Tax authority's win on annulment upheld after company failed to update citation address in insolvency.

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul contestaţiei în anulare

Prin Decizia nr. 3776 din 10 iulie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia nulităţii recursului, invocată de SC A. SRL, a admis recursul declarat de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău, în nume propriu şi în numele Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi, împotriva Sentinţei nr. 71/2016 din 28 iunie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa atacată şi, rejudecând cauza, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, ca neîntemeiată.

2. Motivele şi temeiul legal al contestaţiei în anulare

Prin calea de atac extraordinară declarată împotriva Deciziei nr. 3776/2019 pronunţată în Dosarul nr. x/2015 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea A. SRL, prin administratorul judiciar Lichidator B., a invocat incidenţa prevederilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., cu referire la nelegala sa citare la judecarea recursului, arătând că, prin încheierea de şedinţă nr. 403/2018 din data de 28.06.2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2018 aflat pe rolul Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă, deschizându-se procedura insolvenţei asupra debitoarei A. SRL, Societatea Lichidator B. a fost numită ca administrator judiciar al acestei persoane juridice. Potrivit prevederilor art. 155 alin. (1), pct. 5 C. proc. civ., "vor fi citaţi cei supuşi procedurii insolvenţei, precum şi creditorii acestora, la domiciliul sau, după caz, la sediul acestora; după deschiderea procedurii, citarea va fi efectuată potrivit legii speciale;"

Totodată, a indicat contestatoarea dispoziţiile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, ce stabilesc că "în litigiile care au fost promovate în temeiul dreptului comun, după deschiderea procedurii insolvenţei citarea debitorului se va face la sediul acestuia şi la sediul administratorului judiciar/lichidatorului judiciar".

Apreciază debitoarea contestatoare că este admisibilă calea extraordinară de atac din prezenta cauză, întrucât nu a fost introdus în cauză administratorul său judiciar, astfel că, la judecarea recursului, societatea nu a fost legal citată.

3. Apărările intimatei

Prin întâmpinare, intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău, în nume propriu şi în numele Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi, a solicitat respingerea contestaţiei în anulare în principal ca inadmisibilă, susţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 503 C. proc. civ. şi, în subsidiar, ca nefondată.

A susţinut intimata-pârâtă că, în primul rând, obligaţia de a aduce la cunoştinţa instanţei despre intrarea în insolvenţă a Societăţii A. SRL revenea chiar acesteia, iar în al doilea rând, administratorul judiciar, într-un termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014, era obligat să prezinte judecătorului-sindic un raport cu privire la societate, stadiul procesual, economic, etc.

A mai arătat intimata-pârâtă că societatea debitoare şi-a păstrat dreptul de administrare, sediul său social nu a fost schimbat, astfel că orice suspiciune legată de citarea prin administratorul judiciar nu poate fi reţinută, în condiţiile în care culpa îi revine chiar debitoarei care era obligată, în raport de prevederile art. 172 C. proc. civ., să încunoştinţeze instanţa despre schimbarea locului citării, în caz contrar fiind legal îndeplinită citarea la vechiul loc de citare.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare formulată în cauză

Examinând contestaţia în anulare prin prisma motivului invocat şi a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reţine caracterul său nefondat, pentru următoarele considerente.

II.1 Argumente de fapt şi de drept relevante

Sub aspectul admisibilităţii căii de atac extraordinare declarate împotriva Deciziei nr. 3776/10.07.2019 în Dosarul nr. x/2015 al secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţine instanţa de control că motivul privind nelegala citare, invocat de către contestatoarea A. SRL, prin administrator judiciar, este reglementat de prevederile art. 503 alin. (1) C. proc. civ.

Regimul juridic al contestaţiei în anulare este acela al unei căi de atac extraordinare, de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de normele procedurale ce o reglementează, iar motivul invocat de către administratorul judiciar al Societăţii A. SRL este unul dintre acestea.

Prin urmare, este admisibilă contestaţia în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ., pentru motivul privind nelegala citare a recurentei A. SRL la judecarea recursului ce a fost înregistrat în Dosarul nr. x/2015 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În privinţa verificării pe fond a acestui motiv, Înalta Curte reţine că este nefondată contestaţia în anulare, pentru considerentele ce urmează.

La momentul declarării căii de atac a recursului (28.07.2016), Societatea A. SRL nu se afla în procedura reglementată de Legea nr. 85/2014, iar pe tot parcursul judecării căii de atac s-a asigurat reprezentarea convenţională a intimatei-reclamante prin apărător ales, care, de altfel, a fost prezent personal la termenul de judecată din data de 27.06.2019, dată la care s-a soluţionat recursul.

Potrivit prevederilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata."

Nelegala citare, pretinsă de către administratorul judiciar al debitoarei A. SRL, a fost imputată instanţei de judecată pornind de la ideea că aceasta era datoare, din oficiu, să verifice situaţia juridică a intimatei-reclamante sau că recurenta-pârâtă ANAF, fiind parte şi în dosarul de insolvenţă nr. 1612/110/2018, aflat pe rolul Tribunalului Bacău, putea şi trebuia să aducă la cunoştinţa instanţei acest aspect.

Contrar acestor susţineri ale contestatoarei, reţine Înalta Curte că revenea Societăţii A. SRL obligaţia de a aduce la cunoştinţa instanţei judecătoreşti orice schimbare a situaţiei sale juridice, care ar fi putut determina schimbarea locului citării şi menţionarea, în calitate de reprezentant judiciar al debitoarei, a administratorului judiciar Lichidator B. SRL.

Îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor procesuale reprezintă un deziderat pe care toate părţile implicate sunt datoare să-l urmărească în demersurile lor judiciare, iar nerespectarea propriilor îndatoriri nu poate conduce la obţinerea unui regim de favoare prin extrapolarea ideii de culpă către ceilalţi participanţi la procesul civil, cât timp cel îndrituit să efectueze un anumit act procedural a omis a-l îndeplini.

Astfel, se reţine că nu subzistă niciunul dintre argumentele prezentate de contestatoare, potrivit cărora în sarcina sa nu revenea o asemenea obligaţie, în timp ce partea potrivnică şi, mai ales, instanţa judecătorească, erau datoare să efectueze verificări în mod constant pentru a vedea dacă se menţine situaţia juridică a intimatei-reclamante conform statutului juridic avut de aceasta la momentul formulării cererii de chemare în judecată sau dacă, între timp, au survenit modificări ale acestui statut. O astfel de obligaţie nu este reglementată în nicio dispoziţie procedurală în sarcina judecătorului cauzei, iar partea adversă, chiar dacă avea calitate de creditor în dosarul privind insolvenţa debitoarei, nu avea îndatorirea de a face demersuri pentru legala citare a altei persoane.

Potrivit prevederilor art. 172 C. proc. civ., "dacă în cursul procesului una dintre părţi şi-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoştinţeze instanţa, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum şi partea adversă (...). În cazul în care partea nu face această încunoştinţare, procedura de citare pentru aceeaşi instanţă este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare."

Culpa contestatoarei, manifestată în omisiunea de a aduce la cunoştinţa instanţei de recurs despre intrarea sa în procedura insolvenţei, reglementată de Legea nr. 85/2015, nu poate constitui fundamentul invocării unei nereguli în procedura de citare a acestei părţi, în condiţiile în care regimul juridic al unei asemenea nerespectări a cerinţei legale solicitate pentru îndeplinirea actului de procedură este acela al unei nulităţi relative, care, potrivit prevederilor art. 178 alin. (2) C. proc. civ., poate fi invocată numai de partea interesată şi numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă."

În consecinţă, este nefondată contestaţia în anulare întemeiată pe motivul prevăzut de art. 503 alin. (1) C. proc. civ., privind nelegala citare a Societăţii A. SRL la soluţionarea recursului înregistrat în Dosarul nr. x/2015, în condiţiile în care intimata-reclamantă a fost convenţional reprezentată de apărător ales, prezent la termenul din data de 27.06.2019.

II.2 Temeiul de drept al soluţiei pronunţate

Pentru considerentele expuse anterior, în aplicarea prevederilor art. 508 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatorul Lichidator B. în calitate de administrator judiciar al debitoarei A. SRL împotriva Deciziei civile nr. 3776 din 10 iulie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul B. în calitate de lichidator al debitoarei A. SRL împotriva Deciziei civile nr. 3776 din 10 iulie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 decembrie 2019.

GGC - GV