Untimely challenge to a filtering panel's procedural cancellation: inadmissibility of annulment against decisions barred from appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible a motion for annulment filed by an intervener against a prior High Court decision, upholding the lower instance rulings; specifically, the 2018 tribunal decision and the 2019 appellate decision which dismissed an appeal against that tribunal decision are deemed final, with the High Court’s 2019 decision cancelling an unstamped appeal for lack of form standing as the unchallengeable final act. The dispute concerned the procedural admissibility of a challenge to a decision rendered by a filtering panel, where the appellant argued that intervention requests and the appeal of a tenant association had been ignored by the lower courts. The court determined that under the principle of the legality of appellate remedies and the constitutional requirement that judicial remedies be strictly defined by law, a decision issued by a filtering panel pursuant to Article 493(5) of the Civil Procedure Code—where the panel unanimously found the appeal non-compliant with formal requirements, manifestly unfounded, or outside statutory grounds for cassation—is not subject to any further appeal, rendering the motion for annulment procedurally inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Untimely challenge to a filtering panel's procedural cancellation: inadmissibility of annulment against decisions barred from appeal: Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 46 din 22 ianuarie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de A. împotriva Încheierii din 11 decembrie 2018 a Tribunalului Suceava.
Prin Decizia nr. 2131 din 19 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017 a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatorul B., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2019.
În motivare, contestatorul a arătat că cererea sa de intervenţie şi cererea intimatului A., formulată în numele locatarilor blocului de locuinţe O5, în faţa Tribunalului Suceava, nu au fost analizate, nefiindu-i comunicată nicio soluţie asupra acestora. În drept au fost invocate dispoziţiile art. 61 alin. (1), art. 301 şi art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Legea nr. 176/2010, Legea nr. 161/2003 şi art. 36 şi 26 din Legea nr. 18/1991.
Analizând prioritar contestaţia în anulare sub aspectul admisibilităţii acesteia, Înalta Curte constată următoarele:
Dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. ce reglementează principiul legalităţii căilor de atac, prevăd că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.
Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
Prin Decizia nr. 2131 din 19 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.
Această decizie a fost pronunţată în complet de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Or, prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. dispun: "În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează, sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac."
Astfel, hotărârile pronunţate în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. nu sunt supuse niciunei căi de atac, sens în care Decizia nr. 2131 din 19 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este susceptibilă de a fi atacată cu contestaţie în anulare.
În consecinţă, faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată împotriva Deciziei nr. 2131 din 19 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, de către B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul B. împotriva Deciziei nr. 2131 din data de 19 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 decembrie 2019.
GGC - CL