Prosecutor's appeal admitted; prisoner's concurrent-offense sentence recalculated to 8 years 6 months plus 4-year penalty

Asupra contestaţiilor de faţă;

Din actele dosarului constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 148 din 28 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 597 alin. (6) şi (7) rap. la art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost admisă cererea de modificare a pedepsei formulată de condamnatul A., aflat în Penitenciarul Ploieşti, şi în consecinţă:

S-a constatat că, prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în baza art. 865 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 85 alin. (1) C. pen. anterior, a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, aplicată condamnatului A. prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi s-a constatat că revocarea suspendării sub supraveghere a executării acestei pedepse, dispusă prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a rămas fără efecte.

S-a constatat că, prin aceeaşi sentinţă, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate condamnatului A. prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Sentinţa penală nr. 112/F/16.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, iar pedeapsa rezultantă aplicată este de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

1. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în pedepsele componente, astfel:

- 2 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală,

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin care au fost contopite pedepsele aplicate pentru infracţiuni concurente prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Sentinţa penală nr. 112/F/16.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

2. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, aplicată prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/06.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în pedepsele componente, astfel:

- 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită în stare de recidivă, prevăzută de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 255 C. pen. anterior şi la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen.,

- 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pentru care s-a dispus revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

3. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., aplicată prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în pedepsele componente, astfel:

- 3 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în stare de recidivă, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.,

- 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pentru care s-a dispus revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

S-a constatat că infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., pentru care a fost aplicată pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, este concurentă cu infracţiunea de complicitate la dare de mită în stare de recidivă, prevăzută de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 255 C. pen. anterior şi la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., pentru care a fost aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/06.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi cu infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă în stare de recidivă, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., pentru care a fost aplicată pedeapsa de 3 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 40 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., s-a aplicat condamnatului A. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la care adaugă un spor de 1 an şi 6 luni închisoare, care reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv cea de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/06.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi cea de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pedeapsa rezultantă principală fiind de 4 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 43 alin. (1) şi (6) C. pen., s-a adăugat la pedeapsa principală rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, condamnatul A. urmând să execute în final pedeapsa principală rezultantă de 8 ani închisoare.

S-a constatat că pedepsele complementare şi accesorii aplicate în temeiul C. pen. anterior, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, sunt de aceeaşi natură şi au acelaşi conţinut cu pedeapsa complementară şi accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. b) C. pen. şi art. 66 alin. (1) C. pen., s-a aplicat condamnatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 5 ani, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. k) C. pen. pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii sau considerarea ca executată a acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) şi (5) C. pen., s-a aplicat condamnatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., până când pedeapsa închisorii va fi executată sau considerată ca executată, potrivit dispoziţiilor art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 40 alin. (3) rap. la art. 72 alin. (1) C. pen. şi art. 399 alin. (9) C. proc. pen., s-a dedus din durata pedepsei durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu, precum şi perioada executată de la data de 08.01.2012 la data de 11.10.2012, de la data de 11.06.2015 la data de 29.09.2016 şi de la data de 31.01.2018 la zi.

S-a dispus anularea Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 3/2019 din 17.05.2019 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în baza Sentinţei penale nr. 2/F/10.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 3968 din 06.02.2019 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza Sentinţei penale nr. 1366/21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/06.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi a mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 5828 din 30.01.2019 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza Sentinţei penale nr. 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei aplicate potrivit prezentei sentinţe.

S-au reţinut următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 184/F/11.09.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen., s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Curţii de Apel Bucureşti şi în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen., art. 585 alin. (2) C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de modificare a pedepsei formulată de petentul A., în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti sub nr. x/2019.

În motivarea cererii, petentul a arătat că, prin Decizia penală nr. 234 din data de 02 mai 2019 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, a fost admisă cererea de modificare a pedepsei pe care a formulat-o şi s-a constatat că infracţiunile pentru care petentul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 651/F din 20 iulie 2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291 din 27 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sunt concurente cu infracţiunea pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 112 din 16 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A din 30 mai 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În temeiul art. 865 alin. (1) raportat la art. 85 alin. (1) C. pen. anterior, Înalta Curte a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată condamnatului A. prin Sentinţa penală nr. 651/F din 20 iulie 2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291 din 27 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F din 20 iulie 2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291 din 27 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel: 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, şi 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen. anterior.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, a contopit pedepsele de 2 ani închisoare şi 3 ani închisoare aplicate prin Sentinţa penală nr. 651/F din 20 iulie a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291 din 27 iunie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 112 din 16 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia 1 penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A din 30 mai 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, condamnatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. anterior pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

A constatat că revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare dispusă prin Sentinţa penală nr. 75/F din 24 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a rămas fără efecte ca urmare a anulării dispuse prin prezenta decizie.

În temeiul art. 43 alin. (1) şi alin. (6) C. pen., a adăugat pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 75/F din 24 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare, urmând ca, în final, condamnatul A. să execute pedeapsa de 6 ani închisoare.

A constatat că pedepsele complementare şi accesorii aplicate în temeiului C. pen. din 1969, constând în interzicerea unor drepturi, sunt de aceeaşi natură şi au acelaşi conţinut cu pedeapsa complementară şi pedeapsa accesorie aplicate conform noii reglementări.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. b) C. pen. şi art. 66 alin. (1) C. pen., a interzis condamnatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 45 alin. (3) şi alin. (5) C. pen., a interzis condamnatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie, până când pedeapsa închisorii va fi executată sau considerată ca executată, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 40 alin. (3) C. pen. şi art. 72 alin. (1) C. pen., respectiv art. 399 alin. (9) C. proc. pen., scade din durata pedepsei închisorii reţinerea, arestul preventiv, arestul la domiciliu şi perioada executată.

Prin Sentinţa penală nr. 1366 din data de 21.06.2618 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143A din data de 06.02. 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, instanţa a dispus următoarele:

A constatat că legea penală mai favorabilă pentru inculpatul A. este C. pen. din 1969. A schimbat calificarea juridică a faptei pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată din infracţiunea de complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 290 alin. (1) C. pen. în ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., în infracţiunea de complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 C. pen. 1969 rap. la art. 255 C. pen. 1969 în ref. la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea 78/2000, cu aplic, art. 37 lit. a) C. pen. 1969 şi art. 5 C. pen., în 75F/24.04.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 20/30.01.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală şi prin Sentinţa penală nr. 112/F/16.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A din data de 30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sunt concurente cu infracţiunea pentru care petentul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 1366 din 21.06.2018 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143A din data de 06 februarie 2019 a Curţi de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În temeiul dispoziţiilor art. 585 alin. (1) lit. d) din C. pen., a mai solicitat petentul să se constate faptul că infracţiunea pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 2393 din data de 16.11.2017, pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 103 A din data de 30.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, reprezintă un act material care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni pentru care petentul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 75/F din 24.04.2017/24.04.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 20/30.01.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, petentul a arătat că, prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost condamnat, în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) din C. pen. 1969, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Totodată, în baza art. 279 alin. (3) lit. a) din C. pen. 1969 a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor.

În baza art. 33, 34 din C. pen. 1969 au fost contopite cele două pedepse stabilite, urmând ca petentul să execute pedeapsa de 3 ani de închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere conform art. 861 şi urm. din C. pen. 1969, pe un termen de încercare de 6 ani.

S-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. 1969 a cărei executare a fost suspendată conform art. 71 alin. (5) din C. pen. 1969.

S-a dedus din privarea de libertate de la 08.01.2012 la 11.10.2012.

Prin Sentinţa penală nr. 75F/24.04.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 20/30.01.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în baza art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen. petentul A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. i s-a aplicat petentului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 din C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie, pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 651/2012 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pe care a adăugat-o la pedeapsa aplicată, urmând ca în final petentul să execute pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. pe o durată de 3 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen.

S-a dedus din pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare durata totală a reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la 08.01.2012 la 11.10.2012 şi de la 11.06.2015 la 29.09.2016.

A fost emis de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 90/2017/30.01.2018, petentul fiind încarcerat la data de 31.01.2018 conform Adresei nr. x/02.10.2018 emisă de Penitenciarul Bucureşti Jilava.

S-a reţinut în sarcina petentului că, în luna iulie 2014, a înlesnit pretinderea, de către numita B., în mod indirect, a sumei de 40.000 euro, de la numitul C., intermediind acţiunea de pretindere faţă de ultimul inculpat, cunoscând că, în schimbul sumei respective, numita B. a promis că va interveni, printr-o altă persoană, la judecătorul competent de la Curtea de Apel Bucureşti, în vederea pronunţării soluţiei favorabile lui D.

Prin Sentinţa penală nr. 112M/16.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în temeiul art. 26 din C. pen. 1969 raportat la art. 255 din C. pen. anterior şi la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen. 2009, petentul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II lit. a) şi lit. b) din C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită.

În baza art. 71 din C. pen. anterior i s-a interzis inculpatului pe toată durata executării pedepsei drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a lit. a) şi b) din C. pen. 1969.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea specială de la petent a sumei de 50.000 euro.

Fapta pentru care petentul a fost condamnat a fost comisă în perioada august - noiembrie 2012.

Prin Sentinţa penală nr. 1366 din data de 21.06.2018 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143A din data de 06 februarie 2019 a Curţi de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, instanţa a constatat că legea penală mai favorabilă pentru inculpatul A. este C. pen. din 1969. A schimbat calificarea juridică a faptei pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată din infracţiunea de complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 290 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în infracţiunea de complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 din C. pen. 1969 rap. la art. 255 din C. pen. 1969 în ref. la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea 78/2000, cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen. 1969 şi art. 5 din C. pen.

În baza art. 26 din C. pen. 1969 rap. la art. 255 din C. pen. 1969 în ref. la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea 78/2000, cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen. 1969 şi art. 5 din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită în stare de recidivă.

În baza art. 71 C. pen. 1969 a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b din C. pen. 1969.

În baza art. 864 din C. pen. 1969 rap. la art. 83 din C. pen. 1969 a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 651 F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pe care a adăugat-o la pedeapsa de 3 ani închisoare, dând spre executare inculpatului în final pedeapsa de 5 ani închisoare, în regim penitenciar.

În baza art. 71 C. pen. 1969 a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. 1969.

În baza art. 88 din C. pen. 1969 a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la data de 08.01.2012 la data de 11.10.2012.

Prin Sentinţa penală nr. 2393 din data de 16.11.2017, pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 103 A din data de 30,01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II a penală, instanţa de judecată a dispus următoarele:

În baza art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în stare de recidivă.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) din C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 96 alin, 4 din Codul penat a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 651 F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pe care a adăugat-o la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) din C. pen. pe perioada executării pedepsei principale. în baza art. 72 alin. (1) din C. pen. deduce din pedeapsa aplicată perioada executată de la data de 09.01.2012 la data de 11.10.2012.

S-a solicitat de către petent, în temeiul dispoziţiilor art. 585 alin. (1) lit. a) din C. pen., următoarele:

- să se constate că infracţiunile pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 651/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, şi prin Sentinţa penală nr. 112/716.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sunt concurente cu infracţiunea pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 1366 din data de 21.06.2018 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143A din data de 06 februarie 2019 a Curţi de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală;

- în baza art. 85 alin. (1) şi art. 861 din C. pen. din anul 1969, instanţa de judecată să anuleze suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin Sentinţa penală nr. 651/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, să descontopească pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală şi să repună pedepsele în individualitatea lor, respectiv: 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) din C. pen. din anul 1969 şi 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 279 alin. (3) lit. a) din C. pen. din anul 1969;

- în baza art. 85 alin. (1), art. 36 alin. (2) şi art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. din anul 1968 instanţa să dispună contopirea pedepselor repuse în individualitatea lor, pedeapsa de 2 ani închisoare (pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) din C. pen. din anul 1969) şi pedeapsa de 3 ani închisoare (pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 279 alin. (3) lit. a) din C. pen. din anul 1969), pedepse stabilite prin Sentinţa penală nr. 651/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin Sentinţa penală nr. U2/F/16.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală (pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de dare de mită prev. de art. 26 din C. pen. din anul 1969 raportat la art. 255 din C. pen. din anul 1969 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. 2009) şi cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin penală nr. 1366 din data de 21.06.2018 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143A din data de 06 februarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de dare de mită, prev. de art. 26 din C. pen. 1969 rap. la art. 255 C. pen. 1969 în ref. la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea 78/2000, cu aplic art. 37 lit. a) C. pen. 1969 şi art. 5 din C. pen.

- să se dispună executarea pedepsei cele mai grele, de 3 ani închisoare la care să se menţină sporul de 6 luni închisoare, stabilit prin Decizia penală nr. 234 din data de 02 mai 2019 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, urmând că petentul condamnat să execute pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. (1969) pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale;

- să se constate că revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare dispusă prin Sentinţa penală nr. 75/F din 24 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A din 30 ianuarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală şi prin Sentinţa penală nr. 1366 din data de 21.06.2018 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143A din data de 06 februarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a rămas fără efecte ca urmare a anulării dispuse prin prezenta;

- în temeiul dispoziţiilor art. 585 alin. (1) lit. d) din C. pen., să se constate faptul că infracţiunea pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 2393 din data de 16.11.2017, pronunţată în Dosarul penal nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A din data de 30.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, reprezintă un act material care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 75F/24.04.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 20/30.01.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În vederea soluţionării cererii, au fost depuse la dosar copiile hotărârilor menţionate în cerere şi au fost solicitate relaţii de la Curtea de Apel Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea de apel a reţinut că, prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, i-a fost aplicată petentului A. pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, ca urmare a contopirii pedepselor de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin. (1) C. pen. anterior, şi de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen. anterior, pentru fapte săvârşite în anul 2011.

Executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de 6 ani, în temeiul art. 861 C. pen. anterior.

Prin Sentinţa penală nr. 112/F/16.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petentului A. i-a fost aplicată pedeapsa de 3 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, prevăzută de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 255 C. pen. anterior şi la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., pentru fapte săvârşite în perioada august - noiembrie 2012.

Pedepsele aplicate prin cele două sentinţe menţionate anterior au fost contopite prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, iar pedeapsa rezultantă aplicată fiind de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

Prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 865 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 85 alin. (1) C. pen. anterior, a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, aplicată petentului A. prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală şi s-a constatat că revocarea suspendării sub supraveghere a executării acestei pedepse, dispusă prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a rămas fără efecte.

Curtea de apel a mai reţinut că tot prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în temeiul art. 43 alin. (1) şi (6) C. pen., a fost adăugată la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, rezultată în urma contopirii pedepselor aplicate prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Sentinţa penală nr. 112/F/16.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pentru fapte din luna iulie 2014, pedeapsa principală finală de executat fiind de 6 ani închisoare. De asemenea, s-a stabilit ca pedeapsă complementară rezultantă pedeapsa interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 5 ani, dar şi pedeapsa accesorie cu acelaşi conţinut.

Prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/06.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, petentul A. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, pedeapsă care este compusă din pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită în stare de recidivă, prevăzută de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 255 C. pen. anterior şi la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., pentru fapte din luna noiembrie 2013, şi din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, menţionată mai sus.

De asemenea, prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, petentul A. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., pedeapsă care este compusă din pedeapsa de 3 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în stare de recidivă, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., pentru fapte din perioada mai - iunie 2014, şi din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, menţionată mai sus.

Curtea de apel a reţinut că toate faptele pentru care petentul A. a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/06.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, sunt concurente între ele, dar şi în stare de recidivă, raportat la pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Sentinţa penală nr. 112/F/16.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pedepse care au fost contopite prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

În aceste condiţii, s-a reţinut că în cauză se impune a se face aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 40 alin. (2) C. pen. şi aplicarea condamnatului A. a pedepsei celei mai grele de 3 ani închisoare, respectiv cea aplicată prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la care se va adăuga un spor de 1 an şi 6 luni închisoare, care reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv cea de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/06.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi cea de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pedeapsa rezultantă principală fiind de 4 ani şi 6 luni închisoare.

Totodată, în baza art. 43 alin. (1) şi (6) C. pen., s-a adăugat la această pedeapsă principală rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, condamnatul A. urmând să execute în final pedeapsa principală rezultantă de 8 ani închisoare.

De asemenea, s-a constatat că pedepsele complementare şi accesorii aplicate în temeiul C. pen. anterior, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, sunt de aceeaşi natură şi au acelaşi conţinut cu pedeapsa complementară şi accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., astfel că, în baza art. 45 alin. (3) lit. b) C. pen. şi art. 66 alin. (1) C. pen., condamnatului i se va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 5 ani, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. k) C. pen. pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii sau considerarea ca executată a acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) şi (5) C. pen., condamnatului i s-a aplicat şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., până când pedeapsa închisorii va fi executată sau considerată ca executată, potrivit dispoziţiilor art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 40 alin. (3) rap. la art. 72 alin. (1) C. pen. şi art. 399 alin. (9) C. proc. pen., s-a dedus din durata pedepsei durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu, precum şi perioada executată de la data de 08.01.2012 la data de 11.10.2012, de la data de 11.06.2015 la data de 29.09.2016 şi de la data de 31.01.2018 la zi.

Totodată, s-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 3/2019 din 17.05.2019 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în baza Sentinţei penale nr. 2/F/10.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 3968 din 06.02.2019 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza Sentinţei penale nr. 1366/21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/06.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi a Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 5828 din 30.01.2019 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza Sentinţei penale nr. 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei aplicate potrivit prezentei sentinţe.

Curtea de apel a reţinut că, în cauză, sunt incidente numai dispoziţiile art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., nu şi cele ale art. 585 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât nu pot fi avute în vedere susţinerile petentului în ceea ce priveşte reţinerea infracţiunii pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, ca şi act material care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni pentru care acesta a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În acest sens, din motivarea sentinţelor de condamnare, s-a reţinut că, în ceea ce priveşte fapta din perioada mai - iunie 2014, rezoluţia infracţională pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în stare de recidivă, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 291 alin. (1) C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., a fost luată pentru a înlesni pretinderea de către inculpatul E. a sumei de 40.000 de euro, de la martorul D. aflat în arest. Totodată, s-a reţinut că petentul a primit de la martorul D., în mod indirect, suma de 30000 de euro, cunoscând că inculpatul E. a promis că va interveni, printr-o altă persoană, la judecătorul competent de la Tribunalul Bucureşti, învestit cu soluţionarea cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv, dar a şi intermediat acţiunea de valorificare a trei ceasuri aparţinând martorului martorul D., suma rezultată de 30.000 de euro predând-o personal inculpatului E., cunoscând că era destinată judecătorului competent de la Tribunalul Bucureşti, învestit cu soluţionarea cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv pentru D.

În ceea ce priveşte fapta din luna iulie 2014, s-a reţinut că rezoluţia infracţională a fost luată pentru a înlesni pretinderea de către inculpata B., în mod indirect, a sumei de 40.000 de euro, de la inculpatul C., intermediind acţiunea de pretindere faţă de ultimul inculpat, cunoscând că, în schimbul sumei respective, inculpata B. a promis că va interveni la judecătorul competent de la Curtea de Apel Bucureşti, în vederea pronunţării soluţiei favorabile lui D.

În aceste condiţii, s-a constatat că cea de-a doua rezoluţie infracţională este independentă de prima şi a fost luată numai pentru faptul că judecătorul de la tribunal nu a pronunţat soluţia pe care E. o promisese ca urmare a intervenţiei sale şi după ce acel judecător s-a pronunţat.

De altfel, dacă s-ar fi cunoscut soluţia de la Tribunalul Bucureşti, nu ar mai fi fost necesară promisiunea sumei de 40000 de euro şi pentru intervenţia la judecătorul de la tribunal, ci s-ar fi înlesnit pretinderea direct pentru judecătorul de la curtea de apel.

În aceste condiţii, Curtea de apel a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile privind unitatea rezoluţiei infracţionale ori cele privind existenţa unui act material component al aceleiaşi infracţiuni, prevăzute de art. 35 alin. (1) şi (2) C. pen., cele două infracţiuni menţionate anterior fiind autonome, având în vedere şi faptul că persoanele către care a fost făcut traficul de influenţă ori către care s-a lăsat să se creadă că ar avea influenţă sunt diferite în cele două cazuri.

Pe cale de consecinţă, s-a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite în cauză condiţiile prevăzute de art. 585 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., ci numai cele prevăzute de art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Împotriva Sentinţei penale nr. 148 din 28 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, au formulat contestaţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti şi condamnatul A.

În motivarea contestaţiei, reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea Sentinţei penale nr. 148 din data de 28.11.2019 a Curţii de Apel Ploieşti, iar în urma rejudecării cauzei, pronunţarea unei hotărâri legale, pentru motivele expuse în partea introductivă a încheierii.

Prin contestaţia formulată de condamnatul A., s-a solicitat ca pedepsele aplicate pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legii vechi să fie contopite separat şi să se stabilească o pedeapsă, la care să se menţină sporul de 6 luni, care a fost stabilit deja prin decizia Înaltei Curţi, urmând ca această pedeapsă rezultantă să fie menţinută ca prim termen al recidivei, iar celelalte două infracţiuni, care au fost săvârşite sub imperiul legii noi, să fie contopite şi să se stabilească sporul legal de o treime pentru una dintre ele, iar apoi să se adauge pedepsei celei mai mari. În această modalitate să se obţină pedeapsa rezultantă, care este de 7 ani şi 4 luni închisoare.

Totodată, referitor la două infracţiuni de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, condamnatul a susţinut că au fost săvârşite în formă continuată, fiind acte materiale ce intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni şi, având în vedere că sunt două infracţiuni care au fost săvârşite sub imperiul legii noi, nu se mai poate aplica sporul stabilit ca urmare a concursului de infracţiuni.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei contestate, atât prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază contestaţia formulată de Parchet ca fiind fondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 585 alin. (1) din C. proc. pen., pedeapsa pronunţată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei, se constată, pe baza unei hotărâri definitive, existenţa vreuneia dintre următoarele situaţii: a) concursul de infracţiuni; b) recidiva; c) pluralitatea intermediară; d) acte care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

În cauză sunt aplicabile următoarele dispoziţii legale:

Art. 38 alin. (1) teza I din C. pen.: "Există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele".

Art. 41 alin. (1) din C. pen.: "Există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an şi până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie sau cu intenţie depăşită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare".

Art. 43 alin. (2) din C. pen.: "Când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârşite mai multe infracţiuni concurente, dintre care cel puţin una se află în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni, iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta".

Instanţa de control judiciar constată că, în mod greşit, prima instanţă a reţinut că şi infracţiunea pentru care petentul A. a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 112/F/6.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A/30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, se află în stare de recidivă faţă de condamnările pronunţate prin sentinţele penale nr. :

- 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A/30.01.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală,

- 1366/21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/06.02.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi

- 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Astfel, fapta pentru care petentul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 112/F din 16.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală a fost comisă în perioada august - noiembrie 2012.

În ce priveşte celelalte fapte, pentru care s-a dispus condamnarea petentului prin cele trei hotărâri sus-enumerate, acestea au fost comise în perioada iunie - iulie 2014 (Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală), noiembrie 2013 (Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală) şi, respectiv, mai - iunie 2014 (nr. 2393/16.11.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală).

Or, în raport de data săvârşirii infracţiunilor sus-menţionate şi de data condamnării definitive pentru acestea, rezultă că toate faptele se află în concurs real de infracţiuni (inclusiv cea pentru care petentul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 112/F, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală la data de 16.06.2016), întrucât au fost comise anterior rămânerii definitive (30.01.2018) a vreuneia dintre hotărârile enumerate anterior.

Aşadar, faptele pentru care s-a dispus condamnarea petentului A. prin Sentinţele penale nr. 112/F/16.06.2016 şi nr. 75/F/24.04.2017 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, respectiv, nr. 1366/21.06.2018 şi nr. 2393/16.11.2017 ale Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, sunt concurente.

Faptele anterior enunţate au fost săvârşite în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, astfel că starea de recidivă trebuia stabilită numai raportat la această pedeapsă.

Din examinarea actelor dosarului, se constată că petentul A. a fost condamnat ulterior la pedepsele rezultante de:

- 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală;

- 5 ani închisoare, prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/6.02.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală;

- 6 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În consecinţă, se impune descontopirea pedepselor rezultante sus enumerate în pedepsele componente, care vor fi repuse în individualitatea lor şi, urmare a incidenţei dispoziţiilor referitoare la concursul real de infracţiuni şi a stării de recidivă, astfel cum s-a arătat anterior, se va da eficienţă acestora, după cum urmează:

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b), art. 40 alin. (2) şi art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., va fi aplicată condamnatului A. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 2 ani şi 6 luni închisoare, urmând să execute în final pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen.

În baza art. 96 alin. (4) din C. pen., se va revoca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată condamnatului A. prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În baza art. 43 alin. (1) şi (6) din C. pen., se va adăuga la pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, condamnatul A. urmând să execute în final pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., după executarea pedepsei principale.

Referitor la solicitarea Parchetului de înlăturare a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 din C. pen., pe o perioadă de 2 ani (reţinută, în mod greşit, de către prima instanţă că s-ar fi dispus prin Sentinţa penală nr. 1366 din 21.06.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală), Înalta Curte a constatat, în cadrul operaţiunii de descontopire a pedepselor rezultante şi de repunere în individualitatea lor a pedepselor componente, că eronat a fost menţionată şi pedeapsa complementară, care nu fusese aplicată prin dispozitivul sentinţei.

În ce priveşte contestaţia formulată de condamnatul A., Înalta Curte reţine următoarele:

Critica petentului constând în aceea că două infracţiuni de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă au fost, de fapt, săvârşite în formă continuată, fiind acte materiale ce intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni şi, fiind vorba de două infracţiuni care au fost săvârşite sub imperiul legii noi, nu se mai poate aplica sporul stabilit ca urmare a concursului de infracţiuni, nu este fondată.

Astfel, din considerentele hotărârilor de condamnare rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile privind unitatea rezoluţiei infracţionale, prevăzute de art. 35 alin. (1) din C. pen., cele două infracţiuni de trafic de influenţă fiind autonome.

Din acest punct de vedere, în ceea ce priveşte fapta de complicitate la trafic de influenţă, comisă în perioada mai - iunie 2014, s-a reţinut că rezoluţia infracţională a fost luată pentru a înlesni pretinderea, de către inculpatul E., a sumei de 40.000 de euro, de la martorul D. aflat în arest. Totodată, s-a reţinut că petentul a primit de la martorul D., în mod indirect, suma de 30.000 de euro, cunoscând că inculpatul E. a promis că va interveni, prin intermediul altei persoane, la judecătorul competent de la Tribunalul Bucureşti, învestit cu soluţionarea cererii lui D. de înlocuire a măsurii arestului preventiv. De asemenea, petentul a intermediat acţiunea de valorificare a trei ceasuri aparţinând martorului D., suma rezultată de 30.000 de euro predând-o personal inculpatului E., cunoscând că era destinată judecătorului sus-menţionat.

Pentru fapta de complicitate la trafic de influenţă comisă în luna iulie a anului 2014, s-a reţinut că rezoluţia infracţională a fost luată pentru a înlesni pretinderea de către inculpata B., în mod indirect, a sumei de 40.000 de euro, de la inculpatul C., intermediind acţiunea de pretindere faţă de acesta din urmă şi cunoscând că, în schimbul sumei respective, inculpata B. a promis că va interveni la judecătorul competent de la Curtea de Apel Bucureşti, în vederea pronunţării soluţiei favorabile inculpatului D.

Prin urmare, se constată că cele două rezoluţii infracţionale sunt independente, una faţă de cealaltă; cea de-a doua a fost luată ulterior primei hotărâri infracţionale, după ce judecătorul de la tribunal s-a pronunţat şi a fost determinată de faptul că acesta din urmă nu a pronunţat soluţia pe care inculpatul E. o promisese, ca urmare a intervenţiei sale.

În consecinţă, nu sunt incidente prevederile art. 585 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. referitoare la modificarea pedepsei în cazul în care se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existenţa unor acte care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Pentru aceste considerente, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti împotriva Sentinţei penale nr. 148 din 28.11.2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând:

1. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., aplicată condamnatului petent A. prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, respectiv:

- 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală;

- 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969), aplicate prin Sentinţa penală nr. 112 din 16.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A din 30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală;

- 2 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) din C. pen. (1969), aplicate prin Sentinţa penală nr. 75/F din 24.04.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 20/A din 30.01.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

2. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, aplicată condamnatului petent A. prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/6.02.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/6.02.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală

- 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cu privire la care s-a dispus, suspendarea sub supraveghere a executării, în baza art. 864 din C. pen. anterior.

3. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., aplicată condamnatului petent A. prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală,

- 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pentru care s-a dispus revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Va constata că faptele pentru care s-a dispus condamnarea petentului A. prin Sentinţa penală nr. 112/F/16.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A din 30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A din 30.01.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/6.02.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II penală, sunt concurente.

Va constata că faptele anterior enunţate au fost săvârşite în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 40 alin. (2) şi art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., îi va fi aplicată condamnatului A. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 2 ani şi 6 luni închisoare, executând în final pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen.

În baza art. 96 alin. (4) din C. pen., va fi revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată condamnatului A. prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În baza art. 43 alin. (1) şi (6) din C. pen., se va adăuga la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, condamnatul A. urmând să execute în final pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., după executarea pedepsei principale.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

În baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti împotriva Sentinţei penale nr. 148 din 28.11.2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând:

1. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., aplicată condamnatului petent A. prin Sentinţa penală nr. 2/F/10.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 234/02.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 258/16.05.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:

- 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală;

- 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. (1969), aplicate prin Sentinţa penală nr. 112 din 16.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A din 30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală;

- 2 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) din C. pen. (1969), aplicate prin Sentinţa penală nr. 75/F din 24.04.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 20/A din 30.01.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

2. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, aplicată condamnatului petent A. prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/6.02.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/6.02.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală

- 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cu privire la care s-a dispus, suspendarea sub supraveghere a executării, în baza art. 864 din C. pen. anterior.

3. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., aplicată condamnatului petent A. prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală

- 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pentru care s-a dispus revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Constată că faptele pentru care s-a dispus condamnarea petentului A. prin Sentinţa penală nr. 112/F/16.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 135/A din 30.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin Sentinţa penală nr. 75/F/24.04.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 20/A din 30.01.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin Sentinţa penală nr. 1366/21.06.2018 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 143/A/6.02.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi Sentinţa penală nr. 2393/16.11.2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 103/A/30.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală sunt concurente.

Constată că faptele anterior enunţate au fost săvârşite în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 40 alin. (2) şi art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., aplică condamnatului A. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 2 ani şi 6 luni închisoare, executând în final pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen.

În baza art. 96 alin. (4) din C. pen., revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată condamnatului A. prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În baza art. 43 alin. (1) şi (6) din C. pen., adaugă la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 651/F/20.07.2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2291/27.06.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, condamnatul A. urmând să execute în final pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) din C. pen., după executarea pedepsei principale.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 80 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05 martie 2020.

GGC - NN