Jurisdictional conflict over judicial inspection complaint: classification as administrative silence vs. challenge to dismissal resolution under Law 317/2004
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Cluj Court of Appeal, Administrative and Fiscal Section, declaring the decision definitive. The dispute arose when a plaintiff challenged the unjustified refusal of the Judicial Inspectorate of the High Council of Magistracy to process a complaint, triggering successive declinations of material and territorial jurisdiction by the Maramureș County Court, Bucharest Court of Appeal, and Cluj Court of Appeal. The key legal issue centered on the classification of the challenged act: the court determined that the plaintiff was not appealing the substantive dismissal resolution of the initial complaint, which would fall under the exclusive competence of the Bucharest Court of Appeal under Article 451 of Law No. 317/2004, but rather contesting a silent refusal to process a subsequent petition. Applying Article 10(1) and (3) of Law No. 554/2004 on administrative litigation, the court established that suits against central public authorities by natural persons are within the competence of the appellate court at the plaintiff's domicile, thereby affirming the jurisdiction of the Cluj Court of Appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 47 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, art. 451 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, art. 451 din Legea nr. 317/2004, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Jurisdictional conflict over judicial inspection complaint: classification as administrative silence vs. challenge to dismissal resolution under Law 317/2004: The dispute arose when a plaintiff challenged the unjustified refusal of the Judicial Inspectorate of the High Council of Magistracy to process a complaint, triggering successive declinations of material and territorial jurisdiction by the Maramureș County Court, Bucharest Court of Appeal, and Cluj Court of Appeal. The key legal issue centered on the classification of the challenged act: the court determined that the plaintiff was not appealing the substantive dismissal resolution of the initial complaint, which would fall under the exclusive competence of the Bucharest Court of Appeal under Article 451 of Law No. 317/2004, but rather contesting a silent refusal to process a subsequent petition. Applying Article 10(1) and (3) of Law No. 554/2004 on administrative litigation, the court established that suits against central public authorities by natural persons are within the competence of the appellate court at the plaintiff's domicile, thereby affirming the jurisdiction of the Cluj Court of Appeal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the High Court to establish the competent court and resolve the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă la data de 10.12.2018, contestatorul A. a formulat acţiune în contradictoriu cu intimata Inspecţia Judiciară, pentru refuzul nejustificat de soluţionare a Sesizării sale din 21.05.2018, formulată în temeiul art. 47 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare, înregistrată cu nr. x/20.06.2018, bazându-se pe un cumul de motive.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
Prin Sentinţa civilă nr. 380/14.03.2019, pronunţată în dosarul x/2018, Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În considerentele acestei sentinţe a reţinut că, în speţă, petentul, nemulţumit de instrumentarea propriei cauze, a formulat o sesizare către Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecţia Judiciară.
Răspunzând solicitării formulate, Inspecţia Judiciară a clasat sesizarea cu rezoluţia nr. x/2018 din 23.03.2018.
Tribunalul a apreciat că petentul contestă practic modul de soluţionare a sesizării sale de către Inspecţia Judiciară şi a reţinut prevederile art. 451 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora rezoluţia de clasare a unei plângeri formulate în procedura prev. de Legea nr. 317/2004 poate fi contestată la secţia de contencios administrativ şi fiscal, din cadrul Curţii de Apel Bucureşti în termen de 15 zile de la comunicare.
2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
Prin Sentinţa civilă nr. 432/11.09.2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale, a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut împrejurarea că reclamantul, persoană fizică, are domiciliul în Baia Mare, iar litigiul de faţă are ca obiect pretinsul refuz nejustificat de soluţionare de către autoritatea intimată a cererilor/sesizărilor sale.
2.3. Hotărârea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal
Prin Sentinţa civilă nr. 250/09.12.2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, sens în care a dispus suspendarea judecării cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin cererea introductivă de instanţă, înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Maramureş, reclamantul A. a solicitat instanţei de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cenzurarea refuzului nejustificat de soluţionare a sesizării sale din 21.05.2018 înregistrată sub nr. x/20.06.2018.
Sub aspectul calificării juridice a acţiunii însă, Curtea a constatat că, deşi în aparenţă reclamantul şi-a argumentat demersul judiciar ca fiind întemeiat pe tăcerea administraţiei, totuşi, în realitate, acesta a formulat critici cu privire la calitatea răspunsului administraţiei exprimat prin lucrarea nr. x/IJ/455/DSCR/2018 a inspectorului-şef pe care îl califică a fi manifestat cu exces de putere.
Din analiza conţinutului sesizării din 21.05.2018 înregistrată sub numărul x/IJ/455/DSCR/20.06.2018, Curtea a reţinut că aceasta constituie o veritabilă plângere împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării nr. x/2018 din 23.03.2018 (semnalând deficienţe de fond-lipsa motivării soluţiei de clasare raportat la aspectele de gravă neglijenţă a prevederilor legale invocate în sesizare şi deficienţe de formă - respectiv nerespectarea structurii de redactare a rezoluţiei), formulându-se suplimentar şi solicitarea de analizare a necesităţii şi oportunităţii cercetării disciplinare a inspectorului judiciar care a emis rezoluţia de clasare incriminată.
Faţă de prevederile art. 451 din Legea nr. 317/2004, Curtea de Apel Cluj a apreciat competenţa exclusivă de soluţionare a cauzei ca fiind atribuită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat succesiv competenţa, dacă ultima instanţă învestită şi-a declinat la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă cauzei, din perspectiva competenţei materiale şi teritoriale, instanţele care şi-au declinat competenţa interpretând diferit obiectul cererii de chemare în judecată.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat cenzurarea refuzului nejustificat de soluţionare a sesizării sale din 21.05.2018 înregistrată la pârâtul sub nr. x/20.06.2018.
Înalta Curte apreciază că în prezenta speţă nu se atacă rezoluţia de clasare, reţinând că în cererea sa introductivă reclamantul prezintă pe larg situaţia de fapt din speţă, făcând însă referire la faptul că ultima sa sesizare nu a fost soluţionată în nici un fel, din cauza refuzului nejustificat, manifestat tacit de către Inspecţia Judiciară. Punctul de vedere al reclamantului este reluat şi susţinut de acesta şi prin răspunsul la întâmpinarea formulată de Inspecţia Judiciară, acesta reiterând faptul că obiectul cererii sale este refuzul nejustificat de soluţionare a sesizării sale din 21.05.2018.
Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actualizată: (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal, ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actualizată: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului".
Faţă de faptul că reclamantul, persoană fizică, are domiciliul în Baia Mare, iar litigiul de faţă are ca obiect pretinsul refuz nejustificat de soluţionare de către autoritatea intimată Inspecţia Judiciară a cererilor/sesizărilor sale, rezultă că este competentă să soluţioneze prezentul litigiu Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâta Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2020.
GGC - GV