculpatul B. nu numai că şi-a exprimat acordul în legătură cu această sponsorizare, dar a şi acţionat în consecinţă, sunându-şi colaboratorii în vederea obţinerii datelor tehnice privind viitorul contract de sponsorizare, de costul biletelor etc. Ca răspuns la rezolvarea acestei probleme importante pentru inculpată, aceasta afirmă, pe un ton teatral, de glumă, că dacă va ajunge primar va face totul (...). Răspunsul coinculpatului clarifică însă sensul discuţiei, prin aceea că arată în mod clar că pentru el este deja foarte mare lucru că i se poate adresa acesteia ori de câte ori are nevoie şi de fiecare dată este ajutat.

Din continuarea dialogului dintre cei doi inculpaţi rezultă de fapt adevărata miză a alegerilor locale, inculpata dorind să-şi prezerve în continuare poziţia de viceprimar, prin obţinerea în primul rând a unui nou mandat de consilier local şi fiind, totodată, conştientă că actualul primar are 60 de procente, dar că acesta le spune tuturor că el vrea să continue cu mine, toate aceste aspecte fiindu-i aduse la cunoştinţă şi coinculpatului.

Prima instanţă a mai arătat că, fiind cunoscut algoritmul prevăzut de lege în privinţa împărţirii locurilor de consilier local, precum şi negocierilor ulterioare pentru funcţia de viceprimar şi a considerat evident că inculpata era interesată de obţinerea unui rezultat cât mai bun la alegerile locale.

S-a menţionat că, după terminarea mesei, inculpatul, care a fost cel care a ales locul de întâlnire, îi propune inculpatei să-i prezinte lucrările la palatul XX., ocazie cu care discuţia dintre cei doi este orientată în această direcţie şi anume cu privire la documentaţia aferentă şi la faptul că sesizarea s-a împotmolit. Inculpata nu numai că cere date cu privire la situaţia concretă a documentelor, dar şi solicită să-i fie adus actul acesteia, iar, precizând că urmează să-l roage frumos pe primar că asta-i numai o confirmare de aviz care a existat deja, scopul fiind acela de a nu se rata următoarea şedinţă de consiliu.

Instanţa de fond a considerat, în contextul expus anterior, că sunt infirmate susţinerile potrivit cărora discuţia a avut un caracter general, că inculpatul B. nu a pretins sprijinul coinculpatei sau că inculpata nu şi-a exprimat clar intenţia de a interveni în vederea rezolvării problemei.

Într-o discuţie telefonică ulterioară, din data de 17.05.2016, inculpatul se interesează din nou de o viitoare şedinţă de consiliu, dar aduce în discuţie şi o altă problemă undeva prin 22 iunie (...) din cauza noului PUG, am o autorizaţie de construcţie pentru care ar trebui să treacă un document (...), ca să nu apucăm noul PUG, problema noului PUG fiind confirmată şi de martora CC. care a arătat că în mai 2016 a fost o situaţie specială, nu numai doamna viceprimar, ci tot Clujul, mi-au solicitat să urgentăm lucrările având în vedere că expira perioada măsurilor tranzitorii privind noul PUG.

Tot în cadrul aceleaşi discuţii inculpatul afirmă jumătatea problemei este deja rezolvată, avem biletele în mână, inculpata răspunzând Da? Vai ce bine, fapt ce confirmă încă o dată condiţiile premisă ale contractului de sponsorizare. În aceeaşi zi, inculpata îi trimite inculpatului un SMS în care îi spune că va avea loc o şedinţă de consiliu, probabil în ultima săptămână din luna mai şi, totodată, îi cere să o anunţe dacă a predat hârtiile.

În ceea ce priveşte data încheierii contractului de sponsorizare nr. x/23.05.2016 aceasta coincide cu data la care a fost întocmit referatul nr. x/451 privind dezmembrarea, concesionarea şi însuşirea documentaţiei cadastrale pentru dezmembrare, iar prin adresa nr. x, Primăria mun. AAAA. a comunicat asociaţiei de proprietari reprezentată de inculpat că a fost întocmit proiectul de hotărâre privind dezmembrarea, concesionarea şi însuşirea documentaţiei cadastrale pentru dezmembrare, cu menţiunea că va fi înaintată spre analiză şi dezbatere deliberativului local.

În data de 25.05.2017 mai are loc o convorbire telefonică între inculpaţi, în cadrul căreia inculpata confirmă că a fost vizitată de martora DD. şi că documentaţia se află la aceasta, iar inculpatul o informează pe inculpată cu privire la documentaţia pe care o va depune, referitoare la cel de-al doilea proiect al său de pe str. x (discuţia despre această problemă fiind reluată şi în cadrul convorbirii telefonice din data de 13.06.2016, când inculpata îl sfătuieşte pe inculpat cum să procedeze să o sune personal pe martora DD.), iar în final arată că şi cealaltă problemă s-a rezolvat dacă am înţeles bine, astăzi, s-a tras linia, aspect pentru care inculpata mulţumeşte.

Coroborând şi analizând toate probele administrate mai sus, văzând şi modul în care s-au derulat evenimentele, Curtea a apreciat că a fost dovedită dincolo de orice dubiu vinovăţia celor doi inculpaţi în comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina acestora, fiind dovedit faptul că suma de 20.000 RON reprezintă contravaloarea foloaselor materiale pretinse de inculpată în vederea recompensării voluntarilor ce activau în campania electorală în schimbul sprijinului acordat de către aceasta inculpatului pentru soluţionarea favorabilă a cererilor acestuia.

În ceea ce priveşte apărarea inculpaţilor referitoare la faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă şi, respectiv cumpărare de influenţă, faţă de lipsa promisiunii inculpatei de a determina un funcţionar public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, s-a apreciat că aceasta nu este fondată.

Instanţa de fond a arătat că, potrivit doctrinei şi jurisprudenţei în materie (Decizia nr. 489/2016 a Curţii Constituţionale), în actuala reglementare a infracţiunii de trafic de influenţă, legiuitorul a adăugat o nouă condiţie de tipicitate (nouă cerinţă esenţială), necesară pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii, respectiv aceea ca făptuitorul să promită cumpărătorului de influenţă că îl va determina pe funcţionarul public sau pe o altă persoană dintre cele menţionate de lege să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

Curtea a reţinut că formularea normei penale criticate - "pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta (...)" - este redactată clar, pentru întregirea laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă, deci pentru existenţa infracţiunii, fiind necesară îndeplinirea cerinţei existenţei influenţei reale sau imaginare (conjuncţia "sau", cu funcţie disjunctivă, având înţelesul curent din limba română - ori/fie, în concret legând noţiuni care se exclud ca alternative), împreună cu/alături de cerinţa ca făptuitorul să promită că îl va determina pe funcţionarul public sau pe o altă persoană dintre cele menţionate de lege să adopte conduita dorită de cumpărătorul de influenţă (conjuncţia copulativă "şi" având funcţia de a lega două cerinţe esenţiale, de a indica o completare, un adaos, o precizare nouă în incriminarea faptei de trafic de influenţă).

Or, Curtea a constatat că realizarea acestei din urmă condiţii (de a promite influenţa asupra funcţionarului) presupune asumarea din partea făptuitorului a obligaţiei, a angajamentului de a-l determina pe funcţionar să adopte conduita ce formează obiectul traficării de influenţă. În aceste condiţii se poate susţine că, în lipsa promisiunii făptuitorului că îl va determina pe funcţionarul public sau altă persoană dintre cele prevăzute de lege să aibă conduita solicitată de cumpărătorul de influenţă, fapta de a pretinde, primi ori accepta promisiunea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public în vederea determinării acestuia să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, nu constituie infracţiunea de trafic de influenţă.

Promisiunea poate fi explicită sau implicită, atunci când rezultă din împrejurări de fapt, iar infracţiunea există indiferent dacă intervenţia promisă a avut sau nu loc şi indiferent dacă s-a urmărit efectuarea unui act legal sau ilegal. Nu este relevant dacă intervenţia s-a produs ori nu, precum şi momentul în care aceasta s-a realizat, raportat la momentul săvârşirii uneia din acţiunile ce constituie elementul material al infracţiunii, deoarece producerea intervenţiei nu este o condiţie pentru existenţa traficului de influenţă.

În speţă, s-a apreciat că, faţă de împrejurările de fapt descrise mai sus, de modul în care au decurs lucrurile, cum s-au corelat activităţile celor doi inculpaţi, precum şi de calitatea inculpatei de viceprimar, promisiunea rezultă implicit.

În cea ce priveşte infracţiunea de spălare de bani s-a considerat că aceasta există în forma coautoratului, având în vedere faptul că inculpaţii au decis la data de 13.05.2016 să disimuleze remiterea sumei de 20.000 RON prin încheierea unui contract de sponsorizare fictiv şi interpunerea unor persoane juridice. În acest sens inculpata i-a solicitat martorului H., în calitate de reprezentat al YYY. din Cluj să accepte încheierea contractului fictiv, iar inculpatul a dispus martorei J. să efectueze demersurile necesare pentru transferarea efectivă a sumei de bani în contul YYY., iar, ulterior, din dispoziţia inculpatei suma a fost utilizată în vederea achiziţionării unor abonamente la festivalurile de muzică D., K. şi E.. Ulterior ridicării sumei de 10.800 RON de către martorul H., acesta a remis-o martorei L., consiliera inculpatei.

Cu privire la caracterul disimulat al contractului, s-a menţionat că martorul H. a arătat că nu înţelege de ce YYY. a fost folosit ca intermediar şi că aceştia nu au avut nici un beneficiu în urma acestui demers, banii fiind destinaţi voluntarilor care au prestat activităţi cu caracter electoral, atât pentru campania inculpatei, cât şi pentru cea a G.

Instanţa de fond a arătat că potrivit Deciziei nr. 16/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind dezlegarea unei chestiuni de drept, subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile poate fi şi subiect activ al infracţiunii de spălare de bani. Din punct de vedere teoretic, o asemenea posibilitate nu este interzisă de lege. Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului, adoptată la Varşovia la 16 mai 2005, ratificată de România prin Legea nr. 420/2006, stipulează în art. 9 parag. 2 lit. a) că, în scopul punerii în practică sau al aplicării măsurilor ce se dovedesc necesare pentru sancţionarea în dreptul intern a faptelor ce constituie spălare de bani, "se poate prevedea că infracţiunile enunţate în acest paragraf nu se aplică persoanelor care au săvârşit infracţiunea predicat." La momentul aderării la Convenţia de la Varşovia, statul român nu a exprimat însă nicio rezervă. Cum nici în Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, nu există vreo dispoziţie care să împiedice reţinerea în sarcina subiectului activ al infracţiunii din care provin bunurile şi a infracţiunii de spălare de bani, rezultă că, din punct de vedere teoretic, un asemenea concurs de infracţiuni este posibil.

Ca urmare, prima instanţă a reţinut că, în drept, fapta inculpatei A. care, la data de 13.05.2016, în calitate de viceprimar al mun. AAAA., a pretins în mod direct coinculpatului remiterea unor foloase materiale necuvenite (30 de abonamente la D. şi 30 abonamente la E., în valoare totală de 20.000 RON) în considerarea influenţei pe care inculpata o avea asupra funcţionarilor publici din cadrul primăriei, cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii, promiţând că îi va determina pe aceştia să îndeplinească sau să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta aceleiaşi inculpate care, în luna mai 2016, a participat la transferarea sumei de 20.000 RON, cunoscând că aceasta provine din săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, în scopul disimulării originii ilicite, întruneşte elementele constitutive a infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, în forma coautoratului, neimpunându-se schimbarea încadrării juridice în forma de participaţie a complicităţii pusă în discuţie din oficiu de către instanţă.

Totodată, Curtea a reţinut că fapta inculpatului B. care, la data de 13.05.2016, a promis în mod direct coinculpatei remiterea unor foloase materiale necuvenite (30 de abonamente la D. şi 30 abonamente la E., în valoare totală de 20.000 RON), în considerarea influenţei pe care inculpata o avea asupra funcţionarilor publici din cadrul primăriei cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii, pentru determinarea acestora de a îndeplini sau de a urgenta îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta aceluiaşi inculpat care, în luna mai 2016, a participat la transferarea sumei de 20.000 RON, cunoscând că aceasta provine din săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia, întruneşte elementele constitutive a infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa de fond a ţinut seama de criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., de împrejurările şi modul de comitere a faptelor, de starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, de natura şi gravitatea rezultatului produs, de motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit, dar şi de conduita procesuală a inculpaţilor care nu şi-au asumat comiterea faptelor (inculpata A. refuzând chiar să-şi dea acordul pentru prestarea unei munci în folosul comunităţii tocmai din acest motiv al aprecierii sale personale că este nevinovată), dar şi de lipsa antecedentelor penale ale acestora, faptul că sunt bine integraţi în familie şi societate, inculpata fiind o personalitate publică apreciată de comunitate, iar inculpatul un om de afaceri prosper.

Prima instanţă a reţinut şi aceea că premisele care au condus la comiterea faptelor, respectiv disfuncţionalităţile serviciilor publice sunt împrejurări care diminuează periculozitatea celor doi inculpaţi, în sensul art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.

Împotriva Sentinţei penale nr. 45 din 23 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj, precum şi inculpaţii A. şi B..

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj a invocat omisiunea primei instanţe de a dispune aplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 lit. b) C. pen. pentru ambii inculpaţi, precum şi netemeinicia modalităţii de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului B., respectiv a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În susţinerea apelului, s-a arătat că circumstanţele personale ale inculpatului, astfel cum acestea au fost reţinute, nu pot, prin ele însele să aibă o pondere atât de însemnată încât să contrabalanseze criteriul gravităţii faptelor şi să determine aplicarea unei pedepse neprivative de libertate. S-a susţinut că, raportat la natura şi gravitatea faptelor comise de către inculpat, la modalitatea concretă şi împrejurările de comitere a faptelor, la scopul urmărit, la urmarea produsă şi, nu în ultimul rând, la persoana şi conduita sa că doar aplicarea unei pedepse privative de libertate este în măsură să corespundă scopului şi funcţiilor pedepselor, astfel cum acestea au fost stabilite de legiuitor.

Inculpatul B., prin apărători aleşi, avocat ZZ. şi avocat RR., a solicitat admiterea apelului şi achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi spălare de bani.

În susţinerea apelului a solicitat înlăturarea din materialul probator a probelor obţinute în baza mandatului de siguranţă naţională (interceptările convorbirilor telefonice înregistrate în mediu ambiental ori cele telefonice), precum şi cele decurgând din acestea (procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în mediu ambiental sau telefonice precum şi traducerile efectuate în baza acestora) motivat de faptul că Decizia nr. 91/2018 a Curţii Constituţionale a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 348 din 20.04.2018, iar motivarea Curţii este elocventă în sensul de a înlătura, a nu ţine cont la pronunţarea hotărârii în apel de interceptările telefonice şi ambientale efectuate de Serviciul Român de Informaţii şi nici de procesele-verbale de redare a acestora ori de alte traduceri efectuate în baza înregistrării ambientale.

Inculpatul a mai susţinut că un argument al înlăturării din materialul probator a convorbirii ambientale purtate pe terasa restaurantului F. şi a tuturor traducerilor acestei convorbiri, precum şi a tuturor actelor subsecvente decurgând din acestea este reprezentat de Decizia nr. 302/2017 a Curţii Constituţionale (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566/17.07.2017) prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. şi s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., care nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituţională. S-a arătat că, ulterior finalizării procedurii de cameră preliminară, a fost pronunţată Decizia nr. 302/2017 a Curţii Constituţionale din considerentele căreia reiese că sancţiunea, pentru situaţia în care acte de urmărire penală au fost efectuate de către organe necompetente din punct de vedere material, este nulitatea absolută care, în conformitate cu prevederile art. 281 alin. (3) raportat la art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., poate fi invocată în orice stare a procesului.

Apărarea a arătat că interceptările convorbirilor telefonice şi a discuţiei purtate în mediu ambiental pe terasa restaurantului F. din AAAA. au fost efectuate de către Serviciul Român de Informaţii, organ necompetent din punct de vedere material, aspect ce determină aplicabilitatea Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale a României din data de 16.02.2016 (publicată în Monitorul Oficial nr. 190/14.03.2016) prin care s-a stabilit că este neconstituţională sintagma "ori de alte organe specializate ale statului din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din C. proc. pen.

S-a solicitat ca, în măsura în care se va aprecia că nu se poate vorbi de nulitate absolută, probele să fie înlăturate în temeiul art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

De asemenea, s-a mai invocat faptul că în mod cert nu este vorba de fapte care să aibă vreo minimă legătură cu siguranţa naţională dublate de faptul că s-a refuzat desecretizarea încheierii ce a stat la baza emiterii mandatului de siguranţă naţională. Referitor la problema desecretizării s-a menţionat faptul că pe parcursul cercetării judecătoreşti au apărut modificări fiind publicată Decizia Curţii Constituţionalei nr. 21/2018 prin care s-a stabilit pe de o parte că sintagma "instanţa solicită" cu raportare la sintagma "permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului" din cuprinsul dispoziţiilor art. 352 alin. (11) din C. proc. pen. este neconstituţională, iar pe de altă parte că sintagma "autoritatea emitentă" din cuprinsul dispoziţiilor art. 352 alin. (12) din C. proc. pen. este neconstituţională.

S-a mai susţinut că, din considerentele Deciziei nr. 21/2018 a Curţii Constituţionale a României, se desprinde foarte clar că accesul la informaţiile clasificate trebuie să fie dispus de către judecătorul cauzei (plecând şi de la Directiva 2012/13/UE care impune statelor membre obligaţia ca decizia judecătorului să poată face obiectul controlului judiciar), posibilitate care nu exista la momentul soluţionării camerei preliminare.

Raportat la art. 352 alin. (11) şi (12) din C. proc. pen., coroborate cu refuzul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de desecretizare a mandatului de siguranţă naţională şi cu recentele Decizii ale Curţii Constituţionale a României nr. 21/2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 175/22.02.2018) privind atribuirea judecătorului cauzei a dreptului de a permite părţilor accesul la informaţiile clasificate şi Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 22 din 18.01.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 177/26.02.2018) privind excluderea fizică a unor acte din dosar, s-a apreciat că probele obţinute în baza mandatului de siguranţă naţională nu pot fi avute în vedere la pronunţarea soluţiei.

În egală măsură, s-a menţionat că un alt argument în sensul înlăturării din materialul probator ori neluării în considerare a tuturor convorbirilor interceptate de S.R.I. (telefonice sau în mediu ambiental), a tuturor redărilor acestor convorbiri, precum şi a tuturor actelor subsecvente decurgând din acestea este reprezentat de faptul că au fost obţinute în baza Protocolului nr. x/003064 din 04.02.2009 încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii (nr. y din 29.03.2018 după declasificare). S-a arătat că actele rezultate din cooperarea echipelor mixte, procuror-lucrători S.R.I., sunt lovite de nulitate absolută, motiv pentru care se impun a fi înlăturate fizic de la dosar.

Inculpatul B. a mai susţinut că hotărârea este nemotivată întrucât instanţa de fond nu a răspuns la niciunul din argumentele invocate în apărare şi nu a motivat în vreun fel de ce acestea nu pot fi primite.

În ceea ce priveşte acuzaţia de cumpărare de influenţă a menţionat că nu există o promisiune, oferire sau dare de bani ori alte foloase necuvenite venită din partea sa. În rechizitoriu s-a reţinut că inculpatul B. "a promis numitei A., la data de 13.05.2016, remiterea unor foloase materiale necuvenite. A considerat că se poate vorbi de o promisiune specifică infracţiunii de cumpărare de influenţă doar în ipoteza în care iniţiativa vine de la cumpărătorul de influenţă, ceea ce în speţă nu s-a întâmplat. Mai exact, în cazul de faţă inculpata A. este cea care a solicitat abonamente la festivalurile E. şi D. iar inculpatul şi-a dat acordul.

S-a mai precizat că nu este îndeplinită condiţia ca acţiunea specifică laturii obiective să fie adresată unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public. În ceea ce priveşte această condiţie s-a precizat că în acuzaţia adusă se menţionează că ar fi făcut anumite lucruri: "în considerarea influentei pe care viceprimarul A. o are asupra funcţionarilor publici din cadrul Primăriei Municipiului AAAA., cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii. Prin urmare, raportat la dispoziţiile art. 371 din C. proc. pen., nu s-a susţinut în acuzaţie că inculpata A. ar fi lăsat impresia că ar avea influenţă asupra cuiva, iar în atare condiţii, o asemenea chestiune nu poate face obiectul judecăţii pe de o parte, iar pe de altă parte o asemenea împrejurare nu rezultă din niciuna din declaraţiile de la dosar.

În ceea ce priveşte sublinierea instanţei de fond că inculpata A. ar fi fost percepută de anumiţi martori ca o persoană care a dorit şi a putut să-i ajute este de menţionat faptul că din declaraţiile tuturor acestor persoane rezultă că ajutorul era tip informaţional (care este procedura aplicabilă, care sunt paşii de urmat, etc). Din toate declaraţiile de martor administrate referitor la modul în care îşi desfăşura activitatea inculpata rezultă că aceasta era o persoană bine documentată, că acorda sfaturi cetăţenilor de etnie maghiară în cadrul emisiunilor avute la Radio AAA., că trata în mod serios audienţele. În esenţă, discuţiile cu aceasta au reprezentat simple consultaţii telefonice. A arătat nu i-a cerut inculpatei A. niciodată nimic, ci doar se informa care sunt paşii de urmat. În plus, este de observat că a angajat persoane de specialitate şi că a fost în audienţe, atât la FF. de la Serviciul Urbanism, cât la DD. de la Direcţia Patrimoniu. Niciodată numita A. nu i-a lăsat impresia că ar avea influenţă asupra persoanelor de la Primărie, de fiecare dată aceasta spunându-i să meargă personal sau că se va interesa care este stadiul unor cereri.

Totodată, s-a susţinut că fapta trebuie să fie săvârşită înainte sau concomitent cu îndeplinirea actului ce intră în atribuţiile de serviciu ale funcţionarului, condiţie neîndeplinită în cauă. Atâta timp cât actul era deja îndeplinit nu se mai poate vorbi de cumpărare de influenţă. La momentul la care s-a purtat discuţia de la F., vineri 13.05.2016, începând cu ora 15:00, avizul Direcţiei de Urbanism, despre care vorbise anterior cu doamna A. exista deja, ca dovadă că în momentul în care A. a sunat la primărie (FF.) nu se răspunde şi se face afirmaţia că vineri la ora respectivă nu mai lucrează nimeni (întâlnirea de la F. începuse în jurul orei 15:00).

Prin urmare, s-a considerat că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influenţă în condiţiile în care, la momentul dialogului, actul vizat de interlocutori era deja îndeplinit.

S-a mai invocat faptul că nu există vreo acţiune întreprinsă de B. în vederea determinării inculpatei A. să intervină la vreun funcţionar public pentru ca acesta să adopte o anumită conduită. Textul de incriminare impune ca modalităţile alternative de realizare a elementului material (promisiune, oferire, dare) să fie realizate pentru ca traficantul de influenţă să determine funcţionarul public la o anume conduită legată de atribuţiile sale de serviciu. Aprecierea acestei condiţii trebuie realizată pornind de la o stare de fapt reală, cea reţinută de către instanţa de fond la filele x din sentinţă fiind greşită, şi a unei corecte interpretări a evenimentelor petrecute. În acuzare se susţine că:

"B. a urmărit să obţină sprijinul viceprimarului A., pentru a determina funcţionari publici din cadrul Primăriei Municipiului AAAA. să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv pentru a obţine impulsionarea avizării autorizării unor proiecte imobiliare în care omul de afaceri B. are interese economice." S-a susţinut că pe cât de vagă şi abstractă este acuzaţia, pe atât este de nereală, lipsa oricărui interes în a cumpăra presupusa influenţă de la inculpata A. (lipsa oricărui interes pentru vreun demers ilegal) rezultând din faptul că inculpata îi oferea dezinteresată anumite informaţii telefonice legate de stadiul cererii încă din cursul anului 2015, dublat de faptul că la momentul mai 2016 concesionarea era o pură formalitate.

Inculpatul a mai susţinut că întâlnirea a fost iniţiată de inculpata A., acesta mergând la întâlnirea din 13.05.2016, la solicitarea inculpatei, fără a cunoaşte despre ce doreşte să discute, astfel că nu s-a deplasat la întâlnire cu un anumit scop, cu atât mai puţin unul infracţional.

În ceea ce priveşte susţinerea că inculpaţii aveau interese clare a arătat că aceasta a fost reţinută în mod greşit. Instanţa de fond reţine cronologia demersurilor efectuate şi se poate observa că începând cu data de 29.10.2014 a debutat corespondenţa, că, încă de la data de 28.05.2015, au fost obţinute toate avizele, singurul impediment fiind lipsa CF-ului pieţei pe care municipalitatea trebuia să îl pună la dispoziţie, problemă rezolvată prin reconstituirea acestuia abia după 10 luni, în martie 2016. Procesul decizional al municipalităţii se formează prin eliberarea unor avize de către Comisiile de specialitate din cadrul Primăriei AAAA. (Culte, Urbanism, Patrimoniu, Revendicări) care verifică pe rând documentaţia depusă de solicitant, iar în situaţia în care documentaţia este completă şi respectă cerinţele legale de promovare, Comisiile emit avizele favorabile, iar în final Proiectul de hotărâre care este supus aprobării Consiliului Local.

Lipsa oricărei grabe în ceea ce-l priveşte pe inculpat şi intenţia de a parcurge toţi paşii ceruţi de lege rezultă din discuţia din 10.03.2016, aceasta fiind extrem de relevantă în susţinerea nevinovăţiei. Mai mult, chiar în cadrul discuţiei înregistrate ambiental la data de 13.05.2016 inculpatul face precizarea în partea de final a dialogului că "nu mai intrăm în chestia aia de marţi, deoarece este deja stabilită lista cu cine anume", ceea ce atestă că s-a dus la întâlnire ştiind foarte clar că documentaţia nu va intra în următoarea şedinţă de consiliu local care trebuia să aibă loc în 17.05.2016.

Astfel, s-a considerat că nu exista nicio grabă, nicio intenţie de urgentare, nu exista nicio problemă din partea inculpatului dacă cererea era dezbătută în şedinţa Consiliului Local din 17.05.2016 ori într-o şedinţă ulterioară, atâta timp cât demersurile iniţiate la Primărie erau încă din anul 2014. A urmat toate etapele şi toţi paşii prevăzuţi de procedurile administrative şi a obţinut aprobarea/avizarea fără a solicita nici un fel de ajutor sau intervenţie din partea numitei A., fără a urmări să obţină sprijinul sau intervenţia acesteia.

S-a mai susţinut faptul că cei doi inculpaţi nu au mers la întâlnire pentru a dezbate subiectul Palatului XX.. Din înregistrarea ambientală a discuţiei se observă foarte clar că discuţia legată de bilete (până la momentul 12:10) şi Palatul XX. (începând cu momentul 44:18) sunt subiecte diferite la momente diferite fără nici un fel de condiţionalitate/legătură între ele. De nicăieri din probele dosarului nu rezultă că acceptarea remiterii unor bilete pentru festivalurile D. şi E. s-ar fi făcut pentru a o determina pe numita A. să promită că va interveni asupra unor funcţionari din cadrul Primăriei AAAA.. Din înregistrarea convorbirii ambientale rezultă foarte clar că discuţia despre bilete se poartă la începutul dialogului, fără absolut nicio legătură cu problema Palatului XX., cele două chestiuni fiind absolut paralele şi fără nici legătură.

A mai arătat că inculpata A. l-a ajutat doar cu nişte informaţii ori s-a interesat de stadiul unor cereri, fiind vorba doar de anumite audienţe/consultaţii telefonice în baza relaţiei de amiciţie şi a duratei excesiv de mari în care cererea nu fusese soluţionată.

Cu privire la preluarea suprafeţei de 150 mp de pe strada x nr. 22, judeţul Cluj, s-a arătat că problema nu exista la întâlnirea din 13.05.2016, deci nu a fost avută în vedere în cadrul dialogului, pe de o parte, iar pe de altă parte procedura s-a desfăşurat în mod legal fără niciun ajutor din partea inculpatei A..

În ceea ce priveşte acuzaţia de spălare de bani, s-a arătat că trebuie să existe un produs al infracţiunii premise ori în speţă în cazul acuzaţiei de spălare de bani se reţine varianta pretinderii care exclude existenţa vreunui produs al infracţiunii. Preexistenta altei infracţiuni reprezintă situaţia premisă a infracţiunii de spălarea banilor, adică o condiţie prealabilă în lipsa căreia fapta nu mai constituie infracţiune. Prin urmare, infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune subsecventă unei infracţiuni din care să provină suma de bani, iar în cazul acestuia nu poate fi vorba de aşa ceva întrucât pe de o parte suma de bani virată de SC I. SRL către YYY. are o provenienţă licită, iar pe de altă parte nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii premisă. Deşi în legislaţie a fost acceptat caracterul autonom al infracţiunii de spălare de bani, aceasta nu poate fi reţinută în orice condiţii. Reţinerea acestei infracţiuni reclamă constatarea şi dovedirea unor acţiuni care să pună în evidenţă scopul autorului de a ascunde sau disimula originea ilicită a banilor şi de a-i integra în circuitul economic sau financiar legal.

Ulterior pronunţării sentinţei de către instanţa de fond a fost pronunţată de către Curtea Constituţională Decizia nr. 418/19.06.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 625/19.07.2018) în care se tratează problema subiectului activ al infracţiunii de spălare a banilor.

S-a mai invocat faptul că pentru a dovedi că un bun provine din săvârşirea de infracţiuni sunt necesare probe din care să rezulte dincolo de orice dubiu că are o origine infracţională, iar, în cauză, această condiţie nu este îndeplinită întrucât bunurile au o origine legitimă şi nu au absolut nicio legătură cu vreo activitate infracţională clar individualizată. În aceste condiţii, nu se poate reţine vreo intenţie de a spăla banii, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

Inculpatul a mai solicitat respingerea apelului DNA apreciind că solicitarea de reindividualizare a pedepsei este neîntemeiată.

Inculpata A., prin apărător ales BBB., a solicitat desfiinţarea sentinţei atacate, iar, în principal, în temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 lit. b) şi, în subsidiar, la art. 16 lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpatei pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar în subsidiar, în măsura în care se va valida soluţia de condamnare pronunţată de instanţa de fond, reindividualizarea sancţiunii principale aplicate şi a modalităţii de executare, respectiv reducerea cuantumului pedepsei aplicate şi suspendarea sub supraveghere a acesteia.

În susţinerea motivelor de apel, s-a arătat că faptele reţinute în sarcina inculpatei nu întrunesc elementele infracţiunii traficului de influenţă, apreciind că nu există o acţiune de pretindere a unui folos în sensul normei de incriminare, adresată coinculpatului B., precum şi că nu există nici o promisiune din partea inculpatei de a-1 determina pe funcţionar să îşi îndeplinească într-un anume sens atribuţiile sale de serviciu. În lipsa unei acţiuni de pretindere, nu se poate discuta nici despre o acţiune de primire, în sensul infracţiunii de trafic de influenţă.

S-a arătat că pentru a se considera realizat, în diferitele sale modalităţi alternative, elementul material trebuie să întrunească cumulativ anumite condiţii, prima fiind ca acţiunea să fie realizată prin invocarea expresă sau tacită a unei influenţe, iar în speţă nu există o condiţionare, neexistând nicio probă din care să se poată deduce existenţa unei asemenea condiţionări, percepute ca atare de către cei doi interlocutori.

De asemenea, s-a invocat faptul că o a doua condiţie esenţială de tipicitate pentru fapta de trafic de influenţă o reprezintă existenţa promisiunii traficantului de influenţă că îl va determina prin exercitarea influenţei pe un funcţionar anume să acţioneze în sensul solicitat de cumpărătorul de influenţă, iar în cauză, nu există o acţiune de pretindere/primire conexată explicit sau implicit de o promisiune din partea inculpatei A. că va rezolva problema interlocutorului, prin exercitarea influenţei sale asupra vreunui funcţionar din cadrul Primăriei.

În ceea ce priveşte interceptările s-a arătat că inculpaţii au contestat toate interceptările şi traducerile din limba maghiară realizate în faza de urmărire penală, în cauză dispunându-se retraducerea interceptărilor de către un traducător autorizat de instanţă, apărarea evidenţiind diferenţele dintre variantele de traduceri.

Inculpata A. a invocat faptul că analiza atentă a interceptărilor aflate la dosarul cauzei, relevă în mod clar că din discuţiile dintre cei doi inculpaţi nu se evidenţiază în niciun caz o acţiune de traficare a influenţei din partea inculpatei în beneficiul inculpatului B., relatând pe larg conţinut şi interpretarea acestor interceptări.

De asemenea, s-a arătat că şi conduita inculpatei, ulterioară datei de 13.05.2016 (data comiterii presupusului trafic de influenţă), confirmă că nu se discută despre promisiunea că, prin exercitarea influenţei, inculpata îl va determina pe vreun funcţionar să îşi îndeplinească într-un anume fel atribuţiile de serviciu. S-a mai arătat că interesul preexistent al inculpatei pentru rezolvarea problemei în cazul Palatului XX. s-a realizat în considerarea beneficiilor publice pe care restaurarea clădirii le-ar aduce şi a atribuţiilor sale de serviciu, împreună urmărind interesul public, rezolvarea acelor probleme aducând beneficii publicului, iar nu inculpaţilor/inculpatului B..

De asemenea, s-a susţinut că inculpata A. şi-a manifestat constant interesul pentru rezolvarea problemelor semnalate de cetăţeni, conduită obligatorie din perspectiva atribuţiilor de serviciu.

În egală măsură apărarea inculpatei a detaliat netemeinicia argumentelor instanţei de fond ce au stat la baza soluţiei de condamnare pentru infracţiunea de trafic de influenţă apreciind, în esenţă, că subiectul sponsorizării nu avea nicio legătură cu angajamentul inculpatei de a se interesa de stadiul procedurii în cazul celor două problematici, iar singurul angajament al inculpatei faţă de inculpatul B. a fost acela de a se informa cu privire la stadiul procedurii şi în, niciun caz de a interveni şi de a-şi exercita influenţa şi de a-i determina pe funcţionarii din cadrul Primăriei să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu în vreun fel anume. Ajutorul şi furnizarea, unor informaţii privind stadiul unei proceduri de aprobare şi eventualele probleme intervenite în această procedură nu poate fi echivalat cu o exercitare a influenţei. O astfel de poziţionare faţă de problemele inculpatului B., inclusiv implicarea în a soluţiona eventualele blocaje instituţionale, era în deplin acord cu atribuţiile de serviciu ale sale prevăzute în ROF al Primăriei Municipiului AAAA. respectiv: urmărirea şi controlarea stadiului rezolvării lucrărilor şi răspunsurilor în termenului legal către petenţi, instituţii sau persoane juridice sau de acordare a informaţiilor solicitate de către cetăţeni în conformitate cu prevederile legale şi cu dispoziţiile Primarului municipiului AAAA..

În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor s-a arătat că premisa infracţiunii este existenţa unei activităţi infracţionale anterioare şi distincte faţă de actul de spălare, iar Decizia nr. 418/2018 a Curţii Constituţionale tranşează discuţiile referitoare la configuraţia infracţiunii de spălare de bani prin raportare la fapta predicat/fapta principală. Fapta de spălare de bani, pentru care instanţa de fond a dispus condamnarea, nu respectă condiţiile trasate de Curtea Constituţională, respectiv nu reprezintă o acţiune distinctă faţă de actul de primire din structura infracţiunii de trafic de influenţă, nu este o acţiune comisă ulterior infracţiunii din care provin bunurile şi nu este o acţiune comisă pe baza unei rezoluţii infracţionale distincte. Contrar considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale, judecătorul fondului a procedat la dedublarea uneia şi aceleiaşi stări de fapt, atât în infracţiunea predicat/premisă, cât şi în infracţiunea de spălare de bani. Infracţiunea de spălare de bani este descrisă în aceeaşi modalitate în care sunt descrise infracţiunile de trafic/cumpărare de influenţă (actul de primire este acelaşi cu actul de spălare, respectiv transferul sumei de 20.000 prin încheierea contractului de sponsorizare). Raportat la considerentele deciziei Curţii Constituţionale a României, nu se poate reţine o acţiune de spălare de bani subsecventă, autonomă şi realizată în baza unei rezoluţii infracţionale distincte. Raportat la considerentele deciziei Curţii Constituţionale a României privind fizionomia infracţiunii de spălare de bani, în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii, respectiv nu există o acţiune ulterioară şi distinctă de acţiunea primire a traficului de influenţă, care să reprezintă actul de spălare.

În egală măsură, apărarea inculpatei A. a solicitat înlăturarea de la dosarul cauzei a interceptărilor obţinute în baza mandatului de siguranţă naţională nr. x/05.02.2016 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie motivat de faptul că declasificarea acestuia s-a realizat doar parţial prin indicarea (parţială) a temeiului legal care a stat la baza emiterii acestuia (art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională), fără a fi precizată punctual litera din art. 3 care a constituit temeiul concret de emitere.

S-a susţinut că în cauză este incidentă Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 91/2018 prin care sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români" cuprinsă în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României a fost declarată neconstituţională, context în care se impune aplicarea dispoziţiilor art. 352 alin. (12) din C. proc. pen.

Dacă lit. f) a art. 3 din Legea nr. 51/1991 ar fi temeiul în baza căruia s-a dispus autorizarea în prezenta cauză, toate interceptările au fost obţinute în urma unor procedee probatorii derulate în baza unor dispoziţii neconstituţionale, cu consecinţa unei atare concluzii ar trebui să fie aceea că procedeul probator este lovit de nulitate relativă. Prin urmare, în baza art. 102 alin. (3) C. proc. pen. s-ar impune în primul rând excluderea acestora de la dosarul cauzei sau, în subsidiar, cel puţin constatarea nefiabilităţii lor şi excluderea lor de la pronunţarea unei soluţii. Valorificarea acestor interceptări obţinute în mod nelegal în faza deliberării şi a fundamentării unei soluţii de condamnare, ar conduce în mod automat la încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aceasta constituind şi vătămarea cerută de art. 282 alin. (4) C. proc. pen. (în cazul în care s-ar considera aplicabilă nulitatea relativă a procedeului probatoriu şi nu doar nefiabilitatea).

S-a susţinut că în ipoteza folosirii interceptărilor neconstituţionale şi nelegale în fundamentarea unei soluţii de condamnare s-ar încălca dreptului la un proces echitabil în raport de importanţa probelor analizate (interceptările de la dosar) în susţinerea acuzaţiei, imposibilitatea efectivă a inculpatei de a contesta autenticitatea şi integritatea interceptărilor şi alte împrejurări relevante privind evaluarea modului în care folosirea acestor probe ar afecta echitatea procesului, respectiv inegalitatea armelor.

Apărarea a mai invocat nelegalitatea probelor din perspectiva transformării datelor şi informaţiilor furnizate de S.R.I. (interceptările din cauză) în probe în lipsa unui temei legal explicit apreciind că Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 91/2018 statuează clar că există o diferenţă între noţiunea de date sau informaţii şi noţiunea de probă.

S-a mai invocat lipsa unui temei legal explicit pentru transformarea în probe a datelor sau informaţiilor comunicate de către S.R.I. către DNA în prezenta cauză (interceptările) apreciindu-se că nu există niciun fundament legal explicit prin care datele sau informaţiile furnizate de S.R.I. se pot transforma în probe. S-a arătat că judecătorul fondului susţine că aceste date s-ar fi transformat în probe în temeiul art. 14 alin. (3) şi (4) din O.U.G. nr. 43/2002 privind DNA coroborat cu art. 97 lit. f) C. proc. pen., însă dispoziţiile din art. 14 alin. (3) şi (4) O.U.G. nr. 43/2002 au în vedere obligaţia de comunicare a unor date sau informaţii şi în niciun caz ele nu atribuie datelor sau informaţiilor comunicate de S.R.I. valoare probatorie.

La fel, art. 97 lit. f) C. proc. pen., face referire generică la probe legal obţinute, însă, aceste interceptări nu au fost obţinute în mod legal, ci în baza unui temei declarat neconstituţional. Mai mult, aceste informaţii au fost obţinute de către organe care nu pot fi organe de cercetare penală, în speţă S.R.I..

Astfel, s-a arătat că din cronologia evenimentelor din cursul urmăririi penale este foarte clar că nu organul de urmărire penală a efectuat cele mai importante acte în cauză: nu a făcut el însuşi selecţia interceptărilor relevante pentru cauză, ci acesta doar le-a primit de la S.R.I.; S.R.I. a fost cel care o realizat de facto traducerile acestor interceptări, iar organul de urmărire penală doar le-a primit de la S.R.I. şi, în mod cert, sesizarea din oficiu s-a bazat pe o "comunicare" între S.R.I. şi DNA, netransparentă şi nelegală, nerespectând condiţiile de formă prevăzute de art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1991.

În concluzie, s-a apreciat că interceptările, probe în prezentul dosar, au un caracter nelegal, iar utilizarea lor în fundamentarea unei soluţii ar conduce în mod direct la o încălcare a art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii s-a solicitat modificarea regimului de executare arătând că inculpata înţelege să-şi exprime acordul cu privire la prestarea unei munci în folosul comunităţii, sens în care se poate opta pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, inclusiv pentru egalitate de tratament în raport de inculpatul B..

S-a mai susţinut că instanţa de fond a reţinut ca circumstanţă atenuantă prevederile art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., apreciind că toate împrejurările de comitere a prezumtivelor fapte diminuează pericolul social al inculpaţilor. Apărarea a considerat că efectele pe care instanţa le-a acordat acestor circumstanţe s-au răsfrânt doar în ceea ce priveşte infracţiunea de spălare de bani (unde pedeapsa aplicată a fost de 2 ani, sub minimul special de 3 ani) nu şi asupra infracţiunii de trafic de influenţă (unde instanţa a aplicat minimul special).

În acest sens, s-a considerat că circumstanţa atenuantă trebuia să primească un efect mai important în ceea ce priveşte ambele infracţiuni, respectiv ca pedeapsa să fie îndreptată spre noul minim prevăzut de art. 76 alin. (1) lit. c) şi d), în considerarea gradului extrem de scăzut de reproşabilitate al faptei, a motivelor care au stat la baza comiterii şi nu în ultimul rând a faptului că nu s-a produs nicio nelegalitate sau vătămare, ci s-a acţionat în conformitate cu interesul public.

În faza apelului, în faţa Înaltei Curţi, cauza a avut următoarele termene:

- 20 iunie 2018, când s-a acordat termen pentru pregătirea apărării;

- 26 septembrie 2018, când s-au susţinut cererile de probatorii şi s-a dispus efectuarea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a comunica dacă în prezenta cauză a existat colaborare cu Serviciul Român de Informaţii ori echipe mixte, precum şi dacă mai există la urma dosarului şi alte interceptări, înregistrări, în afară de cele transmise la dosar.

- 10 octombrie 2018, când instanţa s-a pronunţat cu privire la cererile de probatorii. În unanimitate, au fost încuviinţate cererile de probatorii, aşa cum au fost formulate în scris şi susţinute în şedinţă publică de către inculpaţii A. şi B., respectiv emiterea unor adrese în vederea declanşării procedurii de desecretizare în totalitate a mandatului de siguranţă naţională nr. x/05.02.2016 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu excepţia numelui judecătorului care a emis mandatul; efectuarea unei noi traduceri a înregistrării ambientale din data de 13.05.2016, de către un traducător autorizat de limbă maghiară din lista traducătorilor autorizaţi de către Ministerul Justiţiei; audierea martorei CC. şi inculpatei A.; efectuarea expertizei vocii şi vorbirii pentru înregistrarea ambientală de pe terasa restaurantului F. din data de 13.05.2016, numai în ceea ce priveşte intervalele cuprinse între 00:00 - 13:00 şi 47:00 - 49:00, cu următoarele obiective: să se stabilească dacă asupra înregistrării convorbirii din data de 13.05.2016 s-a intervenit prin alterarea cuvintelor ori dacă se surprind discontinuităţi ale vorbirii; să se stabilească dacă în convorbirea din data de 13.05.2016 se identifică elemente de natura unei compilaţii.

Au fost respinse probele solicitate de inculpaţii A. şi B., constând în audierea, în şedinţă publică, a înregistrării ambientale din data de 13.05.2016, a segmentelor cuprinse între intervalele 00:00 - 13:00 şi 47:00 - 49:00; audierea traducătorului autorizat care a efectuat activitatea de traducere a interceptărilor în faza de urmărire penală; audierea martorilor VV., CCC. şi DDD..

În majoritate, a fost admisă cererea privind emiterea unor adrese privind desecretizarea încheierii care a stat la baza emiterii mandatului de siguranţă naţională nr. x/05.02.2016 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia numelui judecătorului şi numai cu referire la numita A.

- 07 noiembrie 2019, când a fost audiată martora CC., s-a respins cererea inculpatului B. privind revenirea cu adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a respins cererea inculpatei A. privind efectuarea unei adrese către Serviciul Român de Informaţii şi s-a încuviinţat pentru inculpatul B. participarea domnului expert EEE. în calitate de expert parte la efectuarea expertizei;

- 05 decembrie 2018, când s-a admis cererea de înlocuire formulată de traducătorul autorizat de limbă maghiară FFF., s-a desemnat traducător autorizat de limbă maghiară din lista traducătorilor autorizaţi de către Ministerul Justiţiei, pe doamna GGG., pentru efectuarea traducerii înregistrării ambientale din data de 13.05.2016 şi s-a respins cererea formulată de apelantul intimat inculpat B. intitulată cerere de îndreptare a erorii materiale;

- 09 ianuarie 2019, când a fost audiată inculpata A., s-a admis cererea de probe formulată de apelanta intimată inculpata A. şi s-a încuviinţat depunerea la dosar a comunicaţiilor de tip SMS interceptate în dosarul x/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj, despre care inculpata a luat la cunoştinţă în cursul lunii decembrie 2018;

- 06 februarie 2019, când s-a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj pentru a trimite echipamentul tehnic cu care s-a efectuat înregistrarea în mediul ambiental a discuţiei purtate pe terasa restaurantului F., la data de 13.05.2016, însoţit de manualul de utilizare şi accesoriile necesare punerii în funcţiune, în vederea efectuării expertizei vocii şi vorbirii de către Institutului Naţional de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti, încuviinţată prin încheierea de şedinţă din 10 octombrie 2018 şi s-a încuviinţat depunerea la dosarul cauzei de către inculpata A. a unui CD şi a traducerii din limba maghiară a mesajelor indicate a fi cuprinse pe suportul optic;

- 20 februarie 2019, când apărătorul inculpatei A. a susţinut excepţia de neconstituţionalitate, cererile de probatorii şi obiecţiunile la expertiză, intitulate Cerere de lămurire a concluziilor expertului şi s-a admis solicitarea Ministerului Public de acordare a unui nou termen întrucât D.N.A. - ST Cluj nu a obţinut răspuns de la S.R.I. privind informaţiile necesare cu privire la identificarea şi punerea la dispoziţie a echipamentului tehnic şi a manualului de utilizare;

- 25 februarie 2019, când s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 şi art. 14 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, art. 14 alin. (3) şi (4) din O.U.G. nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, art. 61 alin. (1), art. 97 lit. f), art. 102 alin. (1) şi (2), art. 139 alin. (3), art. 142 alin. (5) şi art. 143 alin. (1) din C. proc. pen., art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale formulată de inculpata A., s-a respins cererea de probatorii formulată de inculpata A. privind emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj şi Serviciul Român de Informaţii şi s-au respins obiecţiunile la expertiză, intitulate Cerere de lămurire a concluziilor expertului, formulate de inculpata A.;

- 03 aprilie 2019, când a fost reaudiată inculpata A., s-a încuviinţat depunerea înscrisurilor solicitate de către aceasta şi au avut loc dezbaterile.

La termenul din data de 07 noiembrie 2018 a fost audiată martora CC. care a declarat că: Menţin declaraţiile date anterior, acestea corespund adevărului. Nu sunt în relaţii de prietenie sau duşmănie cu niciuna dintre părţi.

Întrebări formulate de apărătorul ales al inculpatei A.:

Întrebare (Î): aţi purtat vreo discuţie cu dna A. în care aceasta a încercat să urgenteze soluţionarea problemelor dl B. (în legătură cu palatul XX.), respectiv concesionarea celor 150 mp de pe Calea x?

Răspuns (R): nu. Nu am purtat nicio discuţie cu dna A. în care să îmi ceară să urgentez rezolvarea problemelor dl B. sau ale oricui altcuiva.

Î: vi s-a sugerat de dna A. sau de un intermediar al acesteia direct sau indirect, că dl B. trebuie favorizat în vreun fel?

R: nu mi s-a sugerat de nimeni nicio favorizare a nimănui.

Î: dna A., în calitatea de viceprimar, avea atribuţii privind urmărirea stadiului de soluţionare a plângerilor cetăţenilor cu privire la modul în care erau soluţionate cererile de către Primărie?

R: dna viceprimar nu avea atribuţii legate de urmărirea activităţii departamentului de urbanism. Aceasta era atribuţia dl primar, căruia i se subordonează departamentul de urbanism. Atât primarul, cât şi viceprimarii, cât şi consilierii locali au audienţe în cadrul cărora cetăţenii din oraş vin şi ridică diverse probleme. Unele dintre acestea sunt de resorturile departamentului de urbanism. Ca atare, pentru a răspunde în cunoştinţă de cauză, atât primarul, cât şi viceprimarii şi consilierii locali solicită informaţiile la departamentul de urbanism.

Î: în legătură cu cele două imobile această procedură de verificarea a stadiului lucrărilor din cadrul direcţiei de urbanism a avut loc?

R: pe mine nu m-a întrebat nimeni nimic. Sunt la curent cu situaţia Palatului XX. făcând parte din comisia zonală de monumente istorice. În cadrul departamentului de urbanism de la primărie eu nu am fost întrebată nimic despre cele două imobile.

Î: concesionarea celor 10 mp era în interesul municipalităţii sau a proprietarilor care solicitau un astfel de demers?

R: concesionarea celor 10 mp aferent Palatului XX. a fost solicitată de comisia zonală de monumente istorice pentru a readuce imobilul la forma iniţială. Acesta avea un balcon sprijinit pe doi stâlpi pe domeniul public.

Suprafaţa necesară pentru amplasarea stâlpilor era de 10 mp. Operaţiunea nu era deloc în interesul investitorului, pentru ei era, bănuiesc, o complicaţie în plus, pentru oraş era importantă pentru a reface imaginea istorică a unui monument important.

Î: când au început aceste discuţii legate de această concesionare?

R: nu îmi amintesc exact.

Î: în interesul cui era cedarea celor 150 mp de pe Calea x şi ce probleme au existat şi există în legătură cu această condiţie pe care o punea primăria?

R: concesionarea este un act prin care primăria dă teren unui investitor pentru a-şi extinde o construcţie. Aceasta poate fi de maxim 50 mp. Cedarea celor 150 mp fără ca eu să cunosc cazul în speţă, era o condiţie din planul urbanistic general, care spunea că trebuie să reglementăm lăţimea străzilor. Pentru aceasta, în conformitate cu PUG-ul, se cerea proprietarilor parcelelor amplasate adiacent unor străzi, care erau grevate de o servitute de utilitate publică, să doneze cu titlu gratuit administraţiei publice locale porţiunea de teren aferentă parcelei lor în vedere lăţirii drumului.

Această variantă a fost aprobată în Consiliul Local. Ulterior, la insistenţele departamentului de urbanism, s-a reformulat condiţia, actualmente investitorii nu mai trebuie să cedeze, ci să rezerve pentru drum porţiunea respectivă de teren. Adică, ei nu pot construi pe acea porţiune de teren, iar când strada se va realiza la lăţimea cerută prin PUG, urmează a fi expropriaţi pentru suprafaţa respectivă. Interesul este clar al administraţiei publice locale, respectiv al cetăţenilor care trebuie să circule pe drumuri accesibile.

Î: puteţi relata discuţiile sau situaţia din primărie referitoare la expirarea vechiului PUG?

R: vechiul PUG a expirat în decembrie 2014, când a fost aprobat noul PUG. În noul PUG nu au fost preluate documentaţiile urbanistice de rang inferior, respectiv plan urbanistic zonal şi plan urbanistic în detaliu. În dispoziţiile tranzitorii ale noului PUG s-a prevăzut, totuşi, o perioadă de graţie de 18 luni, respectiv până în iunie 2016, în care PUZ-urile aprobate anterior aprobării noului PUG, puteau să rămână valabile, în sensul că pe baza acestor PUZ-uri puteau fi obţinute autorizaţii de construire până în iunie 2016.

Legiuitorul, în Legea nr. 350 a urbanismului prevede, în prezent, că un plan urbanistic zonal, care şi-a produs efecte parţiale, rămâne valabil până la finalizarea tuturor lucrărilor pe care reglementările lui le permit. Ca atare, pot să spun că îmi aduc aminte despre discuţii, că au fost foarte multe solicitări de obţinere a autorizaţiilor de construcţii anterior lunii iunie 2016.

Întrebări formulate de procuror:

Î: în raport de atribuţiile de coordonare a direcţiei de urbanism, care a fost rolul dumneavoastră în aprobarea referatelor, notelor întocmite de funcţionarii din cadrul acestei direcţii, cu privire la propunerea de dezmembrare, concesionarea, însuşire a documentaţiei cadastrale, eliberarea unui nou certificat de urbanism formulate de PP., cu privire la reamenajarea, reconstruirea balconului şi faţadei Palatului XX.?

R: atribuţiile mele încep de la eliberarea certificatului de urbanism. Celelalte domenii cu dezmembrare, concesionare, documentaţie topografică revin Direcţiei domeniului public şi privat al primăriei, care este condusă de doamna DD.. Această direcţie şi această persoană nu au nicio relaţie de subordonare faţă de mine sau faţă de direcţia de urbanism.

În legătură cu certificatul de urbanism acesta se redactează de un inspector de specialitate, se verifică de şeful serviciului de urbanism, de directorul executiv, apoi de arhitectul şef, urmând secretarul municipiului şi primarul. Atribuţiile mele erau de verificare şi control a legalităţii actului emis, respectiv a certificatului de urbanism, de corecta conformare la prevederile PUG, precum şi de solicitarea tuturor avizelor şi a acordurilor necesare conform zonei de amplasare a imobilului. Menţionez că din câte îmi amintesc a fost obţinut un certificat de urbanism şi autorizaţie de construire pentru consolidarea imobilului. Aceasta era principala problemă.

Î: cu privire la eliberarea acestor certificate de urbanism aţi constatat că lucrurile s-au derulat mai repede ca altădată, aţi observat o prioritizare a pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru Asociaţi de proprietari x nr. 4?

R: nu îmi amintesc să fi existat aşa ceva. Aş dori să precizez că în conformitate cu legea, arhitectul şef nu se subordonează nimănui, doar legii. Este specificat în mod expres. Ca atare, asupra mea nu se puteau face presiuni şi nu s-au făcut. La rândul meu nu am făcut presiuni asupra funcţionarilor niciodată, şi mai ales legate de termen.

Termenul de eliberare a unui certificat de urbanism depinde în cea mai mare măsură de calitatea documentaţiei prezentate în vederea obţinerii acestui act. Dacă proiectantul prezintă o documentaţie corectă şi completă eliberarea certificatului se face mult mai repede decât în cazul în care se solicită completări şi clarificări din partea proiectantului. Revenirile necesare lungesc întotdeauna termenul de eliberare al documentelor.

Î: vă amintiţi dacă aţi semnat vreo notă internă sau aţi distribuit vreunui lucrător vreo lucrare privitoare la menţinerea vechiul certificat de urbanism solicitată de asociaţia de proprietari x nr. 4 pentru reconstituirea faţadei Palatului XX..

R: nu îmi amintesc nimic legat de acest certificat de urbanism, dar pot să vă spun că prelungirea valabilităţii unui certificat de urbanism se face pe baza unei cereri adresate de solicitantul iniţial şi se poate acorda o singură dată. De altfel, pe formularul de certificat prevăzut în lege ca anexă există prevăzută posibilitatea prelungirii duratei de valabilitate. Deci nu este nevoie de referat sau notă internă pentru a prelungi valabilitatea acestui certificat, ci doar de o cerere.

La interpelarea instanţei arăt că nu am văzut o notă internă pentru prelungirea valabilităţii unui astfel de certificat.

Î: participaţi în şedinţele consiliului local?

R: uneori da, uneori nu.

Î: aţi auzit pe inculpata A. în vreuna din şedinţele de consiliu local să fi solicitat intervenţii pentru soluţionarea unor probleme de urbanism legate de reconstruirea faţadei şi consolidarea Palatului XX.?

R: nu îmi amintesc de aşa ceva. De altfel orice subiect adus în faţa consiliului local se discută pe baza unui referat întocmit de direcţiile de specialitate, referat căruia i se pot aduce amendamente de către consilierii locali şi care poate fi aprobat sau respins.

Î: după ce s-a citit răspunsul meu din declaraţia dată în data 25.10.2016, pagina 3, în care am arătat că reţin că inculpata a intervenit în prezenţa mea în probleme de urbanism doar atunci când acestea erau supuse aprobării în cadrul şedinţelor de consiliu local, precizez că menţin această susţinere. Aş dori să mai adaug unele clarificări: în şedinţele de consiliu local intră spre aprobare din partea direcţiei de urbanism propuneri pentru eliberare sau pentru emiterea unor hotărâri de consiliu de aprobare a documentaţiilor urbanistice, plan urbanistic de detaliu şi plan urbanistic zonal. Nu pot să spun cu certitudine, dar nu cred că pentru Palatul XX. a fost necesară întocmirea unei documentaţii urbanistice. Planul urbanistic de detaliu reglementează amplasarea unui imobil pe parcelă şi caracteristicile lui arhitectural volumetrice. Palatul XX. fiind o clădire existentă, amplasată pe teren, nu aveam ce documentaţie urbanistică să întocmim. S-ar putea să fi fost necesară o aprobare pentru concesionarea celor 10 mp."

La termenul din data de 09 ianuarie 2019 a fost audiată inculpata A. care a declarat: Aş dori să încep această declaraţie cu un aspect care deşi a fost invocat în cercetarea judecătorească a instanţei de fond a fost omis din motivarea sentinţei şi considerentele sentinţei, respectiv atribuţiile mele de serviciu prevăzute în ROF-ul Primăriei mun. AAAA.. Conform acestuia viceprimarul urmăreşte şi controlează stadiul rezolvării lucrărilor şi problemelor semnalate de cetăţeni, respectiv răspunde la întrebările adresate de aceştia. În acest context, aşa cum se reţine şi în sentinţă, preocuparea mea principală a fost să-mi îndeplinesc aceste atribuţii, fiind percepută ca o persoană implicată, care, citez din memorie, dorea şi putea să ajute în astfel de situaţii.

Pe de altă parte, tot în sentinţă se reţine că din probatoriu administrat a reieşit ca la nivelul primăriei au existat disfuncţionalităţi majore, lipsa de informare a cetăţenilor în legătură cu problemele apărute în rezolvarea unor documentaţii care au condus la tergiversări şi depăşiri semnificative ale termenelor legale.

În ceea ce priveşte relaţia mea cu dl. B., pe domnia sa l-am cunoscut mult înainte de anul 2016, (...) copiii noştri mergeau la aceeaşi şcoală. Niciodată, până în anul 2015, domnia sa nu m-a abordat, nu m-a întrebat, nu mi-a relatat despre problemele pe care le-ar fi avut la Primăria AAAA..

Prima dată, undeva în toamna anului 2015, relatându-mi despre situaţia documentaţiei Palatului XX., l-am rugat să vină în audienţă la birou, la Primărie. Menţionez că am enunţat acest fapt şi în faza de cercetare pe fond, dar din câte am văzut nu a fost luat în considerare, neavând dovezi în acest sens. În luna decembrie a anului trecut însă, procedând la audierea unor interceptări dintr-un alt dosar, clasat, despre care am fost anunţată, am descoperit printre aceste interceptări 3 SMS-uri prin care în data de 5.11.2015 dl. B. s-a înscris în audienţă. Vom depune copia solicitării. În urma acestei audienţe am procedat cu dl. B., exact aşa cum am procedat cu sutele de persoane care au venit şi s-au înscris în audienţă, respectiv am urmărit şi am controlat periodic stadiul acestei documentaţii şi am oferit răspunsul privind motivele de tergiversare în continuare, neputând nici eu la rândul meu să respect termenul legal de 30 de zile în care trebuia soluţionat.

La Primăria AAAA. mai degrabă nu se respectă termenul de 30 de zile. Doresc să mai menţionez că acest termen se respectă numai formal, în sensul în care în cele 30 de zile se trimite petentului un răspuns că problema dvs. se află în curs de soluţionare.

Trebuie să menţionez că în rezolvarea acestei documentaţii exista nu doar interesul petentului, ci şi dublu interes al Primăriei. Pe de-o parte, sigur aspectul menţionat şi de arhitectul şef de a avea faţadele clădirilor renovate în centrul oraşului, iar pe de altă parte de a evita un litigiu între Primărie şi petent în urma unei posibile aplicări a impozitului majorat de la 1.01.2016, care se aplica acelor proprietari de clădiri care nu şi-au îndeplinit obligaţia de întreţinere renovare a clădirilor din zona istorică-monument. Într-un asemenea caz dl. B., putând da în judecată Primăria având în vedere că documentaţia de reabilitare a fost blocată din cauza lipsei acelui aviz al Direcţiei de patrimoniu.

În ceea ce priveşte discuţia din 13.05.2016, cea mai mare problemă cu această înregistrare este lipsa primei părţi din această conversaţie care se referea la trei lucruri. Primul lucru a fost întrebarea mea adresată dlui B., de fapt care era scopul acestei întâlniri, dacă doreşte, poate să contribuie să susţină campania G. printr-o donaţie, aşa cum prevedea legea. I-am adresat această întrebare, pe de-o parte fără să-mi închipui că vreodată cineva, din exterior, poate să lege o astfel de întrebare de îndeplinirea atribuţiilor mele de serviciu, iar pe de altă parte i-am adresat aceeaşi întrebare pe care am adresat-o chiar şi public, dar şi prin contacte personale multora din Cluj, având în vedere faptul că pentru finanţarea acestei campanii legal erau trei posibilităţi. Una, din fonduri proprii, vis-a-vis de care declaraţia mea de avere arată clar că nu aveam această posibilitate. A doua era din credit bancar, ceea ce am şi încercat undeva în primăvara anului 2016, dar banca a refuzat având în vedere că aveam această singură sursă de venit cu contract de muncă ce expira în iunie, şi a treia a fost din donaţii. Mulţi dintre cei cărora m-am adresat au răspuns afirmativ, contribuţiile lor fiind depuse la dosar, fiind solicitate de la Autoritatea permanentă, iar mulţi au refuzat, cum este firesc.

Toate aceste persoane au fost audiate în instanţă fără nicio excepţie declarând că nu au făcut legătura şi nu au făcut aceste donaţii în considerarea îndeplinirii vreunei atribuţii sau sarcini legate de ei sau de alte persoane de către mine.

Dl. B. a refuzat, a dat un răspuns negativ la această întrebare a mea, explicând politicos că nu a susţinut şi nu susţine campanii electorale la nici un partid.

Având în vedere că am început să luam un prânz împreună, discuţia continuat, deci eu nu m-am ridicat şi am plecat de la masă, discuţia a continuat, dl. B. relatând despre tipurile de programe/proiecte/cauze pe care dânsul le finanţa prin firmele sale. În acest context eu la rândul meu i-am prezentat, am început să-i vorbesc de programul pentru stimularea voluntariatului, derulat cu YYY. şi undeva pe la mijlocul acestei prezentări începe înregistrarea, cu fragmente, pe alocuri inteligibile şi pe alocuri neinteligibile, dar pe care le-am completat prin declaraţiile noastre. Această prezentare din partea mea s-a referit la toate activităţile pe care YYY.-ul le-a desfăşurat de la începutul anului împreună cu voluntarii şi care urmau să se termine la începutul sesiunii de examene, undeva în luna iunie, incluzând evident şi perioada de campanie electorală.

Doresc să menţionez că YYY. desfăşura atât activităţi culturale de tineret, cât şi activităţi politice (...). Conducerea a YYY. a fost şi pe vremea aceea şi este şi acum reprezentată la nivel decizional, atât în forurile G. Cluj, cât şi la nivel naţional.

Discuţia din 13 mai a continuat prin referirea noastră, respectiv prin răspunsul dlui B. la această relatare în care domnia sa s-a arătat interesat în a finanţa acest program de voluntariat, s-a interesat de detaliile acestui program.

Nu ştiu concret ulterior ce demersuri s-au făcut pentru încheierea acestui contract de sponsorizare. Sponsorizarea consta în încheierea unui contract (de sponsorizare) prin care să se poată susţine procurarea premiilor. A constat în acordarea unei sume de bani pentru a fi procurate premiile constând în bilete şi abonamente care au avut ca scop premierea voluntarilor. Bilete şi abonamente la concertele şi festivalurile de vară din Cluj care au fost stabilite ca şi premii pentru cei mai harnici, cei mai zeloşi voluntari. Voluntarii, aşa cum rezultă şi din documente, trebuiau să participe la diverse activităţi începând cu luna ianuarie şi terminând cu luna iunie a anului 2016. Vă dau câteva exemple: evenimentele organizate cu ocazia Zilei BBBB., prezentări de cărţi, activităţi de call center şi de door to door în lunile ianuarie februarie şi în luna iunie. Valoarea acestei sponsorizări prin contractul care a fost depus la dosar a fost de 20.000 de RON. Suma exactă şi eu ulterior am aflat-o pentru că s-a stabilit în discuţiile avute dintre dl. B. şi reprezentanţii YYY..

În momentul în care am discutat noi, în 13 mai 2016 eu eram convinsă că deja de mult s-a dat acel aviz privind Palatul XX.. Ultima noastră discuţie pe acest subiect, interceptată de altfel, având loc undeva în luna martie, şi din care discuţie se preconiza că în câteva zile, conform celor comunicate de colegii mei funcţionari dlui B., acel aviz urma să se elibereze. În interceptarea din 13 mai se vede evident pe de o parte consternarea mea, "apropos, cum stai cu documentaţia", "te rog nu mai spune că încă nu a ieşit acel aviz".

Da, dl. B. avea acea documentaţie în acel moment nesoluţionată sau în curs de soluţionare în Primărie, avea încă o grămadă de documentaţii, cum am aflat ulterior din acest dosar, toate documentele domniei sale fiind ridicate de la primărie.

După clarificarea aspectelor vis-a-vis de unde, în ce stadiu şi din ce motiv exista în acel moment documentaţia, care subiect menţionez că a venit în discuţie la întrebarea mea, singurul angajament pe care mi l-am luat a fost, ca şi în situaţiile precedente şi ulterior acestei discuţii, faţă de dl. B., de a mă informa şi de a-i oferi informaţii acestuia, la rândul meu, care este cauza blocajului şi a tergiversării şi, dacă este nevoie, ce documente mai trebuie să aducă pentru a se finaliza acest demers.

Nici dl. B., nici eu nefiind deloc la curent cu stadiul lucrării din primărie. Nu eram în nici un fel setaţi sau pregătiţi pentru a trafica aşa-zisa influenţă a mea sau atribuţiile mele, nefiind la curent cu ce se întâmplă cu acea documentaţie.

Mi-am asumat să mă interesez care este motivul blocajului, dacă îi mai lipseşte vreo documentaţie, şi trebuie să aducă, dacă există alt motiv, dacă s-a restituit documentaţia de la Cartea funciară a primăriei sau dacă pur şi simplu s-a dat un răspuns care nu a ajuns la domnia sa, respectiv când va fi următoarea şedinţă de consiliu local sau de urbanism, dacă mai era nevoie de introducere pe ordinea de zi a comisiei de urbanism.

Activitatea voluntarilor nu profita în mod direct vreunei persoane. Se derula un program an de an de către YYY., iar beneficiarii acestor activităţi de voluntariat erau diferiţi. Înainte de luna mai, în perioada ianuarie-mai voluntariatul profita celorlalte organizaţii partenere culturale, respectiv comunităţii maghiare din Cluj, în cursul luni mai, în perioada de campanie electorală, profita şi G.-ului.

Întrebări adresate de procuror:

Întrebare: Dacă voluntarii desfăşurau activitate pentru campania dvs electorală, în calitate de unic candidat al G.?

Răspunsul inculpatei: Trebuie să dau un răspuns negativ la această întrebare având în vedere că eu în calitate de candidat unic al G. la funcţia de primar nu aveam o campanie separată desfăşurată ca şi locaţie şi din punct de vedere financiar sau din orice alt punct de vedere. Era o singura campanie a G., într-o singură locaţie unde se desfăşurau toate activităţile în comun ale candidaţilor consilieri locali, consilieri judeţeni, subsemnata în calitate de candidat la primărie.

Întrebare adresată de instanţă: În aceeaşi perioadă mai- iunie aţi luat legătura şi cu alte persoane sau dl. B. a fost singurul pe care l-aţi abordat?

Răspunsul inculpatei: Începând din luna aprilie, dacă nu mă înşel, am făcut un apel public şi am luat legătura personal cu zeci de persoane pe care le-am cunoscut şi care am considerat că mi-au cunoscut activitatea şi mi-au apreciat-o. Am luat legătura cu dna HHH., cu toţi cei care au fost audiaţi ca şi contributori şi alţii: exemplu dna III.. O menţionez pe dânsa pentru că m-a refuzat. Sigur au fost şi alte persoane, inclusiv dna III. care au adus pentru aceste activităţi de voluntariat diferite accesorii. Printre aceştia existau foarte mulţi care aveau probleme în primărie. De unele ştiam, despre altele nu ştiam. Ştiam despre dl. U., care avea în curs de ani de zile diverse situaţii, dl. EE., W.. Toţi aceştia, ori din acel moment ori în perioada de dinainte sigur, mi s-au adresat cu întrebări, cu probleme. Deci aveau ori în curs de rezolvare ori rezolvate probleme. Erau foarte puţini care să nu îmi fi adresat întrebări sau să nu mi se fi adresat cu probleme concrete pentru soluţionare.

Întrebare pusă de procuror: Pentru aceste persoane v-aţi adresat funcţionarilor din primărie pentru a li se rezolva problemele?

Răspunsul inculpatei: Nu m-am adresat funcţionarilor din Primărie, în speţa B. sau orice altă speţă, respectiv de a fi introdusă la şedinţa consiliului local vreo documentaţie de-a dlui B. sau de a întreprinde orice acţiune concretă şi nici în celelalte cazuri. Deci eu nu m-am dus la nimeni să le spun"te rog rezolvă" sau "până la data". Eu întotdeauna am cerut acele informaţii dacă mi se adresau mie aceşti cetăţeni cu problemele lor, conform regulamentului aveam eu obligaţia să le ofer aceste răspunsuri privind aspecte concrete ale probele, motivele blocării tergiversării. Dacă nu ar fi fost aşa legea ar fi prevăzut degeaba audienţele primarilor şi a viceprimarilor, ca şi obligaţie de serviciu.

Întrebări pusă de apărătorul inculpatei

Întrebare: Dacă a întreprins demersuri pentru a obţine finanţare pentru YYY. şi în ce perioadă?

Răspunsul inculpatei: Da. atât eu cât şi colegii mei, respectiv colegii mei din conducerea G. Cluj ne-am adresat încă de la începutul anului mai multor persoane privind susţinerea acestui program al YYY.. Nu era ceva ieşit din comun, aşa am făcut în fiecare an şi în anii care nu erau ani electorali, cu proiectele YYY.-ului şi cu proiectele celorlalte două organizaţii de tineret. Aceste organizaţii primeau, de altfel, finanţări regulat şi de la primărie.

Întrebare: Puteţi explica contextul în care aţi spus "dacă voi fi primar", sintagmă ce apare în înregistrări la minutul 11:27.

Răspunsul inculpatei: Din reaudierea acelor interceptări, tot ceea ce am reuşit să reconstituit în legătură cu această replică a fost tonalitatea evident ironică din care deduc că am făcut o glumă din genul unui discurs politic mimat, lipsind şi un fragment înainte şi după această replică, fiind inteligibil.

Candidatura pentru primărie era eminamente ca şi în anii precedenţi, era doar o formalitate, în sensul de a reprezenta şi de a transmite mesaje comunităţii maghiare mai bine, în campania electorală, având un candidat propriu la primărie, pentru că niciodată, oricine ar fi fost acest candidat nu a depăşit procentul de 10-12 %, având în vedere şi procentul populaţiei maghiare din Cluj. Din acest considerent menţionat de mine, întotdeauna am decis la nivelul G. Cluj să avem un candidat la primărie.

Întrebări formulate de apărătorul inculpatului B.

Î: Cine a iniţiat întâlnirea de la restaurant din data de 13.05.2016?

R: Eu am iniţiat această întâlnire în scopul pentru care am spus şi am declarat, acela de a întreba despre posibilitatea de a susţine campania electorală.

Î: L-aţi ajutat pe dl. B. cu informaţii necesare legate de documentaţia necesară în problema Palatului XX. înainte de data de 13.05.2016, iar în caz afirmativ dacă puteţi aproxima cu cât timp înainte?

R: Da. cum se reflectă şi din interceptări, de multe ori, în perioada noiembrie 2015 şi ultima dată în martie 2016, dacă îmi aduc bine aminte.

Î: La întâlnirea din 13.05.2016 aveaţi cunoştinţă că I., societatea inc. B. a sponsorizat şi în trecut YYY., inclusiv în ani neelectorali?

R: Sigur, ştiam acest lucru, chiar am avut discuţii cu dl. B. şi în 2015 despre programele din acei ani ai YYY.-ului, fiind şi anul Capitalei europene a tineretului, Cluj şi ştiind la rândul meu din discuţii informale prealabile, că dl. B. este fost membru al YYY.-ului şi din această perspectivă susţine de multe ori organizaţia.

Î: Dacă în data de 13.05.2016 cunoşteaţi că SC I. era sponsor la activităţile desfăşurate în cadrul festivalurilor verii?

R: Nu aveam cunoştinţă. Am aflat ulterior din dosar despre multiplele programe culturale româneşti şi maghiare pe care dl. B. le sponsoriza prin firmele sale în mod curent, dar în timpul discuţiei din 13.05.2016 chiar dl. B., la un moment dat, a verificat şi a sunat o colegă, de acolo am aflat că unul sau mai multe festivaluri erau sponsorizate de el, şi a sunat o colegă să întrebe dacă nu cumva firma domniei sale în cadrul acestei sponsorizări primeşte şi câteva bilete pe care ar putea să le ofere YYY.-ului.

Î: Când în 2016 au fost promise membrilor YYY. bilete la festivaluri?

R: Nu ştiu, pentru că noi reprezentanţii G. nu am promis astfel de bilete, respectiv nouă ni s-a relatat despre acest program de către coordonatorii programului, solicitându-ne sprijinul pentru a-şi putea onora ei această promisiune. De aceea, deşi în sentinţa de fond se spune că nu sunt diferenţe majore între diferite variante de traduceri, este foarte important ca în acea primă parte a înregistrării, care se aude de o calitate foarte, este diferenţă de o literă, care se interpretează foarte diferit în ce mod relatez eu despre acest program.

Î: Dacă biletele erau o recompensă pentru membrii YYY. pentru activitatea întreprinsă în beneficiul comunităţii maghiare din AAAA. pentru întreg anul respectiv?

R: Situaţia reală este una singură. Pentru toate activităţile întreprinse de la începutul anului s-au dat aceste premii, dar nu vreau să ocolesc faptul că printre aceste activităţi s-au întreprins şi cele de campanie electorală din cursul lunii mai şi nu era un secret lucrul acesta.

Î: Dacă aţi perceput ca discuţia referitoare la bilete să aibă sau nu legătură cu problema Palatului?

R: Niciodată nu mi-aş fi imaginat să se facă o asemenea legătură între cele două lucruri.

La termenul din 03 aprilie 2019, a fost reaudiată inculpata A., aceasta declarând următoarele: (...) în perioada octombrie 2015, februarie 2016, am fost subiectul a două supravegheri tehnice în alte două dosare ale DNA Bucureşti şi al DNA ST Cluj având ca obiect suspiciuni de fapte de corupţie. Ambele dosare fiind clasate şi în urma unor SMS-uri din acele dosare. Am încercat şi am solicitat, respectiv am primit de la Primăria Municipiului AAAA., un document, respectiv o informare din decembrie 2015, care s-a efectuat în urma audienţei din noiembrie 2015 a domnului B. la mine în calitate de viceprimar, informare aprobată şi semnată spre aprobare de subsemnata.

În cursul anului 2015 este important să menţionez ca YYY. din Cluj au apelat la mine pentru a mă consulta în legătură cu o cerere de sponsorizare adresat I., respectiv domnului B., în 5 iunie 2015 printr-un e-mail în urma acestei cereri eu având la fel ca în anul 2016 şi atunci o discuţie cu domnul B., iar domnia sa în considerarea acestei discuţii, în considerarea relaţiei domniei sale cu organizaţia YYY. şi a programelor acestei organizaţii a încheiat un contract de sponsorizare de 32.000 de RON. Mai târziu în cursul anului 2015, fără să am la cunoştinţă, s-a încheiat un alt contract de sponsorizare, tot cu YYY.-ul pentru un act de sponsorizare.

Consider important a se menţiona, şi ulterior proba aceste aspecte, acum, pentru ca în acel an (sponsorizarea) nu avea, la fel ca în 2016 şi nici nu avea cum să aibă, vreo legătură cu vreun element electoral, cum nu avea de a face nici cu vreun interes de al domnului B. legat de activitatea mea din Primăria AAAA.. Menţionez, încă odată că, aşa cum dovedesc şi aceste fapte, relaţia cu domnul B. YYY.-ul avea o altă bază, respectiv afinitatea domniei sale vizavi de programele acelei organizaţii de studenţi din care în urmă cu 25 de ani făcea şi dumnealui parte.

În ceea ce priveşte poziţia coinculpatului B., în cursul urmăririi penale, la data de 16.12.2016, a precizat că nu doreşte să dea declaraţii în calitate de inculpat . În cursul judecăţii în fond, audiat în şedinţa publică din data de 6.10.2017, a arătat următoarele: (...) sunt nevinovat raportat la acuzaţiile care mi se aduc. O cunosc pe A. de mai mulţi ani având cunoştinţe comune şi prieteni comuni, totodată fiicele noastre urmau cursurile în acelaşi liceu. În cursul timpului ne-am văzut cu ocazia diferitelor evenimente (...) astfel că între noi s-a legat o relaţie de amiciţie care exista şi în prezent. Aş dori să relatez împrejurările prin care ne-am coordonat întâlnirea pt 13.05.2016, vineri, întâlnire care a avut loc pe terasa restaurantului F. din x. Înainte de data de 13 am fost plecat din ţar. Văzând un apel pierdut pe telefonul meu, am reapelat-o pe A(...) . Aceasta îmi spusese ca m-a apelat şi că ar dori să se vadă cu mine, eu spunându-i că sunt plecat în străinătate. Urma sa o apelez înainte de întoarcerea în ţară şi să ne stabilim întâlnirea la o dată ulterioară, aşa am ajuns în momentul în care am apelat-o în 12.05.2016, programându-ne întâlnirea în 13.05. vineri, ora 15, în x, restaurantul F., locaţia respectivă fiind exact în faţa clădirii din x nr. 4, unde executam lucrările de construcţii şi-mi petreceam majoritatea timpului, organizând întâlniri succesive. Deci era o locaţie la îndemână, aşa ne-am văzut în 13.05, ora 15, un pic mai devreme de acea ora şi scopul nu îl ştiam, am aflat doar după momentul începerii întâlnirii şi am aflat că era să vedem dacă eu o pot ajuta pe inculpată în campania electorală. Întrebarea era dacă o pot cofinanţa în campania electorală, aspect diferit de sponsorizare.

Îi spusesem din chestiuni de principiu că nu sponsorizez campanii electorale, era vorba de a participa ca sponsor în campanii electorale (...). Mai exact solicitarea era de fapt de finanţare a campaniei electorale ceea ce înseamnă transferarea unei sume de bani în acest sens. Eu i-am răspuns că nu sunt finanţator şi nu am fost niciodată finanţator în campanii electorale, nici ca pers fizica nici ca pers juridică. Societăţile noastre sponsorizează acţiuni sociale culturale civice care au în general ca destinaţie tinerii, un public ţintă pentru societăţile noastre, suprapunându-se peste clientela acestor firme. Sponsorizăm diferite evenimente precum E., D., YYY.. (...) Dânsa mi-a spus că, atât ea, cât şi partidul din care face parte îi ajută pe tinerii maghiari, adică YYY. şi că tinerilor din cadrul YYY. le-a fost promis un pachet de relaxare pe timpul verii constând în abonamente la D., respectiv E. pentru a recompensa activităţile sociale, culturale şi civice ale lor din prima parte a anului şi totodată de a-i stimula în asemenea acţiuni şi pentru viitor. Le-a fost promis acest pachet anterior discuţiei noastre. Posibil ca coinculpata să ştie că firma mea sponsorizează evenimente ca D. şi E., era de fapt de notorietate acest lucru. În viziunea mea, diferenţa este că sponsorizarea e realizata de firmă iar finanţarea de pers fizica.

Din moment ce noi eram parteneri oficiali şi sponsori ai festivalurilor D. şi E. şi sponsorizând YYY. anterior, am întrebat-o de câte bilete ar avea nevoie YYY. (...). În calitate de sponsori ai festivalurilor compania noastră beneficia de bilete de protocol care se ofereau gratuit pentru parteneri crezând că am putea să oferim din biletele de protocol pe care le primeam în calitate de parteneri oficiali la astfel de evenimente. În cursul discuţiei noastre m-am gândit şi la următoare variantă (...) a doua variantă ar fi fost ca în virtutea parteneriatului cu D. şi E., organizatorii să le rezolve nevoia de bilete, adică să le predea biletele solicitate şi o a treia variantă, cea uzuală, era sponsorizarea cu bani pe care o foloseşte toată lumea. (..) Mi-a zis că ar fi 30-40 tineri cărora li s-a promis acest pachet de relaxare. După ce am aflat nr. de abonamente necesare am apelat un coleg ca să mă edific cum stăm cu abonamentele pe care le primim în calitate de sponsori şi parteneri. Am aflat că nu aveam bilete fiind deja promise şi date altor persoane. Totodată, am aflat că nu suntem sponsori sau parteneri oficiali la E., suntem numai la D., l-am întrebat dacă putem face rost de bilete la preţ redus, acesta spunându-mi că e posibil, va trebui să întrebăm departamentul de marketing al firmei noastre care va purta discuţii cu organizatorii evenimentului. Am fost de acord să sponsorizez fără nicio problema. Având în vedere că mai trebuia să mă consult cu directoare economica a companiei modul de sponsorizare s-a sedimentat ulterior (...).

Nu sunt membru G. nu sun angrenat în politică, cunoşteam însă că inculpata este viceprimar. În anul 2014 PP. a hotărât renovarea clădirii (...) s-a luat hotărârea de a renova faţada conform celei iniţiale din 1870, conform foto lui JJJ.. S-a hotărât să se pună balconul istoric şi pentru asta era necesară concesionarea unei suprafeţe de 10 mp de sub balcon care aparţine domeniului public. Această lucrare de fapt reprezenta interes public, fiind în ajutorul imaginii Clujului, şi nu o să-mi aducă mie sau societăţii comerciale vreun beneficiu. (...) am demarat procedura obţinerii dreptului de concesiune şi am depus la primărie cererea privind certificatul de urbanism, o cerere prin care am solicitat acordul primăriei pentru a concesiona cei 10 mp (...) am primit răspuns că trebuie să prezentăm din partea Ministerului Culturii dovada că acest lucru este de interes public.

Răspunsul l-am primit la aproximativ o luna de la data solicitării, în cursul anului 2014. Totodată, ca să mă edific asupra tuturor actelor care trebuiau adunate în cadrul certificatului de urbanism m-am dus în audienta la d-na DD., la primărie, la sfârşitul anului 2014, undeva în decembrie, şi am aflat că lista lunga este complicată însă noi ne-am făcut lecţiile până în 28.05.2015. Din acest moment era o simplă formalitate concesionarea terenului de 10 mp prin întocmirea din partea unui inginer topograf a unei documentaţii pentru dezmembrarea celor 10 mp, lucru care a intrat într-o problemă majoră în ce priveşte relaţionarea cu OCPI întrucât primăria era incapabilă să depună cartea funciară (CF) a pieţei.

CF dispăruse sau se deteriorare, trebuia reconstituita. Am aflat despre acest lucru de la CF după ce am angajat un avocat şi un inginer topograf. A urmat până în septembrie 2015 un ping-pong între asociaţie şi OCPI, ajungând în septembrie 2015 când, la o ultimă audientă la OCPI, cei doi au aflat că ar trebui să depună primăria reconstituirea CF. Am şi depus cererea la primărie pentru reconstituirea CF, la o lună mi s-a răspuns că s-au încheiat demersurile pentru reconstituirea CF, lucrurile stagnând din acel moment. Neprimind niciun răspuns, m-am dus în audienţă la A., undeva în noiembrie 2015.

M-am dus în audienta ştiind că aceasta este implicată în rezolvarea problemelor cetăţenilor. Aveam o relaţie de amiciţie cu aceasta, dar am preferat să mă duc în audientă, nu am solicitat niciun favor şi nici nu mi s-a promis nimic în acest sens. Eu am mers doar să mă plâng de situaţie, sperând totuşi să se găsească o soluţie blocajului în care ne aflam, coinculpata mi-a răspuns că nu ştie care era soluţia, dar că se va interesa. Am ales această variantă ştiind că A. a mai răspuns şi altor probleme şi chiar unor interpelări prin radio.

La circa 4 luni am fost sunat de către A. că problema CF s-a rezolvat dar că ar trebui să mă interesez pentru că anumite avize între timp au expirat şi că ar trebui reluate unele proceduri. Prin telefon, îmi spusese să mă duc să verific care sunt acele documente.

Suntem 3 coproprietari iar eu m-am ocupat mai mult în calitate de preşedinte al asociaţiei. Am reobţinut avizele şi am depus toate documentele în mai 2016 şi autorizaţia finală am primit-o după concesionare, la sfârşitul anului 2016 şi am început lucrările.

Nu m-am simţit obligat faţă de A. să sponsorizez YYY.. Nu am simţit că este datoria mea să o ajut pe A., am procedat la sponsorizare dintr-o pură amiciţie.

Eu cred că A. dorea să fie văzută într-o lumină favorabilă de către tineretul maghiar, liderii trebuie să dea un exemplu bun pt cei pe care îi conduc. (...) Aceasta sponsorizare nu avea nicio legătură cu campania electorală, era doar o răsplată pt tinerii care s-au implicat în activităţile mai sus menţionate. Exemple: capitala culturală a tineretului 2015 şi zilele tineretului maghiar din 4-8 mai 2016.

Despre imobilul din x nu era nicio problema. Am apelat-o pe A. pentru a o întreba care este data următoare a şedinţei consiliului local în mai 2016, întrebând-o dacă va mai fi până în 22.06, când expira PUB-ul oraşului, neştiind dacă ne încadram cu adunarea documentelor noastre. Doream să cedăm o suprafaţa de teren statului român şi am sunat-o să o întreb care este data şedinţei. Asta e singura interferenţa cu această problemă.

Întrebare a avocatului inculpatei: În 13 mai, când aţi avut întâlnirea cu A., v-a făcut vreo promisiune în vederea rezolvării avizelor?

Inculpat: nu, era o discuţie liberă, între 2 amici. Nu mi-a făcut nicio promisiune. La sfârşitul discuţiei noastre de la F., în contextul în care ne aflam exact în fata clădirii, am invitat-o să-i arăt lucrările, ocazie cu care inculpata m-a întrebat "apropo, cum staţi cu documentaţia la coloane?" I-am răspuns că povestea cocoşului roşu continuă. Eu cred că CF a pieţei muzeului s-a reconstituit, dar nu am întrebat-o pe inculpată cum s-a rezolvat problema.

Întrebare a avocatului inculpatei: Dacă poate menţiona, legat de audienţa pe care a avut-o la martora DD., în 2016, cu cine a fost în audienţă şi care a fost subiectul discutat

Inculpat: Am fost în audienţă în martie 2016, la martora DD. pentru a mă interesa de avizele care au expirat, împreună cu colega mea CCC., după apelul primit de la A..

Întrebare a avocatului inculpatei: dacă erau presaţi de vreun termen.

Inculpat:Nu eram presat de vreun termen limită cu privire la renovarea clădirii.

În ceea ce priveşte procedeele probatorii, în cauză a fost dispusă efectuarea unor percheziţii domiciliare, prin încheierea nr. 5/2016 emisă de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Cluj în Dosarul nr. x/2016, fiind emise mandatele de percheziţie domiciliară nr. 15 - 24 . Procesele-verbale de percheziţie domiciliară sunt depuse la dosarul cauzei . În urma demersului au fost identificate şi ridicate înscrisuri.

De asemenea, au fost dispuse percheziţii informatice, prin Încheierea nr. 6/2016, emisă de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Cluj, în Dosarul nr. x/2016 (încheierea la filele x), fiind emise mandatele de percheziţie informatică nr. 25 şi urm. şi depus la dosar rezultatul verificării .

Sunt ataşate, în variantele traduse de translatori autorizaţi, convorbirea ambientală din 13.05.2016, de pe terasa restaurantului F. şi un nr. de 43 convorbiri telefonice, voce şi sms, de la sau către postul telefonic al inculpatei, cu B. şi colaboratori din cadrul primăriei, CC., ZZZ., KKK. sau externi, L.. Mandatului privind pe A., a vizat interceptarea comunicaţiilor, accesul la sistemele informatice, supravegherea prin fotografiere, filmare, în locuri publice, localizarea acesteia, şi a fost emis de judecător, pentru perioada 8.02.2016 - 7.08.2016).

Sms-uri transcrise, depuse de părţi:

Inculpata a depus la dosar, în şedinţa publică din data de 06.02.2019, conţinutul transcris al următoarelor sms-uri transmise coinculpatului sau primite de la acesta, anterioare anterioare datei de 13.05.2016, respectiv întâlnirii de pe terasa Restaurantului F.: A., în mijlocul unui nou capitol birocratic aş vrea să mă înscriu pentru un sfat. În ce zi aţi putea să mă primiţi? Cu mulţumiri, B./Desigur, luni la ora 12 sau 15 ar fi mai bine? Nu este târziu luni?/Mulţumesc mult luni 15 este perfect (...) (5.11.2016; 12:55:22/12:58:55/12:59:56).

Inculpata a depus la doar şi corespondenţa email datată 5.06.2015, referitoare la cererea de finanţare a programului x.

SMS-uri transcrise, valorificate de părţi:

În apărare au fost valorificate următoarele transmiteri sms, anterioare datei de 13.05.2016, A.:(...) atunci te întorci în AAAA.?/B.: Da, mâine (...)/A.:..atunci ar trebui să vedem (...) când ţi-ar conveni ţie mâine să ne întâlnim (12.05.2016, ora 16:12:50, evocată în concluziile scrise depuse în data de 18.09.2017, p. 9) sau listingul apelurilor efectuate de inculpată către coinculpat în perioada 10.05.2016 - 11.05.2016; sau ulterioare datei de 13.05.2016: în data de 20.05.2016, inculpata se interesează dacă poate trimite pe cineva după bilete, arătând că "sper că nu este o nesimţire, numai că ar da bine acum", iar răspunsul inculpatului a fost că, deocamdată are doar promisiunea organizatorului în ceea ce priveşte un preţ bun, iar ulterior perfectării contractului de sponsorizare se va afla şi în posesia biletelor.

Dialoguri telefonice interceptate, valorificate de părţi:

Convorbirea în data de 12.05.2016, anterioară stabilirii întâlnirii, convorbirea din 17.05.206, în care inculpatul B. se interesează de o viitoare şedinţă de CL, despre care face vorbire în motivele sale de apel, alături de discuţiile interceptate din datele de 10.03.2016 şi 13.05.2016. Inculpatul B. face şi o amplă analiză în motivele de apel, a succesiunii afirmaţiilor din cuprinsul discuţiei ambientale din data de 13.05.2016, pentru a dovedi tezele apărării. Poziţia inculpatei este similară în raport cu această discuţie ambientală din data de 13.05.2016.

Dialogul ambiental din data de 13.05.2016 între inculpatul B. şi inculpata A. de pe terasa restaurantului F., astfel cum a fost tradus de traducătorul autorizat numit de instanţa de apel. În continuare vor fi redate numai pasajele dialogului ce au legătură cu faptele ce fac obiectul prezentei cauze:

Voce feminină: (...) 31.500 (...) în mare (...) aceasta este un pachet de experienţe, de vară aşa ş'aşa (...)(??).

Voce masculină: (...) trebuie să întreb, câte bucăţi (...) bine, bine, dar (...)(??).

Voce feminină: (...)/neinteligibil/(...)

Voce feminină: noi avem (?) copii, (...) care primesc (...)(??)(...)

Voce masculină: (...) noi suntem parteneri la (...)(??)(...)

Voce feminină: (...)/neinteligibil/(...)

Voce masculină: (...) sunt curios (...)(??)(...) pentru că până la urmă (...) să sponsorizăm pe cineva şi acela să rezolve (...) (??)(...)

Voce feminină: (...) orice (...)/neinteligibil/ (...)

Voce masculină: (...) şi nu s-ar pute cumva rezolva (...)?

Voce feminină: (...) ştii ce, (...)(??)(...)

Voce masculină: (...) pentru că (...) (??)(...) până la urmă fără probleme (...) (??).

Voce feminină: (...) (??)(...) acela ar fi un foarte mare ajutor.

Voce masculină: (...) până când mai suntem profitabili (...) lucrurile pot fi controlate şi cunoştinţe bune, amici, prieteni de familie, am avut perioade, că (...) am sponsorizat de exemplu (...) eu personal am avut un caz pe Harghita, unde am fost sus cu ATV-uri şi un prieten de-al meu..s-a răsturnat cu ATV-ul, şi-a fracturat umărul, i-sa rupt osul în 12 bucăţi şi sus pe munte, la (?) metrii pe Harghita, cine ne ajută?! Am avut în telefon numărul lui LLL., dar aşa că l-am primit de la un amic, dacă undeva, cândva ai nevoie sună-l. Nu l-am cunoscut. L-am sunat duminică la prânz, la ora 11, la al doilea semnal sonor a ridicat telefonul.

Voce feminină: (...) de pe un număr necunoscut.

Voce masculină: (...) de pe un număr total necunoscut, mi-am spus numele, dar asta nu înseamnă nimic, pentru că nu sunt eu .

Voce feminină: (...) departamentul de presă (...) slavă Domnului, pentru că (...)

Voce masculină: (...) şi zice "Daţi-mi vă rog (...) vă sună pilotul în 2 minute, daţi-mi vă rog coordonatele GPS-ului" şi peste 15 minute a aterizat cu elicopterul, incredibil! Aşa că, există aşa ceva în lume! Şi atunci asta pe mine m-a emoţionat şi câteodată mai sponsorizăm. Deci astfel de afinitate.

Voce feminină: (...) august, din septembrie până în octombrie (...) este chiar în regulă (...)/neinteligibil/(...) eu nu aşi vrea să dau copii aceştia nimănui, pentru că eu (...) aceste abonamente (...) (??)(...) într-un spaţiu foarte mare, de (...)(?)(...)?m2 (...), le-am dus acolo masă de ping-pong, masa de foosball, banda de alergat, tele-box sau Xbox sau cum naiba se numeşte, foarte mult le place, se simt bine (...) na, deci ei sunt bine, doar (...)/neinteligibil până la minutul 5:45/Voce masculină: (...) deci într-o primă fază aceste abonamente ar fi, aşa-i (...) câte?

Voce feminină: (...) păi ar trebui (...) (??) (...)

Voce masculină: (...) sunt două feluri? (...) a, da, OK (...) şi celălalt.

Voce feminină: (...)/neinteligibil/(...)

Voce masculină: (...) 15 - 15 sau 30 - 30?

Voce feminină: (...) păi 30 - 30 trebuie să adunăm, dar aceia sunt mulţi bani (...)(?).

Voce masculină: Să vedem noi câte avem? Pentru că aici, din acel fond, acestea chiar pot fi cumpărate şi acelea (...) prin cine sau cum ajung (...) putem cumpăra aceste abonamente, înţelegi? Doar în baza unui contract trebuie să ajungă la cineva, na acuma că noi (...) (??) (...)

Ospătar

/dialog neinteligibil/Voce masculină: (...) acuma suntem în mai, în iunie expiră, aşa că nu e problemă.

Voce masculină: (...)/iniţiază o convorbire telefonică/:(...) servus, servus, tu aş-i avea o întrebare (...) noi suntem parteneri cu D., aşa-i? (...) cu D.? Şi cu E.? Cu E. nu. Bine. Noi avem bilete? Avem acces la bilete? Mie 30. 30 de bucăţi, da. Exact despre asta ar fi vorba, să le cumpărăm, deci nu din acelea pe care tu deja le-ai promis cuiva, la nivel interior, ci să le cumpărăm, .. na (...) deci nu o să ne omoare (...) bine! Bine, îţi mulţumesc frumos! Servus.

Voce masculină: (...) deci, suntem cu Electric.

Voce feminină: (...) (??)(...)

Voce masculină: (...)/o nouă convorbire telefonică/: servus, pot să te resun puţin mai târziu? (...) halo, halo, "pot să te sun puţin mai târziu?..da, da, când soseşte? Am să te resun, eventual îl sun pe el, pentru că am văzut că m-a sunat, am să-l sun, bine? Mulţumesc mult! Mersi! Servus.

Voce masculină: (...) deci practic, n-are nici o legătură (...) aşa că, chiar dacă nu avem bilete, ce ştiu eu, la preţ rezonabil, şi atunci (...)/face nişte calcule dar nu se înţelege/(...) şi celălalt este de aprox (...) aşa că ar fi aprox. 20.000 într-o primă fază, asta o rezolvăm fără problemă, (...) nu, nu e problemă, seros, da, da (...) prieteni de familie (...) data? (...) termen?.

Voce feminină: (...) păi (...) iunie (...)/neinteligibil/.

Voce masculină: (...) bine (...) până la şedinţa ta se rezolvă! (...) cu plăcere!

Voce feminină: (...) îţi mulţumesc foarte mult, dacă o să fiu primar (...) dacă o să fiu primar (...).

Voce masculină: (...) tu, asta deja este un lucru foarte mare, mă încălzeşte, că ori de câte ori pot să vin la tine şi mă ajuţi de fiecare dată, aşa că asta (...) este bine.

Voce feminină: (...) am încercat (...) să pot să spun ceva, măcar aşa, în ce direcţie să mergem (...)(??) . (...).

Voce masculină: (...) aşa că să o iei cu drag din partea mea.

Voce feminină: (...) mulţumesc mult şi sper că voi fi acolo.. eu aşi vrea foarte mult a aceşti 4 să (...) (??)(...) am decis, îmi asum, îmi place să fac asta.

Voce masculină: (...) deja ai experienţă.

Voce feminină: (...) da am, aşa este (...) în 4 ani trebuie să (...) (??) (...)nu vreau să plec aşa, ca după aceea să văd că se ruinează totul.

Voce masculină: (...) cum arată raportul de forţe?

Voce feminină: (...) păi un pic (...)(??).

Voce masculină: (...) Da? Care înseamnă că?!

Voce feminină: (...) păi însemnă că ?%(...) cu care practic nu am treabă, pentru că (...) contracandidat şi persoană care a pornit la timp (...) (??) (...)problema este că . (...) (??) (...) am experimentat întotdeauna, că atunci când echilibrul se înclină şi ajung foarte sus (...) (??) (...)

Voce masculină: (...)/neinteligibil/.

Voce feminină: (...) da, şi la toată lumea spune că el vrea să continue cu mine, oricât (...) (??) (...) dacă nu va fi nevoie numerică de fracţiunea noastră de consilieri, atunci lui iar place să rămân, şi să continui cu el şi tra-la-la, doar că nu e aceeaşi forţă, ştii? Ei bine, că eu am cu el o bună relaţie omenească, asta e una, dar e altă poveste dacă are nevoie de tine, din punct de vedere al voturilor, şi în alte aspecte, aşa că ţin pumnii nenorocitului ăsta de MMM., să se adune cumva, pentru că sunt cum sunt, şi consilierii lor (...) mamăă (...) dar să se adune, ca măcar un pic să avansăm.

Voce masculină: (...) feelingul este că.. de exemplu şi azi, în familie a fost un dialog, că cine? Este cineva mai bun? Păi nu este! Ş-atunci? Asta este direcţia!

Voce feminină: Da, da.

Voce masculină: Nu este mai bun, care să fi demonstrat ceva până acum, păi atunci de ce să nu fie tot el?!(...) aşa că destul de.

Voce feminină: Da, da ştiu că logica asta funcţionează (...) Na, şi noi ca echipă de consilieri trebuie să ne străduim să ieşim din acest cvartet şi avem toate şansele, în sensul că noi nimic altceva nu avem de făcut (...) cred eu şi aşa simt după cei patru ani care au trecut, decât să încercăm să punem în mişcare cei 30.000 de oameni maghiari din Cluj, care au stat în casă sau au votat un partid român, pentru că 16.000 s-au dus la vot din cei 48, în 2012., 2 au fost pe NNN (...). şi practic din acela, acum că şi OOO. a venit aici (...) avem oameni cu nume mai bune, cei care în 2012. au fost acolo (...) PPP.

Voce masculină: (...) au venit aici?

Voce feminină: Au plecat de acolo! De aprox. 2 ani i-au lăsat, iar pe OOO. l-am adus noi aici (...) cu biserica asta (...) printr-o ocolire, am găsit o soluţie, să nu fie că OOO. odată stă aici, odată stă acolo şi l-am adus încoace, dând posibilitatea cultelor istorice maghiară să propună o persoană pe listele G. şi atunci am ştiut deja că (...)(??).

Voce masculină: (...) şi la Rimetea nu va fi un primar mai bun?

Voce feminină: (...) nu ştiu (...) la Rimetea (...) (?).

Voce masculină: noi avem acolo o casă şi foarte mult stăm pe acolo, păi şi primarul.

Voce feminină: (...) îl cunosc, din păcate îl cunosc (...) .

Ospătar

Voce masculină: invers, ăsta aici.

Voce feminină: (...) îl cunosc, din păcate

Ospătar

Voce feminină: (...) va fi schimbare? sau nu.

Voce masculină: tot el candidează.

Voce feminină: (...) tot el candidează?

Voce masculină: (...)(??)(...) chiar nu este mai bun?(...) asta nu se poate dinainte (...)(??)(...) pentru că asta nu e o (...) na, acuma ce să spun, e un om de treabă, dar.

Voce feminină: (...) păi bine, bine, numai că.

Voce masculină: (...) unu mai performant, unu care e mai profesionist, care.

Voce feminină: (...) bună întrebare, că de ce nu au putut, pentru că într-o grămadă de locuri asta s-a rezolvat, unde chiar am văzut că nu merge, na, nu avansează de la unu la doi, dar că tocmai la Rimetea.

Voce masculină: (...) nu se întâmplă nimic.

Voce feminină: ..de ce nu au ştiut asta (...)?

Voce masculină: (...) na, .

Voce feminină: (...) nu e bine, pentru că mai devreme sau mai târziu se va simţi reversul (...) mai ales dacă intră, plonjează în NNN. (...) pentru că în astfel de locuri va plonja.

Voce masculină: (...) da, deja este acolo (...) un altul este candidat al NNN..

Voce feminină: (...) dacă eventual ei nu pun un candidat şi mai slab decât ăsta, ceea ce ar fi greu, dacă e vorba de asta.. atunci, atunci o astfel de acţiune va fi urmată de un post zdravăn, astfel de "nu putem să rezolvăm" şi "nu găsim unu mai bun", adevărul este că nici la ţară nu e uşor, dar nici aici! Tu B., cât m-am chinuit eu să vină candidaţi pentru posturile de consilieri, da chiar, în spiritul celei mai mari deschideri (...) na, acuma fiind om de la oraş (...) şi cu QQQ. am vorbit, cum să fie? Să fie bine! Am spus că nu în cadrul partidului. Să deschidem, să vedem, să ne uităm după tineri, specialişti.

Voce masculină: (...) nu prea vor? Sau ce e..?

Voce feminină: Nu vor! Tare nu vor! Chiar şi OOO. zicea că.

Voce masculină: (...) E acolo trecutul? Reputaţia? Ceea ce înseamnă statutul de politician (...)?

Voce feminină: Da sigur! Da sigur! Păi în primul rând, un om care în viaţa lui a realizat ceva, nu la nivelul ca tine! Dar a făcut ceva, care în profesia lui se poate spune că, da, se poate conta pe el şi mediul lui sau oamenii îl cunosc ca pe cel pe care se poate conta, (...)(??)(...) am traiul asigurat, pentru ce să-mi fac probleme, ca din start când anunţ, deja atunci oamenii se uită la mine, (...) în prima rundă (...) na, şi tu cu politica (...) etc.

Voce masculină: Alt aspect este că cel care face aşa ceva, după aceea imediat se va porni (...) na oare ce are în spate (...)?

Voce feminină: (...) aşa este.

Voce masculină: (...) ce chestii negative a făcut (...)?

Voce feminină: (...) aşa este.

Voce masculină: (...) de la 14 ani încoace.

Voce feminină: (...) aşa este.

Voce masculină: (...) apar fotografiile, petrecerea de la 16 ani, unde.. (?)(...) pe vremea noastră acela a fost (...) şi atunci ce e? (...) asta este neplăcut.

Voce feminină: (...) în prima rundă a fost greu de găsit şi persoanele pentru locurile care sigur nu vor fi câştigătoare, pur şi simplu să vină cu numele, ca să (...)/neinteligibil/(...) legea română spune că nu acela trebuie să depună declaraţie de avere care este consilier, care intră şi primeşte mandat de consilier, ci toată lumea, toate cele 34 de persoane, 27 + 7, şi când se uită, zice că acum să-ncep să mă scarpin că tata, că mama, că fratele, copilul (...) şi eu să renunţ la asta (...) întotdeauna se divulgă în presă, de ce să mă expun la aşa ceva?! Asta e prima rundă. În a doua rundă, devin consilier, acesta este locul câştigător, poate fi un loc câştigător, de ce să-mi vină mie (...)(??)(...), ANI, asta de ce am votat?(...) cu acela (...) de exemplu un notar sau un arhitect (...) (??) (...), aşa să-ţi imaginezi B., că în tabele excel ne aduc colegii români avocaţi, chiar şi (...)(?)(...) RRR. (...) lista de nume a clienţilor, ca nu cumva unu (...)(?)(...) să votăm ceva în aşa fel, (...) că acela i-a fost client în cei cinci ani trecuţi, şi atunci caută cu "control s", că "beneficiar" ce ştiu eu "(...)" cineva, dacă e cineva cu astfel de nume?(...) cu asta ne petrecem timpul la şedinţele de consiliu, înţelegi? Na, asta nu este o treabă normală. În clipa în care (...) unii pe alţii s-au denunţat cei din MMM. şi din SSS. (...) ştiu despre tine, atunci "conflict de interese", te dau afară şi pentru trei ani ai interdicţie de participare în viaţa publică.

Voce masculină: (...) grea situaţie (...) (...)

Voce masculină: Eu am ascultat, tu ai vorbit, eu am mâncat, tu nu!

Voce feminină: (...) foarte bine faci, tu ai dreptate.

Voce masculină: aşa că mănâncă!

Voce feminină: Aşa că sunt foarte fericită că mergem mai departe împreună cu QQQ., pentru că (...).

Voce masculină: O, ce veste bună!

Voce feminină: Poate că pentru el nu este chiar aşa bună, dar pentru noi ca organizaţie.

Voce masculină: (...) păi, ca organizaţie şi comunitate, şi (...) şi că nu trebuie să renunţi, dacă omul are idealuri.

Voce feminină: Aşa este!

Voce masculină: Atunci poate învinge binele! Aşa-i că există binele universal (...)

Voce feminină: Da!(...) pentru că practic (...) .

Voce masculină: (...) pentru că el chiar a făcut lucruri bune.

Voce feminină: ..pentru că practic dacă dai în spate.

Voce masculină: (...) el este un foarte serios (...)a ştiut să folosească experienţele de afacere, bunele experienţe de afacere,

Voce feminină: (...) absolut!

Voce masculină: (...) din punct de vedere al managementului.

Voce feminină: (...) absolut! Deci el chiar este o partidă bună, şi cu administraţia asta nefuncţională s-a putut descurca, a făcut ordine. (...)

Voce feminină: bine faci de altfel! (...) eu (...) şi eu foarte, câteodată pierd şirul lucrurilor, pentru că toată ziua mă duc, lucrez, nimic nu ştiu despre oraş, s-a aprins, s-a ars, s-a ruinat, nu ştiu, totdeauna râd de mine. Seara ajung acasă, după ce am culcat copilul, după aceea încep şi rulez ştiri pe surse, mediafax, (...)(??)(...), ziua de Cluj, (...)(?), circ, necirc, mă uit, dar mă uit doar la titluri, serios, deci rulez în jos, este foarte rar ca atât de curioasă să fiu să dau click, na chiar ce s-a întâmplat? Atât! Doar că să nu fiu total pe din afara lucrurilor, şi toate astea în jur de 10 seara. Şi cu QQQ. aşa am păţit că am alergat de dimineaţa până seara, după amiază mergeam spre casă, am mai avut o întâlnire, am intrat la TTT., dar de dimineaţa a fost percheziţie şi la 11 deja era în media că au intrat la el, eu seara la ora 6:30, în localul TTT. am auzit B., aşa că m-a sunat mama plângând, că am auzit ce s-a întâmplat? (...) că primarul din Sfântu Gheorghe, că nu ştiu ce (...) şi că eu sunt bine? Prima dată de trei ori m-a întrebat "UUU. eşti bine? Totul e în regulă?" şi am zis, păi ce supărarea n-ar trebui să fiu eu bine? Na, dar atunci eu aşa am înjurat B., eu cred că de trei ori pe an beau, dar atunci acolo la TTT. am băgat 2x Unicum, am zis că asta nu-i adevărat! Aşa ceva nu există! Nu există!!

Voce masculină: (...) interesantă e lumea asta.

Voce feminină: Foarte deştept se lucrează B., foarte inteligent şi deştept se lucrează, deci aici totul cu totul se combină, nici Domnul Dumnezeu nu poate vedea limpede! Corupţia ce împânzeşte în mod real, în mare măsură în întreaga societate, este (...) (??) (...)în viaţa politică. Om să fie în tălpi, cine poate explica, că scuze eu chiar nu sunt cazul acela!

Voce masculină: Da.

Voce feminină: Cea mai populară instituţie al societăţii româneşti este DNA-ul, a întrecut deja şi bisericile.

Voce masculină: (...) şi cea mai mare problemă este că, că legile/judecătorii (?) sunt (?)(...) este un banc care este valabil şi pe o firmă, şi pe orice, vine soţul acasă şi îi zice soţia, tu VVV. trebuie să mergem la vecini, să ştii că fiul nostru a violat fata lor - ţi-am povestit asta?

Voce feminină: Nu,

Voce masculină: (...) a violat fata lor.

Voce feminină: (...) dar începe bine.

Voce masculină: (...) păi şi aici e o problemă, trebuie să ne punem şi să netezim toată treaba asta aşa între familii, cumva s-o rezolvăm, pentru că dacă (...) (??) (...)treaba, atunci s-a terminat cu noi. Zice (?)(...) depinde ce judecător primim. Deci, dacă tu ai băiat sau ai fată este decis de judecător, acuma se poate, că în cartea funciară, în certificatul de naştere nici nu e trecut că ai băiat, se poate întâmpla ca judecătorul să spună, că de exemplu ai fată sau invers, na, şi asta (...) de exemplu vin (??)(...) vine ANAF la firmă, zice că el aşa apreciază că tu aşa ai acţionat că ai fraudat şi atât.

Voce feminină: (...) da, amendă, da.

Voce masculin: (...) amendă, atât! Şi atunci imediat sechestru (...) (??) (...)chiar am păţit-o, s-a pus sechestru, atât, judecătorul va decide. Na, acuma dat fiind că şi pregătirea judecătorilor este cum este şi ţara, unu din zece, se poate întâmpla să-ţi zică ai băiat! Şi atunci jucăm la zaruri, cu titlu, din zece unu se nimereşte, şase? Atât! (...) ai murit! Păi nu ai avut noroc! (...) Incredibil!

Voce feminină: (...) Incredibil! Aşa este!

Voce masculină: (...) atât de.

Voce feminină: Curtea de conturi aceeaşi lucru face cu noi! De câte ori apare, de atâtea ori inventează, cu aceleaşi metode şi în baza aceloraşi legi, pentru nişte chestii care merg, sunt în curs de ani de zile (...) anul trecut a zis aşa, anul acesta a zis cu totul altceva, iar anul viitor va inventa iară altă nouă reglementare, cu privire la responsabilitatea juridică. Incredibil B.! În-cre-di-bil! Şi atunci cu astfel de legi, (...) dacă privesc aşa se poate aşa, dacă privesc altfel se poate altfel.

Ospătar

Voce feminină: .. lucrează cu astfel de legi (...) aşa că, cum ţi-am spus şi ţie, că mă întreabă "păi da de ce vă zbateţi (?)(...)?" de ce trebuie eu să forţez şi să interpretez o rezolvare (...) (???)(...)? Pe mine practic nu mă interesează cum rezolvă, dar să găsească o soluţie legală, pentru că nu este normal, că stă cauza de trei ani şi se joacă ping-pong cu ea între departamente! Na, însă atunci dacă un pic apeşi pe pedală, forţezi nota, vin şi-ţi zic că e "abuz în serviciu", iar dacă nu forţezi atunci (...) în unul, două mandate politice te autodenigrezi, pentru că oamenii spun că nimic nu se rezolvă, nimic nu este în primăria asta, şi eu nu-i înţeleg pe băieţii ăia care inventează acest minunat sistem, de ce nu înţeleg că asta este în detrimentul ţării? Şi este chiar egal că (...) pentru că nu este adevărat B. că doar aşa poţi opri corupţia, cu legi care (...)/neinteligibil/(...) abuz, omisiune în serviciu şi se califică infracţiuni de corupţie.

Deci o decizie greşită, care este formulată ca "pentru sine sau pentru altul, folos material necuvenit", în asta ce nu se încadrează, spune tu? Păi dacă eu aşa interpretez o lege şi din acela ţie sau lui, la masa îmbelşugată îţi/îi revine vreun beneficiu, de fapt esenţa e că am interpretat greşit o lege când am luat o decizie sau am dispus o măsură, şi el la masa îmbelşugată a obţinut un beneficiu, pentru că i-am rezolvat cauza, aceea se consideră "necuvenit" şi este abuz în serviciu, abuz (...) (??) (...), pentru că ai luat o decizie conştientă, nu ai omis sau ai scris greşit două litere, înţelegi? Pentru că aia este "neglijenţă".

Şi acuma uită-te (...) celălalt urlă (...) (??)(...) că au spus consilierii că (...) (???)(...) nici o problemă, să cerceteze parchetul, să ducă un material (?) dacă am luat o decizie greşită, dar să nu fie caz de corupţie! (...) pentru numele lui Dumnezeu (...) (??) (...) începe, de când eu am vreun beneficiu din asta, deci cu scop demonstrabil, de aceea suntem ascultaţi şi (...)(??)(...), scuze, să poată proba că eu am făcut aia ca mie de acolo, în mod direct sau indirect, prin horn, cu Moş Crăciun să-mi arunce ce e de aruncat, sau în orice altă formă.

Când despre asta nici nu e vorba! Şi în milioane de cazuri nu e vorba despre asta! În milioane este! Vedem! Să nu trebuiască (...) e suficient dacă îmi tremură pantalonii, ca tot ceea ce am obţinut diferit, deci nu din munca asta am obţinut, ci din rezultatul muncii mele de până acum şi este, dacă se poate spune averea familiei mele şi a copiilor mei (...) cu toate astea răspund pentru toate deciziile mele şi pentru tot în ceea ce sunt, dar să nu trebuiască să tremur că voi fi hărţuită, şi copilul meu, şi tatăl meu, şi mama mea şi toată lumea (...), după aceea ştii, se uită la tine oameni, şi zic, păi poate că nu mult, dar un pic sigur a furat, dacă a ajuns să fie luat în cătuşe, sau ştiu eu ce, ştii? (...)

Voce masculină: Să-ţi arăt ce construim aici, ai fost acolo?

Voce feminină: Bine! Şi apropo cum staţi cu documentaţia cu (...) (??) (...)?

Voce masculină: Deci, cocoşul roşu continuă (...) s-a împotmolit la urbanism, cu autorizaţia de urbanism. Pentru că acolo am văzut că tot stă şi tot stă, de trei săptămâni tot stă, na, l-am pornit., bine. Acum a ajuns înapoi la VV., la domnul VV..

Voce feminină: Da.

Voce masculină: (...) care a observat că lipseşte ceva hârtie de la urbanism şi că în şedinţa de marţi nu vom putea intra, pentru că este stabilit în prealabil ce intră pe listă şi cine sunt cei care.

Voce feminină: Când va fi, acuma marţi?

Voce masculină: (...) acum marţi este următorul.

Voce feminină: Marţi, de altfel sigur va fi amânat.

Voce masculină: Da?

Voce feminină: Pentru că primarul a convocat şedinţă de consiliu (...) sau poate vor ţine dimineaţă?

Voce masculină: Da? Atunci să încercăm să-i spunem să întocmească cât mai repede, pentru că vom ajunge la următorul?

Voce feminină: (...) cel de marţi (...) (??) (...)

Voce masculină: (...) dacă cel de marţi se amână, atunci (...) pentru că acolo este o "ordine de zi"

Voce feminină: (...) eu nu văd (...) (???)(...).

Voce masculină: (...) doar o clipă, să întreb exact ce este ceea ce ne-a lipsit? Azi, colega mea a sunat-o până la urmă pe doamna (...) (??)(...), că dacă ne poate ajuta, dar a spus că (...)(??) a fost în concediu, (...) (??) (...) şi este deja o listă, deci că nu (...) na, dar nu vreau (...).

Voce feminină: (...) nu a spus (...)(??)(...).

Voce masculină: iniţiază convorbire telefonică: spune-mi te rog, documentul pe care-l aşteaptă domnul VV. de la urbanism, cum se numeşte? (...)/pauză/(...) confirmarea că se păstrează avizul de urbanism?(...)(??)(...) deci ăsta lipseşte, nu? Şi plus că el trebuie să întocmească un proiect, care încă nu e făcut (...) văzând că n-a primit, n-a pregătit! Bine,(...) mersi (...) OK, mersi, mersi, ciao.

Voce masculină: (...) deci acesta este actul care a lipsit (...), ăsta e un (...) "că se păstrează avizul.." na, egal.

Voce feminină: (...). (???)(...).

Voce masculină: ..problema este că, chiar dacă el îi dă la domnul VV., VV. nu a început (...) trebuie să facă un proiect, asta a spus colegei mele şi văzând că aia n-a venit, nu a făcut asta.

Voce feminină: (...) dar asta (...)(???)(...).

Voce masculină: (...) da, da (...) da ăsta cred că este angajatul doamnei (??)(...),

Voce feminină: (...) dar atunci acela (...) (???)(...) luni să mi-o dea mie şi atunci eu îl rog frumos pe domnul primar să (...) (???)(...).

Voce masculină: (...) proiectul pe care trebuie să-l facă VV., nu acela va intra la (...)?

Voce feminin: Nu! Dacă el este angajatul doamnei (...)(?)(...),atunci el.. (??)(...) în consiliu (...) şi aşteaptă ca (...) (??) (...)să vină hârtia (...) (??) (...)şi poate că..o şi întreb acuma pe FF. dacă ţine primarul marţi dimineaţa, înainte de şedinţa de consiliu (...) (??) (...)o clipă (???)(...) de obicei răspunde.

Voce masculină: Când va fi următorul?

Voce feminină: Şedinţă de consiliu, poate va mai fi una în mai, dar atunci putem prinde acela, pentru că şi primarul foarte rar convoacă şedinţă de urbanism, ştii? Şi acum imediat lămurim asta (...) (???)(...).

Voce masculină: (...) două luni (...)/pauză/Voce feminină: nimeni, de altfel, nu lucrează în primăria asta, deci şi asta.

Voce masculină: Vineri?!

Voce feminină: Nu numai că e vineri, ci vineri,14:30! Vai, na clar! Nici nu mi-am adus aminte că azi e vineri (...) pisici.

Voce masculină: (...) că noi de aceea am sunat (...) deci data trecută am fost acolo la doamna DD., ne-a spus că uite, ne ajută să obţinem certificatul de urbanism, OK, când am văzut că s-a oprit, na atunci am sunat-o pe FF., că (...) şi atunci a pornit, a pornit (...)şi luni am depus, lunea trecută am depus toată documentaţia, adică pentru urbanism sau pentru VV.? Nici nu mai ştiu, cred că pentru VV..

Voce feminină: ..pentru că, dacă VV., s-ar putea să nu trebuiască, dar ce este acea "confirmare de aviz"?

Voce masculină: nu ştiu, mi se pare atât de inutil, na dar (...) asta că eu nu văd (...).

Voce feminină: (...) am să întreb asta. Îmi notez asta aici.

Voce masculină: nu văd sensul lucrurilor.

Voce feminină: Am s-o întreb luni pe DD., că ce (...)(???)(...).

Voce masculină: Să-ţi dau un număr? Un număr de înregistrare?

Voce feminină: Aha.

Voce feminină: (...) m-a derutat, pentru că este şi un VV..

Voce masculină: iniţiază convorbire telefonică: Ai cumva un număr de înregistrare? (...) al(...) a (...) ce am depus noi luni, mersi, mersi (...) 201?59? bine, mersi, mersi, ciao.

Comunitatea locatarilor sau asociaţia de proprietari, asociaţie de proprietari este cel care face asta (...) pentru că aici aşa suntem (...) nu ai fost înăuntru, aşa-i? Aici, înăuntru în curte? Sunt curios (...)(?).

La fundamentarea hotărârii instanţa de apel va avea în vedere declaraţiile date în faţa sa, declaraţiile din faţa instanţei de fond necontestate (nesolicitate a fi readministrate în apel), înscrisurile depuse în apel, ca şi cele deja existente la dosar, expertiza vocii şi vorbirii, sms-urile dintre părţi, inclusiv cele depuse la dosar de inculpată în apel, necontestate de acestea, discuţia ambientală de pe terasa restaurantului F., cu accent pe părţile evocate de inculpaţi în apărare, în declaraţii, motive de apel, concluzii scrise şi orale.

În cursul judecări în apel, ambii inculpaţi au participat personal şi au fost asistaţi de apărători aleşi, şi-au valorificat apărările prin formularea şi administrarea de probe, respectiv audieri de martori, traducerea interceptării, inclusiv prin efectuarea expertizei vocii şi vorbirii, au depus înscrisuri: memorii, concluzii scrise, contracte similare de sponsorizare.

În esenţă, inculpaţii au recunoscut existenţa întâlnirii din data de 13.05.2016, de pe terasa restaurantului F. şi părţi importante ale dialogului de la acel moment, interceptat. Părţile au negat numai legătura între pretinderea/promisiunea, ulterior primirea/remiterea folosului în scopul traficării influenţei pentru rezolvarea problematicii imobiliare trenate, legătură ce nu rezultă exclusiv din interceptarea ambientală, ci din succesiunea acţiunilor ulterioare datei de 13.05.2016, astfel cum acestea sunt probate cu înscrisuri, martori, sms-uri reciproce ori alte dialoguri interceptate, recunoaşteri ale conţinutului acestor din urmă probatorii. Inculpaţii au recunoscut existenţa şi conţinutul altor discuţii telefonice sau sms-uri reciproce, anterioare sau ulterioare întâlnirii din data de 13.05.2016, acestea fiind evocate în apărare, în cuprinsul notelor de concluzii sau în motivele de apel.

Deşi parţial recunoscut de inculpaţi, atât în fond, cât şi în apel, conţinutului înregistrării ambientale din 13.05.2016 a putut fi contestat prin orice mijloc de probă. Acest cadru însă nu neagă organului judiciar posibilitatea evaluării pertinenţei ori utilităţii solicitărilor în raport cu tezele probante afirmate.

În cauză a fost şi posibilă şi contestată înregistrarea din dublă perspectivă a legalităţii obţinerii mijlocului de probă (admisibilitate demersului, proporţionalitate şi necesitatea probei, la momentul autorizării interceptării şi în cursul judecăţii) şi a conţinutului mijlocului de probă (prin expertiza, verificarea transcrierilor şi prin orice alt mijloc de probă care putea dovedi sau susţine conţinutul înregistrărilor), ambele aspecte făcând obiectul judecăţilor în fond şi apel.

În legătură cu înregistrarea ambientală din 13.05.2016, părţile au cerut excluderea pe motive de nelegalitate.

Restul probelor invocate în acuzare nu pot fi considerate derivate din interceptare, ci au fost obţinute distinct.

Examinând apelurile de faţă, din prisma motivelor invocate, a probatoriilor menţionate anterior şi a dispoziţiilor art. 417 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va constata următoarele:

Situaţia interceptărilor obţinute autorizat

Înregistrarea ambientală din data de 13.05.2016 a fost autorizată de un judecător din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza Legii nr. 51/1991, privind securitatea naţională şi a avut loc, într-o procedură separată, anterioară sesizării din oficiu în prezenta cauză, la data de 24.05.2016, sub nr. x/2016.

În prezenta cauză, s-a reţinut că, în perioada februarie - mai 2016, B. i-a solicitat sprijinul inculpatei A., viceprimar al municipiului AAAA., în sensul ca prin folosirea influenţei deţinute de aceasta asupra funcţionarilor publici din cadrul Primăriei Municipiului AAAA., să impulsioneze avizarea sau autorizarea unor proiecte imobiliare.

În cursul întâlnirii din data de 13.05.2016, de pe terasa Restaurantul F. din AAAA., A. i-a pretins sau solicitat inculpatului B. procurarea şi remiterea unui număr de 30 de abonamente pentru Festivalul D. şi 30 de abonamente pentru Festivalul E., în valoare totală de circa 20.000 RON, ce urmau a fi oferite, ca stimulent, voluntarilor ce o sprijineau în campania electorală (A. a candidat pentru funcţia de primar al mun. AAAA., la alegerile locale din iunie 2016). În acest context, B. i-a relatat inculpatei A. despre stadiul avizării documentaţiei pentru unul din proiectele imobiliare, iar A. s-a angajat să efectueze demersuri pentru facilitarea sau urgentarea avizării documentaţiei. Împreună, inculpaţii au convenit să disimuleze remiterea celor 60 de abonamente sub forma încheierii unui contract fictiv de sponsorizare, urmând ca viceprimarul A. să indice datele de identificare ale unei persoane juridice, ce urma a fi parte.

Inculpaţii A. şi B. au solicitat înlăturarea de la dosarul cauzei a interceptărilor obţinute în baza mandatului de siguranţă naţională nr. x/05.02.2016, emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru nelegalitate, motivat de faptul că declasificarea acestuia s-a realizat doar parţial cu privire la temeiului legal care a stat la baza emiterii (art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională), rămânând clasificată litera art. 3.

S-a susţinut că este incidentă Decizia nr. Curţii Constituţionale a României nr. 91/2018 prin care sintagma aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români, cuprinsă în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, privind securitatea naţională a României, a fost declarată neconstituţională şi se impune aplicarea dispoziţiilor art. 352 alin. (12) şi 102 alin. (2) din C. proc. pen.

Inculpaţii au susţinut, în esenţă, că s-ar încălca dreptul la un proces echitabil, respectiv principiul egalităţii de arme, în raport de importanţa probelor utilizate în susţinerea acuzaţiei, în condiţiile în care interceptările sunt consistente şi constituie probe determinante în cauză şi în condiţiile imposibilităţii efective de a contesta autenticitatea şi integritatea interceptărilor.

Instanţa de control judiciar, în cursul cercetării judecătoreşti, prin încheierea din 10.10.2018, în opinie majoritară, în contextul discutării cererii de probatorii, a apreciat oportunitatea reluării procedurii de desecretizare, în totalitate, a mandatului de siguranţă naţională nr. x/05.02.2016, emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a încheierii aferente.

Prin adresa din 03.12.2018, Compartimentul Documente Clasificate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie a transmis faptul că, în urma parcurgerii procedurilor legale ce decurg din împrejurarea că încheierea solicitată cuprinde date şi informaţii preluate din documente clasificate, emise de alte instituţii, Înalta Curte nu a primit avizul de oportunitate pentru declasificare, apreciindu-se că ar putea fi afectată securitatea naţională.

Amintim că acelaşi demers fusese întreprins în cadrul procedurii de Cameră preliminară, când judecătorul a efectuat adresă către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea declasificării aceleiaşi încheierii, iar solicitarea de declasificare a încheierii a fost respinsă, încheierea având caracter clasificat în baza dispoziţiilor Legii nr. 182/2002 şi H.G. nr. 585/2002.

În considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 21 din 18.01.2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 175 din 23.02.2018, se arăta: (...) ţinând cont de interesul deosebit pentru securitatea naţională al informaţiilor (care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate justifică păstrarea caracterului clasificat), dar apreciind cu privire la înrâurirea pe care astfel de informaţii o au asupra soluţionării cauzei (ca urmare a constatării caracterului lor esenţial în cadrul probelor administrate), judecătorul, în considerarea garanţiilor pe care le implică dreptul la un proces echitabil, apreciază nu doar oportunitatea, ci şi necesitatea accesului acuzatului la informaţia respectivă. Prin urmare, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, transmiterea informaţiilor clasificate către alţi utilizatori, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege, se va efectua numai dacă aceştia deţin certificate de securitate sau autorizaţii de acces corespunzător nivelului de secretizare, iar accesul la informaţii clasificate este permis, cu respectarea principiului necesităţii de a cunoaşte, numai persoanelor care deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces, valabile pentru nivelul de secretizare a informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu (în această situaţie regăsindu-se şi avocatul, deci apărătorul inculpatului) (...) Curtea constată că, ulterior evaluării realizate de judecător cu privire la caracterul "esenţial pentru soluţionarea cauzei" al informaţiilor clasificate şi la necesitatea asigurării accesului la acestea, în virtutea dreptului de informare, corolar al dreptului la un proces echitabil, o autoritate publică administrativă, în temeiul art. 352 alin. (11) şi alin. (12) din C. proc. pen. poate refuza accesul apărătorului inculpatului la cele clasificate.".

În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a considerat că exigenţele Convenţiei sunt respectate atunci când acuzatului nu i s-a permis accesul personal la dosarul cauzei, însă acest drept i-a fost acordat avocatului său (Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunţată în Cauza Kamasinski împotriva Austriei, parag. 88). Această ultimă exigenţă pe care jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului o consideră îndeplinită în legătură cu dreptul inculpatului de a fi informat cu privire la actele, documentele sau materialele aflate la dosarul cauzei nu poate fi nicidecum interpretată în sensul că avocatul acuzatului se substituie în dreptul acestuia la informare, ci doar că, atunci când acuzatul este în imposibilitatea de a accesa personal şi, eventual, asistat de avocat, dosarul, dreptul său la informare nu este afectat dacă este reprezentat de avocatul său, căruia i se asigură accesul la dosarul cauzei.

Înalta Curte constată că menţinerea caracterului strict secret al informaţiilor în limite relativ restrânse, nu echivala cu o imposibilitate a instanţei de judecată sau a apărătorilor inculpaţilor de a avea acces la acestea, cu respectarea Legii nr. 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate şi a reglementărilor secundare din domeniu.

Având în vedere legislaţia naţională, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), s-a constatat că părţile, prin intermediul apărătorilor, pot avea acces la informaţiile rămase clasificate, "secret de stat", "secret de serviciu" după parcurgerea unei proceduri administrative de verificare şi autorizare concretizată în emiterea certificatului special, O.R.N.I.S.S. (dacă acesta nu este deja deţinut).

În prezenta cauză, în contextul refuzului declasificării documentelor în limitele solicitate de instanţă la cererea apărării, în vederea stabilirii temeiului juridic pentru care s-a dispus emiterea mandatului de siguranţă naţională, accesul la documentele clasificate se putea realiza prin intermediul avocaţilor, cu respectarea normelor în vigoare.

Înalta Curte constată, însă, că niciunul dintre apărătorii inculpaţilor nu au făcut o solicitare de acces la informaţiile rămase clasificate, care să fi fost avizată negativ de autoritatea emitentă a acestora, aceştia având, de altfel, posibilitatea de a obţine şi pe parcursul cercetării judecătoreşti un certificat O.R.N.I.S.S. care să le permită accesul la informaţiile clasificate secret de stat, dacă nu erau deja în posesia unui astfel de document.

Jurisprudenţa anterioară

Dacă primele condiţii de legalitate enumerate au putut fi verificate în baza autorizaţiei declasificate existente în dosarul de urmărire penală, condiţiile referitoare la incidenţa legii speciale, necesitatea şi proporţionalitatea restrângerii exerciţiului dreptului nu puteau fi analizate decât în urma declasificării încheierii şi cererii înaintate de Ministerul Public. Declasificările acestor acte nu poartă decât asupra unor date nerelevante analizei, cum sunt cele de stare civilă. Văzând limitele declasificării, exigenţele art. 53 alin. (2) din Constituţie şi art. 8 şi 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, necesitatea creării cadrului în care persoanele interesate să poată invoca interesul legitim şi să obţină reparaţia suficientă, judecătorul de cameră preliminară constată că singurul remediu eficient pentru îndepărtarea calităţi de victimă în sensul Convenţiei este înlăturarea interceptărilor contestate din ansamblul probator.

Excluderea probatoriului este consecinţa imposibilităţii evaluării necesităţii şi proporţionalităţii restrângerii exerciţiului dreptului la viaţă privată. Implicit excluderea probelor este consecinţa aplicării principiilor legalităţii, loialităţii administrării probelor şi egalităţii de arme. Principiul egalităţii de arme presupune realizarea unui just echilibru între apărare şi acuzare şi exprimă posibilitatea apărării de a susţine cauza fără a se afla într-un net dezavantaj faţă de acuzare. Or în cauză părţile nu pot cunoaşte nici în prezent ce a generat necesitatea interceptării în baza Legii siguranţei naţionale, mai ales că infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze nu sunt dintre cele enumerate de actul normativ în vigoare la data emiterii mandatului (art. 3 Legea 51/1991) - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Sentinţa penală nr. 393/27.06.2018, extras, www.x.ro .

Jurisprudenţa evidenţiază posibilitatea evaluării legalităţii interceptării, inclusiv pe baza declasificării actelor relevante, de instanţa de judecată, subsecvent judecătorului de drepturi şi libertăţi ca a autorizat intervenţia sau judecătorului de cameră preliminară, cu precizarea că, în prezenta cauză, părţile nu au evocat încălcări ale dreptului la viaţă privată, iar mandatul de siguranţă naţională a condus la obţinerea informaţiei utile deschiderii prezentului dosar, fiind emis în altă procedură, aspecte ce diferenţiază situaţia inculpaţilor de cea evocată ca jurisprudenţă.

Prin interceptările autorizate, conform mandatului de siguranţă naţională nr. x din 5.02.2016, emis în baza art. 14, 15 şi 17 din Legea siguranţei naţionale, au fost obţinute informaţii referitoare la punerea la cale a unei infracţiuni de corupţie, aspect adus la cunoştinţa organului judiciar competent a instrumenta astfel de cauze, procurorului DNA, care, pe baza informaţiilor furnizate, s-a sesizat din oficiu, a cules şi administrat probe relevante şi suficiente începerii urmăririi penale şi trimiterii în judecată a celor doi inculpaţi. În dosarul de urmărire penală sunt depuse procesele-verbale de certificare a înregistrărilor şi se regăseşte menţiunea expresă a procurorului de caz în sensul că înregistrările au fost realizate de Serviciul Român de Informaţii, în baza mandatului de siguranţă naţională nr. x/05.02.2016, emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, declasificat la data de 31.08.2016 .

Inculpaţii au solicitat excluderea interceptărilor din cauza implicării S.R.I. în punerea în executare a mandatului de siguranţă naţională şi a incidenţei art. 3 din Legea nr. 51/1995. Mandatului de siguranţă naţională a fost emis anterior pronunţării Deciziilor Curţii Constituţionale a României nr. 51 din 16.02.2016 şi nr. 91 din 28.02.2018.

În ceea ce priveşte cererea de excluderea a înregistrărilor ca urmare a incidenţei Deciziei nr. 51 din 16.02.2016 a Curţii Constituţionale, instanţa constatat următoarele:

Prin Decizia nr. 51 din 16.02.2016 a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 14.03.2016, s-a constatat că sintagma "ori de alte organe specializate ale statului", din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din C. proc. pen., este neconstituţională. [Potrivit art. 142 alin. (1), procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului].

În considerentele deciziei, Curtea Constituţională a amintit caracterul erga omnes (opozabil tuturor) şi ex nunc (aplicabil numai pentru viitor) al deciziilor sale, prevăzut la art. 147 alin. (4) din Constituţie. În acest sens, s-a arătat că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată (pag. 52).

Decizia are aplicabilitate în orice cauză în care S.R.I. a interferat în administrarea probatoriului, fără a fi incidentă şi aplicată Legea siguranţei naţionale.

Inculpaţii au fost interceptaţi în baza mandatului nr. x din 05.02.2016 emis de judecătorul delegat din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza Legii nr. 51/1991, într-o cauză anterioară, separată. Părţile nu au invocat nelegalităţi în raport cu acest cadru procesual anterior ce a generat probatoriul, mărginindu-se a invoca efectele deciziei Curţii Constituţionale a României în noul dosar, în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte cererea de excluderea a înregistrărilor ca urmare a incidenţei Deciziei nr. 91 din 28.02.2018 a Curţii Constituţionale, instanţa constată că prin decizia menţionată, publicată în Monitorul Oficial nr. 348 din 20.04.2018, instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români" cuprinsă în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională.

În considerentele deciziei, Curtea Constituţională a arătat că: 84. dispoziţiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetăţenilor o indicaţie adecvată cu privire la circumstanţele şi condiţiile în care organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt împuternicite să recurgă la măsura supravegherii tehnice. Un argument în acest sens este chiar modul de interpretare al dispoziţiei criticate de către instanţa judecătorească, pe de o parte, şi de reprezentantul Ministerului Public prezent în faţa instanţei de contencios constituţional, pe de altă parte. Astfel, instanţa judecătorească a apreciat că "faptele de corupţie şi de spălarea banilor constituie acţiuni care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, săvârşirea unor acte de corupţie de către funcţionarii publici, la nivel înalt, constituind o atingere gravă a funcţionării instituţiilor publice şi, implicit, a statului de drept, justificându-se", astfel, interceptarea inculpaţilor în baza art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României. Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Public, prezent în faţa instanţei de contencios constituţional, a apreciat în concluziile scrise că "textul se referă la atingerea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale în general, nu la drepturile unei anumite persoane determinate deja, care este victima unei infracţiuni. De asemenea, textul se referă la subminare, sabotaj (termeni care au înţelesul din limbajul comun) sau acţiuni similare care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Prin urmare, este evident că el se referă la acţiuni care privesc colectivitatea şi nu o acţiune care aduce atingere drepturilor unei persoane. Prin urmare, privit coroborat cu ansamblul reglementării (obligativitatea transmiterii către organele de urmărire penală a informaţiilor care privesc săvârşirea de infracţiuni), rezultă că textul are o sferă restrânsă de aplicare şi nu poate fi folosit pentru eludarea regulilor de obţinere a mandatelor de supraveghere din C. proc. pen.

85. Având în vedere aceste aspecte şi caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, Curtea a reţinut că este obligatoriu ca aceasta să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a drepturilor fundamentale, esenţiale într-un stat de drept, privind viaţa intimă, familială şi privată şi secretul corespondenţei. Este îndeobşte admis că drepturile prevăzute la art. 26 şi art. 28 din Constituţie nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă cu respectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor şi noţiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura măsurilor intruzive reglementate (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, parag. 48).

86. Pentru toate aceste argumente, Curtea a constatat că sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români" încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii, art. 26 referitor la viaţa privată şi art. 53 care reglementează condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Jurisprudenţa Curţii Constituţionale este complexă şi evolutivă în ceea ce priveşte problematica probatoriului admis în baza dispoziţiilor din Legea siguranţei naţionale. Astfel, anterior, în Decizia nr. 766/2006, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10, art. 11 alin. (1) lit. d), art. 13 şi 15 din Legea nr. 51/1991, Curtea Constituţională a României a reţinut că: (...) este necesar să se ia în considerare prevederile art. 31 alin. (3) din Constituţie, în conformitate cu care dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze securitatea naţională, şi prevederile art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, care stabilesc că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns dacă se impune, între altele, pentru apărarea securităţii naţionale. (...) Curtea nu poate reţine existenţa unei discriminări în aplicarea legii rezultând din faptul că în cazul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate au fost obţinute probe prin interceptarea unor convorbiri telefonice în condiţiile Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, în timp ce în alte cazuri interceptarea convorbirilor telefonice în scopul obţinerii de probe judiciare are loc pe baza prevederilor C. proc. pen.. Justificarea diferenţei de reglementare a mijloacelor de obţinere a probelor rezidă în obiectul special al Legii nr. 51/1991 şi nu încalcă în niciun fel prevederile Constituţiei.

Probele administrate - indiferent de procedura legală urmată - vor fi evaluate uniform de instanţa de judecată, cu respectarea contradictorialităţii şi a tuturor celorlalte garanţii prevăzute de C. proc. pen.. Faptul că o probă a fost obţinută de organul de urmărire penală în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1991 nu îl împiedică pe judecător să constate, când este cazul, că această probă este neconcludentă întrucât nu corespunde realităţii sau nu face dovada faptului ori a împrejurării în legătură cu care a fost administrată. Nu există o ierarhie a probelor în funcţie de procedura legală după care au fost administrate, astfel că judecătorul are obligaţia să examineze şi să aprecieze toate probele cu aceeaşi măsură şi după aceleaşi criterii.

În aceeaşi ordine de idei, Curtea reţine că examinarea excepţiei în lumina Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu este de natură să conducă la altă concluzie, deoarece convenţia nu tratează regimul probelor, admisibilitatea acestora fiind reglementată de dreptul intern. (...)" (în acest sens şi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Decizia penală nr. 349/30.01.2014, pronunţată în Dosarul nr. x/2011).

Recent, instanţa de control constituţional a reţinut, în considerentele Deciziei nr. 21 din 18.01.2018 (parag. 31, 32), faptul că (...) "având în vedere că probele reprezintă elementul central al oricărui proces penal, iar informaţiile clasificate, apreciate "esenţiale pentru soluţionarea cauzei", au valoare probatorie în procesul penal, pe de o parte, şi că principiul contradictorialităţii este un element al principiului egalităţii armelor şi al dreptului la un proces echitabil, iar legalitatea administrării probelor are o influenţă directă asupra desfăşurării şi echităţii procesului penal, pe de altă parte, singura concluzie care se desprinde este că inculpatul trebuie să aibă acces la informaţiile clasificate în vederea combaterii sau a susţinerii, în mod contradictoriu cu acuzatorul, a legalităţii administrării acestor probe.

Consecinţa acestei constatări este că, până cel târziu la finalizarea procedurii de cameră preliminară, probele care constau în informaţii clasificate şi pe care se întemeiază actul de sesizare a instanţei de judecată trebuie să fie accesibile inculpatului în vederea asigurării posibilităţii contestării legalităţii acestora, în acord cu obiectul procedurii în camera preliminară, prevăzut de art. 342 din C. proc. pen.. Numai într-o atare situaţie acestea pot fundamenta o soluţie de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, adoptată ca urmare a parcurgerii unui proces penal echitabil.

Aşa fiind, nu instanţa de fond - aşa cum arată locul reglementării, dispoziţiile art. 352 fac parte din titlul III - Judecata din C. proc. pen. - este aceea care trebuie să solicite, din oficiu, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare şi permiterea accesului la acestea de către apărătorul inculpatului. Problema informaţiilor clasificate, esenţiale pentru soluţionarea cauzei, respectiv verificarea legalităţii administrării unor astfel de probe, trebuie să fi fost deja soluţionată în camera preliminară, deci înainte de a se trece la faza procesuală a judecăţii în fond, întrucât, în această din urmă fază a procesului penal, nu au cum să mai existe probe constând în informaţii clasificate inaccesibile părţilor, fără a se încălca dispoziţiile art. 324-347 din C. proc. pen.

şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia procedurii camerei preliminare."

Aceste aspecte au fost valorificate şi de către judecătorul de la instanţa de fond care a constatat că probele a căror excludere se cere, au fost obţinute în baza mandatului de siguranţă naţională nr. x/05.02.2016, legal emis de către un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 3 din legea siguranţei naţionale, (...) iar, potrivit art. 14 alin. (3) şi (4) din O.U.G. nr. 43/2002, serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor au obligaţia de a pune la dispoziţie Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de îndată, datele şi informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor privitoare la corupţie.

Înalta Curte constată că autorizarea a fost emisă în considerarea unei pluralităţi de texte, în baza art. 14, 15, 17 şi 3 din Legea nr. 51/1991 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Potrivit Secţiunii I, art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, în vigoare la data emiterii mandatului, constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României următoarele: (...) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale.

Potrivit Secţiunii a II-a, intitulată Măsuri privind desfăşurarea unor activităţi în scopul culegerii de informaţii, din actul normativ menţionat, în forma în vigoare la momentul procedeului investigativ:

Art. 14, (1) Activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului se efectuează numai în situaţiile în care:a) nu există alte posibilităţi ori sunt posibilităţi limitate pentru cunoaşterea, prevenirea sau contracararea riscurilor ori ameninţărilor la adresa securităţii naţionale; b) acestea sunt necesare şi proporţionale, date fiind circumstanţele situaţiei concrete; c) a fost obţinută autorizaţia prevăzută de lege. (2) Activităţile specifice prevăzute la alin. (1) pot consta în: a) interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; b) căutarea unor informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect ori deschiderea unui obiect; c) ridicarea şi repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informaţiilor pe care acesta le conţine, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee; d) instalarea de obiecte, întreţinerea şi ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse, supravegherea prin fotografiere, filmare sau prin alte mijloace tehnice ori constatări personale, efectuate sistematic în locuri publice sau efectuate în orice mod în locuri private; e) localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; f) interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee; g) obţinerea de informaţii privind tranzacţiile financiare sau datele financiare ale unei persoane, în condiţiile legii.

Articolul 15 alin. (1), Propunerea de autorizare a unor activităţi specifice din cele prevăzute la art. 14 alin. (2) se formulează în scris şi trebuie să cuprindă:a) numele şi funcţia persoanei care formulează propunerea; b) data şi locul emiterii propunerii; c) date sau informaţii din care să rezulte existenţa unei ameninţări la adresa securităţii naţionale, prin prezentarea faptelor şi circumstanţelor pe care se întemeiază propunerea; d) motivaţia pentru care se impun activităţi specifice; e) categoriile de activităţi pentru care se propune solicitarea autorizării; f) dacă este necesară încuviinţarea pătrunderii în spaţii private pentru desfăşurarea de activităţi specifice; g) perioada pentru care se propune solicitarea autorizării; h) identitatea persoanei supusă măsurii, dacă aceasta este cunoscută; i) locul unde urmează a fi executate activităţile propuse, dacă acesta este cunoscut. (2) Propunerea se înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este examinată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, în termen de 24 de ore de la înregistrare ori de îndată în cazurile urgente, de procurori anume desemnaţi de acesta. (3) Dacă apreciază că propunerea este nejustificată, procurorul o respinge prin ordonanţă motivată, comunicând aceasta de îndată organului care a formulat-o. (4) Dacă se apreciază că propunerea este întemeiată şi sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau înlocuitorul de drept al acestuia solicită în scris preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie autorizarea activităţilor propuse. (5) Solicitarea trebuie să cuprindă datele menţionate la alin. (1). (6) Solicitarea este examinată, de urgenţă, în camera de consiliu de unul din judecătorii anume desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (7) În cazul în care judecătorul, examinând solicitarea, apreciază că nu sunt suficiente informaţii, solicită suplimentarea de îndată, în scris, a argumentelor prezentate.

Art. 17 alin. (1) În cazul în care judecătorul constată că solicitarea este justificată şi activităţile se impun în condiţiile art. 14 alin. (1), dispune autorizarea, prin încheiere motivată, care trebuie să cuprindă:a) denumirea instanţei, data, ora şi locul emiterii; b) date şi informaţii din care să rezulte existenţa unei ameninţări la adresa securităţii naţionale, prin prezentarea faptelor şi circumstanţelor care justifică măsura; c) activităţile specifice autorizate, dintre cele prevăzute la art. 14 alin. (2); d) identitatea persoanei care este afectată de activităţile specifice, prin restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, dacă aceasta este cunoscută; e) organele care efectuează activităţile autorizate; f) persoanele fizice sau juridice care au obligaţia de a acorda sprijin la executarea activităţilor autorizate; g) precizarea locului sau a localităţilor în care se vor desfăşura activităţile autorizate, dacă acestea sunt cunoscute; h) durata de valabilitate a autorizaţiei. (2) Judecătorul emite, totodată, un mandat cuprinzând elementele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - h). (3) În situaţiile în care este necesar să se autorizeze noi activităţi decât cele iniţiale, desfăşurarea acestora în alte locuri sau localităţi, dacă sunt cunoscute, ori atunci când au intervenit schimbări ale numerelor de apel, mandatul iniţial se completează în mod corespunzător, cu aplicarea procedurii prevăzute de art. 15. alin. (4) Durata de valabilitate a autorizării activităţilor este cea necesară pentru desfăşurarea acestora, dar nu mai mult de 6 luni. Autorizarea poate fi prelungită în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 3 luni. Durata maximă a autorizărilor cu privire la aceleaşi date şi informaţii din care să rezulte existenţa unei ameninţări la adresa securităţii naţionale este de doi ani. Activităţile specifice încetează înainte de expirarea duratei pentru care au fost autorizate, îndată ce au încetat motivele care le-au justificat.

Art. 3 din Legea nr. 51/1991 nu a fost singurul temeri legal al emiterii mandatului, dar a fost singurul contestat de părţi. Excluderea acestuia nu exclude incidenţa restului temeiurilor, nu îndrituieşte instanţa la evaluarea exhaustivă a temeiurilor mandatului, în lipsa motivelor părţilor pe aspectul vătămărilor produse în raport cu legea în vigoare la momentul emiterii mandatului şi, ca urmare, nu generează o lipsă de legalitate.

Înalta Curte constată că evaluarea forţei probante este atributul funcţional al instanţei de judecată, iar combaterea conţinutului şi legalităţii probelor este o garanţie a procesului penal, părţile având la dispoziţie cadrul procesual eficient valorificării intereselor legitime, iar eficienţa demersurilor sau tezelor apărării este o chestiune extrinsecă rolului activ al instanţei.

Mandatul nr. x din 5.02.2016 a fost declasificat la data de 31.08.2016. În cuprinsul său au rămas clasificate numai numele magistratului şi a litera aferentă temeiului de drept, art. 3 din Legea nr. 51/1995. Amintim că apărarea nu a solicitat accesul la documentele clasificate pentru a lua cunoştinţă de elemente utile aspectului valorificat în propria cerere, respectiv incidenţa literei f) a art. 3 din Legea nr. 51/1995, dar a a solicitat excluderea interceptărilor în aplicare dispoziţiilor art. 352 alin. (12) din C. proc. pen. şi a art. 102 alin. (2) din C. proc. pen.. De asemenea, apărarea a evocat paragrafele 79 şi 81 din Decizia 91/2018, susţinând, pentru înlăturarea interceptărilor, faptul că infracţiunile de corupţie nu pot fi calificate ca ameninţări la adresa siguranţei naţionale (p.3, cerere în probaţiune 18.09.2017).

Instanţa aminteşte că mandatul nu viza infracţiunile cercetate în prezenta cauză, ci, odată emis şi pus în executare, a generat elemente şi date specifice unor infracţiuni de corupţie, informaţia astfel obţinută fiind redirecţionată către organul judiciar competent a cerceta, context în care s-a înregistrat prezentul dosar.

Înalta Curte va evalua posibilitatea afectării dreptului la un proces echitabil ca urmare a refuzului declasificării totale a documentelor menţionate ori a activităţii S.R.I. în obţinerea interceptărilor prin raportare la actele normative relevante, Constituţie, legislaţie naţională şi documentelor internaţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curţii Constituţionale a României, instanţei naţionale supreme. Instanţa constată invocarea încălcării dreptului la un proces echitabil, părţile neevocând aspectul legat de dreptul la viaţă privată.

Respectarea dreptul la un proces echitabil, condiţii şi garanţii

O ingerinţă este justificată numai dacă este prevăzută de lege, urmăreşte unul sau mai multe din scopurile enumerate limitativ de legiuitor şi este necesară şi proporţională pentru atingerea scopului sau obiectivelor respective. Necesitatea şi proporţionalitatea restrângerii exerciţiului dreptului la viaţă privată constituie condiţii de legalitate a interceptării autorizate. Imposibilitatea evaluării acestei condiţii viciază măsura, sancţiunea fiind aceea a îndepărtării din ansamblul probator. Nu este suficient ca datele şi informaţiile cuprinse de probă să fie utile cauzei, condiţia sine qua non (fără de care nu se poate) este ca obţinerea probei să fie subsumată conceptului de legalitate. Numai probele legal obţinute pot face obiectul administrării.

Potrivit art. 53 din Constituţie, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Potrivit art. 102 din C. proc. pen., probele obţinute prin tortură, precum şi probele derivate din acestea nu pot fi folosite în cadrul procesului penal.

(2) Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.

(3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei.

(4) Probele derivate se exclud dacă au fost obţinute în mod direct din probele obţinute în mod nelegal şi nu puteau fi obţinute în alt mod.

Potrivit art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.

2. Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

3. Orice acuzat are, în special, dreptul: a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa; b) să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; c) să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer; d) să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării; e) să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la audiere.

Potrivit art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

(2) Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora.

Potrivit art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană, ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta Convenţie au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.

Instanţa de apel a reţinut că art. 13 din din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum s-a statuat cu valoare de principiu în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, trebuie interpretat în sensul că garantează un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale oricărei persoane care pretinde existenţa unei încălcări a drepturilor şi libertăţilor sale apărate de Convenţie (CEDH, 6 sept. 1978, Klass şi alţii c. Germaniei, pg. 64; CEDH, 25 martie 1983, Silver şi alţii c. Regatului Unit, pg. 113). Recursul efectiv presupune existenţa unui recurs intern ce permite înlăturarea eventualei încălcări a Convenţiei, cu reparaţie subsecventă (CEDH, Conka contra Belgiei, pg. 75).

O ingerinţă a unei autorităţi publice în exerciţiul unui drept este justificată numai dacă este prevăzută de lege, urmăreşte unul sau mai multe din scopurile enumerate şi este necesară şi proporţională cu scopul sau obiectivele urmărite (CEDO, c. Iordachi şi alţii c. Moldovei, cererea nr. x/02, hot. 10 februarie 2009, parag. 36; c. Weber and Saravia, § 80). Aceste aspecte ar fi fost aplicabile evaluării încălcării art. 8 § 1, dreptul la viaţă privată, convorbirile telefonice fiind cuprinse în noţiunile de "viaţă privată" şi "corespondenţă", în sensul art. 8 § 1 citat anterior, interceptarea acestora, memorarea datelor astfel obţinute şi eventuala utilizare a acestora în cadrul urmăririi penale declanşate împotriva se interpretează ca fiind o "ingerinţă a unei autorităţi publice" în exercitarea dreptului garantat de art. 8 (CEDO, c. Malone împotriva Regatului Unit, hot. din 2 august 1984, parag. 64; CEDO, c.Răducu împotriva României, cererea nr. x/01, hot. 21 aprilie 2009, parag. 91.

Instanţa de apel reţine că, în materia interceptărilor, cauza Dumitru Popescu împotriva României (nr. 2), din 26.04.2007, nr. 71.525/01), parag. 106, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că în trecut a avut deja ocazia să declare că utilizarea unei înregistrări ilegale şi, pe deasupra, ca element unic de probă, nu este în sine incompatibilă cu principiile de echitate consacrate de art. 6 § 1 din Convenţie, chiar şi atunci când acest mijloc de probă a fost obţinut cu încălcarea cerinţelor Convenţiei, în special cu cele ale art. 8 din Convenţie (Khan împotriva Regatului Unit, nr. 35.394/97, CEDO 2000-V, parag. 40; P.G şi J.H împotriva Regatului Unit, nr. 44.787/98, § 76, CEDO 2001-IX, parag. 81; Schenk împotriva Elveţiei, Hotărârea din 12 iulie 1988, seria x nr. x, parag. 49).

În ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, în jurul noţiuni a fost dezvoltat un set de reguli şi garanţii specifice. Potrivit art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, rolul Curţii nu este să stabilească dacă anumite mijloace de probă au fost obţinute ilegal, ci să analizeze dacă o astfel de "ilegalitate" a avut drept consecinţă încălcarea unui alt drept protejat prin Convenţie, respectiv dreptul la apărare, în special cu referire la proceduri contradictorii şi la egalitatea armelor (Hotărârea CEDO din 1 iunie 2010, rămasă definitvă la 1 septembrie 2010, în cauza Bulfinsky c României, pg 40, publicată în M.Of. nr. 21/2010).

Jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat că, pentru pregătirea apărării în cadrul unei proceduri penale, inculpatul trebuie să ia cunoştinţă de toate elementele dosarului. Cu toate acestea, s-a admis faptul că acest drept nu este absolut, excepţiile trebuie să fie justificate şi trebuie să existe o compensare pentru aceste dificultăţi procedurale create (Hotărârea din 24 iunie 2003, pronunţată în Cauza Dowsett împotriva Regatului Unit, paragrafele 41, 42).

Accesul la anumite informaţii/materiale/documente poate fi refuzat, în cazul în care un astfel de acces ar putea conduce la periclitarea gravă a vieţii sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea unui interes public important, ca, de exemplu, în cazurile în care accesul poate prejudicia o anchetă în curs sau poate afecta grav securitatea naţională. Pentru această ipoteză, Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale a prevăzut la art. 7 alin. (4), prevede că Statele membre se asigură că, în conformitate cu dispoziţiile dreptului intern, decizia prin care se refuză accesul la anumite materiale în conformitate cu prezentul alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puţin, obiectul controlului judiciar.

Instanţa de apel constată că, indiferent de aspectele reţinute cu titlu definitiv în procedura de cameră preliminară, instanţa poate aprecia, în cursul judecăţii, asupra legalităţii probelor în contextul nulităţilor acestora, absolute ori relative, cu consecinţa excluderii.

Judecătorul verifică îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de lege pentru dispunerea interceptării: existenţa încheierii motivate şi a mandatului subsecvent, respectarea normelor de competenţă şi a suprapunerii înregistrării peste perioada inclusă în mandat, durata totală a înregistrărilor ori interceptărilor, indiciile ce susţineau necesitatea acestora, inclusiv incidenţa legii speciale (51/1991) faţă de situaţia inculpaţilor. În esenţă, judecătorul de cameră preliminară şi ulterior de fond sau apel verifică toate condiţiile de fond şi formă în care s-a emis autorizaţia de interceptare/mandatul de supraveghere tehnică, pentru a putea stabili respectarea exigenţelor art. 53 din Constituţie. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Sentinţa penală nr. 393/27.06.2018, pe www.x.ro).

O parte din condiţii de legalitate enumerate au putut fi verificate în baza mandatului declasificat aproape în totalitate existent în dosarul de urmărire penală. Nu s-a putut verifica necesitatea sau incidenţa legii speciale (siguranţei naţionale) faţă de momentul autorizării, în cauza distinctă în care aceasta a fost dispusă, aspectul nefiind invocat şi valorificat de părţi, acestea mărginindu-se a susţine excluderea interceptărilor pe incidenţa Deciziilor Curţii Constituţionale a României nr. 51/2016 şi 91/2018 şi pe consecinţa aplicării Protocoalelor DNA-S.R.I., cu accent pe activităţi desfăşurate de astfel de echipe mixte în cauză.

Rolul activ al instanţei nu presupune valorificarea în favoarea apărării a unor teze ignorate, cum instanţa nu favorizează sau susţine în demersuri nici acuzarea. Orice astfel de contrabalansare poate ştirbi aparenţa de imparţialitate. Rolul activ al instanţei presupune crearea cadrului adecvat valorificării cererilor, exercitării drepturilor şi garanţiilor procesuale, administrării probelor. În mod excepţional legiuitorul acceptă în cadrul rolului activ, punerea în discuţie, din oficiu, a unor probe relevante, ori a schimbării încadrării juridice, însă nu exercitarea ansamblului drepturilor procesuale ale părţii care includ alegerea strategiei apărării, tezele valorificate.

Inculpaţii au fost interceptaţi în baza mandatului nr. x din 05.02.2016 emis de judecătorul delegat din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-o procedură separată şi anterioară prezentei cauze, însă în executarea acestuia au apărut date despre săvârşirea unei infracţiuni de corupţie, transmise organului competent a investiga. Apărarea schimbă reperul, susţinând emiterea mandatului în considerarea infracţiunilor cercetate în prezenta cauză, făcând astfel aparent incidente Deciziile Curţii Constituţionale a României 51/20016 şi 91/2018.

Cu privire la susţinerea apărării conform căreia sesizarea din oficiu s-a bazat pe o comunicare între S.R.I. şi DNA netransparentă şi nelegală, nerespectând condiţiile de formă prevăzute de art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1991, se constată că sesizarea din oficiu s-a realizat prin întocmirea procesului-verbal din data de 24 mai 2016, de către procurorul de caz şi a avut la bază date şi informaţii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie. S.R.I. este obligat prin lege să sesizeze organele de urmărire penală, dacă în timpul executării activităţilor autorizate, constată că acestea indica pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. În astfel de ipoteze datele ori informaţiile sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală. A nega această atribuţie legală echivalează cu legiferarea inoperabilităţii serviciului.

Datele sau informaţiile provenite din exploatarea mandatului de siguranţă naţională emis de un judecător delegat din cadrul Înaltei Curţi, au stat la baza actul de sesizare din oficiu la care au fost ataşate interceptările efectuate în baza mandatului, ce a avut ca durată perioada 8.02.2016-7.08.2016, peste care s-au suprapus probatorii administrate de către organul judiciar. Potrivit adresei nr. x/2018 din 17.10.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj, în cauză, mijloacele de probă au fost administrate exclusiv de către organul de urmărire penală.

În ceea ce priveşte existenţa unor echipe operative comune DNA - DJI Cluj (Direcţia Judeţeană de Informaţii), potrivit adresei nr. x/22.10.2018, depusă la dosar, a comunicat că acestea au funcţionat exclusiv în baza art. 14 alin. (3) şi (4) din O.U.G. nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie în sensul punerii la dispoziţia procurorului a datelor deţinute de DJI Cluj referitoare la săvârşirea infracţiunilor de corupţie. Punerea la dispoziţie a presupus şi comunicarea datelor necesare (nr. mandatului, instanţa emitentă) pentru iniţierea procedurii de declasificare a mandatului de siguranţă naţională nr. x/05.02.2016, emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorul a mai comunicat că toate interceptările realizate în baza acestui mandat au fost depuse la dosarul cauzei.

Prin aceeaşi adresă s-a comunicat că nu au funcţionat echipe mixte cu rolul de strângere şi administrare a probatoriului, după sesizarea organului de urmărire penală, toate mijloacele de probă fiind administrate exclusiv de către organul de urmărire penală, procuror şi ofiţeri de poliţie judiciară delegaţi de acesta.

În consecinţă, instanţa de apel va reţine, în ansamblul probator, totalitatea mijloacelor de probă administrate, urmând a le folosi coroborat în soluţionarea acţiunii penale, în limita forţei probante a acestora.

Văzând limitele declasificării, faptul că părţile nu au dorit accesul la mandat pentru constatarea textului de lege evocat în cuprinsul său, inaplicabilitatea Deciziei nr. 51 din 16.02.2016 a Curţii Constituţionale, exigenţele art. 53 alin. (2) din Constituţie, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi constatând faptul că părţile nu au invocat încălcarea art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, instanţa va evalua exclusiv consecinţele situaţiei evocate asupra dreptului la un proces echitabil. În cauză, excluderea probatoriului poate fi doar urmarea eludării principiilor legalităţii, loialităţii administrării probelor şi egalităţii de arme. Principiul egalităţii de arme presupune realizarea unui just echilibru între apărare şi acuzare şi exprimă posibilitatea apărării de a susţine cauza fără a se afla într-un net dezavantaj faţă de acuzare (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Sentinţa penală nr. 393/27.06.2018.).

În cauză a fost şi posibilă şi contestată înregistrarea din dublă perspectivă a legalităţii obţinerii mijlocului de probă (aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale în materie) şi a conţinutului mijlocului de probă (prin expertiză, verificarea transcrierilor şi prin orice alt mijloc de probă care putea dovedi sau susţine conţinutul înregistrărilor), ambele aspecte făcând obiectul judecăţilor în fond şi apel.

Contestarea legalităţii: a presupus evaluarea admisibilităţii demersului în procesul penal, în raport cu legislaţia şi jurisprudenţa momentului administrării, proporţionalitate şi necesitatea probei în contextul activităţii ilicite şi a declanşării cadrului procesual. Instanţa mai constată şi faptul că restul probelor invocate în acuzare ori administrate în cursul judecăţii nu pot fi considerate derivate din interceptare, ci au fost obţinute distinct.

Contestarea conţinutului s-a raportat la particularităţile interceptării şi la tezele valorificate în apărare şi a fost realizată prin mijloacele de probă ce vor fi expuse şi analizate coroborat în cadrul analizei acţiunii penale.

Din perspectiva dreptului la un proces echitabil, instanţa de apel, va constata inexistenţa calităţi de victimă în sensul Convenţiei, în contextul în care părţile au avut la dispoziţie largi posibilităţi de administrare de probe şi de contestare sau combatere contradictorie a interceptărilor, prin expertizarea acestor înregistrări, verificarea traducerii autorizate a dialogurilor, audieri de inculpaţi şi martori, depuneri de înscrisuri. În mod constant, în motivele de apel, în concluziile scrise sau în cursul judecăţii, părţile au invocat pasaje din înregistrări în susţinerea tezelor apărării, au solicitat inclusiv audierea în şedinţă publică a înregistrării, însă aceasta cerere a fost respinsă din cauza faptului că discuţia înregistrată s-a purtat în limba maghiară.

Instanţa va folosi interceptările ca probatoriu pertinent, fără a fi determinant, numai în coroborare cu restul datelor furnizate de ansamblul mijloacelor de probă şi în evaluarea aspectelor susţinute în apărare.

În ceea ce priveşte susţinerile apărării conform cărora s-ar încălca dreptul la un proces echitabil datorită imposibilităţii inculpatei de a contesta autenticitatea şi integritatea interceptărilor, Înalta Curte aminteşte că în cursul cercetării judecătoreşti, în faza de apel, prin încheierea din 10 octombrie 2018, s-a dispus efectuarea expertizei vocii şi vorbirii pentru înregistrarea ambientală de pe terasa restaurantului F., din data de 13.05.2016, la solicitarea inculpaţilor. În concluziile expertizei se arată că nu se poate stabili dacă, pe intervalele indicate de instanţă, înregistrarea audio a convorbirii din data de 1.05.2016 a suferit intervenţii tehnice de alterare a cuvintelor. În urma examinării înregistrării cu echipamente şi sisteme din dotarea INEC, în conţinutul acesteia nu au fost identificate discontinuităţi ale vorbirii, alterări ale cuvintelor rostite ori urme ale unor elemente de natura unei compilaţi.

La data de 28.03.2019 a fost depusă la dosar, sub forma obiecţiunilor, opinia expertului parte care a ajuns la concluzii diametral opuse faţă de cele exprimate în expertiza efectuată la nivelul INEC, respectiv a susţinut existenţa unor urme de editare computerizată prin ştergere şi montaj audio sau urme de reeşalonare a semnalului audio, pe intervalele orare ale înregistrării supuse evaluării.

Ulterior, expertul independent de la nivelul INEC, la solicitarea instanţei, a răspuns detaliat şi argumentat obiectivelor şi obiecţiunilor formulate, menţinându-şi concluziile, astfel încât expertiza constituie probatoriu util în cauză. Deşi nu este înregistrarea originală, aceasta rămânând pe suportul tehnic (optic) folosit în cadrul punerii în executare a mandatului, duplicatul sau clona nu a suferit intervenţii, dialogurile nu sunt alterate. Rezultatul expertizei este concordant cu rezultatul evaluării coroborate a întregului probatoriului ce conduce către concluzia că acest conţinut al dialogului imputat inculpaţilor este real. Astfel, inculpata, audiată în apel, achiesează, în mare parte, la conţinutul dialogului din data de 13.05.2016, ca şi coinculpatul audiat în cursul cercetării în fond, ambii negând numai legătura între folosul pretins şi folosirea influenţei. Recunoaşterea inculpatei poartă şi asupra faptului că avea cunoştinţă despre existenţa solicitării inculpatului înregistrată la primărie, trenată în rezolvare; asupra locului şi iniţiativei întâlnirii din data de 13.05.2016; asupra elementelor ce ţin de acea sponsorizare, sumă, destinaţia banilor. Toate aceste aspecte se susţin şi se valorifică şi de către apărarea coinculpatului prin întrebările formulate în cadrul audierilor în apel şi în declaraţia sa din cursul judecăţii în fond.

O altă categorie de probatorii care conduc către aceeaşi concluzie sunt cele care dovedesc prestaţiile reciproce, subsecvente discuţiei, dar în considerarea înţelegerii intervenite între cei doi inculpaţi. Acestea s-au materializat în înscrisuri, depuse la dosar şi declaraţii de martori, preponderent audiaţi în cadrul judecăţii în fond şi nesolicitaţi a fi reaudiaţi în apel, ce susţin elemente esenţiale ale înţelegerii intervenite între ei doi (existenţa convenţiei de sponsorizare, suma furnizată, maniera în care au fost achiziţionate biletele, scopul achiziţiei, persoanele implicate în achiziţie, beneficiarii biletelor).

În ceea ce priveşte conţinutul dialogurilor ambientale din data de 13.05.2016 şi contestarea traducerilor din fazele anterioare, instanţa va avea în vedere forma în care au fost traduse de translatorul desemnat în apel.

Părţile au negat numai legătura între pretinderea/promisiunea, ulterior primirea/remiterea folosului în scopul traficării influenţei pentru rezolvarea problematicii imobiliare, legătură ce nu rezultă exclusiv din interceptarea ambientală, ci din succesiunea acţiunilor ulterioare datei de 13.05.2016, astfel cum acestea sunt probate cu înscrisuri, martori, sms-uri reciproce ori alte dialoguri interceptate, recunoaşteri ale conţinutului acestor din urmă probatorii.

Infracţiunile de trafic de influenţă reţinută în sarcina inculpatei A. şi cumpărare de influenţă reţinută în sarcina inculpatului B.

Acuzaţii

În sarcina inculpatei A. s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă constând în aceea că, la data de 13.05.2016, în calitate de viceprimar al mun. AAAA. a pretins în mod direct coinculpatului remiterea unor foloase materiale necuvenite (30 de abonamente la D. şi 30 abonamente la E., în valoare totală de 20.000 RON), în considerarea influenţei pe care inculpata o avea asupra funcţionarilor publici din cadrul primăriei, cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii, promiţând că îi va determina pe aceştia să îndeplinească sau să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu.

În sarcina inculpatului B. s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, constând în aceea că, la data de 13.05.2016, a promis în mod direct coinculpatei remiterea unor foloase materiale necuvenite (30 de abonamente la D. şi 30 abonamente la E., în valoare totală de 20.000 RON), în considerarea influenţei pe care inculpata o avea asupra funcţionarilor publici din cadrul primăriei cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii pentru determinarea acestora de a îndeplini sau de a urgenta îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu.

Apărări

Inculpaţii au valorificat caracterul legal al sponsorizărilor pentru campaniile electorale, au susţinut caracterul autonom al înţelegerii de sponsorizare, negând legătura dintre sponsorizare şi rezolvarea problemei imobiliare, respectiv între pretinderea/promisiunea, ulterior primirea/remiterea folosului în scopul traficării influenţei.

Prealabil, Înalta Curte aminteşte că inculpaţii au contestat realizarea traducerii înregistrării ambientale din data de 13.05.2016. Instanţa de apel a dispus efectuarea unei noi traduceri de către un traducător autorizat de limbă maghiară din lista traducătorilor autorizaţi de către Ministerul Justiţiei, traducerea fiind depusă la dosarul cauzei, iar părţile au putut lua la cunoştinţă de această traducere. Totodată, având în vedere că discuţia s-a desfăşurat în limba maghiară, instanţa de apel a respins audierea în şedinţă publică a înregistrării ambientale din data de 13.05.2016, a segmentelor cuprinse între intervalele 00:00-13:00 şi 47:00-49:00, astfel cum solicitase apărarea. În ceea ce priveşte înregistrarea de pe terasa hotelului F., deşi părţile au solicitat constatarea nelegalităţii probatoriului şi excluderea acestuia, s-au folosit în apărare de pasaje ale discuţiilor interceptate. Ca urmare, în instanţa va valorifica aceste pasaje invocate de apărare.

Norme de incriminare

Potrivit art. 291 C. pen.: (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

În egală măsură, potrivit art. 292 C. pen.: (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Jurisprudenţă relevantă

Condiţia privind existenţa promisiunii autorului infracţiunii de trafic de influenţă de a determina funcţionarul public la acţiunile sau inacţiunile prevăzute în norma de incriminare cuprinsă în art. 291 C. pen. nu impune ca promisiunea autorului să se realizeze într-o anumită formă verbală, ci presupune ca din conduita şi afirmaţiile acestuia să rezulte în mod neechivoc angajamentul său de a se prevala de influenţa pretinsă pentru a determina funcţionarul public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu ori să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Decizia nr. 237/A din 1 octombrie 2018, www.x.ro).

În cazul infracţiunii de trafic de influenţă, în ipoteza în care, după momentul consumării infracţiunii prin pretinderea unei sume de bani, subiectul activ solicită şi/sau primeşte de mai multe ori de la cumpărătorul de influenţă părţi din suma de bani pretinsă iniţial, există o infracţiune de trafic de influenţă, în forma unităţii naturale, iar nu o infracţiune continuată de trafic de influenţă, ca formă a unităţii legale de infracţiune. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Decizia nr. 346/A din 20 decembrie 2018, www.x.ro).

Evaluarea instanţei de apel

Pentru reţinerea infracţiunii de trafic de influenţă este necesară îndeplinirea uneia dintre modalităţile alternative arătate de textul incriminator, respectiv primirea, pretinderea sau acceptarea promisiunii de bani sau foloase ce nu i se cuvin, de către subiectul activ.

Pentru a se considera realizat elementul material trebuie să întrunească, cumulativ, mai multe condiţii:

- acţiunea să fie realizată prin invocarea, expresă sau tacită, a unei influenţe reale sau imaginare asupra unui funcţionar;

- acţiunea să fie însoţită de promisiunea determinării funcţionarului să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, chiar dacă această promisiune nu este îndeplinită ulterior ori actul nu este efectuat;

- acţiunea să fie săvârşită înainte sau concomitent cu îndeplinirea de către funcţionar a respectivei atribuţii.

În ce priveşte infracţiunea de cumpărare de influenţă, este necesară îndeplinirea uneia dintre modalităţile alternative arătate de textul incriminator, respectiv promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase.

Pentru a se considera realizat elementul material trebuie să întrunească, cumulativ, mai multe condiţii:

- promisiunea, ce constituie un act unilateral al cumpărătorului de influenţă, indiferent că se face verbal sau în scris, că este expresă sau tacită, trebuie să fie serioasă, nu vagă ori imposibil de realizat;

- acţiunea vizează determinarea funcţionarului să îndeplinească ori să urgenteze, în raport cu celeritatea înregistrată la nivelul instituţiei, îndeplinirea unui act ce intra în îndatoririle sale de serviciu.

Instanţa va constata că probatoriul administrat este apt să răstoarne prezumţia de nevinovăţie şi să conducă la angajarea răspunderii penale pentru cei doi inculpaţi în considerarea săvârşirii infracţiunilor de corupţie.

Sub aspectul laturii obiective, Înalta Curte va constata ca dovedit faptul că inculpata a solicitat direct coinculpatului bunuri în valoare de cca 20.000 RON, asumându-şi promisiunea intervenţiei pe lângă funcţionari din cadrul primăriei, până la primar, creând cadrul valorificării oportunităţii pentru acesta din urmă de a rezolva probleme mobiliare preexistente.

Coinculpatul a valorificat oportunitatea generată de inculpată, promiţând, imediat şi subsecvent pretinderii de către aceasta, procurarea folosului în schimbul contraprestaţiei traficării influenţei pe lângă funcţionarii din cadrul primăriei pentru rezolvarea problemei sale imobiliare. Autorul a acţionat având în vedere evaluarea unei influenţe reale pe care viceprimarul (inculpata) o avea pe lângă funcţionarii primăriei, mizând pe aceasta. Cumpărătorul de influenţă era convins că viceprimarul poate asigura demersul solicitat, că se bucura de trecere pe lângă funcţionari vizaţi. Această influenţa se referea la un act care intra în atribuţiile, îndatoririle, sarcinile de serviciu ale funcţionarilor primăriei.

Interesul de natură imobiliară era preexistent, real, legitim, însă nerealizat şi tergiversat în soluţionare tocmai de funcţionarii vizaţi.

Sub aspectul laturii subiective, Înalta Curte va constata săvârşirea infracţiunilor, de către ambii inculpaţi, cu intenţie directă.

Instanţa reţine următoarele demersuri realizate de inculpatul B., în calitate de preşedinte al PP., la nivelul Primăriei Cluj, pentru rezolvarea problematicii imobiliare, anterior apelării la inculpata A.:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/29.10.2014, inculpatul a solicitat acordul Primăriei AAAA. pentru executarea lucrărilor de reconstituire a faţadei (balcon şi coloane) Palatului XX..

În acest sens, pentru concesionarea terenului în vederea reconstituirii faţadei Palatului XX., a fost eliberat certificatul de urbanism nr. x din 18.12.2014 cu o valabilitate de 12 luni. De asemenea, a fost solicitat şi obţinut avizul nr. x/20.02.2015 al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Cluj, în care se preciza că,,(...) refacerea faţadei şi inclusiv a balconului de deasupra portalului de intrare este benefică pentru starea monumentului şi pentru ambianţa pieţei. În acest scop concesionarea suprafeţei de sprijinire a două coloane este de interes public (...)".

Ulterior, au fost solicitate o serie de documente de către Primăria mun. AAAA. pentru derularea procedurii de concesionare a suprafeţei de 10 m.p., documentaţia depusă fiind verificată de diverse comisii de specialitate, care au emis avize favorabile cu privire la caracterul său complet şi legal, (fusese obţinut şi avizul nr. x din 28.05.2015, eliberat de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism CTATU), astfel că toate avizele au fost obţinute până la data de 28.05.2015, singurul impediment fiind lipsa unui extras CF al terenului, nefiind găsită cartea funciară şi impunându-se astfel, reconstituirea acesteia.

Prin cererea nr. x/11.08.2015, PP. a solicitat Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară AAAA. recepţionarea lucrării întocmite de PFA WWW. şi atribuirea numărului cadastral fără reconstituirea CF nr. x AAAA., nr. topo x, deoarece "era în imposibilitatea de a anexa un extras de carte funciară, având în vedere deteriorarea evidenţelor deţinute de OCPI Cluj". OCPI Cluj a răspuns cu nr. x/28.08.2015, inculpatul apreciind că răspunsul a fost "ambiguu", în cele din urmă, WWW. împreună cu avocatul angajat de asociaţia de proprietari s-au prezentat în audienţă la OCPI Cluj, unde li s-a precizat că metoda cea mai simplă ar fi "să se facă o cerere către Primăria AAAA. pentru reconstituirea CF".

Această cerere de reconstituire a filei CF nr. x, aferentă Pieţei Muzeului (domeniul public) a fost înregistrată sub nr. x/10.09.2015, iar printr-o adresă din 13.10.2015, Primăria municipiului AAAA. - Serviciul Evidenţă Patrimoniu şi Cadastru a informat solicitantul că efectuează demersuri pentru reconstituirea cărţii funciare nr. topografic x aferent Pieţei Muzeului. În legătură cu problema acestei cărţi funciare, au fost efectuate mai multe demersuri. Asociaţia de proprietari l-a angajat pe inginerul WWW. pentru întocmirea documentaţiei tehnice pentru dezmembrarea imobilului de 2.484 m.p. în două loturi şi concesionarea şi înscrierea în CF a concesiunii.

Urmare a unei perioade de 5 luni de stagnare din motive imputabile Primăriei, astfel cum a apreciat inculpatul B., la data de 23.02.2016 a fost eliberat CF reconstituită, însă la acea dată valabilitatea certificatului de urbanism nr. x din 18.12.2014 expirase, certificatul fiind obţinut pe o durată de 12 luni.

Prin cererea înregistrată la data de 17.03.2016, PP. a solicitat un nou certificat de urbanism, care a fost eliberat la data de 5.05.2016, iar la data de 11.04.2016 a fost finalizat memoriul tehnic privind documentaţia tehnică pentru obţinerea unei hotărâri de consiliu local.

Prin adresa înregistrată la data de 9.05.2016, Asociaţia a comunicat Direcţiei patrimoniu că a fost întocmită documentaţia solicitată, cererea a fost primită la data de 9.05.206 şi trimisă a doua zi martorului VV. de la Serviciul Administrare Spaţii, la care a rămas până la data de 23.05.2016, dată la care a fost trimisă martorei DD., iar la data de 26.05.2016 a fost trimisă inculpatei, la care a rămas până la data de 30.05.2016, când s-a întors la martorul VV., iar la data de 31.05.2016 au fost efectuate menţiunile "rezolvat favorabil" şi " trimis spre expediere".

În acest context factual inculpatul B., în luna noiembrie 2015, a mers în audienţă la inculpata A. pentru a găsi o soluţie a blocajului în care se afla, inculpata reacţionând solicitării, eforturile fiind continuate până după data de 13.05.2016 sau finalizarea alegerilor locale din 5.06.2016.

La data de 13.05.2016, în calitate de viceprimar al municipiului AAAA., inculpata A. a pretins în mod direct coinculpatului remiterea unor foloase materiale necuvenite (30 de abonamente la D. şi 30 abonamente la E., în valoare totală de 20.000 RON) în considerarea influenţei pe care inculpata o avea asupra funcţionarilor publici din cadrul primăriei, cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii, promiţând că îi va determina să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle de serviciu şi presupuneau rezolvarea situaţiei imobiliare reclamate de inculpatul B. şi pe care acesta nu reuşise, în ciuda eforturilor personale şi specializate să le rezolve, deşi demaraseră în data de 29.10.2014.

Inculpatul B., în data de 13.05.2016, la iniţiativa şi în contextul pretinderii de către inculpata A., a promis acesteia remiterea folosului, în considerarea influenţei pe care inculpata o avea asupra funcţionarilor publici din cadrul primăriei care ar fi putut, în cadrul exerciţiului îndatoririlor de serviciu, să soluţioneze problematica imobiliară în care era interesat.

Legătura inculpaţilor sub aspectul menţionat a debutat la sfârşitul 2015 şi s-a finalizat în vara anului 2016.

Pentru stabilirea acestei situaţii de fapt, probatoriile determinante sunt înscrisurile, în special cele emanate sau înregistrate la primărie ori legate de contractul de sponsorizare, dar şi declaraţiile ori concluziile scrise ale celor doi inculpaţi sau declaraţiile martorilor, funcţionari ai primăriei ori reprezentanţi ai YYY. din Cluj (YYY.).

Instanţa de apel va evalua simultan acţiunile celor doi inculpaţi în cazul infracţiunilor imputate, de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, acestea aflându-se într-o legătură cauzală sau etiologică, fiind succesive şi eficiente în obţinerea scopului infracţional individual urmărit. Iniţiativa infracţională pleacă de la inculpată, este preluată de inculpat, fiecare asigurându-şi valorificarea propriului interes, astfel cum se va demonstra în continuare.

Înalta Curte constată că cei doi inculpaţi se cunoşteau anterior acestui moment: În ceea ce priveşte relaţia mea cu dl. B., pe domnia sa l-am cunoscut mult înainte de anul 2016, (...) copiii noştri mergeau la aceeaşi şcoală (declaraţie inculpată apel); pe A. de mai mulţi ani având cunoştinţe comune şi prieteni comuni, totodată fiicele noastre urmau cursurile în acelaşi liceu. (...) ne-am văzut cu ocazia diferitelor evenimente şi diferite ocazii astfel că între noi s-a legat o relaţie de amiciţie care există şi în prezent (declaraţie inculpat fond).

Inculpata şi coinculpatului şi-au transmis sms-uri anterior lunii mai 2016 în legătură problematica imobiliară: A., în mijlocul unui nou capitol birocratic aş vrea să mă înscriu pentru un sfat. În ce zi aţi putea să mă primiţi? Cu mulţumiri, B./Desigur, luni la ora 12 sau 15 ar fi mai bine? Nu este târziu luni?/Mulţumesc mult luni 15 este perfect (...) (5.11.2015; 12:55:22/12:58:55/12:59:56 - sms depuse la dosar de inculpată, în apel).

În ceea ce priveşte cooptarea de către inculpată a altor funcţionari pentru desluşirea soluţiei amintim dialogul dintre inculpată şi un funcţionar al primăriei: În problema Pieţei Muzeului. Sau du-te până la ea, te rog, sau ceva ca să se îndure şi spune-i că ar trebui să intre în şedinţa de Consiliu această Hotărâre de Consiliu, fiindcă se aşteaptă autorizaţia de construcţie ca să se apuce de treabă. Spune şi că ne pregătim să le trimitem sancţiune legat de refaţadizare şi că se află între ciocan şi nicovală. (interceptarea convorbirii telefonice între inculpata A. şi martora ZZZ. din data de 15.02.2016, dosar urmărire).

Din acest dialog instanţa constată că inculpata a căutat să fie elocventă şi eficientă în obţinerea rezolvării.

Acest efort depus la nivelul Primăriei îl expune coinculpatului beneficiar şi furnizor al foloaselor solicitate: (...) În acest moment nu se numără nici printre acestea, fiindcă ne-au returnat de 2 ori documentaţia de la Cartea Funciară şi azi de dimineaţă s-a dus fata acolo fata - a fost şi luni; zilele trecute şi săptămâna trecută le-am rugat de 112 ori pe doamne, cu textul că eu doresc de 8 martie, să pot să-mi şterg povestea asta de pe creier. Chiar acum când m-ai sunat, tocmai a sunat colega că n-a ajuns doamna de la Cartea Funciară care trebuia să întocmească ultimul document, dar deja este redactată Hotărârea de CL şi în momentul în care aceea soseşte va fi dusă spre semnare pentru a fi inclusă între completările la ordinea de zi. Deci, când ies de la Radio AAA. mă duc direct acolo şi mă ocup de problemă. Eu le-am spus să spună la cei de la Cartea Funciară că răbdarea solicitantului este pe cale să atingă limita maximă şi dacă vor continua să procedeze astfel cu noi, atunci se poate întâmpla să se ciocnească - sau să ne ciocnim - ceva mai dur de Cartea Funciară, fiindcă este inadmisibil aşa ceva. (interceptarea convorbirii telefonice între inculpata A. şi inculpatul B. din data de 10.03.2016, dosar urmărire).

În cadrul convorbirii telefonice din data de 12.05.2016 între inculpaţi s-a stabilit întâlnirea din data de 13.05.2016, fiind ales restaurantul F. din x . Inculpatul, în declaraţia data în faţa instanţei de fond, relata: Înainte de data de 13 am fost plecat din ţară văzând un apel pierdut pe tel. meu, am reapelat-o pe A. întrebând-o dacă m-a apelat într-adevăr. Aceasta îmi spusese că m-a apelat şi că ar dori să se vadă cu mine eu spunându-i că sunt plecat în străinătate, urma să o apelez înainte de întoarcerea în ţară şi să ne stabilim întâlnirea la o dată ulterioară, aşa am ajuns în momentul în care am apelat-o în 12.05.2016, programându-ne întâlnirea în 13.05. vineri, ora 15, în x, restaurantul F., locaţia respectivă fiind exact în faţa clădirii din x nr. 4, unde ne executam lucrările de construcţii şi-mi petreceam majoritatea timpului organizând întâlniri succesive. Deci era o locaţie la îndemână, aşa ne-am văzut în 13.05, ora 15,(...)

În cadrul Primăriei AAAA. existau disfuncţionalităţi în activitatea cu cetăţenii-petenţi, termenele legale nu erau respectate, context în care se încerca translatarea nefirească a motivelor disfuncţionalităţilor asupra petenţilor: nefiind găsită cartea funciară (CF) şi impunându-se reconstituirea sa, doar în audienţa subsecventă la OCPI Cluj, petentului i s-a precizat că metoda cea mai simplă ar fi fost reconstituirea tot de către Primărie ("să se facă o cerere către Primăria AAAA. pentru reconstituirea CF"); urmare a duratei excesive necesare eliberării CF reconstituite, a expirat durata de valabilitatea certificatului de urbanism, cu consecinţa reluării sau prelungirii procedurii la nivelul primăriei, cu toate că nu era culpa petentului, tot prin eforturi ale petentului şi în condiţiile pasivităţii reprezentanţilor ori funcţionarilor primăriei, care în mod obiectiv cunosc situaţiile/dosarele în derulare; mai degrabă nu se respectă termenul de 30 de zile. Doresc să mai menţionez că acest termen se respectă numai formal, în sensul în care în cele 30 de zile se trimite petentului un răspuns că problema dvs. se află în curs de soluţionare (declaraţia inculpatei în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

Cauzele acestor disfuncţionalităţi nu interesează prezenta judecată, nu pot fi imputate direct, indubitabil şi exclusiv viceprimarului şi, ca urmare, nu constituie acte preparatorii în raport cu conduita infracţională cercetată. Această situaţie din cadrul primăriei s-a constituit într-un potenţiator infracţional ce se răsfrânge asupra caracterizării periculozităţii actului ilicit penal, diferit în raport cu cei doi inculpaţi. Astfel, fără a susţine existenţa unei cauze de neimputabilitate ori de nepedepsire, efectul faţă de inculpatul B., petent ce încerca rezolvarea unor probleme legitime, va fi invers proporţional faţă de cel în raport cu inculpata, viceprimar: Trebuie să menţionez că în rezolvarea acestei documentaţii exista nu doar interesul petentului, ci şi dublu interes al Primăriei. Pe de-o parte, sigur aspectul menţionat şi de arhitectul şef de a avea faţadele clădirilor renovate în centrul oraşului, iar pe de altă parte de a evita un litigiu între Primărie şi petent în urma unei posibile aplicări a impozitului majorat de la 1.01.2016, care se aplica acelor proprietari de clădiri care nu şi-au îndeplinit obligaţia de întreţinere renovare a clădirilor din zona istorică-monument. Într-un asemenea caz dl. B., putând da în judecată Primăria având în vedere că documentaţia de reabilitare a fost blocată din cauza lipsei acelui aviz al Direcţiei de patrimoniu. (declaraţia inculpatei, apel)

Inculpata a susţinut în cadrul aceleiaşi audieri, din data de 09 ianuarie 2019, că instanţa de fond nu s-a raportat la atribuţiile specifice funcţiei: prevăzute în ROF al Primăriei mun. AAAA.. Conform acestuia viceprimarul urmăreşte şi controlează stadiul rezolvării lucrărilor şi problemelor semnalate de cetăţeni, respectiv răspunde la întrebările adresate de aceştia. În acest context, aşa cum se reţine şi în sentinţă, preocuparea mea principală a fost să-mi îndeplinesc aceste atribuţii, fiind percepută ca o persoană implicată, care, citez din memorie, dorea şi putea să ajute în astfel de situaţii. (...) din probatoriu administrat a reieşit că la nivelul primăriei au existat disfuncţionalităţi majore, lipsa de informare a cetăţenilor în legătură cu problemele apărute în rezolvarea unor documentaţii care au condus la tergiversări şi depăşiri semnificative ale termenelor legale.

Această susţinere trebuie plasată în contextul în care viceprimarul putea şi trebuia să identifice existenţa, la nivelul primăriei, a unor disfuncţionalităţi şi să acţioneze pentru înlăturarea acestora, or inculpata a cunoscut şi profitat de disfuncţionalităţile existente, solicitând foloase ori donaţii tocmai pentru a asigura funcţionalitatea, respectiv răspunsul serviciilor specializate ale primăriei în termen şi condiţii rezonabile.

Urmare a întrevederii cu petentul, inculpata A. arată că: am urmărit şi a controlat periodic stadiul acestei documentaţii şi am oferit răspunsul privind motivele de tergiversare în continuare, neputând nici eu la rândul meu să respect termenul legal de 30 de zile în care trebuia soluţionat (declaraţia inculpatei, apel).

Această ultimă susţinere trebuie evaluată prin prisma rolului şi atribuţiilor legale ale viceprimarului care sunt similare cu ale primarului, iar nu decorative, ineficiente cum pare să afirme inculpata. Relevant în acest sens este textul din ROI conform căruia: viceprimarul are ca atribuţii de serviciu urmărirea şi controlarea stadiului rezolvării lucrărilor şi răspunsurilor în termenul legal, către petenţi, instituţii, persoane juridice sau de acordare a informaţiilor solicitate de către cetăţeni, în conformitate cu prevederile legale şi dispoziţiile Primarului municipiului AAAA.. (memoriu depus de avocatul inculpatei, înregistrat la 24.09.208, p. 10).

Astfel, potrivit art. 57 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 215/2001, modificată şi republicată, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale. Această subordonare nu viciază eficienţa activităţii viceprimarului sau nu o goleşte de conţinut, ci stabileşte un raport de putere între primar şi viceprimar, cel din urmă participând la punerea în executare, atât a hotărârilor consiliului local, cât şi a dispoziţiilor primarului, existând o colaborare reală la nivel local. Această colaborare funcţiona din punctul său de vedere, inculpata afirmând ca intenţiona sa facă echipă cu acelaşi primar la alegeri (2016).

Martora CC., audiată în apel, a detaliat atribuţiile viceprimarului, modul de lucru în Primăria Cluj şi faptul că nu a purtat nicio discuţie cu dna A. în care să i se ceară să urgenteze rezolvarea problemelor vreunui petent. Relevanţa ultimei susţineri este extrem de redusă în contextul în care pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă nu este necesară şi intervenţia efectivă pe lângă funcţionarul vizat, relevantă fiind doar promisiunea traficantului de influenţă că îl va determina pe acesta să acţioneze în sensul dorit de cumpărătorul de influenţă.

În ceea ce priveşte caracterizarea demersului infracţional al inculpatei, conform propriei recunoaşteri şi în urma răspunsului la întrebarea punctuală formulată de apărătorul coinculpatului, a iniţiat întâlnirea şi discuţia cu coinculpatul din data de 13.05.2016 (Eu am iniţiat această întâlnire în scopul pentru care am spus şi am declarat, acela de a întreba despre posibilitatea de a susţine campania electorală. - declaraţie din apel).

Ambii inculpaţi au arătat că în contextul întâlnirii şi discuţiei din 13.05.2016, provocate de inculpata A., a existat o abordare a ambelor problematici, problema imobiliară şi problema sponsorizării, iar solicitarea expresă referitoare la întâlnire şi sponsorizare a plecat de la inculpată. Inculpatul, în declaraţia sa din faţa primei instanţe a arătat: scopul îl ştiam, am aflat doar după momentul începerii întâlnirii şi am aflat că era să vedem dacă eu o pot ajuta pe inculpată în campania electorală. Întrebarea era dacă o pot cofinanţa în campania electorală, aspect diferit de sponsorizare. Îi spusesem din chestiuni de principiu că nu sponsorizez campanii electorale, era vorba de a participa ca şi sponsor în campanii electorale. Putem sa-i spunem finanţare. Mai exact solicitarea era de fapt o finanţare a campaniei electorale ceea ce înseamnă transferarea unei sume de bani în acest sens. Eu i-am răspuns că nu sunt finanţator şi nu am fost niciodată finanţator în campanii electorale, nici ca pers fizică, nici ca pers juridică.

În cadrul acestei discuţii inculpata afirmă că a solicitat sponsorizarea campaniei sale electorale , discuţie în urma căreia mi-am asumat să mă interesez care este motivul blocajului, dacă îi mai lipseşte vreo documentaţie, şi trebuie să aducă, dacă există alt motiv, dacă s-a restituit documentaţia de la Cartea funciară a primăriei sau dacă pur şi simplu s-a dat un răspuns care nu a ajuns la domnia sa, respectiv când va fi următoarea şedinţă de consiliu local sau de urbanism, dacă mai era nevoie de introducere pe ordinea de zi a comisiei de urbanism. Toate aceste demersuri ce comportă legătura directă cu petentul, inculpata le găseşte fireşti. Evaluarea petentei însă nu poate fi primită câtă vreme, în contextul atribuţiilor de serviciu, eforturile sale nu sunt egale pentru toţi petenţii aflaţi în situaţii similare şi sunt în legătură cu solicitarea unui beneficiu material.

Instanţa de apel reţine că, în cadrul acestei întâlniri, inculpata a evocat sponsorizarea, aducând ulterior în discuţie problematica PP.. Inculpata A. a vizat obţinerea unei sponsorizări cu abonamente sau bilete la festivalurile E. şi D. din partea firmei inculpatului, numai aparent în favoarea tinerilor voluntari maghiari, în realitate în favoarea campaniei sale electorale în care erau implicaţi aceşti tineri pe care acceptase, în urma unor discuţii, să-i recompenseze astfel. Inculpata afirmase că a promis copiilor (n.n. voluntarilor) aceste abonamente.

Inculpatul B. răspunde efectiv şi eficient solicitării, demarând demersurile în acel cadru, apelând telefonic chiar în prezenţa inculpatei pentru a se interesa de posibilitatea obţinerii acestor bilete: servus, servus, tu aş-i avea o întrebare (...) noi suntem parteneri cu D., aşa-i? (...) cu D.? Şi cu E.? Cu E. nu. Bine. Noi avem bilete? Avem acces la bilete? Mie 30. 30 de bucăţi, da. Exact despre asta ar fi vorba, să le cumpărăm, deci nu din acelea pe care tu deja le-ai promis cuiva, la nivel interior, ci să le cumpărăm, .. na (...) deci nu o să ne omoare (...) bine! Bine, îţi mulţumesc frumos! Servus.

Inculpatul a putut avea reprezentarea legăturii între rezolvarea problemei sale şi furnizarea folosului solicitat de inculpată şi a ales să "onoreze" solicitarea: deci practic, n-are nici o legătură (...) aşa că, chiar dacă nu avem bilete, ce ştiu eu, la preţ rezonabil, şi atunci (...)/face nişte calcule dar nu se înţelege/(...) şi celălalt este de aprox (...) aşa că ar fi aprox. 20.000 într-o primă fază, asta o rezolvăm fără problemă, (...) nu, nu e problemă, seros, da, da (...) prieteni de familie (...) data? (...) termen?

Instanţa a reţinut efortul anterior depus în cadrul legal de inculpat pentru obţinerea răspunsurilor sau avizelor de la funcţionarii din cadrul Primăria Cluj, însă constată şi uşurinţa cu care a valorificat oportunitatea generată de inculpata viceprimar, deşi a avut evaluarea potenţialul ilicit.

Instanţa de apel constată că este nerelevant momentul naşterii ideii infracţionale, recunoaşterea inculpatei, coroborată cu aspectele susţinute personal de coinculpat, demonstrează nu numai că iniţiativa infracţională i-a aparţinut acesteia, ci susţine cel puţin unitatea momentului temporal al pretinderii sponsorizării şi al oferirii ajutorului în sensul rezolvării problematicii Palatului XX.. Aceste aspecte sunt recunoscute şi de către coinculpat, ce a valorificat întrebări directe şi punctuale în cadrul audierii inculpatei în apel, pentru a demonstra aceste elemente faptice.

În ceea ce-l priveşte pe inculpat, promisiunea furnizării foloaselor a fost aproape instantanee cu pretinderea inculpatei.

Inculpaţii au negat faptul că suma pretinsă din care au fost cumpărate bilete/abonamente ar constitui contravaloarea influenţei promise de inculpata A., susţinând că nu a existat o promisiune expresă a acesteia de rezolvare a situaţiei coinculpatului.

Instanţa de apel constată că inculpata a efectuat demersuri în rezolvarea problemei imobiliare şi a promis că va determina funcţionarii implicaţi să acţioneze în sensul rezolvării problemei. Fără a relua totalitatea demersurilor sale expuse de prima instanţă, se reţine cooptarea de către inculpată a altor funcţionari pentru desluşirea soluţiei şi chiar invocarea ajutorului primarului. Astfel, în finalul dialogului de pe terasa restaurantului F., din 13.05.2016, inculpata susţine că va solicita ajutorul primarului: (...) luni să mi-o dea mie şi atunci eu îl rog frumos pe domnul primar să (...) sau că pentru "desluşirea sensului lucrurilor" o va întreba pe DD., respectiv pentru a stabili ce reprezintă "confirmare de aviz"(...)

Voce masculină: (...) că noi de aceea am sunat (...) deci data trecută am fost acolo la doamna DD. (?), ne-a spus că uite, ne ajută să obţinem certificatul de urbanism, OK, când am văzut că s-a oprit, na atunci am sunat-o pe FF., că (...) şi atunci a pornit, a pornit (...) şi luni am depus, lunea trecută am depus toată documentaţia (...) adică pentru urbanism (...) sau pentru VV.? Nici nu mai ştiu, cred că pentru VV..

Voce feminină: (...) pentru că, dacă VV., s-ar putea să nu trebuiască, dar ce este acea "confirmare de aviz"? (...)

Voce feminină: ..am să întreb asta (...) îmi notez asta aici (...)

Voce feminină: (...) am s-o întreb luni pe DD. (?), că ce (...)(???)

Voce masculină: (...) să-ţi dau un număr? Un număr de înregistrare?

Voce feminină: (...) aha (...)

Eforturile comune pentru atingerea scopurilor individuale se continuă după data de 13.05.2016. Astfel, la data de 17.05.2016, ora 13:56:34, inculpata A. a fost contactată telefonic de B.: (...)

B.: Îhm. Na (...) mă gândesc că până atunci (...) nu ştiu dacă ai reuşit să verifici dacă aia .

A.: Nu, pentru că DD. îi dispărută. (...)

A.: A fost dispărută (...) pentru că şedinţa de consiliu îi cu 135 de puncte pe ordinea de zi, (...)

B.: (...) am şi o altă problemă.

A.: Da? Da?

B.: (...) undeva prin 22 iunie (...) din cauza noului PUG, am o Autorizaţie de Construcţie pentru care (...) ar trebui să treacă un document .

A.: Îhm.

B.: Ca să nu apucăm noul PUG, ştii?

A.: Îhm.

B.: De asta mă tem că, după 22 iunie, aia (...)

A.: Aceea este predată?

B.: Ă (...) mai aşteptăm un document (...) trebuie să (...) o parcelă.

A.: Îhm.

B.: (...) să o predăm statului, una de asta (...) acum este în derulare diviziunea.

A.: Îhm, îhm.

B.: Diviziunea (...) este o fâşie de 7 metri care trebuie donată.

A.: Oioi, păi pentru aia trebuie şedinţă de consiliu (...) înţeleg, şi de aceea trebuia să fie înainte de 22. (...)

B.: De aceea am fost panicat. Bineînţeles că mă interesează şi cealaltă problemă (...) că ce şi cum (...) (...)

B.: (...) dar pentru aia deja este prea târziu.

A.: Aia da (...) aia oricum nu se putea. Păi B. cu asta, nici nu ştiu ce să-ţi spun (...) cu expirarea asta din 22 iunie (...) ar trebui să vorbim cândva despre asta, să ne uităm (...) pentru că (...) uitaţi-vă cum reuşiţi s-o scoateţi, iar eu am să-l întreb pe DDD. dacă mai ţine vreo şedinţă de consiliu. (...)

A.: Până atunci trageţi tare, şi până atunci eu am să încerc să aflu, bine? (...)

B.: Ă (...) jumătatea problemei este rezolvată, avem bilete în mână, aşa că (...)

A.: Da? Vai ce bine!

B.: (...) o parte este rezolvată, iar pe cealaltă parte o continuăm.

(convorbirea telefonică dintre cei doi inculpaţi din 17.05.2016, ora 13:56:34).

În aceeaşi zi, de 17.05.2016, inculpata A. face dovada demersului şi efortului său, comunicându-i coinculpatului următorul sms: Dragă B. Va mai fi o şedinţă de consiliu, probabil în ultima săptămână din mai, anunţaţi-mă dacă aţi predat hârtiile (ora 15:22:10) răspunsul acestuia fiind: Doamnă, să vă binecuvânteze Cel de Sus. (ora 15:30:52)

Anterior adoptării HCL nr. 368/16.06.2016, la data de 13.06.2016, ora 10:48:56, A. l-a contactat telefonic pe B. (...)

A.: Na, nu am reuşit din prima. Ă (...) B., nu te supăra că te deranjez, pentru început vreau să spun că am semnat vineri contractul de concesiune, aşa că (...)

B.: Mulţumim foarte mult!

A.: Nu-i pentru ce. Altceva, ai spus că aveţi cealaltă chestiune, legată de 22 iunie.

B.: Da.

A.: În această privinţă aţi reuşit (...)? Fiindcă până astăzi la ora două se pot depune ultimele hotărâri ordinare de consiliu.

B.: Ă (...) îţi trimit în câteva minute numărul de înregistrare sub care am depus deja (...) dacă bine ştiu, vineri.

A.: Bine. Numărul de înregistrare şi adresa la care se referă, bine? (...)

A.: De altfel, totul este în regulă. Ştii ce poţi să faci? Dacă ai un contact direct (...) pentru că eu sunt puţin "la galop"- cu persoana competentă, să o suni pe DD., pentru că până la ora două se depune lucrurile, şi că "nu-i aşa că poate face să se afle joi pe ordinea de zi", bine?

B.: Bine. Deci atunci să o sunăm pe ea, direct?

A.: Da.

B.: Şi să ne referim la faptul că am vorbit cu tine.

A.: Nu. De această dată nu.

B.: Acum nu. OK.

A.: Apoi, peste o săptămână, da. (...)

A.: (...) Da, şi până azi la două primeşte DDD. hotărârile de consiliu. (...)

A.: Atunci neapărat să o suni pe femeie.

B.: În regulă.

A.: Totuşi, bineînţeles să-mi trimiţi şi mie adresa şi numărul, dar să o suni separat şi pe ea. (...)

Se constată consistenţa legăturii dintre inculpaţi, multiplele convorbiri şi mesaje transmise de aceştia în legătură cu aceeaşi problematică imobiliară trenată şi nerezolvată şi anterior şi ulterior datei de 13.05.2016. Apărarea nu neagă acest aspect faptic şi invocă textul din ROI conform căruia:viceprimarul are ca atribuţii de serviciu urmărirea şi controlarea stadiului rezolvării lucrărilor şi răspunsurilor în termenul legal, către petenţi, instituţii, sau persoane juridic sau de acordare a informaţiilor solicitate de către cetăţeni, în conformitate cu prevederile legale şi dispoziţiile Primarului municipiului AAAA. (memoriu înregistrat la 24.09.208, p. 10). Instanţa constată că apărătorul ales valorifică ca argument faptul că inculpata a urmărit încă de la prima audienţă stadiul lucrărilor depuse la primăria Cluj şi afirmă că era obligată la acest demers conform ROI.

Această realitate faptică face neverosimilă susţinerea inculpatei în sensul că la momentul stabilirii întâlnirii de pe terasa restaurantului F. nu cunoştea impasul în care ajunsese coinculpatul şi dovedeşte că a valorificat tocmai acest impas pentru a obţine aşa-zisa sponsorizare.

Conţinutul sms-urilor ulterioare datei de 13.05.2016, transmise între viceprimar şi omul de afaceri, arată menţinerea înţelegerii şi caracterul său bilateral, promisiunea asumată a inculpatei în raport cu rezolvarea problemei imobiliare şi efortul coinculpatului în furnizarea folosului.

La data de 17.05.2016, inculpata transmitea: Dragă B. va mai fi o şedinţă de consiliu, probabil în ultima săptămână din mai, anunţaţi-mă dacă aţi predat hârtiile (sms,17.05.2016, ora 15:22:10).

La data de 20.05.2016, inculpata, prin sms, întreba dacă poate trimite după bilete. Urgenţa demersului era determinată de data alegerilor locale, 5 iunie 2016: "Dragă B., despre ce am vorbit noi şi ai spus că deja ai o parte, oare ar putea să vină cineva să le ia de la tine? Nu te supăra te rog, sper că nu este o nesimţire, numai că ar da bine acum (...)".La scurt timp primind răspunsul: "(...) deocamdată am doar promisiunea respectiv înţelegerea cu organizatorul în ceea ce priveşte un preţ bun (aproximativ o reducere de 20%). Săptămâna viitoare perfectăm contractul şi atunci cred că vom putea avea şi biletele. Până atunci suntem pe "fază"(...)"Se constată angajarea coinculpatului în furnizarea folosului pretins de inculpată şi efectuarea unor demersuri dovedite ulterior ca fiind eficiente, demarate de la momentul întâlnirii din data de 13.05.2016, când, chiar în prezenţa inculpatei, s-a interesat cum poate avea acces la bilete (...) 30. 30 de bucăţi, da. Exact despre asta ar fi vorba, să le cumpărăm, deci .

Inculpata a explicat demersurile sale ulterioare încheierii înţelegerii cu coinculpatul constând în atragerea funcţionarilor primăriei în rezolvarea problemei imobiliare, având în vedere interesul general, al urbei: trebuie să menţionez că în rezolvarea acestei documentaţii exista nu doar interesul petentului, ci şi dublu interes al Primăriei. Pe de-o parte, sigur aspectul menţionat şi de arhitectul şef de a avea faţadele clădirilor renovate în centrul oraşului, iar pe de altă parte de a evita un litigiu între Primărie şi petent în urma unei posibile aplicări a impozitului majorat de la 1.01.2016, care se aplica acelor proprietari de clădiri care nu şi-au îndeplinit obligaţia de întreţinere renovare a clădirilor din zona istorică-monument. Într-un asemenea caz dl. B., putând da în judecată Primăria având în vedere că documentaţia de reabilitare a fost blocată din cauza lipsei acelui aviz al Direcţiei de patrimoniu (audiere A., apel).

De altfel, demersurile ulterioare datei de 13.05.2016, sunt şi ulterioare consumării infracţiunilor, însă sunt relevate pentru a demonstra asiduitatea în executarea obligaţiilor reciproce.

Ambii inculpaţi au achiesat la aspectul încheierii contractului de sponsorizare. Scopul acestui demers a fost acela de a plăti contravaloarea influenţei pe care inculpata A. a promis că o va exercita în favoarea coinculpatului şi în vederea rezolvării problemei PP.. Încheierea contractul de sponsorizare s-a realizat în vederea creării unei aparenţe de legalitate şi disimulării scopului avut în vedere.

Apărarea a susţinut că biletele au fost destinate recompensării voluntarilor pentru întreaga lor activitate, atât cea electorală, cât şi cea culturală şi socială. Inculpata a declarat în apel că: Activitatea voluntarilor nu profita în mod direct vreunei persoane. Se derula un program an de an de către YYY., iar beneficiarii acestor activităţi de voluntariat erau diferiţi. Înainte de luna mai, în perioada ianuarie-mai voluntariatul profita celorlalte organizaţii partenere culturale, respectiv comunităţii maghiare din Cluj, în cursul luni mai, în perioada de campanie electorală, profita şi G.-ului. (...) eu în calitate de candidat unic al G. la funcţia de primar nu aveam o campanie separată desfăşurată ca şi locaţie şi din punct de vedere financiar sau din orice alt punct de vedere. Era o singura campanie a G., într-o singură locaţie unde se desfăşurau toate activităţile în comun ale candidaţilor consilieri locali, consilieri judeţeni, subsemnata în calitate de candidat la primărie.

Inculpatul, audiat de instanţa de fond relatase în linii similare: Mai exact solicitarea era de fapt o finanţare a campaniei electorale ceea ce înseamnă transferarea unei sume de bani în acest sens. Eu i-am răspuns că nu sunt finanţator şi nu am fost niciodată finanţator în campanii electorale nici ca pers fizica nici ca pers juridică.

Instanţa aminteşte că în convorbirea ambientală din data de 13.05.2016, inculpata a afirmat că le-a promis copiilor (n.n. voluntarilor) abonamente sau bilete la festivalurile D. şi E..

Instanţa constată elementele evocate de inculpata ca lipsite de utilitate, atât timp cât acuzarea vizează faptul că procurarea de către inculpata A. şi remiterea abonamentelor pentru festivalurile D. şi E., în valoare totală de circa 20.000 RON, urmau a fi oferite, ca stimulent, voluntarilor ce o sprijineau în campania sa electorală, în cadrul alegerilor locale din iunie 2016, deci în folosul şi beneficiul acesteia, fiind nerelevant efectul radiant asupra altor candidaţi ai aceleiaşi formaţiuni.

Apărarea în considerarea potenţialului legal al sponsorizărilor în cadrul campaniilor electorale este nerelevantă în considerarea faptului că sponsorizarea avea caracter fictiv, fiind destinată a ascunde că folosul era obţinut de inculpată şi reprezenta preţul influenţei exercitate. Pentru infracţiunea analizată este nerelevantă destinaţia ulterioară dată de inculpată folosului ilicit pretins şi obţinut. În cauză acesta a fost folosit de inculpată în propria campanie electorală.

Împreună, inculpaţii au convenit să disimuleze remiterea celor 60 de abonamente sub forma încheierii unui contract fictiv de sponsorizare, viceprimarul A. furnizând datele de identificare ale unei persoane juridice ca parte a acestui contract.

Caracterul fictiv este demonstrat cu declaraţia semnatarului contractului, dar şi cu înscrisuri. Contractul de sponsorizare nr. x/23.05.2016 a fost semnat de martorul H., în calitate de reprezentant al YYY. din Cluj - YYY. .

Lista de furnizori de servicii sau bunuri utilizate de Organizaţia Judeţeană Cluj în campania electorală a alegerilor locale din 05.06.2016, nu îi menţionează ca furnizori pe I. sau YYY. .

Din înscrisurile existente la dosar se reţine că, la data de 24.05.2016, YYY. a încasat, prin virament bancar, suma de 20.000 RON de la I. SRL.

La data de 25.05.2016, YYY. a plătit, prin ordin de plată, suma de 7.306 RON către beneficiarul SC XXX. SRL, conform facturii nr. x/24.05.2016 . Alte sume au fost retrase în numerar, de la bancomat, din contul YYY., respectiv 8.750 RON, la 26.05.2016 şi 9.000 RON în 27.05.2016, o parte ajungând în numerar la inculpată, prin intermediul martorei L. Ulterior biletele sau abonamentele au ajuns la voluntarii din campania electorală a inculpatei. Amintim că inculpata afirmase că le promisese copiilor aceste abonamente.

Apărarea, în apel, a înţeles să dovedească realitatea contractului de sponsorizare cu declaraţia inculpatei şi cu susţinerea caracterului legal al sponsorizărilor în cadrul campaniilor electorale, aspecte analizate anterior. La finalul cercetării judecătoreşti, apărarea, în contextul depunerii de noi înscrisuri, respectiv alte contracte similare, a susţinut că sponsorizarea realizată de I. în favoarea YYY. era firească (au fost depuse contractele de sponsorizare nr. x/30.12.2015 şi y/15.06.2015, încheiate între societatea I. şi YYY. Cluj).

Instanţa constată că existenţa unei activităţi reale, chiar notabile, de sponsorizare, nu poate schimba caracterul simulat al celei analizate.

Apărarea nu a solicitat reaudierea martorilor H. sau N., O. ori L., deşi prima instanţă a invocat declaraţiile acestora pentru stabilirea caracterului fictiv al contractului de sponsorizare şi a condiţiilor în care abonamentele sau biletele au fost distribuite voluntarilor din campania electorală şi nu a furnizat date care să aibă aptitudinea de a schimba concluzia acestui probatoriu.

Potrivit art. 420 alin. (5) şi (11) C. proc. pen., instanţa de apel poate readministra probele administrate la prima instanţă şi poate administra probe noi, în condiţiile art. 100; la judecata apelului se aplică regulile de la judecata în fond, în măsura în care în prezentul titlu nu există dispoziţii contrare.

Probele au fost administrate de prima instanţă cu respectarea principiilor oralităţii, nemijlocirii şi contradictorialităţii, iar o mare parte nu a fost solicitată de apărare a fi readministrată în apel, deşi a fost valorificată în alegerea soluţiei condamnării, cum s-a susţinut deja. În această situaţie devine relevant art. 374 alin. (7) C. proc. pen., potrivit căruia, probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor şi sunt avute în vedere de instanţă la deliberare.

Raţiunea acestui text ce vizează faza judecăţii în fond în raport cu faza urmăririi penale este cu atât mai evident aplicabilă fazelor ulterioare, judecata în apel în raport cu judecata în fond (ubi eadem ratio eadem solutio), caracterizate prin oralitate, contradictorialitate, nemijlocire, în condiţiile în care inculpaţii şi avocaţii au fost prezenţi la administrarea probatoriului, au valorificat apărări pertinente printr-un set de întrebări considerat eficient în raport cu tezele valorificate în apărare, astfel încât reaudierea în faza subsecventă este inutilă.

Martorul H., audiat în şedinţa publică din data de 6 octombrie 2017, a declarat următoarele: Am fost preşedintele YYY. 4 ani, până în februarie 2017. Pentru voluntari trebuia să ne gândim la o recunoaştere şi eu şi N., care lucra şi în campania electorala a G., ne-am gândit că ar fi o recompensă bună. În general pentru voluntari încercăm să primească o recunoaştere pentru munca lor, acuma era recompensarea voluntarilor din campania electorala a G.-ului. Nu îmi amintesc când a avut loc exact această discuţie. Ne-am gândit că voluntarii care prestează o activitate mai buna să fie recompensaţi în sensul de a putea participa la festivaluri cunoscute.

Când era să cumpăram biletele ne-am întâlnit cu inculpata A.. Am fost sunat de d-na A., nu ştiu dacă personal, nu îmi amintesc acest lucru. Am stabilit un loc de întâlnire unde s-a coordonat şi campania electorală şi mi-a spus că o să primim o sponsorizare din care se pot cumpăra aceste bilete. Ele vor fi distribuite voluntarilor din campania electorală.

Apoi, am fost contactat şi de firma SC I. ca să semnăm contractul de sponsorizare pentru acest voluntariat şi că biletele de la D. pot discuta ei cu organizatorii să primim un discount. Baza contractului de sponsorizare era voluntariatul, era vorba de suma de 20 000 RON.

Pentru E. erau în contul asociaţiei aceşti bani şi i-am dat lui L. ca să cumpere ea pentru că spunea că poate cumpăra cu un discount.

Nu a fost ideea inculpatei să cumpăram abonamente la festivaluri pentru voluntari. Noi ne-am gândit că ar fi o recompensa bună.

Programe de voluntariat sunt în tot cursul anului pentru foarte multe programe şi de fiecare dată dorim să-i răsplătim cu tabere sau cu alte evenimente la care să participe şi care le face plăcere. Noi fiind în contact direct cu aceştia, ştim ce preferinţe au.

Am mai primit sponsorizări de la SC I. în 2015 pentru aniversarea zilei a 25 ani a uniunii şi pentru un card studenţesc care e un card gratis şi cu unul din aceste carduri pot sa călătorească cu transportul în comun studenţii.

Chiar şi la prima sponsorizare când am aniversat 25 ani de la înfiinţarea asociaţiei am vorbit cu A. la I. ca să primim sponsorizarea iar aceasta a luat legătura cu I. în vederea obţinerii sponsorizării. Noi am apelat la inculpată pentru a o întreba pe aceasta dacă are vreo idee cum s-ar putea primi sponsorizarea neştiindu-l pe inculpatul B..

Noi am avut ideea de a se împarţi voluntarilor abonamente însă inculpata a acţionat în vederea obţinerii acestora. Eu am vorbit cu N. cu privire la modul de recompensare a voluntarilor iar acesta a vorbit cu A..

Am mai apelat şi la alte persoanei pentru a obţine sponsorizări ca să ne intermedieze obţinerea de sponsorizări.

Era vorba de promovarea tuturor candidaţilor G. în campania electorala. Nu am participat la împărţirea acestor abonamente dar din câte ştiu eu le-au primit voluntarii din campania electorală şi din alte activităţi ale G.-ului. Nu ştiu criteriile după care s-au ales persoanele.

Nu exista nicio legătură scriptică între G. şi YYY., însă multe evenimente sunt organizate în comun, în comunitatea maghiară. Ajutăm şi sprijinim G.-ul cu voluntari. Aveam o baza de voluntari şi cine voia putea să participe şi la campania electorală. Nu exista incompatibilitatea între cele doua uniuni şi unii dintre membrii pot sa fie în conducerea ambelor uniuni. Eram şi sunt membru G., în cadrul partidului am fost ales într-un consiliu judeţean de mulţi ani.

Criteriile de repartizare a biletelor au fost stabilite de N. şi O..

M-am gândit la posibilitatea de a recompensa voluntarii prin achiziţionarea de abonamente înainte de a mă întâlni cu inculpata A.. O cunosc pe J. deoarece am vorbit cu aceasta şi de celelalte sponsorizări dar nu îmi aduc aminte cum a luat legătura cu mine, cred că m-a sunat dar nu îmi amintesc exact.

Am avut sugestii cu privire la selectarea posibililor voluntari. Le-am promis voluntarilor că dacă vor avea o activitate de voluntariat bună vor fi recompensaţi şi le-am zis că ne gândim să cumpăram bilete la festivaluri.

Declaraţie L., audiată în şedinţa publică din data de 6 octombrie 2017, a declarat următoarele: În 2012 -2016 am fost asistenta inculpatei. (...) În calitate de asistentă aveam muncă de secretariat, preluarea corespondenţei, participarea la audienţe, muncă de teren. În acest context cunoşteam activitatea inculpatei şi că are 2 ore pe săptămână cu privire la probleme cetăţeniilor. Participam la unele dar nu la toate.

Procedura audienţei era că se înscriau cetăţenii cu câteva săptămâni înainte, în fiecare miercuri de la 14 - 16 îşi spuneau problemele. Inculpata îi asculta, se consemna problema persoanei, în unele cazuri cerea ajutorul colegilor din primărie. Adică dacă erau probleme mai vechi îi chema pe director sau inspectorul care răspundea de acel departament pe a da explicaţii. În cazul în care nu se putea da un răspuns nota de audienţe era trimisă la departamentul respectiv care trebuia să răspundă la problema semnalată. Răspunsul era semnat şi de viceprimar şi era trimis cetăţeanului în cauză. Problema se soluţiona de departament.

Verifica răspunsul în ideea ca acesta să nu fie un răspuns standard ci chiar o soluţie la problema semnalată. Pe inculpatul B. nu-mi aduc aminte să-1 fi întâlnit în afară de astăzi.

Nu îmi aduc aminte exact de unde am aflat, dar au fost şedinţe în sediul campaniei de pe X unde am auzit de posibila achiziţionare a unor abonamente la festivalurile muzicale. Coordonatorii voluntarilor au discutat despre acest aspect al posibilei achiziţionări. În sediul campaniei eram tot timpul împreuna cu inculpata astfel că exista posibilitatea ca şi inc să fi auzit aceste discuţii.

Nu îmi aduc aminte de unde proveneau banii. Am primit o sumă de bani pentru că eu am propus ca să ajut YYY.-ul în achiziţionarea biletelor doar de E. pentru că atunci aveam un prieten care avea legături cu cei de la E. şi am propus sa achiziţionam biletele de la persoana respectiva. Nu ştiu de ce i-am primit de la H., trebuia să-i primesc de la el dar nu ştiu de ce. Rolul meu era să achiziţionez acele abonamente pentru că obţineam o reducere. În cursul discuţiilor am semnalat că am o cunoştinţă de la care aş putea cumpăra cu reducere bilete la festivalul E.. Mersul banilor nu îi cunosc, cum au ajuns la mine nu ştiu. I-am predat coordonatorilor de voluntari. Bănuiesc că am discutat cu inc despre achiziţionarea acestor abonamente. Nu m-a interesat de unde provine suma şi cum s-a ajuns la cumpărarea acestora. Ştiu că au fost cumpărate pentru voluntarii care lucrau în campania G. (pentru candidaţii la primărie, consiliul local şi judeţean).

Am cumpărat, dacă îmi amintesc bine, 20 de abonamente.

Probabil că la momentul de faţă am ştiut ce sumă am avut şi mi-am notat.

Cred că le-am predat abonamentele lui N..

Pe voluntarii respectivi i-am întâlnit şi la alte activităţi culturale. Nu cunosc nominal persoanele care au primit aceste abonamente. Nu cunoşteam coordonarea voluntarilor, nu m-am implicat şi nu ştiu cine a stabilit criteriile de înmânare a acelor abonamente.

Aceste discuţii au avut loc pe la începutul anului 2016. I-am mai văzut pe voluntari de exemplu la 15 martie, ziua BBBB..

Inculpata A. trata cu seriozitate fiecare caz nefăcând diferenţe în persoanele care veneau în audienţă.

Ca urmare, instanţa de apel constată că probatoriile sunt apte să răstoarne prezumţia de nevinovăţie şi să facă dovada certă a întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, reţinute în sarcina celor doi inculpaţi.

În drept, fapta inculpatei A. care, la data de 13.05.2016, în calitate de viceprimar al municipiului AAAA., a pretins în mod direct omului de afaceri B. remiterea unor foloase materiale necuvenite, în valoare totală de circa 20.000 RON, folosite în beneficiul său, dar şi al altor candidaţi ai aceleiaşi formaţiunii politice, în campania electorală a alegerilor locale din 2016, în schimbul facilitării ori urgentării obţinerii tuturor avizelor şi hotărârilor la nivelul primăriei, pentru rezolvarea unei probleme de natură imobiliară a PP. trenate considerabil, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta coinculpatului B. care, la data de 13.05.2016, în calitate de reprezentat al asociaţiei de proprietari amintite, a promis în mod direct viceprimarului municipiului AAAA., inculpata A., la solicitarea directă a acesteia, remiterea unor foloase materiale necuvenite, pentru rezolvarea unei situaţii imobiliare trenate considerabil la nivelul primăriei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Infracţiunile s-au consumat la momentul încheierii aşa-zisei convenţii de sponsorizare sau la momentul pretinderii şi promisiunii, respectiv la data de 13.05.2016, când coinculpatul a achiesat la solicitarea inculpatei, deşi aceste demersuri au fost urmate de primirea şi remiterea bunurilor.

Indubitabil inculpata, avocat de profesie, dar şi inculpatul cu un nivel consolidat de pregătire (absolvent de studii superioare), au avut reprezentarea caracterului ilicit, penal al demersurilor, însă au valorificat oportunităţile furnizate unul în favoarea celuilalt. Probele administrate demonstrează multitudinea demersurilor întreprinse anterior, dar cu precădere ulterior discuţiei de la restaurantul F., susţinând concluzia referitoare la forma de vinovăţie cu care inculpaţii au acţionat. Astfel, vinovăţia sub forma intenţiei directe, este dedusă din modul de operare, caracterizat printr-o succesiune ordonată de acte de executare subsumate scopului urmărit. Modalitatea în care au acţionat relevă reprezentarea clară a activităţii şi urmărirea scopurilor individuale, ambii inculpaţi având reprezentarea cadrului contraprestaţiei la care s-au obligat, a legăturii între prestaţiile promise, achiesând la această modalitate de rezolvare reciprocă a problemelor sau de valorificare a intereselor individuale, elemente ce justifică reţinerea vinovăţiei sub forma intenţiei directe.

Individualizarea judiciară

Individualizarea judiciară a pedepselor principale

Înalta Curte constată că instanţa de fond a reţinut circumstanţa atenuantă a împrejurărilor legate de faptă care diminuează gravitatea infracţiunilor sau periculozitatea infractorului, stabilind pedepse în interiorul intervalului determinat conform art. 76 C. pen. (referitor la efectele circumstanţelor atenuante).

Înalta Curte constată că apelul procurorului nu a vizat cuantumul pedepselor, iar apărarea a solicitat valorificarea accentuată a efectului circumstanţelor atenuante, depunând un studiu de jurisprudenţă la dosar. În aceste condiţii este exclusă, în considerarea principiului non reformatio in pejus, sporirea cuantumurilor pedepselor (peste ceea ce a stabilit instanţa de fond).

Pedeapsa aplicată inculpatei A. a fost stabilită într-un cuantum uşor mărit faţă de a coinculpatului în considerarea iniţiativei infracţionale, a poziţiei publice de care s-a folosit în cadrul activităţii infracţionale şi a pregătirii sale juridice ce presupune evaluarea cu un plus de precizie a consecinţelor conduitei infracţionale. Această manieră de individualizare este corespunzătoare contribuţiilor infracţionale şi este coerentă cu jurisprudenţa invocată de apărare (anexa II, motive apel, transmisă la dosar la data de 4.09.2018).

Individualizarea judiciară a pedepselor accesorii şi complementare

Potrivit art. 66 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

Când legea prevede interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, instanţa dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b).

Interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b) se dispune cumulativ.

În motivele de apel procurorul a valorificat omisiunea aplicării pedepsei complementare, prevăzute de art. 66 lit. b) C. pen., pentru ambii inculpaţi, având în vedere că instanţa de fond a dispus aplicarea singulară a celei prevăzute de art. 66 lit. a) C. pen., iar, în conformitate cu dispoziţiile art. 66 alin. (3) C. pen., este obligatorie interzicerea ambelor drepturi, simultan, ca pedepse complementare sau accesorii. Natura drepturilor şi nedemnitatea în exercitarea acestora dedusă din conduita infracţională ce a presupus valorificarea funcţiei publice (viceprimar), justifică interzicerea.

Văzând texul de lege referitor la interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b) în mod cumulativ, nedemnitatea în exercitarea acestora şi omisiunea instanţei de fond, se va dispune interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat cumulativ cu dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, ca pedeapsă complementară, pe o durată de 2 ani, cât şi ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

Instanţa de apel consideră că pedepsele accesorii şi complementare, în conţinutul prevăzut de art. 66 lit. a) şi b) C. pen., completează în mod legal şi eficient tratamentul sancţionator al ambilor inculpaţi, producând consecinţe în spectrul drepturilor în al căror exerciţiu s-a demonstrat nedemnitatea, prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie.

Individualizarea judiciară a modalităţii de executare

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului B., în motivele de apel depuse de procuror s-a solicitat executarea în regim de detenţie pentru considerente de egalitate de tratament cu inculpata A..

Instanţa de apel evaluând iniţiativa infracţională, amintind că a aparţinut inculpatei, văzând că B. a furnizat folosul la nivelul solicitat, în condiţiile în care a urmărit valorificarea un demers legitim legat de problematica imobiliară, tergiversat în realizarea sa tocmai de funcţionari ai primăriei, consideră just individualizată modalitatea de executare.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei aplicate faţă de inculpata A., astfel cum s-a arătat anterior, ansamblul pedepselor principale, accesorii şi complementare, prin lipsirea temporară a inculpatei de accesul la funcţii publice şi la exerciţiul autorităţii de stat şi prin efectele reformative la nivel individual ale prestării unei munci neremunerate în folosul comunităţii şi ale frecventării unui program derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, formează un tratament sancţionator suficient şi eficient atingerii scopului şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie. Reţinând şi acordul expres al inculpatei A. de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii , instanţa de apel constată că suspendarea sub supraveghere a pedepsei este utilă reformării conduitei şi conformării normelor penale. Condiţia utilităţii va fi complinită de cea a suficienţei prin efortul inculpaţilor care vor asuma la nivel individual consecinţele propriei conduite şi nevoia de reformare, în condiţiile înţelegerii condiţiilor revocării măsurii.

În temeiul art. 91 alin. (1) C. pen., va stabili un termen de supraveghere maxim pentru pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei A., respectiv 4 ani, calculat începând cu data prezentei decizii, conform prevederilor art. 92 alin. (1) şi (2) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpata urmează a respecta următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., va impune inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va fi obligată să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul C. sau Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare. Locul executării muncii neremunerate va fi acelaşi ca în cazul coinculpatului, însă numărul zilelor lucrătoare va fi individualizat spre mijlocul intervalului prevăzut de text (60-120 zile), superioare numeric faţă de cele stabilite în sarcina coinculpatului, ca urmare a iniţiativei sale infracţionale.

Instanţa consideră ultimele măsuri utile reformării atitudinii faţă de muncă şi comunitate, faţă de rolul alesului local la nivelul colectivităţii din care provine.

Se va atrage atenţia inculpatei A. asupra prevederilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse ori stabilite de lege.

Infracţiunea de spălare de bani reţinută în sarcina inculpaţilor A. şi B.

Acuzaţia vizează aspectul că suma de 20.000 RON provine din săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi trafic de influenţă, iar elementul material al infracţiunii de spălare de bani ar consta în transferarea acestei sume cunoscând că provine din săvârşirea infracţiunilor de corupţie, trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă.

În sarcina inculpaţilor A. şi B. s-a reţinut infracţiunea de spălare a banilor constând în faptul că în luna mai 2016 au participat la transferarea sumei de 20.000 RON, cunoscând că aceasta provine din săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi trafic de influenţă, în scopul disimulării originii ilicite a acestei sume.

În drept, faptele au fost încadrate în dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, republicată.

Prin actul de inculpare s-a reţinut că inculpaţii B. şi A. au convenit, la data de 13.05.2016, să disimuleze remiterea sumei de 20.000 RON prin încheierea unui contract fictiv şi interpunerea unei persoane juridice.

Ca atare, inculpata A. i-a solicitat martorului H., în calitate de reprezentant al YYY. din Cluj, să accepte încheierea unui contract fictiv de sponsorizare între YYY. şi pretinsul sponsor SC I. SRL, deşi suma sponsorizată nu era de fapt destinată activităţilor desfăşurate de YYY., ci utilizării pentru achiziţionarea unor abonamente la festivalurile de muzică D., K. şi E., acestea urmând a fi înmânate voluntarilor care au activat în campania electorală a candidatului A.. A fost încheiat contractul fictiv de sponsorizare nr. 183/23.05.2016, care a fost semnat de inculpatul B., din partea pretinsului sponsor SC I. SRL şi de martorul H.

B. a dispus martorei J., economist în cadrul I. SRL, să efectueze demersurile necesare pentru transferarea efectivă a sumei de bani în contul bancar al YYY.. Suma a fost virată prin ordinul de plată nr. x/24.05.2016.

Abonamentele au fost cumpărate prin utilizarea sumei de 20.000 RON, de martorul H. (pentru festivalul K.), de YYY. din Cluj (pentru festivalul D.), respectiv de martora L. (pentru festivalul E.). YYY. din Cluj a cumpărat abonamentele pentru festivalul D. cu sprijinul martorelor J. şi M., angajate ale SC I. SRL.

În continuare, abonamentele au fost distribuite voluntarilor din campania electorală.

Instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor reţinând că faptele inculpaţilor care în luna mai 2016 au participat la transferarea sumei de 20.000 RON, cunoscând că aceasta provine din săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia, întrunesc elementele constitutive a infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, în forma coautoratului.

Apărarea a contestat soluţia de condamnare apreciind că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani.

Instanţa de apel reţine că suma de 20.000 RON, provine din fonduri ale societăţilor coinculpatului considerate licite şi a constituit obiectul material al infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi trafic de influenţă. Procurorul nu a afirmat că, la originea lor, aceste fonduri ar avea caracter ilicit, ci doar că, fiind obiect material al infracţiunilor de corupţiei, devin ilicite. Folosul obţinut în cadrul infracţiunii de corupţie este ilicit şi este supus, de regulă, confiscării speciale.

Potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, republicată, constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani: schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

În realitate procurorul nu s-a preocupat de originea acestei sume devenite obiect material al infracţiunilor de corupţie.

Jurisprudenţă relevantă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr. 16 din 08 iunie 2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2016, a reţinut că: infracţiunea de spălare de bani nu trebuie reţinută automat în sarcina autorului infracţiunii din care provin bunurile, pentru simplul fapt că în activitatea sa infracţională s-a realizat şi una din acţiunile proprii elementului material al infracţiunii de spălare de bani, pentru că aceasta ar lipsi infracţiunea de spălare de bani de individualitate. Revine organelor judiciare sarcina de a decide în situaţii concrete dacă infracţiunea de spălare de bani este suficient de bine individualizată în raport de infracţiunea din care provin bunurile şi dacă este cazul să se reţină un concurs de infracţiuni sau o unică infracţiune.

Instanţa de control constituţional a reţinut, în Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 625/19.07.2018, că: modalitatea alternativă ce constă în folosirea bunurilor, cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni, de către subiectul activ al infracţiunii în cauză, este o acţiune care poate fi realizată ulterior momentului consumării infracţiunii predicat, potrivit unei rezoluţii infracţionale distincte, însă, prin natura sa, activitatea de folosire a unor bunuri de către persoana care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, în scopul obţinerii acestor bunuri, este o activitate mai degrabă firească, ce nu presupune, în sine, existenţa unei noi rezoluţii infracţionale. Aceasta, întrucât, în mod logic, de regulă, dobândirea licită sau ilicită a unor bunuri se face în vederea folosirii lor. Prin urmare, simpla folosire a bunurilor rezultate din comiterea unei infracţiuni de către subiectul activ al infracţiunii săvârşite nu corespunde de plano scopului avut în vedere de legiuitor cu ocazia reglementării infracţiunilor de spălare a banilor, acela de a disimula provenienţa bunurilor obţinute din infracţiuni. Dacă însă această "folosire" a bunurilor presupune activităţi de schimbare sau transfer al bunurilor în scopul ascunderii sau disimulării originii lor ilicite, atunci se realizează elementele de tipicitate ale variantelor normative de la art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002.

Jurisprudenţa de caz a instanţei supreme a relevat faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, în această modalitate, atunci când inculpatul a transferat suma de 40.000 de euro obţinută din exploatarea părţii vătămate (produsul infracţiunii de trafic de persoane), în construirea unui imobil în România, prin acte licite de cumpărare de materiale de construcţii şi de plată a manoperei, toate în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a banilor respectivi (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, d.p. 4072 din 09 decembrie 2008, www.x.ro).

Infracţiunea de spălare a banilor este condiţionată de existenţa unei infracţiuni predicat (sau premisă) din care sunt obţinute fonduri ilicite (bani sau bunuri mobile ori imobile), ajungându-se la disimularea originii ilicite a acestora prin intermediul unor operaţiuni legitime (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Decizia nr. 225/RC/13 iunie 2016, www.x.ro).

Cunoaşterea provenienţei ilicite a bunurilor - prevăzută în norma de incriminare - poate fi dedusă, conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 656/2002, din circumstanţele faptice obiective şi nu presupune ca subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor, în ipoteza în care nu este şi autor al infracţiunii predicat, să cunoască în mod exact natura, modalitatea concretă de săvârşire, circumstanţele de timp şi de loc sau încadrarea juridică a infracţiunii din care provin bunurile şi nici identitatea autorilor ori a participanţilor la comiterea acesteia sau dacă ei răspund penal ori nu pentru săvârşirea infracţiunii predicat, fiind suficient ca, la momentul comiterii acţiunii care constituie elementul material al infracţiunii de spălare a banilor, subiectul activ să aibă reprezentarea că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Decizia nr. 89/A din 10 martie 2016, www.x.ro).

Soluţia instanţei

Pentru a se putea reţine săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, suma de bani trebuie să provină dintr-o activitate ilicită, infracţională, pentru ca apoi să fie introdusă într-un circuitul infracţional în vederea ascunderii provenienţei ilicite.

Acţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor presupune operaţiuni de transfer între conturile bancare ale mai multor persoane juridice, sumele fiind aparent rezultatul activităţilor anterioare desfăşurate, fără a se susţine caracterul nelegal al acestor activităţi.

Înalta Curte reţine că inculpaţii A. şi B. nu au ascuns şi nu au disimulat provenienţa sumei de bani, aceasta a provenit din fonduri clare, respectiv din activităţi economice ale societăţii furnizoare de fonduri şi se bucură de prezumţia de liceitate. În cauză nu s-a susţinut ca premisă, caracterul ilicit al obţinerii, de către furnizorul de fonduri, a sumei de 20000 RON, iar folosirea sa în scopul cumpărării de bunuri (bilete şi abonamente la festivaluri) nu realizează, în nicio variantă alternativă, elementul material al infracţiunii de spălare de bani. Astfel, în actul de sesizare se arată doar aceea că YYY. a încasat efectiv suma de 20.000 RON de la plătitorul SC I. SRL, prin cont bancar, la data de 24.05.2016. La data de 25.05.2016, YYY. a plătit, prin ordin de plată, suma de 7.306 RON către beneficiarul SC XXX. SRL, conform facturii nr. x/24.05.2016. Alte sume au fost retrase în numerar, de la bancomat, din contul YYY., respectiv 8.750 RON, la 26.05.2016 şi 9.000 RON în 27.05.2016 .

Ca urmare, Înalta Curte consideră că faptele reţinute în sarcina inculpaţilor nu îndeplinesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, suma de 20.000 de RON fiind obţinută licit şi provenind de la societăţile inculpatului B., însă constituind folosul ilicit în cadrul infracţiunilor de corupţie.

Ca atare, circumstanţele obiective ale faptei, analizate prin prisma probelor administrate, exclud antrenarea răspunderii penale a inculpaţilor A. şi B. pentru infracţiunea de spălare de bani, instanţa de apel urmând a menţine soluţia pronunţată de prima instanţă.

Faţă de cele anterior evocate, Înalta Curte va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii A. şi B. împotriva Sentinţei penale nr. 45 din 23 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/2016, va desfiinţa, în parte, sentinţa apelată şi va rejudeca în sensul menţionat anterior.

Va menţine dispoziţii ale sentinţei penale care nu contravin prezentei decizii.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile ocazionate de soluţionarea apelurile admise rămân în sarcina statului.

În baza art. 272 C. proc. pen., onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 250 RON, rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii A. şi B. împotriva Sentinţei penale nr. 45 din 23 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/2016.

Desfiinţează, în parte, sentinţa apelată şi, rejudecând:

I. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) C. pen., aplicate faţă de inculpata A., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

1. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achită pe inculpata A. pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea 656/2002.

2. Menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă şi pedeapsa accesorie şi complementară prevăzute de art. 66 lit. a) C. pen.

Aplică, faţă de inculpata A., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 91 alin. (1) C. pen., suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatei A., pe un termen de supraveghere de 4 ani, calculat începând cu data prezentei decizii, conform prevederilor art. 92 alin. (1) şi (2) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., obligă inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., impune inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul C. sau Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare.

În temeiul prevederilor art. 94 alin. (1) C. pen., datele prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. vor fi comunicate Serviciului de Probaţiune Cluj.

Atrage atenţia inculpatei A. asupra prevederilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse ori stabilite de lege.

II. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) C. pen. aplicate inculpatului B..

1. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achită pe inculpatul B. pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

2. Menţine pedeapsa de 1 ani şi 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă şi pedeapsa accesorie şi complementară prevăzută de art. 66 lit. a) C. pen.

Aplică faţă de inculpatul B. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile ocazionate cu soluţionarea apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii A. şi B. rămân în sarcina statului.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 250 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2019.

GGC - GV