Unconstitutionality exception inadmissible due to challenge of constitutional texts and untimely appeal of interlocutory order

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 21 martie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, formulată de petentul A..

În motivare, a arătat că, prin excepţia de neconstituţionalitate dedusă judecăţii, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) şi (3), art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1), (2) şi 3, art. 24 alin. (1), art. 31 alin. (1) şi (2), art. 44 alin. (1) şi (2), art. 46, art. 53, art. 126 alin. (3) şi art. 129, art. 136 alin. (5), art. 147 alin. (4) din Constituţia României, respectiv a prevederilor art. 488 pct. 4, 5, 6 şi 8, art. 125, art. 174 alin. (1) şi (3), art. 175 alin. (1) şi (2), art. 249, art. 251, art. 271 alin. (1), art. 273, art. 274 alin. (1) şi (3), art. 275 alin. (1) şi (2), art. 301 alin. (2), art. 483 alin. (3) şi (4) şi art. 456 C. proc. civ. şi a celor reglementate de art. 96 din Legea nr. 303/2004.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, a susţinut că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, petentul fiind parte în cauză, excepţia având legătură cu soluţionarea cauzei, iar articolele de lege vizate de neconstituţionalitate nu au făcut obiectul unei asemenea excepţii.

Instanţa a analizat condiţiile de admisibilitate ale cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, constatând că aceasta a fost ridicată de petentul A. într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi, având ca obiect recursul declarat de această parte împotriva Deciziei civile nr. 343 din 17 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Deşi petentul a indicat textele legale care, în opinia sa, sunt neconstituţionale, Înalta Curte a reţinut că o parte dintre acestea vizează norme legale din Constituţia României, aspect constatat şi de intimatul Ministerul Justiţiei prin punctul de vedere formulat la data de 18 martie 2019.

Or, aceste texte de lege nu pot forma obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, acest mijloc procedural presupune examinarea conformităţii unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare prin raportare la normele din Constituţia României.

Cât priveşte celelalte texte de lege apreciate ca nefiind constituţionale, din noul C. proc. civ., respectiv art. 96 din Legea nr. 303/204, Înalta Curte a reţinut că, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, petentul nu a arătat în raport de care articole din Constituţie invocă excepţia menţionată şi care este legătura dintre textele legale şi cauza pendinte, în sensul prevăzut de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Împotriva acestei soluţii, la data de 9 aprilie 2019, ştampilă plic, petentul a declarat recurs.

În cuprinsul criticilor, a arătat că instanţele nu au respectat dispoziţiile legale, normele fundamentale, ceea ce a produs petentului mari prejudicii.

Analizând excepţia tardivităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 29 alin. (6) Legea nr. 47/1992 "Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile".

În speţa de faţă, prin încheierea din 21 martie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost a respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, formulată de petentul A..

În aplicarea textului de lege mai sus citat, încheierea a fost pronunţată cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare, iar termenul de declarare al acestei căi de atac s-a împlinit la data de 23 martie 2019.

Drept urmare, recursul formulat de contestator şi expediat prin poştă la data de 9 aprilie 2019, este tardiv, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 21 martie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 octombrie 2019.

GGC - GV