Subrogation claim against successor entity denied due to lack of universal succession and branch insolvency

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SNP P.M. SA București, sucursala P.M. Tg. Jiu a chemat în judecată SC P.M. service SA Țicleni, fost G.P.S. Țicleni, pentru ca, pe calea acțiunii în regres, să se dispună divizarea obligației solidare, constând în renta lunară de 500.000 lei, la care au fost obligate pârâtele P.M. Tg. Jiu Țicleni și P.M. service Țicleni, prin sentința nr. 4217/2000, pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești, în favoarea recurenților C.M. și G.E. și, de asemeni, să fie obligată pârâta la restituirea cotei ce se va stabili, aferentă sumei de 19.575.800 lei, pentru care a fost deja executată silit numai reclamanta.

Tribunalul Gorj, prin sentința 1373 din 16 septembrie 2003, a respins, ca nefondată, acțiunea, cu motivarea că, prin hotărâre judecătorească, au fost obligate în solidar sucursala P.M. Tg. Jiu și G.P.S. Țicleni, pentru culpa în producerea accidentului minorului V.E., fiul soților C.U., iar executarea a fost făcută numai asupra SNP P.M., sucursala Tg. Jiu (în suma menționată).

Cu toate acestea, s-a considerat că nu se justifică solicitarea reclamantei, deoarece G.P.S. Țicleni și-a încetat activitatea activul și pasivul, fiind preluate de P.M. service SA București, care, la rândul său, începând cu 1 martie 2002 și-a restrâns activitatea la nivelul sediului central, desființându-se G.P.S. Țicleni.

În aceste condiții, acționarea acum în judecată a P.M. service SA București, societate înființată la data de 4 februarie 2002 din acționarii asociației salariaților din SNP P.M. SA, nu se justifică, deoarece aceasta nu a preluat activul și pasivul G.P.S. Țicleni, iar P.V. București, care a preluat patrimoniul G.P.S.-ului, nu-și mai desfășoară activitatea la pct. de lucru Țicleni, aceste două societăți fiind ambele sucursale ale SNP P.M.

Apelul declarat de reclamantă a fost respins, ca nefondat, prin decizia 16 din 19 ianuarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

S-a reținut, în raport de actele dosarului, că reclamanta și pârâta P.V. au calitatea ambele de sucursale ale SNP P.M. București, iar pârâta P.V. serice SA București nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, fiind persoană juridică distinctă de Sucursala P.V. București, ea neconstituindu-se prin preluarea activului și pasivului acestei sucursale.

Cu privire la susținerile pe fondul litigiului, instanța de apel a arătat sentința prin care s-a stabilit obligarea solidară a pârâtelor, a intrat în puterea lucrului judecat, creditorul putând executa pe oricare dintre debitori, iar, în cazul insolvabilității unuia dintre debitorii solidari, se aplică dispozițiile art. 1053 alin. (2) C. civ.

În cauză, s-a dovedit starea de insolvabilitate a sucursalei P.V. București, ceea ce a determinat conducerea SNP P.M., ca, prin decizia 56 din 29 ianuarie 1999, să hotărască ca soluționarea litigiilor între sucursalele sale să se rezolve administrativ în cadrul serviciului juridic și de contencios, astfel că apelul este neîntemeiat și din acest punct de vedere.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta SNP P.M. SA, sucursala Tg. Jiu, care, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 10 și 9 C. proc. civ., a susținut, în esență, că cele două instanțe au dat o motivare confuză lipsei de răspundere a pârâtelor, ceea ce a dus la respingerea acțiunii, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra actului din dosarul de fond, că hotărârea este lipsită de temei legal, deoarece nu s-a făcut dovada stării de insolvabilitate a P.V. București, fiind o simplă afirmație a acesteia că este în curs de lichidare.

Recursul este nefondat.

Susținerile din primul motiv de recurs nu se înscriu în dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., care se referă exclusiv la considerentele hotărârii criticate, care ar cuprinde elemente contradictorii ori străine de natura pricinii.

Or, în recursul de față, pe acest aspect, nu se menționează această nelegalitate, raportată la decizia din apel, singura care formează obiectul recursului, ci la argumentele folosite de instanța de fond și de cea de apel, pentru respingerea acțiunii dar, care, nu sunt în totalitate concordante.

Deci, din moment ce critica nu vizează exclusiv conținutul deciziei din apel, care nu cuprinde motive contradictorii, partea nu se poate prevala de dispozițiile art. 304 C. proc. civ., mai ales că legea permite instanței de control chiar să înlocuiască motivarea instanței fondului, dacă soluția este legală și numai considerentele sunt discutabile.

Deși instanța de apel nu face referire la adresa care nici nu a constituit obiect al apărării reclamantei în apel, nu se poate face incidența textului invocat, pentru că acest act nu era hotărâtor pentru rezolvarea pricinii.

Sub un prim aspect, din lectura acestui act, rezultă că s-a dispus chiar de SNP P.M. recurenta să suporte exclusiv plata până la rămânerea irevocabilă a hotărârii din procesul de față, după care să se supună acesteia, deci nu conținea nici o situație care ar fi schimbat soluția.

Sub un al doilea aspect, respingerea apelului nu s-a întemeiat exclusiv pe decizia nr. 56/1999, ci în principal pe dispozițiile art. 1053 alin. (2) C. civ., astfel că nici acest motiv nu este întemeiat.

Ultimul motiv de nelegalitate, respectiv, că hotărârea criticată este lipsită de temei legal, nu se regăsește în conținutul acesteia, deoarece nu este vorba de o simplă afirmație a pârâtei, în întâmpinare, că se află în reorganizare și lichidare, deci, în stare de insolvabilitate, ci există adresa tot a SNP P.M. SA, sucursala P.V. București, către P.V. Țicleni, sediul secundar P.V. Țicleni, că se restrânge activitatea doar la nivelul sediului central, iar sediul secundar, respectiv Țicleni, își încetează activitatea, urmând să se facă radierea din evidențele financiare și să se predea codul fiscal.

Iată, deci, că starea de insolvabilitate a pârâtei a fost și dovedită, prin încetarea activității, astfel că decizia criticată are temei legal.

Față de cele arătate, urmează a se respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SNP P.M. SA, sucursala P.M. Tg. Jiu, împotriva deciziei nr. 16 din 19 ianuarie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 20 octombrie 2004.