Territorial jurisdiction for labor code violations: private public-service provider excluded from public-authority exception
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedIn a decision resolving a negative conflict of jurisdiction, the High Court of Cassation and Justice assigned exclusive competence to the Bucharest Tribunal, Second Administrative and Fiscal Section, effectively overruling the Constanța Tribunal’s prior declination based on an incorrect legal characterization of the claimant. The dispute arose from a company's administrative lawsuit challenging an inspection report and associated sanctions issued by a Territorial Labor Inspectorate for violations of labor codes and collective bargaining agreements. The Court determined that the decisive factor for jurisdiction was the nature of the act challenged rather than the status of the plaintiff; although the claimant is a private entity providing a public service, it acted as a private person in the context of contraventional labor law matters and did not exercise public power, thereby precluding assimilation to a public authority under Article 2(1)(b) of Law No. 554/2004. Consequently, the Court applied the first sentence of Article 10(3) of Law No. 554/2004, which mandates that private legal entities file suit exclusively at their domicile or seat, establishing that the Bucharest Tribunal, where the claimant is headquartered, is the competent court.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 20 din Legea nr. 108/1999, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction for labor code violations: private public-service provider excluded from public-authority exception: The dispute arose from a company's administrative lawsuit challenging an inspection report and associated sanctions issued by a Territorial Labor Inspectorate for violations of labor codes and collective bargaining agreements. The Court determined that the decisive factor for jurisdiction was the nature of the act challenged rather than the status of the plaintiff; although the claimant is a private entity providing a public service, it acted as a private person in the context of contraventional labor law matters and did not exercise public power, thereby precluding assimilation to a public authority under Article 2(1)(b) of Law No. 554/2004. Consequently, the Court applied the first sentence of Article 10(3) of Law No. 554/2004, which mandates that private legal entities file suit exclusively at their domicile or seat, establishing that the Bucharest Tribunal, where the claimant is headquartered, is the competent court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to establish the court's authority to determine competent jurisdiction in the event of a conflict.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 21.05.2019 reclamanta A. SA în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa, a solicitat anularea Procesului-verbal de control nr. x/05.11.2018 şi a Anexei de constatare a acestuia cu privirile la măsurile nr. 1, 2, 4 şi 5 dispuse prin anexa de constatare la procesul-verbal de control; suspendarea efectelor actelor anterior menţionate şi contestate de către reclamantă, până la soluţionarea definitivă a prezentului dosar.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 8470/2019 Tribunalul Constanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Constanţa şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei către Tribunalul Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Constanţa a reţinut că dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ reglementează prin art. 10 alin. (3) competenţa de soluţionare a cauzei din punct de vedere teritorial, stabilindu-se o competenţă exclusivă de soluţionare în favoarea instanţei de la domiciliul reclamantului (Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său.).
S-a reţinut că în cauză acţiunea a fost formulată de reclamanta A. SA, cu sediul în Bucureşti, str. x.
2.2. Prin Sentinţa civilă nr. 8052 din data de 25.11.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ, în vederea soluţionării cauzei.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, în vederea soluţionării conflictului.
Tribunalul a constatat raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 554/2004, că reclamanta este o societate de drept privat asimilată instituţiilor publice, în înţelesul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, iar pârâtul are sediul în judeţul Constanţa, astfel că este competent în soluţionarea litigiului Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
Instanţele aflate în conflict s-au constatat necompetente teritorial în raport cu sediul/domiciliul reclamantului, în raport de calitatea acesteia de persoană juridică de drept public sau de drept privat.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Acţiunea în contencios administrativ a fost formulată de A. SA, reprezentată de Sucursala Regională de Transport Feroviar Călători Constanţa, având ca obiect contestarea Procesului-verbal de control nr. x/05.11.2018 încheiat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa, prin care au fost constatate abateri de la dispoziţiile Codului Muncii şi ale Contractului Colectiv de Muncă în cazul unor salariaţi din cadrul Sucursalei Constanţa.
Competenta instanţei de contencios administrativ este atrasă de obiectul cauzei, contestaţiile împotriva proceselor-verbale de control soluţionând-se potrivit dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 108/1999, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi nu în raport de calitatea reclamantei.
Referitor la această calitate, Înalta Curte reţine că, deşi legiuitorul asimilează autorităţilor publice, inclusiv persoanele juridice de drept privat care furnizează un serviciu public, determinant pentru aplicarea normelor cuprinse în Legea nr. 554/2004 este ca aceasta să acţioneze în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public, întrucât, aşa cum administraţia poate acţiona în calitate de persoană juridică civilă, la rândul său, furnizorul nu poate fi tratat în toate situaţiile drept emitent de acte administrative.
Din această perspectivă, întrucât obiectul cauzei se situează în domeniul contravenţionalului, vizând încălcarea de către reclamantă a unor raporturi juridice de de dreptul muncii, aceasta nu poate fi asimilată în speţă, conform art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, unei autorităţi publice, astfel încât competenţa se va stabili în raport de teza I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă.
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Arad, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. SA în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 februarie 2020.
GGC - GV