Jurisdictional conflict over annulment of public official appointment: Special jurisdiction of administrative courts under Administrative Code prevails over central authority rank

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 04.10.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale, B. şi C., a solicitat să se constate nelegalitatea ordinului privind numirea domnului profesor D., prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţia de inspector şcolar general-adjunct la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, semnat de ministrul B. şi emis cu nr. x/10.04.2019; nelegalitatea şi anularea în totalitate a ordinului privind numirea domnului profesor D., prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţia de inspector şcolar general-adjunct la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, semnat de ministrul interimar C. şi emis cu nr. x/30.08.2019; suspendarea Ordinului nr. 506/30.08.2019 până la soluţionarea acţiunii în anulare; obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale, la plata de daune materiale către statul român, în cuantumul sumei salariilor încasate ilegal de către numitul D., prin efectele produse de Ordinul MEN nr. 3876/10.04.2019, în perioada 10.04.2019 - 31.08.2019; obligarea pârâtului, Ministerul Educaţiei Naţionale, la plata de daune materiale către statul român, în cuantumul sumei salariilor încasate ilegal de către numitul D. prin efectele produse de Ordinul MEN nr. 506/30.08.2019, în perioada 1 septembrie 2019 până la pronunţarea sentinţei de către instanţa de judecată; obligarea pârâtului la plata de daune morale către reclamant în cuantumul ce va fi stabilit în instanţă; obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa nr. 1066 din 4 decembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu.

A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul a reţinut, în esenţă, că în cauza dedusă judecăţii, au fost atacate două acte administrative unilaterale tipice, respectiv Ordinele nr. 3876/10.04.2019 şi nr. 5061/30.08.2019, emise de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, iar în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, având în vedere şi dispoziţiile art. art. 1 din H.G. nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, Tribunalul a dat prevalenţă criteriului rangului autorităţii emitente.

Astfel, întrucât pârâtul este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale, aşadar o autoritate publică centrală, Tribunalul a reţinut că revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel competenţa materială de a judeca în primă instanţă cauza dedusă judecăţii, iar competenţa teritorială revine curţii de apel din circumscripţia teritorială unde îşi are domiciliul reclamantul, respectiv Curţii de Apel Craiova.

2.2. Prin Sentinţa nr. 9 din 14 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a declinat competenţa cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această sentinţă, curtea de apel, în contextul enunţării dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 536 din Codul administrativ a reţinut că, prin derogare de la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554 din 2004, prin lege organică specială s-a stabilit competenţa de soluţionare în favoarea tribunalului în ceea ce priveşte cauzele având ca obiect raporturile de serviciu al funcţionarului public, fără a face distincţie după cum autoritatea publică este locală, judeţeană sau centrală.

Totodată, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, curtea a apreciat că Tribunalul Gorj este instanţa competentă să soluţioneze cauza dedusă judecăţii.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Pentru identificarea instanţei competente după materie este esenţial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

Instanţa de contencios administrativ, a fost investită cu cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale, B. şi C., prin care a solicitat să se constate nelegalitatea ordinului privind numirea domnului profesor D., prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţia de inspector şcolar general-adjunct la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, semnat de ministrul B. şi emis cu nr. 3876/10.04.2019; nelegalitatea şi anularea în totalitate a ordinului privind numirea domnului profesor D., prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţia de inspector şcolar general-adjunct la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, semnat de ministrul interimar C. şi emis cu nr. 506/30.08.2019; suspendarea Ordinului nr. 506/30.08.2019 până la soluţionarea acţiunii în anulare; obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale, la plata de daune materiale către statul român, în cuantumul sumei salariilor încasate ilegal de către numitul D., prin efectele produse de Ordinul MEN nr. 3876/10.04.2019, în perioada 10.04.2019 - 31.08.2019; obligarea pârâtului, Ministerul Educaţiei Naţionale, la plata de daune materiale către statul român, în cuantumul sumei salariilor încasate ilegal de către numitul D. prin efectele produse de Ordinul MEN nr. 506/30.08.2019, în perioada 1 septembrie 2019 până la pronunţarea sentinţei de către instanţa de judecată; obligarea pârâtului la plata de daune morale către reclamant în cuantumul ce va fi stabilit în instanţă.

Actele a căror anulare se solicită de reclamantul A. au fost emise de către Ministerul Educaţiei Naţionale, în temeiul prevederilor art. 94 şi art. 2541 alin. (1) din Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederilor art. 20 alin. (1), (2) şi (3) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5557/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Aşadar, acţiunea formulată de reclamant are ca obiect principal anularea şi suspendarea Ordinelor nr. 3876/10.04.2019 şi nr. 5061/30.08.2019, emise de Ministerul Educaţiei Naţionale privind numirea domnului profesor D., prin detaşare, în interesul învăţământului, în funcţia de inspector şcolar general adjunct la Inspectoratul Judeţean Gorj şi are la bază raporturile de funcţie ale intervenientului D.

În acord cu opinia curţii de apel, Înalta Curte apreciază că, în materia raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, deci inclusiv în ceea ce priveşte o cerere privind anularea şi suspendarea unor ordine emise de Ministerul Educaţiei Naţionale privind numirea unui profesor, prin detaşare, în interesul învăţământului, în funcţia de inspector şcolar general adjunct, potrivit dispoziţiilor exprese ale art. 536 din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, actualizată, competenţa materială de a soluţiona litigiul în primă instanţă revine secţiilor de contencios administrativ ale tribunalelor competente teritorial.

Acest raţionament echivalează cu interpretarea că dispoziţiile Codului administrativ reprezintă dreptul comun în materie de raporturi de serviciu privind funcţionarii publici, act normativ care, la rândul său, reprezintă lege specială şi se completează cu Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ce reprezintă dreptul comun în materie de contencios administrativ, fiind stabilită astfel o competenţă generală de soluţionare a unei sfere largi de raporturi juridice în favoarea tribunalului, ca instanţă de drept comun.

Aşa fiind, în raport de obiectul litigiului, se aplică cu precădere dispoziţiile speciale sub aspectul competenţei de soluţionare, cauza intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 536 din Codul administrativ, potrivit cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Având în vedere că este vorba despre un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 30.07.2018, anterior sesizării primei instanţe - 04.10.2018), care statuează în mod expres că: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său (...)".

Faţă de cele arătate anterior, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza, în fond, este Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale, B., C. şi intervenientul D., în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 februarie 2020.

GGC - NN